RAPORTUL 1-2/2016 PRIVIND IMPLEMENTAREA

PLANULUI DE ACȚIUNE PENTRU EXERCITAREA DREPTURILOR MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

~ CUPRINS ~

NOȚIUNI INTRODUCTIVE 3

I POZIȚIA STATUTARĂ ȘI PERSONALĂ 5

II INTERDICȚIA DISCRIMINĂRII 10

III DOMENIUL CULTURII ȘI MEDIILOR 26

IV LIBERTATEA RELIGIOASĂ 57

V UZUL LIMBII ȘI GRAFIEI 59

VI ÎNVĂȚĂMÂNT 65

VII PARTICIPAREA DEMOCRATICĂ 95

VIII REPREZENTANȚA CORESPUNZĂTOARE A APARTENENȚILOR MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN SECTORUL PUBLIC ȘI ÎNTREPRINDERILE PUBLICE 97

IX CONSILIILE NAȚIONALE АLE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE 108

X POZIȚIA ECONOMICĂ A APARTENENȚILOR COMUNITĂȚILOR MINORITARE . .115

XI COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ 132

2

PRIMUL RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACȚIUNE PENTRU EXERCITAREA DREPTURILOR MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

(pentru activitățile care au fost finalizate până la trimestrul II al anului 2016, inclusiv și activitățiile care se desfășoară în continuu)

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Prin adoptarea Planului de Acțiune pentru capitolul de negociere 231 (în continuarea textului: PA CAP. 23) Republica Serbia a stabilit angajamentul său strategic de a avansa și îmbunătății cadrul institutional și juridic în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și minorităților. PA CAP. 23 a identificat necesitatea de a avansa poziția minorităților naționale și a prevăzut elaborarea unui plan de acțiune aparte pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale2 (în continuarea textului: planul de acțiune).

Planul de acțiune reprezintă un document strategic pe termen mediu care cuprinde obiectivele strategice stabilite în conformitate cu recomandările Comitetul Consultativ al Convenției Cadru al Consiliul Europei, al cărui realizare este necesară pentru a înlătura unele lipsuri și obstacole observate în cadrul implementării drepturilor și libertăților minorităților naționale.

Planul de acțiune a fost concordat în întregime cu documentul strategic PA CAP. 23, precum și cu celălalte documente strategice.

Monitorizarea realizării activităților din cadrul planului de acțiune a fost încredințat Consiliului pentru Minoritățile Naționale, cu scopul de a atingerea incluziei depline a minorităților naționale în cadrul procesului de monitorizare, precum și a coordonării depline a activitățiilor organelor de stat și asigurarea nivelului înalt cu privire la sprijinul la derularea activităților planificate.

Consiliul pentru Minoritățile Naționale reprezintă organul de muncă a Guvernului Republicii Serbia, în cadrul căruia intră organelle de stat competente și președinții tuturor consiliilor naționale ale minorităților naționale. Consiliul pentru Minoritățile Naționale se întâlnește în ședință cel puțin de patru ori anual (trimestrial).

În procedura de monitorizare a realizării, sprijin de specialitate și suport tehnic și administrative Consiliului pentru Minoritățile Naționale oferă Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților.

1 http://www.mpravde.gov.rs/tekst/12647/akcioni-plan-za-pregovaranje-poglavlja-23-usvojen-na-sednici-vlade-srbije-27-aprila-2016.php 2 http://mduls.gov.rs/doc/Akcioni%20plan%20za%20ostvarivanje%20prava%20nacionalnih%20manjina%20-%20usvojen%203.mart%202016.pdf

3

Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților trimestrial colectează datele privind derularea activităților și întocmește rapoartele trimestriale privind implementarea planului de acțiune. Raportele privind implementarea planului de acțiune Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților le remite Consiliului pentru Minoritățile Naționale și Coordonării consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale. Cu scopul monitorizării privind realizarea planului de acțiune raportat la capitolul de negociere 23 și urmărirea realizării în partea care se suprapune cu PA CAP. 23 se va remite raportul și Consiliului pentru implementarea planului de acțiune pentru capitolul 23. Organizațiile societăților civice vor fi incluse la monitorizarea asupra realizarea planului de acțiune prin întălnirile grupului de negociere pentru capitolul 23 cu conventul national pentru aderarea la UE, la care planul de acțiune va fi una dintre teme.

Primul ciclu se raportare a fost efectuat pentru perioada de la 18 iulie până la 21 septembrie 2016.

Primul raport cuprinde următoarele:

1. Raportul detailat privind implementarea activităților care au fost realizate în parioada de raportare;

2. Planul de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale, care cuprinde o coloană aparte privind statusul implementării activităților;

3. Analiza statistică a statusului de implementare a Planului de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale, la mai multe nivele:

- derularea și implementarea activitățiilor la nivel de plan de acțiune;

- derularea și implementarea activitățiilor la nivel de anumite capitole;

- derularea și implementarea activitățiilor la nivel de titularii activitățiilor și parteneri.

4

I POZIȚIA STATUTARĂ ȘI PERSONALĂ

ACTIVITATEA: 1.1. Modificarea și completarea Legii privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale privind reglementarea dreptului de înregistrare a datelor privind apartenența națională a apartenenților minorităților naționale în documentele publice, evidența de oficiu și culegerile de documente personale, în conformitate cu principiul constituțional de exprimare liberă a apartenenței naționale.

TERMENUL: pentru adoptare: trimestrul II al anului 2016.Pentru aplicare: în continuu, începând cu data intrării în vigoare

STATUSUL: Аctivitatea a fost parția realizată.TITULARII RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernara locală

Adunarea Populară Consiliile naționale ale minorităților naționale

RAPORTUL: Ministrul administrației de stat și autoguvernare locală a adoptat pe data de 20 noiembrie 2015 decizia de înființare a grupului de muncă special pentru pregătirea textului proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii privind privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale.

Cu sprijinul misiunii OSCE în Serbia sunt angajați doi experți din domeniul drepturilor omului și drepturilor minoritare care au pregătit bazele fundamentale al legii menționate , prin care sunt propuse modificările necesare cu scopul de concordare cu Constituția și legile sistematice, precum și implementarea măsurilor afirmative care au fost prevăzute prin Planul de acțiune pentru capitolul 23, și pentru a facilita realizarea altor activități Planul de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale.

Un grup special de lucru ( în al cărei muncă sunt încadrați reprezentanți consiliilor naționale ale minorităților naționale) au avut două ședințe, iar la nivel de experți au fost organizate patru întâlniri. În curs este elaborarea unei noi versiunii de lucru a textului proiectului acestei legi.

Prin formarea Guvernului nou (11 august 2016) s-au îndeplinit condițiile pentru a se convoca acest grup special de lucru în mandatul nou, să se pregătească textul de proiect al acestei legi și să se deruleze dezbaterea publică.

ACTIVITATEA: 1.4. Avansarea și îmbunătățirea listei electorale speciale (LES) al minorităților naționale în sent de supradotare și modernizare a aplicației existente

5

pentru LES, cu scopul de a actualiza cât mai precis datele și asigurarea confidențialității datelor.TERMENUL: trimestrul IV anul 2015STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

RAPORTUL: Aplicația listei electorale speciale este avansată și contribuie la funcționarea mai bună și actualizarea fără obstacole a datelor cu un nivel mai înalt de siguranță, precum și derularea fără impedimente a procesului electoral. Avansarea s fost setată la mediul de testare a aplicației, și, după verificările finale, va fi transferată și pe versiune de producție.

ACTIVITATEA: 1.6. Asigurarea realizării complete raportat la implementarea Acordului de înțelegere încheiat între Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală, Protectorul Cetățenilor și Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite - reprezentanța în Serbia, în special în partea care se referă la aplicarea deplină a prescripțiilor care reglemenentează înregistrarea datelor și factelor în registrele matricole și acordarea ajutorului persoanelor în cadrul diferitelor procedurii în domeniul statutului personal al cetățenilor.

- legătură cu concluziile operative de la seminariile privind inluzia socială a Rromilor- legătura cu PA CAP. 23 pentru activitățile 3.8.1.27, 3.8.2.11 și 3.7.1.3.TERMENUL: IV trimestrul anul 2016STATUSUL: Activitățiile au fost aproape complet realizate.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

Protectorul cetățenilor UNHCR Ministerul competent pentru afacerile interne Ministerul competent pentru muncă, angajarea în câmpul munci,

treburile sociate și a luptătorilorRAPORTUL: Prin acordul privind modificarea acordului de înțelegere încheiat între Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală, Protectorul cetățenilor și Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite - reprezentanța în Serbia3 a fost prelungit termenul de valabilitate până la finalul anul 2016 și, având în vedere aceasta, a fost facilitată perfecționarea judecătorilor, ofițerilor de stare civilă, muncitorilor sociali, persoanelor angajate la Ministerul Afacerilor Interne și comunitatea Rromă.

3 Потписан 16. martie а 2015. године.

6

ACTIVITATEA: 1.8. Urmărirea stării privind realizarea dreptului privind înregistrarea faptului de naștere în registrele matricole de naștere.- legătură cu concluziile operative de la seminariile privind inluzia socială a Rromilor- legătura cu PA CAP. 23 pentru activitățile 3.8.1.26.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat Inspectoratul Administrativ

RAPORTUL: În anul 2015, când este vorba de numărul persoanelor care în procedura administrativă , respectiv în cadrul procedurilor în fața tribunalelor au realizat dreptul de înregistrare în registrul matricol, în baza datelor Inspectoratului Administrativ, au fost soluționate 1072 de cereri pentru înregistrarea posterioară a faptului de naștere în registrul matricol. Celălalte înregistrări în registrul matricol pentru anul respectiv au fost efectuate în termenul legal pentru anunțul acestor fapte.

De asemenea, un număr anumit de persoane, care faptul nașterii nu l-au putut dovedii în cadrul procedurii adminsitrative, dreptul de înregistrare în registrul matricol au exercitate în baza dispozițiilor din cadrul Legii decompletarea a Legii privind procedura necontencioasă (stabilirea zilei și locului de naștere). După datele primite de la Ministerul Justiției, în anul 2015 au fost soluționate 264 de propuneri pentru stabilirea zilei și locului de naștere).

Numărul total de măsuri impuse de către Inspectoratul Administrativ în domeniul registrelor matricole este 22, iar numărul total de măsuri realizate este trei.

ACTIVITATEA: 1.9. A se continua cu informarea Rromilor, egiptenilor și așcaliilor privind drepturile lor raportat la reglementarea statutului lor personal și continuarea acordării ajutorului juridic gratuit apartenenților comunităților menționate în cadrul acestor proceduri de către organele competente și organizațiile sectorului civic care se ocupă de protecția drepturilor omului și drepturilor minoritare.A consolida accesul la asistența juridică gratuită în conformitate cu Legea privind asistența juridică și a se asigura accesul deplin drepturilor apartenenților comunității Rrome, egiptene și așcaliilor.- legătura cu PA CAP. 23 pentru activitățile 3.8.2.9. și 3.7.1.3.TERMENUL: pentru acordarea asistenței juridice de către organele competente și

organizațiile societăților civice – în continuu acordarea asistenței juridice în conformitate cu legea privind asistența juridică gratuită – în continuu, începând de la trimestrul I al anului 2017.

STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Unitățile autoguvernăriilor locale Ministerul competent pentru afacerile interne Ministerul competent pentru justiție

7

Organizațiile societăților civiceRAPORTUL: Ministerul Afacerilor Interne a propus cadrul legislativ și a adoptat reglementările sublegislative pentru a facilita exercitarea drepturilor privind documentele personale pentru categoria cetățenilor care nu au putut să își exercite dreptul la anunțul domiciliului și emiterea documentelor personale, ceea ce reprezintă o bază pentru utilizarea altor drepturi garantate prin Constituție. Având în vedere aceasta, a fost adoptată Legea privind domiciliul și reședința cetățenilor, Legea privind modificarea și completarea Legii privind buletinul de identitate, Regulamentul privind procedura de anunțarea și dezanunțarea a domiciliului șireședinței cetățenilor, anunțarea reședinței temporare în străinătate și întoarcerii din străinătate, pasivizarea domiciliului și reședinței, formularele și modalitatea de purtare a evidenței, Regulamentul privind formularul de anunț al domiciliului la adresa instituției, respectiv Centrului pentru Munca Socială și Regulamentul privind buletinul de identitate.

Din anul 2013 până în luna iulie 2016 Ministerul Afacerilor Interne a stabilit prin decizii, pentru 1.686 persoane, printre care majoritatea sunt apartenenții populației Rrome care trăiesc în localități informale , domiciliul la adresa centrelor pentru munca socială competente, după ce au fost emise persoanelor menționate și buletinele de identitate. În cursul anului 2015 au fost anunțate 535 persoane, iar de la începutul anului 2016 până pe data de 30 iunie anul 2016 – 218 persoane.

În Căminul pentru Tineret din Kostolac, în prezența reprezentanților Administrației de Poliție din Požarevac, Adunării Municipale Kostolac, Serviciului de stare civilă, directorilor școliilor generale și medii din Kostolac, reprezentanților instituțiilor de sănătate, Centrului pentru Asistența/Munca Socială, Agenției Naționale pentru Angajarea în Câmpul Muncii, asociației ROM din Kostolac, Biroului pentru problemele romilor, reprezentantului misiunii OSCE și 32 de cetățeni de naționalitate romă, a fost organizată pe data de 15 aprilie 2016 o întâlnire sub denumirea Fii egal – te înregistrează. Această tribună a fost realizată pentru a senzibiliza conștiența comunității Rrome, egiptene și așcaliilor care locuiesc în zona comunei Kostolac raportat la importanta înregistrării/ inmatriculării, respectiv înscriere în registrele matricole și deținerea documentelor personale, care sunt necesare pentru exercitarea drepturilor minoritare și drepturilor omului garantate prin Constituție și lege.

În procedura de emitere a documentelor personale pentru această categorie de cetățeni, ca o problemă anterioară apare problema de inmatriculare în registrul matricol de naștere, având în vedere că mulți dintre ei nu sunt înregistrați în registrele matricole, ceea ce reprezintă competența Ministerului Administrației de Stat și Autoguvernare Locală.

În baza acordului de înțelegere dintre Ministerul Justiției și Administrației de Stat de atunci, Protectorul cetățenilor și Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite - reprezentanța în Serbia (a se vedea activitatea 1.6) , a fost adoptată hotărârea privind înființarea grupului tehnic, al cărui sarcină fundamentală este să realizeze activitățile care au drept scop implementarea obiectului Acordului – înregistrarea în registrele matricole de

8

naștere a apartenenților minorității naționale Rrome care până în prezent nu au fost înscriși în această evidenție oficială.

Ministerul a participat la întâlnirile pe tema inovațiile în domeniul inmatriculării în registrele matricole, anunțul domiciliului și achiziția documentelor personale, care au fost organizate în cursul anului 2013 či 2014 la Subotica, Niš, Kragujevac, Novi Sad și Belgrad, la care reprezentanții societățiilor civice rome au fost informații privind modificările reglementărilor juridice prin care se facilitează ca cetățenii Republicii Serbia , al căror subiectivitate juridică nu a fost recunoscută prin inmatricularea în registrele matricole de naștere (persoane inviyibile din punctul de vedere al dreptului), printre care cei mai mulți sunt apartenenții naționalității Rrome, și au fost informați cum să efectueze în cel mai rapid și simplu mod inamtricularea, și după aceea să rezolve și treburile ce țin de cetățenia Republicii Serbia, anunțul domiciliului pe teritoriul Republicii Serbia și documentele personale.

Grupul tehnic de muncă, în cooperare cu Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală, Protectorul Cetățenilor și Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite - reprezentanța în Serbia, în cursul anului 2014 la Belgrad, Niš, Zlatibor, Novi Sad și Subotica, iar în cursul anului 2016 și în Vrnjačka Banja și Leskovac, a organizat perfecționări pentru polițiști, ofițerii stării civile și locțiitorii ofițerilor de stare civilă în centrele pentru munca socială, raportat la înregistrarea în registrele matricole de naștere, anunțul domiciliului și emiterea documentelor personale pentru persoanele care nu au fost inmatriculate în evidență și căre nu dispun de documente personale emise.

9

II INTERDICȚIA DISCRIMINĂRII

ACTIVITATEA: 2.1. Rapid și în mod detailat să se răspundă la recomandările și observațiile Protectorului Cetățenilor și Delegatului pentru Protecția Egalității în Drepturi în toate cazurile care au impact la drepturile apartenenților minorităților naționale și asigură sprijinul corespunzător acestor instituții pentru a se realiza o prelucrare eficientă a raporturilor cetățenilor, și pentru ca ele să fie accesibile apartenenților minorităților naționale.

- legătura cu PA CAP. 23 pentru activitățile 3.2.1.6. (Protectorul cetățenilor)TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Organul controlat Protectorul Cetățenilor Ombudsmanul Provincial Delegatului pentru Protecția Egalității în Drepturi

RAPORTUL:Ministerul pentru Administrația de Stat și Autoguvernarea Locală, în conformitate cu legea a ordonat măsuri și recomandări în modul în care organelor autoguvernării locale semnalează când nu aplică finanțarea consiliilor naționale prevăzută prin lege sau nu realizează finanțarea uzului oficial al limbii și grafiei (Novi Pazar, Vrbas).

În domeniul drepturilor minorităților naționale și în domeniul drepturilor speciale a Rromilor, Protectorul Cetățenilor a constata îmbunătățirea situației, având în vedere că organele administrative procedează în baza recomandărilor, iar cooperarea în cadrul procedurilor de monitorizare se realizează în conformitate cu legea.

Toate informațiile privind recomandările Protectorului Cetățenilor, precum și răspunsurile organelor monitorizate privind procedarea în baza recomandărilor, sunt accesibile apartenenților minorităților naționale, precum și consiliilor naționale ale minorităților naționale care îi reprezint în cadrul unei autonomii culturale, pe o prezentare de internet specială a acestei instituții:http://www.pravamanjina.rs/index.php/sr/podaci/dokumenta/-

În conformitate cu autorizația de a efectua o cercetare pentru a avea o imagine a situației în domeniul drepturilor omului, a identificat problemele și a formulat recomandările pentru exercitarea , protejarea și avansarea drepturilor omului, Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul a derulat o cercetare privind faptul în ce măsură, persoanele angajate în secretariatele provicniale, ca o parte a administrației provinciale, cunosc limbile minorităților naționale care sunt în uz oficial în organele Provinciei Autonome Voivodina (limba maghiară, slovacă, croată, română și limba ruteană), dar este cunoașterea limbelor care sunt în uz oficial

10

în organele Provinciei Autonome Voivodina o condiție stipulată pentru încheirea unui raport de muncă la unele posturi de muncă, precum și care este modalitatea prin care persoanele angjate dovedesc cunoașterea unei anumite limbi.

Cercetarea a arătat că din 13 organe ale administraţiei provinciale care au fost analizate, doar în ele cinci cu actul general a fost prescrisă cunoaşterea limbii minorităţii naţionale, ca o condiţie specială pentru munca în cadrul unor posturi de muncă. Acolo unde această condiţie este prevăzută, în majoritatea cazurilor obligația de cunoaștere a limbii minorităților naționale este stabilită alternativ cu cunoașterea limbii străine. De asemenea nu este reglementată modalitatea de dovedire privind cunoașterea limbii minorităților naționale și în majoritatea cazurilor nu este stipulat nivelul necesar de cunoștință al limbii respective pentru un anumit post de muncă. Prin prescripția cunoașterea limbii minorității naționale, ca și o condiție specială pentru un anumit post de muncă, nu s-a ținut cont de faptul la care posturi de muncă se realizează comunicarea cu cetățenii ca și munca zilnică, respectiv ca persoanele angajate care realizează o procedură administrativă – într-un număr corespunzător - cunosc limbile minorităților naționale care sunt în uz oficial.

Protectorul Provicial al Cetățenilor – Ombudsmanul a remis recomandări organelor provinciale administrative cu scopul de a îmbunătății starea în domeniul uzului oficial al limbii și grafiei ale minorităților naționale care sunt în mod egal în uz oficial în organele Provinciei Autonome Voivodina. Recomandările au fost trimise Secretariatului Provincial pentru Urbanism, Construcţii şi Protecţia Mediului, Secretariatului Provincial pentru Energetică şi Materiile Prime Minerale, Secretariatului Provincial pentru Finanţe, Secretariatului Provincial pentru Cultură şi Informarea Publică, Secretariatului Provincial pentru Cooperarea Interregională şi Autoguvernarea Locală, Secretariatului Provincial pentru Ştiinţă şi Dezvoltarea Tehnologică, Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale - Comunităţile Naţionale, Secretariatului Provincial pentru Agricultură, Economia Apelor şi Silvicultură, Secretariatului Provincial pentru Economie, Ocuparea Forţei de Muncă şi Egalitatea de Şanse, Secretariatului Provincial pentru Sport şi Tineret, Secretariatului Provincial pentru Sănătate, Politica Socială şi Demografie, Serviciului pentru Resursele Umane și Administrației pentru Treburile Comune ale Organelor Provinciale.

Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul a trimis următoarele recomandări:

- Este necesar ca organele administrației provinciale să analizeze posturile de muncă în regulamentul privind organizarea internp și sistematizarea posturilor de muncă și săp stabilească la care posturi de muncă comunicația cu cetățenii se efectuează ca și o activitate zilnică, respectiv la care posturi de muncă persoanele angajate aplică procedura administrativă;

- Este necesar ca prin, modificările și completările regulamentului privind organizarea internă și sistematizarea posturilor de muncă, la posturile de muncă unde comunicarea cu cetățenii se realizează ca și o activitate zilnică și la care persoanele angajate

11

practică procedura administrativă într-un număr corespunzător, să se solicite cunoștiința limbii minorităților naționale care sunt în uz oficial;

- Prin modificarea și completarea regulamentului privind organizarea internă și sistematizarea posturilor de muncă trebuie reglementat și care nivel de cunoștiință a limbii minorității naționale este necesar de a fi o condiție pentru repartizarea la un post de muncă corespunzător;

- Este necesar să se reglementeze modalitatea de dovedire a cunoștiințelor privind limba minorității naționale, dar mai ales modalitatea de dovedire a cunoștinței privind terminologia juridică la posturile de muncă unde persoanele angajate aplică procedura administrativă;

- La încheierea raportului de muncă, este necesar să ținem cont de asigurarea prezenței corespunzătoare a apartenenților minorităților naționale în organele administrative și să se stimuleze angajarea funcționarilor care sunt experți în limbile corespunzătoare, în conformitate cu recomandările din opinia a trei-a a Comitetului Consultativ pentru Serbia.

Prin articolul 42, alineatul 4 al hotărârii Adunării Provinciale privind Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsman este reglementat că organul adminstrativ are obligația ca în termenul de cel mult 15 zile de la data primirii opiniei sau recomandării, să informeze pe Ombudsman privind măsurile preluate.

Secretariatul Provincial pentru Cooperarea Interregională şi Autoguvernarea Locală, nici în urma intervențiilor nu a informat acest organ privind măsurile preluate în urma recomandărilor transmise.

Secretariatul Provincial prentru Finanțe a informat pe Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsman că în acel organ nu există necesitate să se stipuleze cunoașterea limbii și grafiei minorităților naționale ca și o condiție specială pentru munca la posturile de muncă. Acestui secretariat Ombudsmanul a subliniat faptul că dreptul la uzul oficial al limbii și grafiei minorităților naționale, precum și reprezentanța corespunzătoare a apartenenților minorităților naționale în organele publice nu este condiționată cu necesitatea ci reprezintă obligația care este garantată prin Constituția Republicii Serbia.

Celelalte organe cărora au fost transmise recomandările au trimis răspuns Protectorului Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanului care în general a menționat că atunci când se vor elabora regulamentele noi privind sistematizarea posturilor de muncă în măsura în care este posibil, se va proceda în baza recomandărilor.

Având în vedere că, după finalizarea alegerilor, a fost înființat noul guvern provincial, precum și ținând cont de faptul că s-a ajuns la unele schimbări organizatorice în secretariatele provicniale, Ombudsmanul și în viitor va solicita din nou declararea organelor privind procedarea în baza acestor recomandări.

12

Asigurarea sprijinului corespunzător pentru aceste instituții pentru a se asigura prelucrarea eficientă a denunțurilor emise, și pentru ca ele să fie accesibile apartenenților minorităților naționale.

Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale din 9 februarie și până în 15 iunie 2016, a vizitat localitățile de pe teritoriul Provinciei Autonome Voivodina în care apartenenții minoritățior naționale trăiesc într-un număr semnificativ. Scopul acestor vizite a fost cunoașterea posibilităților de exercitare, protecției și avansare adrepturilor apartenenților minorităților naționale în aceste localități.

Au fost vizitate 26 de localități care se găsesc pe teritoriul a 16 orașe respectiv comune din Provincia Autonome Voivodina. În fiecare dintre aceste localități au fost derulate câte trei activități: întâlniri cu reprezentanții comunităților locale, respectiv persoanele angajate în cancelariile locale, primirea cetățenilor la sediul comunității locale sau cancelariei locale, vizita școlilor generale, respectiv filierelor școlii în localitatea respectivă.

Orarul de vizită a localitățilorNumărul curent

Data Orașul / Comuna

Localitatea 1 Minoritatea națională4

Localitatea 2 Minoritatea națională

1 9. februarie Inđija Slankamenački Vinogradi

slovacă Maradik maghiară

2 17. februarie

Аpatin Kupusina maghiară Svilojevo maghiară

3 23. februarie

Zrenjanin Belo Blato maghiară , slovacă , română

Jankov Most română

4 1. martie Vrbas / Mali Iđoš

Кucura ruteană Lovćenac muntenegreană

5 10. martie Bački Petrovac Kulpin slovacă Gložan slovacă 6 15. martie Кovin /

PančevoSkorenovac maghiară Vojlovica maghiară ,

slovacă 7 22. martie Subotica Tavankut croată Đurđin croată8 7. аprilie Žabalj / Novi

SadĐurđevo ruteană.

rromăBudisava maghiară

9 17. mаi Šid Berkasovo ruteană Sot croată10 24. mаi Zrenjanin Aradac slovacă Mihajlovo maghiară 11 31. mаi Alibunar Lokve română Nikolinci română12 7. iunie Sombor Тelečka maghiară Svetoyar

Miletić maghiară

13 14. iunie Bačka Palanka Pivnice slovacă Silbaš slovacă

Denunțurile în domeniul exercitării, protecției și avansării drepturilor minorităților naționale care au fost depuse de către cetățeni în cursul realizării acestor vizite se referă, în majoritatea

4 НМ = национална мањина или мањине чији припадници у том месту живе у значајнијем броју

13

cazurilor, s-au referit la uzul oficial al limbii și grafiei și educație. În domeniul uzului oficial al limbii și grafiei, cele mai multe reclamații se referă la faptul că persoanele angajate în organele administrative municipale, comunale nu cunoscut, într-o măsură corespunzătoare sau nu cunosc deloc limba minorităților naționale, ceea ce reprezintă o problemă privind funcționarea serviciilor de stare civilă.

Pe locul doi, când este vorba de denunțurile în acest domeniul se referă la inexistența plăcilor multilingvale cu denumirea organelor de administrație, instituțiilor și serviciilor publice la obiectele unde se găsește sediul lor, precum și a plăcilor cu denumirea localităților, care în cele mai frecvente cazuri sunt scrise doare în limba sârbă (grafia chirilică sau latină). Majoritatea denunțurilor raportat la domeniul educației se referă la condițiile materiale și tehnice în școlile unde se desfășoară orele și în limba minorităților naționale, iar din cauza lipsei, respectiv micșorării constante a cuantumului mijloacelor financiare pentru întreținerea obiectelor și alte investiții. Alte denunțuri se referă la interpretarea unor anumite reglementări raportat la angajarea în câmpul muncii a cadrelor didactice și angajaților care nu țin prelegeri în aceste școli, mai ales raportat la cunoașterea limbii minorităților naționale, ca și o condiție pentru angajarea lor.

Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul a planifică ca și în perioada următoare să continuie cu vizitele localităților pe teritoriul Provicniei Autonome Voivodina în care apartenenții minorităților naționale trăiesc într-un număr semnificativ.

În special se menționează că instituția Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul nu dispune de autoturismul personal, ci utilizează vehiculele Administrației pentru Treburile Generale ale organelor provinciale. Este vorba de un autorurism, iar Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul are patru locțiitori, dintre care unui este ales pentru domeniul drepturilor minorităților naționale, drepturile omului și egalitatea de șanse/ sexelor. Lipsa unui autorurism, îngreunează și pune sub semnul întrebări realizarea accesibilității acestei instituții apartenenților minorităților naționale și organiyarea primirii cetățenilor în unele localității. Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul are doare doi colaboratori care sunt însărcinați pentru primirea și prelucrarea denunțurilor în domeniul exercitării, protecției și avabsării drepturilor minorităților naționale, ceea ce împriedică atingerea unei activității mai eficiente a acestei instituții.

În același timp se poate constata că așteptările cetățenilor de la această instituție sunt mari, pe când competențele Protectorul Provincial al Cetățenilor – Ombudsmanul, după adoptarea Statutului Provinciei Autonome Voivodina în anul 2014 au fost limitate la protecția drepturilor cetățenilor și efectuarea controlului asupra organelor provinciale administrative, întreprinderile publice și instituțiile care dispun de autorizații administrative și competențe publice, al căror fondator este Provincia Autonomă Voivodina, raportat la procedarea lor privind realizarea hotărârilor și altor acte juridice ale Provinciei Autonome Voivodina, precum și protecția drepturilor cetățenilor de încălcări care au fost efectuate prin procedarea ilegală, ineficientă sau fără scop a organelor administrația municipale sau comunale în

14

realizarea treburilor și activităților pe care Provincia Autonomă Voivodina le-a încredințat din cadrul competențelor sale originale.

În cadrul anului 2015 Delegatului pentru Protecția Egalității în Drepturi a procedat în baza 89,1 % recomandări (obligatorii din punctul de vedere juridic, dar și silit neexecutate). Delegatul a primit în total 1.041 dosare, dintre care 797 denunțuri, 215 recomandări de măsuri, 17 opinii privind proiectele actelor, o propune a Curții Constituționale, nouă avertizări. Din numărul total al denunțurilor primite, în 18,4% cazuri a fost menționată apartenența națională sau originea etnică ca o bază a discriminației. Când este vorba de perioada de raportare (de la adoptarea Planului de Acțiune, înclusiv cu al II trimestru al anului 2016) și apartenența națională sau originea etnică ca și o bază a discriminării, Delegatul a emis două recomandări de măsuri. O recomandare a fost îndeplinită, pe când pentru a doua, termenul de procedarea este în curs.

Delegatul, în cadrul competențelor sale, realizează diferite activități cu scopul de a senzibiliza și încunoștiința, printre altele, privind obligația de procedare în baza recomandărilor Delegatului. În acest sens, Delegatul în luna iulie 2015 a prezentat o publicație sub denumirea Manual pentru identificarea cazurilor de discriminare în fața organelor autorităților publice În acest manual a fost pus accentul pe acele forme de discriminare care apar în fața organelor autorităților publice și este accesibil tuturor organelor locale, regionale și centrale, precum și publicului pe pagina de Internet a Delegatului.

De asemenea, Delegatul a participat în realizarea proiectului inițiativelor civice Instituțiile independente mai aproape de cetățeni, care a fost finalizat în luna iunie 2016. În cursul proiectului, reprezentanții Delegatului au vizitat un număr mare de municipii (centre regionale) și au discutat cu reprezentanții autorităților locale, organizațiile societăților civice, precum și cu cetățenii privind activitatea și importanța instituțiilor independente, precum și cooperarea comună.

Raportat la partea activităților care se referă la accesibilitatea opiniilor și recomandărilor Delegatului, în conformitate cu articolul 33 din Legea privind interzicerea discriminării, Delegatului pentru Protecția Egalității în Drepturi, printre altele, va primii și analiza denunțurile raportat la discriminare, emite opinii și recomandări în situațiile de discriminare concretă și adoptă unele măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu Legea privind liberul acces la informatiile de interes public (Monitorul Oficial al Republicii Serbia, nr. 120/04, 57/07, 104/09 și 36/10), Legea privind protecția datelor personale (Monitorul Oficial al Republicii Serbia, nr.. 97/08, 104/09 – altă lege, 68/12 – decizia Curții Constituționale 107/12), precum și Regulamentului Delegatului privind anonimizarea datelor, toate opiniile și recomandările în procedura în baza denunțurile sunt accesibile publicului, și în acest mod și apartenenților minorităților naționale, pe pagina de Internet a Delegatului (www.ravnopravnost.gov.rs).

ACTIVITATEA: 2.2. Creșterea conștinței în opinia publică, la apartenenții minorităților naționale și funcționarii și persoanele angajate în organele autorității

15

publice la toate nivele privind existența minorităților naționale în țară, privind drepturile lor, precum și dreptul la măsurile afirmative acolo unde sunt necesare.

TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților Ministerul competent pentru treburile administrației de stat Serviciul pentru Administrarea Cadrelor Serviciile de medii publicee Consiliile naționale ale minorităților naționale

RAPORTUL:Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților a marcat ziua international a limbii materne (21. februarie 2016) împreună cu consiliile naționale ale minorităților naționale, organele de stat, instituțiile și organele independente. Reprezentanțiilor a 41 de case de presă au fost înmânate diplome de recunoștință pentru contribuția mediată la promovarea drepturilor omului și drepturilor minoritățiilor naționale în anul trecut, iar 13 de diplome de recunoștință au fost decernate caselor de presă care în anul precedent, prin activitatea lor, au urmărit activitățile consiliilor naționale și au raportat în limbile minorităților naționale. Ministrul pentru administrația de stat și autoguvernarea locală a adoptat pe data de 9 martie 2016, Regulamentul numărul. 150-01-3/2016-17 privind modificarea și completarea Regulamentului de stabilire a programului de perfecționare generală a funcționarilor de stat din cadrul administrației de stat și serviciile Guvernului pentru anul 2015. Prin acest Regulament se modifică și completează Programul de perfecționarea generală în continuu pentru funcționarii de stat pentru anul 2016.Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernarea Locală a pregătit o propunere privind perfecționarea sub denumirea Drepturile apartenenților minorităților naționale, în domeniul protecției drepturilor omului și securitatea datelor, cu scopul de a familiariza pe cursanți cu drepturile apartenenților minorităților naționale, care au fost garantate prin reglementările pozitive. Grupul țintă au fost toți funcționarii de stat. Serviciul pentru Administrarea Cadrelor a acceptat propunerea menționată de perfecționare și a incadrat-o în planul și programul de perfecționare pentru anul 2016. Prima perfecționare a avut loc pe data de 30 august 2016.

Perfecționarea se realizează de către persoana nominalizată de către Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernarea Locală care în iulie a absolvit cu succes Antrenamentul antrenorilor (Тraining of trainers- ToT) – dezvoltarea abilităților de prezentare și comunicare.

Instituția mass- media publică - Radioteleviziunea Voivodinei, de la înființarea ei a fost concepută ca o instituție mediatică multiliguală, care în fiecare zi se străduiește să extindă conștiința privind existența minorităților naționale în țară, drepturile lor, precum și drepturile la măsurile afirmative, acolo unde ele sunt necesare. În special prin:

16

1. Structura organizatorică (trei programe de radio, dintre care programul 2. și 3. Sunt dedicate în exclusivitate programelor în limbile minorităților naționale: maghiară, slovacă, română, ruteană, ucraineană, rromă, discursul bunievților, limba croată, macedoneană și muntenegreană; două programe de televiziune, dintre care prgramul 2 este destinat pentru difuzarea programelor de tip „sandviș“ în cele 10 limbi minoritare menționate; precum și pagina de Internet, care este accesibilă în șapte limbi, cu planurile de a extinde numărul limbilor programelor);

2. Politica de program, al căror direcții de bază sunt stabilite în Strategia de dezvoltare a RTV:

Având în vedere că Provincia Autonomă Voivodina este un mediu multicultural și multinațional, al cărei tradiție reprezintă un patrimoniu de neprețuit, servisul public al RTV difuză conținuturi pentru toți cetățenii Voivodinei, în limbile lor. Scopul este să se completeze grila de program al RTV și în limbile în care programul nu se transmite. Limba sârbă pe aceste meleaguri nu este doar limba populației majoritare ci este și limba de înțelegere a apartenenților numeroaselor minorități naționale, fără să existe vreo presiune de a se asimila.

Programele minorităților naționale se realizează în cooperare cu consiliile naționale ale minorităților , dar ele nu reprezintă presa lor pentru propaganda (politică). Conținuturile trebuie să îndeplinească standardele de independență când este vorba de jurnalistică, precum și să respecte unele norme ontologice (respectarea codexului).

Programele în limbile minoritare sunt autonome când este vorba și elaborarea conținuturilor programurilor și aceastea sunt pregătite , în exclusivitate, de colaboratori al cărui aceste limbi reprezintă limba maternă.

Cu scopul ca astfel de politică de program concepută să nu conducă la getoizarea unor anumite programe în limbile minorităților naționale, la nivel de fiecare zi se asigură schimbul de date, conținuturi de program și reportaje cu scopul ca informațiile privind activitățiile comunităților naționale, în fiecare zi , să facă parte din jurnalele și știrile în toate limbile în care se pregătește și difuză programul, inclusiv și programele în limba sârbă.

3. Construirea rețelei de corespodenți – prin echiparea și modernizarea centrelor de corespodență, în special în mediile multinaționale și prin selectarea cadrelor care sunt capabili ca în mai multe limbi să raporteze privind anumitele evenimente în mediul lor;

4. Modernizarea tehnică – noile posibilități pe care le aduce digitalizarea, precum și utilizarea portalelor de internet, vor fi utilizate pentru a se asigura o accesibilitate mai mare a programelor în limbile minoritare și programelor privind minoritățile naționale;

Având în vedere că aceste activități de program nu sunt individuale nici ocazionale ci sunt zilnice, nu se poate exact stabilii minutele de programe care sunt dedicate pentru atingerea

17

acestui obiectiv, dar se poate determina că această sarcină nu se atinge doar prin emisiunile informative (știri, jurnale) ci și prin emisiunile cu conținut religios, programele culturale, educaționale, sportive, precum și prin emisunile distractive și seriale.

Pe teritoriul comunei Bosilegrad în perioada februarie 2015- februarie 2016 a fost realizat proiectul de cooperare a comunelor Bosilegrad și Consiliului Național al Minorității Naționale Bulgare Avansarea capacității funcționarilor autoguvernărilor locale privind standardele internaționale și naționale raportat la drepturile omului și drepturile minoritare, finanțat de către Consiliul European. Scopul acestor activități de proiect a fost creșterea conștienței privind drepturile omului și drepturile minoritare a funcționarilor din cadrul unitățiilor autoguvernărilor locale, dar și mai larg în comunitate. În cadrul proiectului au fost realizate perfecționări de trei zile pentru 15 reprezentanți ai unitățiilor autoguvernărilor locale.

De asemenea, în cadrul activităților de proiect au fost pregătite și difuzate 10-15 minute de emisiuni – radio, care au avut drept scop creșterea conștiințelor apartenenților minorităților și opiniei publice privind drepturile lor, precum și modalitatea de realizare a acestora.

La Subotica în perioada 1 – 2 iulie 2015 a fost organizată conferința Consiliul Național al Minorității Naționale Magiare, din domeniul științelor juridice și traducere, privind practica uzului oficial al limbii materne al minorităților naționale din Serbia, Basinului Carpatic și Uniunea Europeană. La această conferință au fost numeroșii invitați, avocați, judecători, juriști și traducători din unitățiile de autoguvernare locală și organele provinciale, care au cunoștințe a practici comparative și celor mai bune exemple în ceea ce privește uzul oficial al limbilor minoritare și grafiei. O atenția aparte s-a dedicat informării privind drepturile și obligațile lor din cadrul Planului de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale , precum și obligațiilor organelor de stat față de apartenenții minorităților naționale și măsurile afirmative care se pot solicita de la organele de stat.

Consiliul Național al Minorității Naționale Macedonene din Serbia, prin organizarea sau participarea la întâlniri, mese rotunde, tribune la nivel de autoguvernări locale, sau în cadrul instituțiilor provinciale sau republicane, prin participarea în presă, așa presa scrisă precum și presa electronică, participă la avansarea conștinței opinie publice, apartenenților minorităților naționale și funcționarilor, persoanelor angajate în organele autoritățiilor publice la toate nivelele privind existența minorităților naționale în țară, drepturile lor, precum și drepturile la unele măsuri afirmative, acolo unde ele sunt necesare.

ACTIVITATEA: 2.3. Combaterea discursului de ură în presă și pe rețelele de socializare.- legătura cu măsura 3.2.3. Planul de acțiune privind antidiscriminareaTERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM) Asociațiile jurnaliștilor

18

Consiliul de presăRAPORTUL:În baza raportului organismului de reglementare, el prin activitatea sa monitorizează munca ofertanțiilor de servicii mass- media și se îngrijește de aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legii și a actelor sublegislative în sensul respectării drepturilor omului și interzicerii discursului de ură în conținuturile lor de program.

ACTIVITATEA: 2.4. Demararea procedurilor de protecție împotriva discursului de urăTERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliile naționale ale minoritățiilor naționaleRAPORTUL:Uniunea comunelor Ebraice a demarat procedura în trei cazuri: raportat la articolul din ziarul moștenitorilor și admiratorilor veteranilor războaielor balcanice și Primul război Mondial, afișe și anunțurile privind prelegerea episcopului autoproclamat Akakije a Biserici Ortodoxe Sârbe Adevărate non-canonice, și privind anunțarea întâlnirilor neonaziștilor (Davidović).

Alte consilii naționale care au remis raportele sale privind trimstrele I și II al anului 2016 au menționat câteva exemple privind discursul de ură, dar nu au demarat proceduri.

ACTIVITATEA: 2.5. Derularea perfecționărilor privind creșterea conștiinței a tuturor factorilor din cadrul sistemului de drept penal raportat la importanța procesuării crimelor de ură.

- legătura cu PA CAP. 23 pentru activitățile 3.10.1.3.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru afacerile interne Acuzatura Publică Republicană Academia Jurisdicțională Consiliile națioanle ale minorităților naționale

RAPORTUL:Dezvoltarea activității de poliție în comunitate se bazează pe avansarea muncii preventive a poliției, organizației și administrației de poliție, sistemului de valoare în poliție și valorificarea activității poliției și afirmarea rolului comunității raportat la nivelul de securitate. Poliția în comunitate presupune creșterea nivelului de conștiință, culturii profesionale și activității poliției prin devotamentul proactiv și exprimarea interesului pentru securitatea comunității și respectarea atitudinilor cetățenilor privind securitatea.

În perioada din aprilie și până în noiembrie 2015, a fost realizat proiectul Dezvoltarea poliției în comunitate în comunele Zemun, Vrbas și Prijepolje, în cadrul continuării proiectului din anul 2016 prin activitățiile independente și de parteneriat ale poliției, care au fost concentrate

19

pe dezvoltarea prevenirii criminalității, consolidarea parteneriatului cu subiecții locali, printre altele și într-un mediu multietnic.

Proiectul este dedicat consolidării activităților poliției în comunitățile din comunele menționate, prin mai multe activități independente și în parteneriat ale poliției direcționate spre dezvoltarea prevenirii criminalității, consolidarea parteneriatului cu subiecții locali, în primul rând prin înființarea și consolidarea muncii consiliului pentru securitatea și prin avansarea comunicării cu cetățenii și victimele crimelor.

Pe data de 17 martie 2016 a fost organizată a șasea ședință a reprezentanților organelor de stat competente și organizațiilor societății civile cu scopul de stabilire a mecanismului de combatere a crimelor de ură în Serbia. La ședință au participat reprezentanții organelor de stat: Ministerul Afacerilor Interne, Acuzatura Publică Republicană, Centrul pentru Antrenarea Poliției, Academia Jurisdicțională, Delegatul pentru Protecția Egalității de Șanse, precum și reprezentanții organizațiilor societății civile care în munca lor de până în prezent au avut un rol important când este vorba de lupta împotriva crimei din ură: alința gay straight, YUCOM, Labris, Praksis, precum și reprezentanții misiunii OSCE în Serbia.

Pe data de 19 aprilie 2016 la Tribunalul Superior din Niš a fost organizat seminarul pe tema crima din ură, în organizația Academiei Jurisdicționale, Cancelariei pentru drepturile omului și drepturilor minoritare și misiunii OSCE din Serbia. La seminar au participat cinci funcționari de la poliție din cadrul Administrației de Poliție din Niš. Scopul de bază al acestui antrenament a fost dobândirea abilităților privind familiarizarea cu noțiunea și elementele crimelor din ură dispozițiile juridice internaționale relevante și praxa Curții Europene și comitetelor NU, cadrul juridic, protecția juridico-penală și cercetarea penală în Republica Serbia. În cadrul proiectului Twinig suportul avansării drepturilor omului și zero toleranța la discriminare, care este finanțat de către Uniunea Europeană în cadrul programului IPA 2013, pe care îl implementează Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minoritare în cooperare cu Delegatul pentru Protecția Egalității de Șanse, Institutul pentru Drepturile Omului Ludvig Boltzmann din Austria și Cancelaria pentru Minoritățile Naționale din Slovenia, a fost realizat un program de antrenament pentru reprezentanții administrațiilor de poliție pe tema Comunicarea interculturală și lupta împotriva discriminării. Antrenamentul a fost conceput în conformitate cu necesitățile exprimate Ministerului afacerilor interne și acrivitățile de proiect planificate. Antrenamentul care a durat două zile a fost organizat în luna mai 2016 cu 30 de funcționari de poliție din cadrul nivelului de conducere superior și mijlociu al Ministerului Afacerilor Interne. Prin antrenament se sprijină poliția în activitatea ei zilnică privind identificarea cazurilor de discriminare și modalitatea de soluționare profesională a acestor cazuri și se contribuie la o înțelegere mai bună ceea ce reprezintă o cheie pentru activitatea ppoliției fără discriminare.

La finalul anului 2015 în cooperare cu Academia Jurisdicțională și Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților, cu sprijinul Departamentului pentru Democratizare al Misiunii OSCE din Serbia, a fost început un program pilot Crime din ură – antrenament pentru reprezentanții tribunalelor, ceea ce reprezintă o parte a perfecționării

20

permanente a judecătorilor și procurori publici, precum și adjuncților din cadrul acuzaturii. Perfecționarea privind legislația din domeniul crimelor din ură a fost organizată în perioada 2015-2016, la care a participat locțitorul procurorului public republican în calitate de vorbitor, și a inclus opt semnarii cu durata de o zi. Obiectivul principal al perfecționării a fost însușirea cunoșințelor specifice raportat la cunoașterea noțiunilor crimei de ură, care include, printre altele, definirea acestui concept, familiarizarea cu particularitățile conceptului crimei de ură, dispozițiile internaționale relevante, precum și praxa Curții Europene pentru Drepturile Omului și a comitetelor NU. În cursul lunii noiembrie 2015 au fost organizate seminarii la Subotica și Novi Sad iar în aprilie 2016 la Niš, Novi Pazar și Kragujevac pe când seminarul final a fost organizat pe data de 12. mai 2016 la Belgrad.

La misiunea OSCE pe data de 17 februarie și 17 martie 2016 au fost organizate întâlnirile pe tema antrenamentelor din domeniul crimelor din ură.

În organizația Academiei Jurisdicționale și Misiuni OSCE din Serbia în cursul anului 2016au fost organizate patru seminarii pe tema Crimele de ură – seminar pentru reprezentanții tribunalelor pentru judecători și adjuncții judecătorilor din cadrul departamentelor penale a tribunalelor generale și superioare și procurori . Precum și adjuncții procurori lor din cadrul tribunalelor generale și superioare, dar și reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.

Seminariile au fost organizate: pe data de 19 aprilie la Niš la Academia Jurisdicțională, 25 aprilie la Novi Pazar la Cancelaria OSCE, 26 aprilie la Kragujevac la AJT Kragujevac și pe 12 mai la Belgrad, la Palata Serbia.

Membrii consiliilor naționale participă cu regularitate, acordă sprijin și contribuie în mod activ în cadrul tuturor activităților care se organizează.

ACTIVITATEA: 2.6. Consolidarea conșiinței cetățenilor privind cauzele și consecințele crimelor de ură și toleranța zero față de astfel de fapte.- legătura cu PA CAP. 23 activitatea 3.10.1.4.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților Ministerul competent pentru afacerile interne Acuzatura Publică Republicană Serviciul public mass-media Consiliile Naționale ale Minorităților Naționale

RAPORTUL:Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților a Guvernului Republicii Serbia a organizat două întâlniri de coordonare (18-19 iunie și 26-27 octombir 2015) pentru reprezentanții organelor de stat competente și organizațiilor societății civile cu scopul de stabilire a mecanismului luptei privind combaterea crimei din ură în republica Serbia. La întâlniri au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, Acuzaturii Publice

21

Republicane, Academiei Jurisdicționale, Delegatul pentru Egalitatea de șanse, Centrul pentru Antrenarea Poliției, Comitetul Juriștilor pentru Drepturile Omului, Alianța Gey Straight, organizațiile Labris și Praksis. Participanților la întâlnire a fost înmânat manualul Colectarea datelor privind crimele de ură și mecanismul de monitorizare – ghid practic.Pe lângă aceasta, Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților a organizat o întâlnire de coordonare (17 martie 2016) pentru reprezentanții organelor de stat competente și organizațiilor societăților civile cu scopul de stabilire a mecanismului de luptă împotriva crimelor din ură în Republica Serbia.De asemenea, Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților în cooperare cu Academia Jurisdicțională și Misiunea OSCE din Serbia a organizat șase perfecționări pentru judecători, procurori publici, locțitorii procurori lor publici, adjuncții judecătorilor și procurori lor, pe tema Crimele de ură – perfecționarea pentru reprezentanții tribunalelor. Perfecționările au fost organizate la Subotica pe data de 9 noiembrie 2015, la Novi Sad pe data de 20 noiembrie 2015, la Niš pe data de 19 aprili 2016, la Novi Pazar pe data de 25 aprilie 2016, la Kradujevac pe data de 26 aprilie 2016, la Belgrad pe data de 12 mai 2016.În august 2015 Guvernul Republicii Serbia a adoptat Planul de acțiune pentru aplicarea strategiei poliției în comunitate pentru anul 2015 și 2016, prin care au fost stabilite unele activități concrete și au fost prezentate direcțiile pentru continuarea dezvoltării poliției în comunitate în Republica Serbia.

Poliția Republicii Serbia recunoaște și respectă diversitatea și asigură exercitarea drepturilor și libertăților apartenenților grupelor minoritare în conformitate cu normele legale din țară și cele internaționale. Recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) prvind activitatea poliției într-o societate multietnică, care se referă la principiile principale de activitate a pliției în mediul multietnic, regrutarea și reprezentarea, perfecționarea și dezoltarea profesională a poliției, cooperarea cu comunitățile etnice, praxa operativă și prevenirea și administrarea conflictelor reprezintă o direcție pentru activitatea poliției cu comunitățile minoritare.

Poliția activitatea și munca proprie o concordează cu exercitarea obiectivelor de securitate și satisfacerea necesităților de securitate a cetățenilor și în munca ei, pe lângă metodologia existentă de analizare a stării de securitate într-o mare măsură va utiliza cercetările privind atitudinile cetățenilor și comunității privind starea de securitate, sentimentul de siguranță și activitatea poliției. Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților în anul 2015 a înființat Consiliul pentru Urmărirea Implementării Recomandărilor NU privind drepturile omului, al cărui sarcină este să monitorizeze permanent activitățile organelor de stat ale Republicii Serbia privind îndeplinirea recomandărilor din cadrul celui de-al doilea și treilea raport periodic universal al NU privind starea în domeniul drepturilor omului.

Funcționarii de poliție în mod activ au realizat cooperarea cu reprezentanții comunității Rrome, prin participarea la mesele rotunde a organizațiilor nonguvernamentale Rrome (Liga Roma, YURОМ centar , Romska inicijativa și altele). Cu scopul dezvoltării comunicării poliției cu reprezentanții comunității Rrome se organizează mese rotunde și întâlniri, unde

22

printr-un dialog se dezbat toate problemele de importanță pentru poziția și protecția grupelor și comunitățiilor Rrome.

În mediul local unde comunitatea Rromă este prezentă într-un număr considerabil, în componența organelor locale de securitate sunt incadrați și reprezentanții minorității Rrome, care au dat contribuția sa la dezvoltarea inițiativelor locale de securitate privind prevenirea delictelor, și îmbunătățirea comunității rrome.

Ofițerii de poliție din Republica Serbia în fiecare zi efectueaze vizite și întrețin contacte cu reprezentanții comunități rrome, și preiau activități privind protecția lor de securitate. Când este vorba despre protecția securității Rromilor precum și a altor categorii periclitate precum sunt copii și femeile, care deseori sunt victimele în diferite forme de violență și victimele traficului uman, în cooperare cu societatea civilă și alte organe de stat, se organizează campanii preventive în medii privind educarea populației și dezvoltarea atitudinilor opiniei publice față de aceste probleme senzitive. Scopurile campamiei sunt și reducerea cifrelor nefavorabile – evenimentelor care nu au fost anunțate și suportul anunțării cazurilor de violență pentru a se reduce toleranța la violență. De exemplu, în mai multe orașe în Republica Serbia (Belgrad, Novi Sad, Niš, Kragujevac și altele), în cooperare cu asociațiile rrome și alte organizații, precum și centrele pentru munca socială au fost organizate prelegeri și întâlniri dedicate femeilor din comunitatea rromă pe tema Violența în familie și traficul uman.

Servisul public mass- media al Voivodinei a fost conceput ca o instituție care este dedicată consolidării toleranței. Pe lângă informarea cetățenilor privind cauzelor și consecințelor crimei din ură și toleranța zero față de aceste fapte, la primul program de radio (programul în limba sârbă) există o emisiune specială, cu denumirea Integrări europene (care se difuzează o dată pe săptămână, în durată de 25 minute), care se ocupă tematic de exercitarea drepurilor comunităților naționale în contextul asocierii Serbiei la Uniunea Europeană. Le televiziune aceste teme se disting și în programele zilnice informative, în dependență de evenimentele actule.

Consiliile naționale ale minorităților naționale prin activitatea lor, prin participarea activă și organizarea în continu contrubuie la consolidarea conșiinței a cetățenilo și importanța conviețuirii comune, disting cauzele și consecințele crimelor din ură și toleranța zero față de aceste fapte.

ACTIVITATEA: 2.7. Derularea cercetărilor eficiente, calificarea corespunzătoare și procesuarea eficientă penală a făptuitorilor infracțiunilor cu caracteristică de ură națională și intoleranță, precum și discriminarea rasială, religioasă și alte feluri de discriminări, inclusiv faptele efectuate prin intermediul internetului, pe rețelele de socializare și în public.Avansarea cercetătărilor și procedurilor penale a făptuitorilor infracțiunilor cu caracteristică de ură națională și intoleranță, precum și discriminarea rasială, religioasă și alte feluri de discriminări, inclusiv faptele efectuate prin intermediul internetului, pe

23

rețelele de socializare și în public prin majorarea eficacității procedurilor, purtarea evidențelor speciale și derularea antrenamentelor.- Legătura cu PA CAP. 23 activitatea 3.8.1.15.TERMENUL: ContinuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Acuzatura Publică Republicană Ministerul Competent pentru Afacerile Interne Curtea Supremă de Casație

RAPORTUL:În conformitate cu atribuțiile sale constituționale și legale, acuzaturile publice derulează cercetările și procedurile penale a infractorilor privind faptele penale și alte fapte care se sancționează, printre care se enumeră și provocarea intoleranței și urii naționale, rasiale și religioase din articolul 317 al Codului Penal (KP).

Pe lângă aceasta, prin Planul și programul de activitate a Acuzaturii Publice Republicane a fost prevăzut că această acuzatură va urmării procedarea Acuzaturilor Publice competente în dosarele de o importanță socială largă sau pentru care este interesată opinia publică, printre care sunt și dosarele care se referă la încălcarea drepturilor omului și tuturor formelor de discriminare. Cu scopul derulării controlului asupra procedării în aceste dosare, procurorul public republican a emis o îndrumare privind modalitatea de purtare a evidențelor speciale privind faptele penale desăvrșite din ură în sensul articolului 54a din Codul Penal. În conformitate cu această îndrumare acuzaturile publice de apel au obligația să remită Acuzaturii Publice Republicane rapoartele comune trimestriale din domeniile menționate pentru acuzaturile publice de pe teritoriul lor.

Faptele penale care conțin elemente de discriminare, instigare la violență și vorbire de ură, inclusiv și fapta penală de provocare a intoleranței și urii naționale, rasiale și religioasp din articolul 317 CP apoi fapta penală discriminarea rasială și altă discriminare din articolul .. 387 CP, dar și alte infracțiuni dacă au fost omise din ură în conformitate cu articolul 54а CP. Având în vedere aceasta acuzaturile publice au continuat cu derularea cercetărilor și procedurilor penale cu privire la incidentele interetnice.

În acest sens în perioada de la 1 ianuarie până la 1 iunie anul 2016 acuzaturile publice de pe teritoriul Acuzaturii Publice de Apel din Novi Sad au procedat în cinci dosare privind articolul 317 CP. Într-un dosar au fost preluate activitățile de dovedire, într-alt dosar în curs sunt verificăriledenunțurilor penale, într-un dosar în curs este aplicarea principiului de oportunitate, iar în celelalte două dosare denunțul penal a fost respins. Acuzaturile publice de pe teritoriul Acuzaturii Publice de Apel din Belgrad în perioada menționată au avut în activitatea sa nouă denunțuri penale privind articolul 317 CP și două denunțuri penale privind articolul 387 CP. În perioada menționată a fost adoptată o sentință de condamnare privind articolul 317 CP și o decizie privind respingerea denunțului penal, pe când pentru articolul 387 CP au fost adoptate două decizii privind respingerea denunțului penal. În aceeași perioadă acuzaturile publice de pe teritoriul Acuzaturii Publice de Apel din Kragujevac au avut în

24

activitatea lor șapte denunțuri penale dintre care cinci privind articolul 317 CP unul pentru infracțiunea încălcarea dignității din motivele apartenenței rasiale, religioase, naționale sau altă formă de apartenență dinarticolul 174 CP și un denunț pentru infracțiunea încălcarea egalității din articolul 128 CP. Dintre acestea pentru articolul 317 CP în două dosare a fost depusă propunerea de acuzare, într-unul este în curs de derulare procedura de cercetare anterioară, iar în două dosare a fost aduptată decizia de respingere denunțului penal. Denunțul penal a fost respins și pentru articolul 174 CP precum pentru articolul 128 CP în curs sunt verificările denunțului penal 317. Acuzaturile publice de pe teritoriul Acuzaturii Publice de Apel din Niš, în perioada menționată au procedat în două dosare. Într-un dosar denunțul penal a fost remis pentru articolul 317 CP într-alt dosar pentru infacțiunea periclitarea siguranței din articolul 138 CP, efectuată din ură din cauza aparrtenenței naționale, raportat la articolul 54а CP. În ambele proceduri în curs este derulare activităților probatorii.

Până la data de 30. iunie 2016 în fața a 67 tribunale generale din Republica Serbia au fost în total cinci dosare raportat la articolul 128 din Codului Penal al Republicii Serbia (prin care este incriminată încălcarea egalității – fapta penală din capitolul XIV din Codului Penal al Republicii Serbia – Faptele penale împotriva drepturilor și libertățile omului și cetățenilor). Dintre acestea, trei dosare au fost soluționate prin sentință până la data de 30 iunie 2016, pe când două dosare au rămas în curs de judecată până la finalul celui de al doile trimestru al anului 2016.

Printre 67 de tribunale generale, două tribunale au prezentat în rapoarte dosarele în curs de derulare cu privire la materia de raportare, și anume

Primul Tribunal General din BelgradNumărul dosarelor în curs de derulare: 3Numărul dosarelor soluționate: 1Numărul dosarelor rămase în curs de derulare la data de 30 iunie 2016: 2

Tribunalul General din Para ćin Numărul dosarelor în curs de derulare: 2Numărul dosarelor soluționate: 2Numărul dosarelor rămase în curs de derulare : /

În celelalte 65 de tribunale generale nu au fost procese cu privire la categoria cuprinsă prin raport (articolul 128, articolul 129, articolul 130, articolul 131 CP al Republicii Serbia) în trimestrul I și II al anului 2016.

25

III DOMENIUL CULTURII ȘI MEDIILOR

ACTIVITATEA: 3.1. Asigurarea implementării articolelor 6. și 9. din Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale și articolului 11. Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare prin identificarea modelului corespunzător între diferitele modalități,precum sunt: - avansarea cofinațării de proiect, în special raportat la rolurile consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale.- finanțarea programelor mass- media al căror fondatori/editori sunt consiliile naționale ale minoritățiilor naționale.- excluderea mediilor care se găsesc în proprietatea consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale din cadrul proceselor de privatizare.- majorarea cantității conținuturilor în limbiile minorităților naționale la serviciile de radio și televiziune publice (RTS/RTV) prin proclamarea difuzării a acestor conținuturi ca îndeplinirea interesului public.- condiționarea privatizării mediilor cu emiterea licenței de către Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM) cu obligația difuzării unui număr de ore de program în limbile minorităților naționale.În același timp trebuie analizat impactul privatizării și digitalizării asupra mediilor care duzifă programele în limbile minoritățiilor naționale, cu consultarea minoritățiilor naționale, cu scopul de a asigura durabilitatea financiară a mediilor în limba minoritățiilor naționale, pentru a asigura păstrarea nivelului atins privind drepturile la informare în limbile minoritățiilor naționale.

TERMENUL: trimestrul I - II al anul 2016STATUSUL: Activitățiile au fost apropare complet realizate.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru domeniul de informare Ministerul competent pentru administrația de stat Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice consiliile naționale ale minoritățiilor naționale serviciile mass- media publice

RAPORTUL:În cadrul derulării Planului de acțiune pentru CAP. 23 a fost pregătită o agendă și apeluri pentru atelierul de lucru TAIEX Ppe tematica Dreptul la informare a a persoanelor apartenente minoritățiilor naționale. Atelierul de lucru trebuia să fie organizat pe data de 19 septembrie la Belgrad, dar din cauză imposibilității Comisiei Europene să asigure experții până la data respectivă, atelierul a fost amânat pe data de 18 ianuarie 2017.

Guvernul la ședința de la data de 3. martie 2016 a adoptat Ordonanța privind alocarea mijloacelor financiare din fondul bugetar pentru minoritățile naționale, prin care a u fost stabilite criteriile mai apropiate, condițiile și procedura de repartizare a mijloacelor financiare

26

din cadrul acestui fond pentru programele și proiectele din domeniul culturii, educației, informării și uzului oficial al limbii și grafiei al minorităților naționale. Această ordonanță va îmbunătății finanțarea pe baza de proiecte a mediilor al căror fondatori sunt consiliile naționale ale minoritățiilor naționale.

În conformitate cu articolul 142 din Legea privind informarea publică și mediile, privatizarea mediilor se va efectua în modul în care se asigură o continuitate privind producerea conținuturilor mass- media de interes public, în perioada de cinci ani de la data semnprii contractului de vânzare a capitalului.

Continuitatea privind producerea conținuturilor mass- media presupune și obligația de menținere a părții timpului de program în unele limbi ale minorităților naționale, respectiv a părții conținuturilor de program informativ, educațional, științific, cultural, de artă, pentru copii, programului distractiv, sportiv și alte conținuturi de interes public în limbile minorităților naționale, în conformitate cu grila de program care a fost valabilă în perioada de douăsprezece luni înainte de data intrării în vigoare aprezentei legii.

Agenția pentru Privatizare (actualmente: Ministerul Economiei) și organul de reglementare au încheiat pe data de 27 mai 2015 un protocol de cooperare, prin care părțiile semnatare și-au exprimat intenția ca în scopul de derulare eficient, legal și cu succes a procesului de privatizare, în conformitate cu Legea privind privatizarea și Legea privind informarea publică și mediile, să faciliteze privatizarea mediilor în modalitatea care să asugure protecția pliralismului mediatic și contnuitatea în producerea conținuturilor mass- media de interes public.

Prin articolul 2, alineatul 1 al protocolului menționat, Agenția pentru Privatizare s-a obligat ca organului de reglementare să remită contractele de vânzare a capitalului mediilor electronice în termenul de trei zile de la data încheierii contractelor. Prin alineatul 2 al articolului menționat din protocol, organul de reglementare și-a asumat obligația să remită Agenției pentru privatizare actul scris privind efectuarea obligațiilor cumpărătorului, respectiv să asigure continuitatea privind producerea conținuturilor mass- media de interes public pentru mediile elctronice, pentru perioada de 12 luni de la data încheierii contractelor de vânzare a capitalului, în termenul contractat de durată a obligației contractuale, respectiv întotdeauna când se stabilește abaterea de la obligația de continuitate privind producerea conținuturiloe mass- media de interes public care solicită și preluarea măsurilor din competențele Agenției. Mai departe, prin alineatul 3 al prezentului articol organul de reglementare s-a obligat către Agenție să remită actul scris din alineatul 2 al prezentului articol, în termenul de 30 de zile de la data expirării termenului pentru care actul scris se remite, pe când prin alineatul 4 a fost stipulat că Agenție decide privind îndeplinirea obligației raportat la continuitatea producerii conținuturilor mass- media de interes public pentru mediile elctronice, în exclusivitate în baza actului acris al organului de reglementare.

Având în vedere că primele contracte, privind vânzarea capitalelor insituțiilor care oferă servicii mass- media care s-au aflat în procedura de privatizare, au fost încheiate pe data de 25

27

septembrie 2015, organul de reglementare pentru mediile electronice, activitățiile menționate raportat la obligațiile preluate din protocolul menționat, vor prelua în trimestrul III și IV al anului 2016.

În cursul procedurii de privatizare, prin medotologia de vânzare a capitalului și proprietății, au fost privatizate și 13 medii, car în conformiatate cu permisul pentru oferta serviciilor mass- media în elaboratele sale de program cuprind și programul în limbile minoritățiilor naționale, și anume:

Nr. Crt.

Furnizori de servicii mass-media Serviciile mediaticeLimba minoritățiilor naționale

1. RADIO МEDVEĐA S.R.L. , Меdveđa radio Limba albaneză

2.RADIO-TELEVIZIUNEA CRIBROD S.R.L. , Dimitrovgrad

radio și televiziune Limba bulgară

3.KOPERNIKUS RADIO-TELEVIZIJA S.R.L. , Šid – RADIO Šid

radio Limba ruteană, Limba slovacă

4.Centrul informativ S.R.L. , Bačka Topola – RADIO Regije

radio Limba ruteană, Limba maghiară, Limba slovacă

5.RADIO-TELEVIZIUNEA INĐIJA S.R.L. , Inđija

radio

Limba română, Limba maghiară, Limba ucraineană, Limba rromă, Limba croată

6.RADIO-TELEVIZIUNEA PANČEVO S.R.L. , Pančevo

televiziuneLimba maghiară, Limba rromă

7. NOVOSADSKA TV S.R.L. , Нови Сад televiziuneLimba maghiară, Limba slovacă

8.INFORMATIVNO PREDUZEĆE BC INFO S.R.L. , Biserica Albă – RADIO Biserica Albă

radio Limba cehă, Limba română, Limba rromă

9.Întreprinderea pentru informare RADIO-TELEVIZIUNEA STARA PAZOVA» S.R.L. , Stara Pazova

radio Limba rromă, limba slovacă

10.RADIO-TELEVIZIUNEA ŠABAC S.R.L. , Šabac

televiziuneLimba rromă

11.RADIO-TELEVIZIUNEA KRUŠEVAC S.R.L. , Kruševac

radio și televiziuneLimba rromă

12.Întreprinderea pentru informare RADIO BARAJEVO S.R.L. , Barajevo

radio Limba rromă

13.Întreprinderea Publică TELEVIZIUNEA POŽEGA, Požega

televiziuneLimba rromă

De asemenea, este important de remarcat faptul că procesul de privatizare prin metoda de transfer de capital fără compensații angajaților nu a fost finalizată la cei 12 subiecți de privatizare (furnizori de servicii mass-media), care sunt titulari ai unei licențe pentru furnizarea de servicii mass-media emise de organul de reglementare, și că unele dintre ele, printre altele, difuzează și programe în limbile minorităților naționale.

28

În trimestrul I şi II al anului 2016. a fost observato creştere semnificativă a programelor în limbile minoritare pe programul 2 al RTV, unde ste difuzat conţinutul minoritar. Această creștere poate fi ilustrată prin datele paralele din perioada ianuarie-iulie 2015 și 2016.

Limba 2015. 2016.Bunievților 2.613 3.568Croată 9.265 11.390Maghiară 45.630 65.803Română 13.277 19.093Ruteană 18.238 20.768Slovacă 16.870 20.773Ucraineană 3.822 3.483Rromă 17.423 22.234Macedoneană 3.346 2.581Alte 42.028 44.789

Precum se poate vedea din tabelă, cu excepția programului în limba ucraineană și limba macedoneană, unde se poate observa o reducere mică când este vorba de programul difuzat, în toate celelalte limbi minoritare majorarea este evidentă, undeva și aproximativ 40 % (limba maghiară, română și programul în limba bunievaților).

Când e vorba de programul de radio, , nu s-a ajuns la creșterea minutelor când este vorba de limbile minoritare, având în vedere că programul 2 și 3 este completetat cu conținuturile minoritare și nu există timp în program liber pentru extindere (48 de ore de program de radio se difuzează în fiecare zi).

Când este vorba de digitalizarea mediilor, transferul la difuzarea digitală a programului RTV este – conform indicatorilor privind numărului de telespectatori a ambelor programe RTV – mai ales în primele luni a dus la micșorarea considerabilă a audienței de televizor. Acest lucru poate fi explicat parțial prin extinderea programelor străine disponibile consumatoriilor noștri tradiționali și pațial prin faptul că regiunea din Banatul de sud și sud-est a nu este suficient acoperit cu semnalul digital de pe Čot.

Soluția privind creșterea audienței a tuturor programelor, în primul rând a programelor minoritare este de a se asigura RTV loc la primul și al doilea multiplex de pe Avala pentru ca programelor minoritare care sunt produse în acest mediu să fie disponibile cât mai multor apartenenți ai comunităților minoritare care trăiesc nu numai în Voivodina, dar, de asemenea, la Belgrad, sau în alte părți ale Republicii Serbiei.

Când este vorba de avansarea cofinanțării de proiect, reprezentantul Consiliului Național al Minorității Naționale Croate este prezent la ședința comisiei pentru elaborarea proiectelor de

29

alocare a mijloacelor financiare în domeniul culturii în baza concursului Ministeruluipentru Cultură și Informare, dar aceasta nu este cazul când este vorba de domeniul informării.

Potrivit raportului Consiliului, deși decizia Consiliului Național al Minorității Naționale Croate cu privire la propunerea de alocare a fondurilor a fost acceptată într-o măsură mai mare, iar întreaga problemă nu a fost reglementată instituțional, ci aceasta depinde de dispoziția autoritățiilor competente. Consiliului rapoartează că este încă vizibilă coliziunea Legii privind consiliile naționale ale minorităților naționale (care prevede că aceste consilii propun repartizarea mijloacelor) și Legii privind informarea publică și mass-media, care prevede că consiliile acordă opinii în procesul de alocare a mijloacelor financiare; este evidentă tendința ca participărea reprezentanților Consiliului să fie redusă la forma (obținerea de opinii și propuneri), fără nici o influență reală asupra procesului decizional.

În cele menționate de către Consiliului Național al Minorității Naționale Croate, Radio Sombor, Radio Subotica și Radio Bač au fost privatizate fără succes. La Radio Sombor la finalul anului 2015 a încetat cu difuzarea emisiunilor în limba croată, dar producția privată a fost continuată la radioul particular Fortuna. Radio Bač și radio Subotica încă difuzează programul în limba croată, dar fără plată pentru persoanele care realizează emisiunile.

De asemenea, Consiliului Național al Minorității Naționale Croate, menționează recomadările pentru avansarea cofinanțării de proiecte în mai multe aspecte:

- anunțarea în timp util a concursului pentru a se adopta deciziile cât mai rapid și a se aloca fondurile solicitanților;;

- a reglementa problemele rolurilor consiliilor naționale în procedura de adoptare a deciziilor privind repartizarea mijloacelor financiare (opinii/propuneri).

Consiliul Național al Minorității Naționale Bulgare a declarat că pe teritoriul Republicii Serbia, membri ai comunității naționale bulgare aveau informații în propria lor limbă, dar cu toate acestea, prin adoptarea Legii cu privire la informare și mass-media RTV Caribrod ca media minoritar a fost privatizat, iar noul proprietar nu are nici o obligație de a difuza și în limba bulgară. RTV Bosilegrad nu a intrat în procedura de privatizare fiindcă s-a desfășurat activitatea în cadrul Centrului Cultural Bosilegrad, dar, în conformitate cu legea a încetat cu difuzarea programului în limba maternă la data de expirare a licenței. Săptămânalul Bratstvo a prestat cu activitatea sa înainte cu câțiva ani din cauza problemelor financiare. Consiliul Național al Minorității Naționale Bulgare în amrtie anul acesta a înființat Novo bratstvo , în cadrul căreia se tipărește tot la două săptămâni Novo bratstvo, în întregime în limba și grafia bulgară.

Consiliul Național al Minorității Naționale al Bunievților a menționat că finanțarea mediilor al cărui este fondator indirect consiliul național nu este reglementată, și mediile în limba Bunievților nu au sprijin public din surse publice, cu excepția ziarelor care sunt finanțate de către Secretariatul Provincial pentru Cultură și Informare al Provicniei Autonome Voivodina.

30

Precum menționează Consiliul mai departe, procesul de privatizare a fost finalizat, dar la mediile unde nu a fost, există o dizordine în sensul organizatoric și funcțional, și comunitatea Bunievților nu mai are posibilitatea să primească pentru producția la radio și mediul local în Subotica și Sombor mijloace financiare din sursele publice, precum și să difuzeze emisiuni informative în limba bunievaților. Fondul, care a fost prevăzut în perioada de tranziție, până la adoptarea Legii privind consiliile naționale, care ar trebui să stabilească sistemul de finanțare a mediilor electronice și producției în limbile minorităților, așa cum prevede Legea privind informare publică și mass-media, nu a fost stabilită în exercitarea funcțiilor lor. La serviciile de radio-televiziune publice, așa cum raportează Consiliului, există o tendință de creștere a conținutului în limbile minoritare, dar nu a fost stabilit procesul că difuzarea unui astfel de conținut să îndeplinească interesul public privind informarea în limbile minoritare, precum nici procesul de co-finanțare a unui astfel de conținut, în cooperare cu mass-mediile în limbile minoritate - în acest caz, în discursul Bunievaților.

Consiliul Național al Minorității Naționale Cehe a menționat că după privatizarea radioului Biserica Albă, propretarul nou a deyvoltat o grilă nouă de program, la care limba cehă este prezentă în aceiași măsură, precum a fost înainte de privatizare. De asemenea, se realizează și proiectele aprobate de către Ministerul Culturii și Informării.

Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare a participat la pregătirea raportului Protectorului Cetățeanului privind starea de informare a minorităților naționale în limba lor după privatizarea mediilor, cu propunerea măsurilor de îmbunătățire.

Pe lângă aceasta, Consiliul a dat un împrumut fără dobândă pentru a depăși incapacitatea temporară de a plătă în mass-media, care au fost înființate de către Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare cu termenul de rambursare de câteva luni. Spre nefericire, aceasta în unele cazuri nu a fost de ajuns, astfel că televiziunea Mozaik, din Novi Sad, care a fost înființată de către Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare și care a difuzat programul din anul 2004 până în 1 august 2016, a încetat cu difuzarea programului și așteaptă procedura de faliment chiar din cauza lipsei de finanțare din bugetul municipal, care până la încetarea existenței a facilitat ca această televiziune să informeze pe apartenenții minorității naționale maghiare.Consiliul a luat parte în mod activ în activitatea Comisiei Interguvernamentale Mixte a Ungariei și Serbiei, unde au fost adoptate următoarele concluzii: „CIM propune ca partea sârbă să asigure posibilitatea de difuzare și recepție a emisiunilor în limba maghiară la Radio – televiziunea Voivodinei pe teritoriul întreg al PA Voivodina, în conformitate cu legea, pentru a asigura că Serviciul public mediatic exercită obligația sa legală privind exercitarea interesului public, iar aceasta este majorarea cantității conținuturilor programelor în limbile minorităților naționale, cu scopul de a îndeplinii dreptul la informare la informare deplină și obiectivă în limba minorităților naționale“, precum și „Părțile conclud că este micșorat bugetul PA Voivodina, din ce cauză este redus și sprijinul financiar celor mai importante instituții ale minorității naționale maghiare din Republica Serbia. CIM propune părții sârbe să majoreze sprijinul din buget pentru aceste instituții“. Concluderea din urmă a fost adoptată la propunerea Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare. Cu reducerea bugetului provincial, spre nefericire, au fost reduse și

31

sursele financiare și sprijinul pentru mediile minoritare, și anume suportul financiar al ziarului Magyar Szo și săptămânalului Hét Nap cu 10 % în raport cu anul 2015. Consiliul, de asemenea, prin acordarea opiniilor și propunerilor în procedura de alocare a mijloacelor financiare în baza concursurilor pentru proiectele în domeniul informării minorităților naționale la nivel republican, provincial și local, a dat contribuția sa . Președintele Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare a avut întâlniri cu conducerea RTV, cu scopul de a se îmbunătății continuitatea difuzării programului 2 al Radioului Novi Sad în zona râului Tisa și de a se majora cantitatea și calitatea emisiunilor maghiare pe programul serviciul de informare provincial.

După adoptarea Cărții europeane a limbilor regionale sau minoritare de către Republica Serbia, limba macedoneană nu a fost menționată în partea III, ca și o limbă recunoscută în baza acestei cărții, ci în partea a II, ca și celelalte limbi.

Din momentul acela Consiliul Național al Minorității Naționale Mcedonene a muncit la îndeplinirea condițiilor , care le-au fost prezentate de mai multe ori, așa de către organele de stat, precum și de către instituțiile europene, În primul rând a fost introdus obiectul Limba macedoneană cu eleemntele culturii naționale în școliile generale, în baza legii, și se muncește la implementarea obiectului prin introducerea limbii și grafiei macedonene. Din activitățiile derulate până în prezent este de așteptat ca și limba macedoneană să fie incadrată în grupul limbilor regionale și minoritare din cadrul Cărții europeane a limbilor regionale sau minoritare.

În sensul programului de finanțare a mass-media a căror fondatori / editori sunt consiliile naționale ale minorităților naționale, Consiliul Național al Minorității Naționale Macedonene sprijină activitatea Centrului de informare și de publicare macedoneană, ca singura mass-media al cărui fondator este Consiliul Național al Minorității Naționale Macedonene, care este finanțat de către Secretariatul pentru Informare al PA Voivodina. Trecând la bugetului pe proiecte, Consiliul Național va ajuta această instituție editorială într-un mod care să fie în concordanță cu programul bugetului.

În sensul majorării cantității conținuturilor în limbile minorităților naționale la serviciile publice de radio și televiziune (RTS/RTV) prin difuzarea acestor conținuturi îndeplinind interesul public , starea în momentul de față nu este la un nivel satisfăcător, când este vorba de minoritatea națională macedoneană, având în vedere că rar se difuzează reportajele la RTS în emisiunea Cetățeanul , iar la TRV există doar o emisiune în limba macedoneană, care durează jumate de oră, odată săptămânal. Este vorba de emisiunea Mekedonsko sonce.

În ceea ce privește analiza impactului efectelor privatizării și digitalizării a presei, care difuzetază conținuri în limbile minoritare, în consultare cu minoritățile naționale, în scopul de a asigura viabilitatea financiară a mass-mediilor în limbile minorităților naționale, printr-un proces inclusiv cu reprezentanții minorităților naționale, în scopul de a asigura conservarea nivelul atins în ceea ce privește realizarea dreptului la informare în limbile minorităților naționale - se poate observa că efectele privatizării a mass-mediilor care difuzeaza conținut în

32

limbile minoritare este foarte negativ atunci când este vorba de conținutul programelor în limba macedoneană. Înainte de privatizare, minoritatea națională macedoneană în Serbia a avut emisiuni la RTV, Makedonsko Sonce și la RTV Voivodina, Banatsko sonce la RTV Panciova, Infomak lа RTV Vranje, Makedonijo, dobar den la RTV Leskovac, Cronica minorităților naționale lа RTV Čačak, redifuzarea emisiunii Makedonsko sonce lа RTV Niš, pe când ca o consecință a digitalizării azi a rămas doar emisiunea Маkedonsko sonce la RTV Vojvodina.

Mass-media în limba germană nu există în Serbia. În ceea ce privește situația cu conținuturile mass-media ea similară. În astfel de circumstanțe, activitățile Consiliului Național al Minorităților Naționale Germane au fost orientate spre crearea unui minim de conținuturi mass- media în limba germană. Primii pași semnificativi au fost realizați în colaborare cu Serviciul Public de Radiodifuziune Provincială (RTV). În luna aprilie 2016 a fost semnat cu directorul general al RTV, un acord de cooperare, prin care se angajează serviciu public, în colaborare cu Consiliul Național al Minorităților Naționale Germane, să înceapă difuzarea programelor de radio în limba germană. Au fost purtate discursuri oficiale, de asemenea, cu privire la acest subiect cu directorul radioului RTV. Au fost identificați doi jurnaliști potențiali tineri cu cunoștințele limbii germane, care, cu ajutorul Consiliului Național, anul acesta au fost trimiși în Germania pentru perfecționare. Începerea transmisiuni a programului de radio săptămânal pe RTV este de așteptat în luna octombrie în 2016..

Comitetul Executiv al Consiliului Național al Minorităților Naționale Germane a participat la un training de mai multe zile a Fondului pentru Afaceri Europene privind tematica Uniunea Europeană, fondurile de aderare și de preaderare și pregătirea propunerilor de proiecte în conformitate cu standardele UE. De asemenea, în plan este înființarea Fundației Culturale a Consiliului Național, care ar acoperi în cea mai mare parte programelor de activitate enumerate.

Consiliul Național al Minorităților Naționale Ruteană și Ucraineană au declarat că Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale (Monitorul Oficial al RS, nr 72/2009, 20/2014 -Decizia Curții Constituționale și 55/2014) prevede că Consiliul Național propune alocarea de fonduri care sunt acordate prin concursele publice din bugetul Republicii Serbia, Provinciei Autonome sau de către administrația locală pentru informarea în limbile minoritare, în timp ce Regulamentul privind cofinanțarea proiectelor de interes public în domeniul informării publice (adoptat pe data de 13 noiembrie 2014 de către ministrul culturii și informării) prevede că consiliul național își exprimă opinia cu privire la cererile de proiecte la concurs, cu scopul de a îmbunătății calitatea informării apartenenților minorităților naționale – ceea ce vorbește despre neconcordanța reglementărilor. Consiliile au remarcat faptul că prin Regulament s-a provocat reducerea drepturilor consiliilor naționale în raport cu drepturile reglementate prin legea menționată, pe când organele care derulează concursele aplică Regulamentul.

Proiectele referitoare la informarea în limba ruteană în ceea ce privesc concursurile pentru cofinanțarea proiectelor anunțate de către Ministerul Culturii și Informării și Secretariatul

33

Provincial pentru Cultură și Informare Publică, se remit Consiliului Național al Rutenilor pentru exprimarea opiniei. Informarea în limba ruteană se realizează la: Novi Sad, Kula, Bačka Topola și Šid. Comuna Kula a anunțat două concursuri din domeniul informării și a solicitat, în ambele cazuri, opinia Consiliului Național al Rutenilor. Comunele Bačka Topola și Šid au publicat anunțurile de concurs, dar hotărârile privind aceste concurse au fost adoptate fără consultarea și opinia Consiliului Național. După cele menționate de către Consiliului Național, municipiul Novi Sad, în acest an nu a anunțat un concurs în domeniul informării, astfel că nici nu a fost solicitată remiterea opiniilor.

Consiliul Național al Rutenilor nu a înființat nici o casă de presă. Transferul drepturilor de fondator a fost realizat doar odată, în anul 2004, când Provincia Autonomă Voivodinaa transferat Consiliului Național al Rutenilor drepturile de fondator asupra Casei de Presă și Editură Ruske slovo . Finanțarea a rămas în competența Provinciei. Având în vedere că este o casă de presă care se finanțează din venituri publice, instituția nu are drept să participe la consursele organelor administrative.

Cantitatea de conținut în limba ruteană, care este difuzat la Serviciul de radiodifuziune public din Voivodina a rămas mai mult sau mai puțin, în aceeași măsură ca și mai înainte (192 de ore de programe de radio și de programe de televiziune 43 de ore la nivel lunar), a menționat Consiliul. La RTS nu există nici un program în limba ruteană, dar cei mai mulți membri ai comunității ruteane (aproximativ 98%) trăiesc în Voivodina.

Mass-media locală privatizată are obligația de a difuza programele în limbile minorităților naționale, în aceeași măsură ca și înainte de privatizare. Consiliul Național a stabilit că cantitatea programului în limba ruteană în mass-media locală a rămas aceeași. Deocamdată, nu a analizat conținutul și calitatea programelor sau consecințele finanțării proiectelor asupra durabilității mass-media.

Presa locală, care a fost deținută de comuna Vrbas, și care a difuzat un program de radio și program de televiziune și în limba ruteană (program de radio a fost difuzat pe frecvențele regionale), s-a stins înainte de a fi început procesul de privatizare.

După privatizarea mass-media, limba slovacă este prezentă în aceeași măsură ca și înainte de privatizare. În 2015, proiectele realizate au fost finanțate de Consiliul Național al Minorității Naționale Slovace (televiziunea regională).

Proiecte referitoare la informarea în limba ucraineană, în ceea ce privesc concursurile pentru cofinanțarea proiectelor anunțate de către Ministerul Culturii și Informării și Secretariatul Provincial pentru Cultură și Informare publică - sunt înaintate Consiliului Național al Minorității Naționale Ucrainene spre acordarea opiniilor.

Informarea și în limba ucraineană se realizează în Novi Sad, Kula și Inđija. Comuna Kula a anunțat două concursuri în domeniul informaării și a solicitat, în ambele cazuri opinia Consiliului Național al Minorității Naționale Ucrainene. Cu toate acestea, Consiliul nu are

34

nici o informație dacă Novi Sad și Inđija în acest an au deschis un concurs în domeniul informării, deoarece n i s-a cerut acordarea opiniei.

Consiliul Național al Minorității Naționale Ucrainene, împreună cu Guvernul PA Voivodina, în anul 2004 au înființat Casa de Presă și Editură Ridne Slovo. Finanțare este responsabilitatea provinciei. Ca mediu, care este finanțată din fonduri publice, nu dispune de dreptul de a participa la concursurile anunțate de organele administrative.

Mass-media locală privatizată are obligația de a difuza programele în limbile minorităților naționale, în aceeași măsură ca și înainte de privatizare. Consiliul Național a stabilit că cantitatea programului în limba ucraineană în mass-media locală a rămas aceeași. Deocamdată, nu a analizat conținutul și calitatea programelor sau consecințele finanțării proiectelor asupra durabilității mass-media.

Presa locală, care a fost deținută de comuna Vrbas, și care a difuzat un program de radio și program de televiziune și în limba ucraineană (program de radio a fost difuzat pe frecvențele regionale), s-a stins înainte de a fi început procesul de privatizare.

ACTIVITATEA: 3.2. Asigurarea durabilității mediilor inclusiv și a producției privind conținuturile mediatice, al căror fondator, indirect sunt consiliile naționale ale minoritățiilor naționale, în perioada de tranziție de la începutul aplicării noii Legii privind consiliile naționale ale minoritățiilor naționale.TERMENUL: Din I trimestru al anului 2016 până la începutul aplicării Legii privind consiliile naționale ale minoritățiilor naționaleSTATUSUL: Activitatea a fost parțial realizatăTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

GuvernulRAPORTUL:Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale, a avut mai multe întâlniri cu Consiliul Național al Minorității Naționale Bulgare, în scopul de a găsi soluții pentru posibilitatea de a edita un ziar în limba bulgare "Bratstvo", și aceasta a rezultat prin continuarea tipăririi presei scrise menționate, precum și continuarea difuzării programului radio Bosilegrad în limba bulgară.

În conformitate cu fondurile care sunt prevăzute în poziția Fondului bugetar pentru minorități naționale 1,800,000.00 dinari, Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale intenționează să efectueze distribuirea acestor fonduri, în conformitate cu cadrul legal.

ACTIVITATEA: 3.4 Asigurarea finanțării stabile și suficiente prin care se garantează menținerea și durabilitatea mediilor în limbile minoritățiloe naționale prin: - îmbunătățierea regulativei sublegislative raportat la cofinanțarea proiectelor mai ales raportat la rolul consiliilor naționale ale minorităților naționale, prin care se asigură

35

stabilitatea și continuitatea finanțării conținuturilor mass- media care sunt de o importanță pentru apartenenți minorităților naționale,- finanțarea programelor mass- media al căror fondatori/editori sunt consiliile naționale ale minoritățiilor naționale.- continuarea sprijinului din buget pentru mediile care sunt în proprietatea consiliilor naționale ale minorităților naționale;- excluderea mediilor care se găsesc în proprietatea consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale din cadrul proceselor de privatizare în conformitate cu Legea privind informarea și mediile; - decretarea concurselor pentru finanțarea conținuturilor mass- media în limbile minorităților naționale cu respectarea deplină a opiniilor consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale privind modalitatea de repartizare a mijloacelor financiare;- asigurarea cofinanțării mediilor în limbile minorităților naționale;- asigurarea participării consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale în activitatea consiliului Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM) care este bazată pe criteriilr clare pentru selecție.- Legătura cu PA CAP. 23 аctivitatea 3.8.1.4.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes..TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile de informare Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților Ministerul competent pentru treburile administrației de stat Secretariatul provincial competent pentru treburile de informare Unitățiile autoguvernării locale Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice

RAPORTUL:Ministerul Culturii și Informării a emis un nou act sublegislativ, Regulamentul privind cofinanțarea proiectelor de interes public în domeniul informării publice (Monitorul Oficial al Republicii Serbia, Nr 16/16). Pornind de la cerințele prevăzute în Planul de acțiune pentru îmbunătățirea sublegislației legate de rolul consiliilor naționale ale minorităților naționale în alocarea resurselor bugetare pentru producția conținutului media, Ministerul a precizat, prin regulament, rolul consiliilor naționale ale minorităților naționale în curs de hotărâre a membrilor comisiei de specialitate cu privire la alocarea de fonduri la concursurile care sunt publicate pentru cofinanțarea conținuturilor mass-media în limbile minorităților naționale.

Procesul de privatizare a mass-media a fost finalizat și nici o mass-media înființată de către consiliile naționae ale minorităților naționale nu a fost privatizată.

36

Concursul pentru cofinanțarea proiectelor în domeniul informării publice în limbile minorităților naționale, în 2016 a fost anunțat de la data de 1 până la 31 martie 2016. Pentru el au fost alocate fondurile în valoare de 40.000.000,00 dinari. Au fost depuse un număr total de 162 proiecte. Fondurile au fost aprobate pentru 86 de proiecte. Dintre acestea, 71 de proiecte în 16 limbile minorităților naționale și a 15 proiecte în mai multe limbi.

În conformitate cu Legea privind informarea publică și mass-media, de la consiliile naționale ale minorităților naționale s-au solicitat opiniile cu privire la proiectele depuse. Termenul pentru acordarea opiniilor a fost de șase zile, cu mențiunea faptulu că toate consiliile naționale au fost notificate pe cale electronică, în prealabil, că proiectele lor vor fi trimise spre examinare. S-au primit opiniile majorității consiliilor naționale, în cadrul termenului solicitat, împreună cu proiectele membrilor comisiei de experți. Consiliile naționale ale minorităților naționale albaneze și valahe nu au remis opiniile.

Urmează prezentarea tabelară a datelor privind numărul proiectelor depuse și sprijinite, după limbile minorităților naționale.

Limba Proiecte depuse

Proiecte sprijinite de către consiliile naționale ale minoritățiilor naționale

Proiecte sprijinite de către Ministerul Culturii și Informării

Proiecte sprijinite de către consiliile naționale ale minoritățiilor naționale și Ministerul Culturii și Informării

Cuantumul total al mijloacelor financiare acordate

аlbaneză 3 - 3 - 1.200.000,00bosniacă 7 6 5 5 2.400.000,00bulgară 7 4* 4 5 2.310.000,00Limba bunievaților

2 2 2 2 800.000,00

valahă 12 - 5 - 2.310.000,00maghiară 23 10 14 6 6.281.600,00macedoneană 3** 1 1 1 450.000,00germană 1 1 1 1 400.000,00rromă 50 17 19 11 10.020.000,00română 6 6 4 4 1.800.000,00ruteană 3 2 2 1 830.000,00slovacă 8 6 4 3 1.700.000,00ucraineană 2 2 1 1 400.000,00croată 5 3 4 3 1.900.000,00muntenegreană 1 1 1 1 400.000,00cehă 1 1 1 1 508.320,00Total: 134 62 71 45 33.099.920,00* Consiliul Național al Minorității Naționale Bulgare, în prealabil, a fost de acord cu evaluarea de specialitate a Comisiei Ministerului Culturii și Informării.**Două proiecte au fost respinse ulterior din cauza neîndeplinirii condițiilor legale pentru participarea la concurs.

37

Dintre cele 62 de proiecte care au fost susținute de către consiliile naționale, comisia de experți a Ministerului Culturii și Informării a sprijinit 45 de proiecte, ceea ce reprezintă 73% din numărul total al proiectelor propuse de consiliile naționale. Aceasta mărturisește că opiniile consiliilor naționale sunt în mare parte acceptate, cu excepția acelor proiecte care, în opinia comisiei de experți, nu au îndeplinit criteriile concursului (care nu sunt bine și în mod calitativ argumentate, ale căror teme nu sunt inovatoare și nu contribuie la îmbunătățirea conținutului media în informarea publică apartenenților minorităților naționale etc.).

Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale prevede că consiliile naționale pot utiliza fondurile bugetare pentru a finanța costurile activităților ordinare, în care, printre altele, este inclusă și finanțare sau cofinanțare programele și proiectele în domeniul informării, precum și pentru finanțarea activității instituțiilor, fundații, societățiilor comerciale și organizaţiilor al căror fondator sau co-fondator sunt consiliile naţionale. Fondurile prevăzute în bugetul Republicii Serbia, pentru finanțarea activitățiilor consiliilor naționale se distribuie, astfel încât 30% se alocă în valori egale tuturor consiliilor naționale înregistrate, iar fondurile rămase proporțional cu numărul apartenenților ai unei minorități naționale pe care consiliul național reprezintă, precum și numărul total al instituțiilor minorității naționale respective în domeniul culturii, educației, informării și uzului oficial al limbii și grafiei și volumul activităților al acestor instituții. Fondurile totale pentru anul 2016, pe care Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților planifică să aloce consiliilor naționale pentru finanțarea activitățiilor lor sunt în valoare de 245,000,000.00 dinari, dintre care 21,437,500.00 dinari se distribuie în baza numărului total de instituții al minorităților naționale în domeniul informării și volumul de activitate al acestor instituții.

Distribuirea mijloacelor financiare din fondul bugetar pentru minoritățile naționale, care sunt pe poziția bugetului Ministerului Administrației de Stat și Autoguvernare Locală, în valoare de 1.800.000 dinari, nu a fost realizată datorită faptului că nu a fost stabilită propunerea programului al domeniilor prioritare care se finanțează din fondul bugetar.

Pentru finanțarea mass-media în limbile minorităților naționale, care sunt în proprietatea consiliilor naționale ale minorităților naționale, fondurile sunt asigurate prin hotărârea Adunării Provinciei privind bugetul PA Voivodina pentru 2016 - Partea 06 Secretariatul Provincial pentru Cultură și Informare Publică, clasificarea funcțională 830 - Serviciile de difuzare și tipar 1024 sistemul de informare publică, Activitatea de program 1005 Suport pentru informarea publică a minorităților naționale, clasificarea economică 451 Subvenții pentru întreprinderile și organizații publice non-financiare, în cuantum total de 264,805,000.00 dinari.

Hotărîrea privind alocarea de fonduri pentru editorii de ziare care publică informații în limbile minorităților naționale – comunitățiilor naționale, a secretarului provincial pentru cultură și informare publică a adoptat la data de 20 ianuarie 2016.

38

Este vorba de nouă editori de ziare al căror fondator sunt consiliile naționale ale minorităților naționale, cu un total de 22 de ziare (un cotidian, cinci ziare săptămânale, trei lunare și șapte ziare pentru tineret și copii), cărora fondurile au fost alocate după cum urmează:

Magyar Szo SRL. (un cotidian și trei ziare pentru tineret / copii) 89.919.600,00Hét Nap SRL(un ziar săptămânal) 26.262.000,00Hlas ľudu (un ziar săptămânal și două ziare pentru tineret / copii) 33.930.000,00Libertatea (un ziar săptămânal și două ziare pentru tineret / copii) 33.498.000,00Hrvatska riječ (un ziar săptămânal și două ziare pentru tineret / copii) 32.670.000,00Ruske slovo (un ziar săptămânal și două ziare pentru tineret / copii) 31.086.000,00Bunjevačke novine (un ziar lunar și un ziar pentru tineret / copii) 8.248.800,00Makedonski indformativni centar SRL. (un ziar lunar) 5.139.000,00Ridne slovo (un ziar lunar și un ziar pentru tineret / copii) 4.051.560,00

Total 264.805.000,00

Din mijloacele financiare repartizate în anul 2016. editorilor, respectiv ziarelor care sunt în proprietatea consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale, în perioada de la 1 ianuarie și până la 30. Iunie 2016 în total a fost achitat 110.335.400,00 dinаri, iar plata a fost continuată la nivel lunar și în lunile iulie și august.

Pentru cofinanțarea proiectelor de producție a conținutului media în domeniul informării publice în anul 2016 au fost repartizate mijloacele financiare în cuantum de 8,500,000.00 dinari, dintre care 6,000,000.00 pentru conținutul în limba sârbă și 2,500,000.00 pentru producția de conținuturi media în limbile minorităților naționale - 1,000,000.00 pentru companiile private și 1.500.000,00 pentru organizațiile nonguvernamentale.

Secretarul provincial pentru cultură și informare publică concursul comun pentru co- finanțarea producției a astfel de conținuturi a anunțat pe data de 18 martie 2016, iar comisia pe care a înființat-o a adoptat decizia privind alocarea fondurilor pe data de 01 iunie 2016 .

În baza acestei decizii, în cuantum total de 1,000,000.00, respectiv 1.500.000,00 dinari, vor fi co-finanțate proiectele de producție a conținuturilor media în domeniul informării publice în limbile minorităților naționale pentru opt companii private și 11 organizații non-guvernamentale.

Semnarea contractelor cu ei este în curs de desfășurare, iar fondurile care le sunt acordate sunt, de asemenea, prevăzute în bugetul PA Voivodina pentru anul 2016.

Prin articolul 21 din Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale ( "Monitorul Oficial al Republicii Serbia." 72/09, 20/14 – hotărârea Curții Constituționale și 55/14), printre altele, prevede că consiliile naționale, prezintă propunere Agenției de Radiodifuziune a Republicii (în prezent : Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM)

39

atunci când se redactează și elaborează Strategia de dezvoltare a radiodifuziunii, emite opinii și propuneri Consiliului organismul de reglementare pentru mediile electronice, în ceea ce privește informarea în limba minoritară și determină un reprezentant în Consiliul Organismul de reglementare pentru Mediile Electronice, pentru a participa la lucrările lui, fără drept de vot atunci când se dezbat problemele referitoare la informarea în limba minorităților naționale.Consiliul Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice, după derularea procedurilor legale, la ședința care a avut loc pe data de 14 ianuarie 2016, în conformitate cu competențele sale legale, a constatat textul final al proiectului Strategiei de dezvoltare a serviciilor radio și a serviciilor mass-media audiovizuale în Republica Serbia. Potrivit raportului organismul de reglementare, consiliile naționale la elaborarea aceastei strategii nu au prezentat propuneri, și nici nu au participat la dezbaterile publice cu privire la proiectul de propunere a Strategiei de dezvoltare a serviciilor radio și a serviciilor mass-media audiovizuale în Republica Serbia, care s-a desfășurat în perioada 2 până la 16 decembrie 2015, cu mențiunea ca în cadrul acestui proces a fost organizată o masă rotundă care a avut loc pe data de 10 decembrie la Belgrad.

De asemena, Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice în trimestrul I și II al anului 2016 nu a hotărât privind problemele raportat la informarea în limbile minorităților naționale.

ACTIVITATEA: 3.5. Sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile minorităților naționale și respectarea diversității culturale și lingvistice prin susținerea producției de conținut mediatic, în scopul de a obține drepturi egale și consolida și pe mai departe, înțelegerea culturii minorităților naționale, ca o parte integrantă a societății în ansamblu.- legătura cu PA CAP. 23 аctivitatea 3.8.1.5.TERMENUL: În continuu, prin organizarea concurselor anualeSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile de informare Serviciile publice de radio-televiziune Administrația provincială Unitățiile autoguvernării locale

RAPORTUL:Ministerul Culturii și Informării a implementat această activitate prin Concursul pentru co-finanțarea proiectelor în domeniul informării publice în limbile minorităților naționale, în 2016. În cadrul concursului au fost susținute 15 proiecte multilingve, respectiv proiecte care se realizează în limba sârbă și una sau mai multe limbi ale minorităților naționale, cu sumă totală de 6.900.080,000 dinari. Aceste proiecte menționate, contribuie la sensibilizarea opiniei publice cu privire la drepturile minorităților naționale, respectarea diversității culturale și lingvistice și la dezvoltării dialogului, cunoașterii și la o și mai bună înțelegere între minoritățile naționale și populația majoritară.

40

Un segment aparte la sensibilizarea publicului cu privire la diversitățiile culturale și lingvistice realizează RTV prin emisiunea Paleta, care în fiecare zi oferă o selecție a celui mai bun conținut de programare minoritare, cu subtitrare în limba sârbă. Această emisiune permite să cunoașterea culturii și obiceiurile comunităților minoritare de către populația majoritară, dar, de asemenea, contribuie să se cunoască reciproc și toate minoritățile care locuiesc pe teritoriul PA Voivodina.

Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale a publicat pe data de 9. martie 2015, Concursul pentru dotaţii organizaţiilor comunităţilor etnice din Provincia Autonomă Voivodina. Concursul a fost publicat pentru cofinanţarea activităţii ordinare, a proiectelor şi organizarea manifestărilor, precum şi achiziţionarea echipamentului şi investiţiile organizaţiilor comunităţilor etnice din teritoriul Provinciei Autonome Voivodina, în anul 2015, cu respectarea opiniilor , privind repartizarea mijloacelor financiare, a consiliilor naționale ale minorităților naționale, cu sediul pe teritoriul PA Voivodina. Pe lângă aceasta, Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale pe data de 23. martie 2015, a publicat Concursul pentru cofinanţarea proiectelor menite realizării măsurilor afirmative şi a proceselor de integrare a romilor pentru continuarea „Decadei de includere a romilor” în anul 2015, cu respectarea opiniei a Consiliul Național al Minorității Naționale Rrome, privind acordarea mijloacelor financiare.

În cursul trimestrului I și II al anului 2016, Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale încheiat contracte privind acordarea mijloacelor financiare și a efectuat transferul de fonduri către consiliile naționale ale minorităților naționale de pe teritoriul PA Voivodina pentru activitățile ordinare ale consiliilor și activitățiile de dezvoltăre, care include finanțarea activității instituţiilor, fundaţiilor, societăţilor comerciale şi altor organizaţii al căror fondator este consiliul naţional, şi numărul instituţiilor, fundaţiilor, societăţilor comerciale şi altor organizaţii unde drepturile de fondator, în întregime sau parţial, au fost transferate consiliului naţional.

În cadrul proiectului Afirmarea multiculturalismului şi toleranţei în Voivodina, Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale, a derulat în anul 2015 Concursul pentru cofinanţarea proiectelor şi care au drept scop păstrarea şi cultivarea toleranţei interetnice în Voivodina.

Mijloacele au fost acordate pentru cofinanţarea programelor, proiectelor şi activităţilor organizaţiilor, asociaţiilor şi ale altor subiecţi, care au drept scop afirmarea valorilor societăţii multiculturale şi păstrarea şi cultivarea toleranţei interetnice în Voivodina în anul 2015, destinate mai ales pentru:

avansarea producţiei şi producţia programului de radio şi televiziune, prezentările internet, a altor forme de prezentare electronică, a activităţilor de propagandă tipărite, activitatea în mijloacele de informare tipărite şi a altor forme de activitate mass-media;

editarea cărţilor, broşurilor, revistelor sau a altor publicaţii cu caracter nonprofit;

41

organizarea seminariilor, conferinţelor şi a altor forme de întruniri ştiinţifice şi educative;

organizarea manifestaţiilor culturale, educative, sportive şi a altor manifestaţii.

Concursul a fost deschis de la data de 8. până la 22. aprilia 2015. cu cuantumul total de 9.296.700,00 dinari. La concurs au fost depuse 172 de anunţuri , dintre care 150 au satisfăcut condiţiile concursului. Mijloacele financiare au fost acordate pentru realizarea programelor din 29 de аnunţuri. Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale a publicat pe data de 7 martie 2016, Concursul pentru dotaţii organizaţiilor comunităţilor etnice din Provincia Autonomă Voivodina. Concursul a fost publicat pentru cofinanţarea activităţii ordinare, a proiectelor şi organizarea manifestărilor, precum şi achiziţionarea echipamentului şi investiţiile organizaţiilor comunităţilor etnice din teritoriul Provinciei Autonome Voivodina, în anul 2016, cu respectarea opiniilor , privind repartizarea mijloacelor financiare, a consiliilor naționale ale minorităților naționale, cu sediul pe teritoriul PA Voivodina. Pe lângă aceasta, Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale pe data de 7 martie 2016, a publicat Concursul pentru cofinanţarea proiectelor menite realizării măsurilor afirmative şi a proceselor de integrare a romilor pentru continuarea „Decadei de includere a romilor” în anul 2016, cu respectarea opiniei a Consiliul Național al Minorității Naționale Rrome, privind acordarea mijloacelor financiare.

În cursul trimestrului I și II al anului 2016, Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale încheiat contracte privind acordarea mijloacelor financiare și a efectuat transferul de fonduri către consiliile naționale ale minorităților naționale de pe teritoriul PA Voivodina pentru activitățile ordinare ale consiliilor și activitățiile de dezvoltăre, care include finanțarea activității instituţiilor, fundaţiilor, societăţilor comerciale şi altor organizaţii al căror fondator este consiliul naţional, şi numărul instituţiilor, fundaţiilor, societăţilor comerciale şi altor organizaţii unde drepturile de fondator, în întregime sau parţial, au fost transferate consiliului naţional.

În cadrul proiectului Afirmarea multiculturalismului şi toleranţei în Voivodina, Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale – Comunităţile Naţionale, a derulat în anul 2016, două Concurse pentru cofinanţarea proiectelor şi care au drept scop păstrarea şi cultivarea toleranţei interetnice în Voivodina.

Primul concurs a fost publicat pe data de 7 şi a durat până pe 31 martie 2016, şi a prevăzut cuantumul total de mijloace financiare în valoare de 4.300.000,00 dinari.

Mijloacele au fost acordate pentru cofinanţarea programelor, proiectelor şi activităţilor organizaţiilor, asociaţiilor şi ale altor subiecţi, care au drept scop afirmarea valorilor societăţii

42

multiculturale şi păstrarea şi cultivarea toleranţei interetnice în Voivodina în anul 2016, destinate mai ales pentru:

avansarea producţiei şi producţia programului de radio şi televiziune, prezentările internet, a altor forme de prezentare electronică, a activităţilor de propagandă tipărite, activitatea în mijloacele de informare tipărite şi a altor forme de activitate mass-media;

editarea cărţilor, broşurilor, revistelor sau a altor publicaţii cu caracter nonprofit; organizarea seminariilor, conferinţelor şi a altor forme de întruniri ştiinţifice şi

educative; organizarea manifestaţiilor culturale, educative, sportive şi a altor manifestaţii.

La concursul menţionat au fost depuse 169 de anunţuri, dintre care 165 au îndeplinit condiţiile concursului. Mijloacele financiare au fost acordate pentru realizarea programelor din 22 de аnunţuri

Al doilea concurs a fost publicat pe data de 1 iunie şi a durat până pe 9 iunie 2016, şi a prevăzut cuantumul total de mijloace financiare în valoare de 9.000.000,00 dinari.

Mijloacele se acordă pentru cofinanţarea programelor, proiectelor şi activităţilor organizaţiilor, asociaţiilor şi ale altor subiecţi, care au drept scop afirmarea valorilor societăţii multiculturale şi păstrarea şi cultivarea toleranţei interetnice în Voivodina în anul 2016, destinate mai ales pentru:

avansarea producţiei şi producţia programului de radio şi televiziune, prezentările internet, a altor forme de prezentare electronică, a activităţilor de propagandă tipărite, activitatea în mijloacele de informare tipărite şi a altor forme de activitate mass-media;

editarea cărţilor, broşurilor, revistelor sau a altor publicaţii cu caracter nonprofit; organizarea seminariilor, conferinţelor şi a altor forme de întruniri ştiinţifice şi

educative; achiziția echipamentului, dotarea și adaptarea spațiului și investiții; organizarea manifestaţiilor culturale, educative, sportive şi a altor manifestaţii.

La concurs au fost depuse 90 de anunţuri, dintre care 84 au îndeplinit condiţiile concursului. Mijloacele financiare au fost acordate pentru realizarea activităţilor din 16 аnunţuri.

ACTIVITATEA: 3.6. Acordarea suportului pentru minorităţile naţionale privind pregătirea documentelor de proiect pentru participarea la concursurile raportat la cofinanţarea conţinuturilor mass- media în limbile minorităţilor naţionale. TERMENUL: În continuu, începând la la I trimestu al anului 2016STATUSUL: Activitatea se realiyeayă cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile de informare Secretariatului Provincial pentru Cultură şi Informarea Publică Organiyaţiile societăţilor civie Consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale

43

RAPORTUL:Organizaţiile minorităților naționale au dreptul de a participa la toate competițiile în domeniul informării publice, în calitate de editor, mass-media sau în calitate de producții independente. Numai la Concursul pentru cofinanțarea proiectelor în domeniul informării publice în limbile minorităților naționale, în 2016 au participat 45 de organizații ale societății civile, din care 23 se ocupă exclusiv cu exercitarea drepturilor minorităților naționale. La concursul menționat mai sus (Decizia nr 401-01-171 / 2016-04 din 28.06.2016.) organizațiilor societății civile au fost distribuite fondurile în valoare de 12,000,000.00 dinari.)

Sprijinul organizaţiilor minorităţilor naţionale raportat la participarea la concursuri se acordă, în primul rând, în cadrul activităţilor ordinare ale Ministerului ,în cursul întregului an, şi este mai intensivă de la momentul publicării lor. Concursurile, printre altele se publică pe web site-ul Ministerului cu formularele5 care cuprind îndrumări privind procedarea şi informaţiile detaliate destinate participanţiloe concursului. Organizaţiilor minorităţilor naţionale, serviciul Ministerului acordă sprijin care pe lângă prezentarea informaţiilor elementare despre concurs, include și îndrumări detaliate, consultanță și alte forme de sfaturi privind cofinanțarea proiectelor. Participantului la concurs care a depus proiectul cu documentația care a fost completată incorect sau care nu a fost completată în întregime, serviciul anunță privind aceste deficiențe și, dacă este necesar, acordă îndrumări cum să elimine aceste lipsuri. Numai la concursul care se referă la informarea publică în limbile minorităților naționale pentru anul 2016 acest fel de sprijin de specialitate a facilitat ca 19 asociații să corecteze lipsurile din carul documentației de proiect, dintre care 12 au și primit fonduri pentru realizarea proiectelor.

Ministerul pentru Cultură și Informare a organizat între 18-20 iulie 2016 la Covăcița antrenament pentru reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale în domeniul administrării finanțelor și proiectelor din carul culturii și informării, în cooperare cu Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților și misiunea OSCE din Serbia. Antrenamentul s-a referit la rolul consiliilor naționale când este vorba de cofinanțarea proiectelor în domeniul informării publice. Rolul lor a fost analizat nu doer prin acordarea opiniilor privind proictele ci și prin sprijinul organizațiilor minorităților naționale cu privire la documentaţia proiectelor necesare pentru participarea la concursul pentru cofinanţarea conţinuturilor mass-media în limbile minorităților naționale .

Având în vedere că organizaţiile minorităților naționale se anunță și la concursele publicate de către Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informarea Publică şi Relaţiile cu Comunităţile Confesionale, și că astfel de anunțuri nu au fost la concursul publicat în anul 2016, nu a existat suportul organizat pentru organizațiile minorităților naționale raportat la pregătirea documentației pentru participarea la concursurile pentru cofinanțarea conținuturilor mass-media în limbile minorităților naționale .

Consiliul Național a minorității Slovene în anul 2015 și 2016 a colaborat activ și cu succes cu asociațiile Slovenilor și alte persoane raportat la acordarea ajutorului privind pregătirea

44

documentației de proiect pentru participarea la concursurile pentru cofinanțarea conținuturilor mass-media în limbile minorităților naționale.

ACTIVITATEA: 3.7. Majorarea cantității conținuturilor în limbile minorităților naționale la serviciul public de radio și televiziune (RTS), în conformitate cu articolul 7 din legea privind serviciile publice mass-media și articolul 17 din legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale, cu scopul de exercitarea dreptului la informarea obiectivă și deplină în limba minorităților naționale prin:-înființarea redacțiilor de program în limbile minorităților naționale;- asigurarea conținutului informativ în limbile minorităților naționale (știrile sau jurnalul în limbile minoritare);- difuzarea programului cultural-educațional în limbile minorităților naționale;-extinderea cooperări cu serviciile publice de mass-media a țărilor care au minorități naționale în Serbia;-realizarea cooperări cu producțiile independente minoritare, în conformitate cu obligația legală de publicare a conținulurilor de program a producțiilor independente cu scopul preluării conținuturilor în limbile minoritare.TERMENUL: În c, începând cu I trimestru аl anulul 2016STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Radio Televiziunea Serbiei/ Radio Televiziunea Voivodinei Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM)

RAPORTUL:După asigurarea mijloacelor financiare necesare, așa cum este menționat în raportul serviciului public de mass-media al Serbiei, RTS intenționează ca în perioada de viitor să înceapă cu realizarea jurnalului în limbile minorităților naționale (în limba albaneză, rromă, bulgară, română și valahă, iar mai târziu și în alte limbi minoritare).

Până atunci RTS continuă cu difuzarea emisiunea Cetățeanul, precum și emisiunea în limba rromă la radio Belgrad.

RTV în documetul său de bază și-a asumat responsabilitatea să extindă în continuare oferta limbilor sale prin majorarea programelor în limbile minoritare care trăiesc în Voivodina. În momentul de față programul de radio și televiziune, se realizează în 11 limbi (limba sârbă și zece limbi minoritare). Se planifică ca numărul limbilor în care se realizează și difuzează programul să fie majorat la 14 limbi.

În acest an a fost introdus un nou program de radio și televiziune în limba muntenegreană. În mommentul de față se poartă negocieri privind introducerea a încă trei programe minoritare: în limba germană (din octombrie 2016), în limba bulgară, limba cehă și (eventual) în limba albaneză. Grila de iarnă de program a fost concepută cu presupunerea că aceste limbi se găsesc în oferta programului de radio, și apoi a programului de televiziune.

În toate limbile minoritare se difuzează programul informativ, și anume:

45

la radio:

emisiunile informative zilnice (una sau mai multe) în limba magheară, slovacă, română, ruteană, ucraineană și limba rromă;

o dată săptămânal emisiunile informative în limba croată, macedoneană, muntenegreană și limba bunievaților;

la televiziune:

emisiunile informative zilnice în limba maghiară, slovacă, română, ruteană, croată și limba rromă;

o dată săptămânal emisiunile informative în limba macedoneană, muntenegreană și limba ucraineană, iar de două ori săptămânal în limba bunievaților;

Asemănător cu conținuturile informative și temele culturale și educaționale sunt prezente în permanență la toate programele în limbile minoritare.

La radio în limba maghiară, slovacă, română, ruteană, ucraineană și limba rromă există programe speciale care se ocupă cu tematica educațieiși culturii, cel puțin o dată săptămânal.

Alte minorități (Macedonenii, Croații, Bunievații și Muntenegrenii) au o dată săptămânal emisiuni de jumate de oră tip magazin, care, pe lângă conținuturi informative cuprind și reportaje din domeniul culturii și învățământului.

La televiziune structura emisiunilor minoritare este similară. Programele în limba magheară, slovacă, română, ruteană și limba rromă au emisiuni speciale culturale și educaționale, iar celălalte cinci redacții minoritare cu temele menționate se ocupă în cadrul emisiunilor de tip magazin.

RTV are o cooperare tradițională și largă cu mass-media din statele vecine care difuzează programul lor în limba maternă a minorităților voivodinene. A semnat protocolul de cooperare (schimb de program, perfecționarea cadrelor, proiecte comune și participarea comună pe piețele terțe) cu serviciile publice de mass-media din Ungaria (MTVA), România (radio România, Televiziunea Română, centrele regionale de radio-televiziune, Radio România Intermațional, Radio Timișoara, Radio Cluj), Slovacia (Radia Televiziune Slovacă), Ucraina (Radio Televiziunea Ujgorod), Muntenegru (Radio Televiziunea Muntenegru), Slovenia (Radio Televiziune Lendava, programul în limba maghiară).

În calitate de servicii reciproce sunt acordate serviciile de îmbunătățire a programelor lor în limba sârbă pentru diaspora sârbă din statele lor.

Spre deosebire de anii precedenți, când este vorba de producțiile independente în limbile minorităților menționate, în acest an a crescut semnificativ numărul de producții străine în limbile comunităților naționale. Programul de radio de douăzecișipatru de ore în limba maghiară are șase producții independente permanente, introducând cel mai recent, a șaptea,

46

care este planificată în zilele aceastea, astfel că proporția de producții independente va depăși 10% din timpul total al programului. Românii și Rutenii au câte patru programe al producției independente, iar Slovaci două.

Pe lângă cele menționate, din producțiile străine sunt programe de radio complete în limba Bunievaților, limba macedoneană și muntenegreană ( fiecare câte jumătate de oră pe săptămână). Situația este similară și la televiziune. Programul maghiar are patru emisiuni de jumătate de oră din producția străină, programul slovac două și programul român o emisiune. În calitate de producție independentă se realizează programul în limba muntenegreană.

Prin articolul 51. din legea privind serviciile publice de mass- media («Monitorul Oficial al Republicii Serbi» 83/14 și 103/15) este reglementat că RTS și RTV odată pe an prezintă raportul Adunării Populare, pentru dezbatere și adoptare, iar Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM) spre informare, Raportul de activitate și afacere pentru anul precedent, cu raportul cenzorului independent autorizat.

Organismul de reglementare elaborează raportul propriu privind activitatea serviciilor mass – media publice la nivel anual, în care identifică, printre altele și timpul de difuzare a conținuturilor de program în limba minorităților naționale. Rapoartele pentru anul 2015 au fost redactata și sunt disponibile pe prezentarea de internet oficială a Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM) www.rem.rshttp://www.rra.org.rs/uploads/useruploads/PDF/RTS---izvestaj-za-2015.pdf

ACTIVITATEA: 3.8. Asigurarea vizibilității programelor serviciilor publice de televiziune pe întreagul teritoriu al Republicii Serbia în cadrul sistemului operator de cablu.TERMENUL: I trimestru al anului 2016STATUSUL: Activitatea este realizată aproape în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

organismul de reglementare pentru mediile electronice (REM) Ministerul competent pentru informare

RAPORTUL:Prin dispoziția articolului 100 din legea privind mass-media electronică au fost reglementate obligațiile speciale ale operatorilor rețelelor electronice de comunicare privind disptribuția conținutului mass-media, iar Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM), în cooperare cu organismul de reglementare competent pentru comunicațiile electronice, realizează supravegherea și îndeplinirea acestor obligații.

Prin alineatul 10 al articolului menționat este stipulat că operatorul, pe lângă operatorul rețelei pentru difuzarea terestră, este obligat, fără compensație, să distribuie și difuzeze programele elementare ale serviciilor publice mass-media în zona lor de acoperire.

47

Raportat la aceasta, Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM) la începutul anului 2016 a trimis solicitarea pentru remiterea datelor tuturor operatorilor rețelei pentru comunicarea electronică, printre care au fost solicitate și datele privind structura pachetelor de program și numerația logică a programelor.

Prin accesul la datele remise, a fost stabilit că toți operatorii rețelelor de comunicare electronică, în zona lor de acoperire, în ofertele sale au și programele serviciului public de mass-media, Radio Televiziunii Serbia. Raportat la obligația legală a operatorilor rețelelor de comunicare electonică care activitatea lor realizează pe teritoriul Provinciei Autonome Voivodina ca în ofertele sale să cuprindă și programele instituției publice de mass-media Radio Televiziunea Voivodina, Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM), efectuează prelucrarea datelor emise și va dispune de ele în trimestrului III și IV al anului 2016.

ACTIVITATEA: 3.9. Exercitarea participării al minorităților naționale la alegerea membrilor Consiliului organismului de reglementare pentru mediile electronice (REM), și alegerea redactorilor responsabili a programelor în limbile minorităților naționale.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Radio-Televiziunea Serbiei / Radio-Televiziunea Voivodinei Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice (REM)

RAPORTUL:Prin articolul 113 din Legea privind mediile electornice (Monitorul Oficial al Republicii Serbia 83/14 și 6/16 – altă lege), este prevăzut că membrii Consiliului care sunt aleși dintr-o listă de candidați propuși de către propunătorii autorizați din articolul 9 punctul 5. (asociațiile de film, artiști de teatru și asociațiile compozitorilor din Republica Serbia) și punctul 7. (consiliile naționale ale minorităților naționale, prin comun acord) din legea menționată, sau înlocuiesc doi membrii aleși, la propunerea Comitetului responsabil pentru Cultură și Informare a Adunării Naționale, la expirarea mandatului lor.

În conformitate cu procedura legală, serviciul competent al Adunării Naționale publică un apel public pentru desemnarea candidaților pentru Consiliu, șase luni înainte de încheierea mandatului lor, dar nu mai târziu de 15 zile de la încetarea mandatului pentru motivele prevăzute la articolul 15 punctele 2-4.

Mandatul Consiliului Organismul de Reglementare pentru Mediile Electronice, aleși la propunerea Comitetului responsabil pentru cultură și informare, expiră pe data de 5 mai 2017.

ACTIVITATEA: 3.10. Concursul pentru cofinanțarea proiectelor în domeniul creativității contemporane, domeniul activităților culturale ale minorităților naționale.TERMENUL: În continuu, prin organizarea concursurilor anuale.

48

STATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru cultură Secretariatul Provincial pentru Cultură și Informare Unitățiile autoguvernărilor locale

RAPORTUL:Ministerul Culturii și Informării - Sectorul pentru Arta Contemporană și Industriile Creative , pe data de 24 februarie 2016 a anunțat concursul pentru finanțare și co-finanțarea proiectelor în domeniul artei contemporane din Republica Serbia pentru anul 2016 (una dintre domeniile concursului s-a referit la activitățile culturale ale minorităților naționale, în Republica Serbia). Termenul pentru depunerea cererilor a fost 25 martie, iar decizia privind acordarea mijloacelor financiare a fost semnată pe data de 9 mai 2016. Consiliilor Naționale ale Minorităților Naționale pe data de 15 aprilie a trimis o scrisoare cu cererea ca până la 29 aprilie 2016 să trimit o listă cu proiectele recomandate, după prioritate și explicații.

Cu toate că reprezentanții minorităților ar putea aplica, de asemenea, și la alte concursuri din alte domenii (de exemplu, creația scenică și interpretarea), unde profesionalismul reprezintă criteriul de bază al concursului, li s-a dat posibilitatea de a aplica la concursul deja menționat .Astfel, de exemplu, Teatrul Național din Subotica a primit 1.500.000,00 dinari, iar Teatrul Kosztolányi Dezső, Subotica 1,000,000.00 dinari pentru realizarea spectacolelor ale autorilor maghiari și spectacolelor în limba maghiară, în timp ce proiectul organizației Bunjevački kulturni centar din Bajmok sub denumirea Omladinska i dečija filmska radionica a fost co-finanțat cu suma de 150.000,00 dinari.

Cu toate acestea, o analiză sistematică a statisticilor de concurs este posibilă numai în baza unui concurs, care a fost destinat minorităților, având în vedere că în alte concursuri apartenența etnică nu face parte din criteriilor concursurilor, astfel că Ministerul nu dispune de aceste informații.

Concursul pentru finanțare și co-finanțarea proiectelor în domeniul artei contemporane din Republica Serbia pentru anul 2016 - al activitățiilor culturale ale minorităților naționale

Total mijloace financiare de repartizat

Numărul anunțurilor

Numărul anunțurilor aprobate

Numărul anunțurilor respinse

Numărul minorităților naționale care au luat parte (pe lâgă cele cu caracter multicultural)

  12.450.000,00 203 59 144 19

La data de 24 februarie 2016, Ministerul a publicat concursul pentru finanțarea și cofinanțarea proiectelor în domeniul traduceriilor operelor reprezentative ale literaturii în limba sârbă în

49

străinătate pentru anul 2016. Concursul a fost deschis până la data de 31 martie 2016 și la el au fost depuse 113 de cereri. Ministrul culturii și informării a emis o decizie privind alocarea fondurilor pe data de 11 mai 2016. Mai jos este analiza statisticilor de concurs:

STATUL din care este beneficiarul de mijloace financiare

Limba în care se traduce

Numărul proiectelor spijinite

Total mijloace financiare acordate

Аlbania albaneză 3 3.600,00 Bulgaria bulgară 5 9.000,00 Grecia Helenă/grecească 1 2.000,00 Ungaria maghiară 1 1.000,00 Macedonia macedoneană 14 14.000,00 Germania germană 1 2.000,00 Slovacia slovacă 1 2.000,00 Slovenia slovenă 6 8.000,00 Ucraina ucraineană 5 6.000,00     Total: 47.600,00 euro

Serbia

italianăhelenă/greceascăenglezămacedoneanăgermanărusă

11 2.184.000,00 dinari

Limbile în care este tradus atunci când aplicanții sunt din Serbia

Numărul proiectelor spijinite

Total mijloace financiare acordate în dinari

helenă/grecească 1 156.000,00 macedoneană 1 120.000,00 germană 1 156.000,00

Total : 432.000,00

În trimestrul I și II al anului 2016 a fost plătit o parte semnificativă a fondurilor alocate și proiectele au început cu realizarea, în timp ce majoritatea dintre ele vor fi realizate până la sfârșitul anului curent.

Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informarea Publică şi Relaţiile cu Comunităţile Confesionale publică concurs odată anual.

Concurență pentru cofinanțarea programelor și proiectelor în domeniul patrimoniului cultural nematerial și creativitatea artistică contemporană a comunităților minorităților naționale-naționale din PA Voivodina, în 2016 a fost publicat pe data de 13 aprilie 2016, cu termenul de remitere a anuțurilor de la 14 până la 27 aprilie 2016. Prin concurs a fost planificată cofinanțarea proiectelor în domeniul patrimoniului cultural nematerial (jocuri populare tradiționale, cântece populare și muzică originală, obiceiuri și credințe, meșteșuguri populare

50

tradiționale) și arta contemporană (arta și multimedia vizuală, creația literară și editarea, creativitate muzicală, producția de teatru), care se realizează în teritoriul PA Voivodina, și / sau sub formă de cooperare inter-regională.

Repartizarea mijloacelor financiare prin intermediul concursului se realizează în baza articolului 76 din Legea privind cultura și sunt surse nerambursabile, iar dreptul de participare îl au toți subiecții din comeniul culturii: intituțiile culturale și organizațiile societăților civice. În acest sens, prin intermediul concurselor publice sunt co-finanțate: manifestările, coloniile, expozițiile, performancele și alte proiecte din acest domeniu. Bugetul concursului pentru anul 2016 a fost în cuantum de 5.000.000,00 dinari (cinci milioane dinari).

După clasificarea beneficiarilor900.000,00 dinari 4631 – transfer curent la alte nivele de autorități4.100.000,00 dinari 4819 - dotații altor organizații nonprofite

Secretariatul a transmis proiectele prezentate consiliilor naționale ale minorităților naționale - comunităților naționale, în scopul de a obține opinii, având în vedere că consiliile naționale au grijă de exercitarea politicii culturale a comunităților naționale – minorităților naționale și, în conformitate cu legea, participă la luarea deciziilor cu privire la aspectele individuale privind cultura lor.

Comisia pentru selectarea proiectelor / programelor a analizat pe data de 17 iunie 2016, în baza propunerii consiliilor naționale ale minorităților naționale un număr total de 175 de proiecte și programe a solicitanților care au remis Secretariatului documentația completă și în timp util, în termenul concursului. Comisia a propus secretarului provincial pentru co-finanțare în anul 2016, 99 de proiecte și programe, și pe data de 17 iunie 2016 a adoptat Decizia privind alocarea mijloacelor financiare în baza concursului pentru programele de cofinanțare și proiectele în domeniul patrimoniului cultural nematerial și creativitatea artistică contemporană a minorităților naționale - comunităților nționale din PA Voivodina în 2016.

Comunitatea națională Repartizarea în anul 2016.Numărul proiectelor sprijinite financiar după comunitățile naționale

МАGHIARI 2.400.000,00 34

SLOVACI 700.000,00 7

CROAȚI 480.000,00 17

ROMI 100.000,00 3

ROMÂNI 380.000,00 8

MUNTENEGRENI 90.000,00 6

BUNIEVȚI 190.000,00 6

RUTENI 360.000,00 6

51

MACEDONENI 90.000,00 4

UCRAINENI 70.000,00 1

GERMANĂ 50.000,00 1

SLOVENI 15.000,00 1

BULGARI 15.000,00 1

EVREI 15.000,00 1

CEHĂ 15.000,00 1

AȘCALI 15.000,00 1

GRECI 15.000,00 1

TOTAL 5.000.000,00 99

Având în vedere că decizia privind repartizarea mijloacelor financiare a fost adoptată în luna iulie, realizarea și alocarea lor se derulează conform celor planificate:

Activitatea de program

PLANUL 2016.

trimestrele ianuarie- septembrie

Executat la data de 19.08.2016.

La dispoziție în trimestrul iulie - septembrie

Mijloacele restante în baza planului anual

Promovarea și protecția drepturilor și libertăților omului și minorităților

5.000.000,00 3.250.000,00 1.976.000,00 1.274.000,00 3.224.000,00

Institutul de Cultură al Maghiarilor, Slovacilor,Românilor, Rutenilor și Croaților din Voivodina

Din anul 2008, au început să lucreze cinci institute pentru cultura minorităților naționale din Voivodina: Institutul de Cultură al Maghiarilor, Slovacilor, Românilor, Rutenilor și Croaților din Voivodina. Aceste instituții au fost înființate de către Adunarea Provinciei Autonome Voivodina, împreună cu consiliile naționale ale acestor minorități naționale prin Hotărârea privind înființarea Institutul de Cultură al Maghiarilor, Slovacilor,Românilor, Rutenilor și Croaților din Voivodina (Buletinul Oficial al PAV, nr 7/08), pentru menținerea, îmbunătățirea promovarea și dezvoltarea culturii acestor comunități naționale. Înființarea și încurajarea activităților Institutelor de Cultură al Maghiarilor, Slovacilor,Românilor, Rutenilor și Croaților din Voivodina ne mărturisește eforturile privind păstrarea identității Voivodinei multiculturale, pentru un pluralism în cultură și societate deschisă.

Prin proiectele științifice, tehnice, de dezvoltare și cercetare aplicată, implementate în domeniul culturii, artei și științei, precum și prin organizarea programelor culturale și artistice, aceste instituții au avut deja o contribuție semnificativă la promovarea și păstrarea identității și culturii diferitelor naționalități care trăiesc în Voivodina, și, în același timp, să contribuie la

52

îmbogățirea și dezvoltarea multiculturalismului în Voivodina, precum și la accesul la bogăția acestor culturi tuturor cetățenilor.

Mijloace financiare pentru finanțarea Institutelor de Cultură al Maghiarilor, Slovacilor, Românilor, Rutenilor și Croaților din Voivodina se asigură, în conformitate cu legea prin care se reglementează fistemul de finanțare bugetară și Hotărârea privind bugetul Provinciei Autonome Voivodina.

Mijloacele financiare destinate pentru cofinanțarea activității de program a institutelor pentru conservarea, promovarea și dezvoltarea culturii acestor comunități naționale. Fondurile sunt utilizate în conformitate cu programul de lucru și planul financiar al institutelor, care urmează să fie prezentate Secretariatului.

Secretariatul distribuie resursele disponibile tuturor institutelor înființați pe teritoriul Voivodinei, în conformitate cu planurile și programele anuale ale institutelor, precum și pe baza următoarelor criterii:

• Numărul comunităților naționale• Numărul de instituții, asociații și alte instituții din domeniul culturii comunităților naționale • Conținutul și domeniul de aplicare al planurilor și programelor institutelor• Conținutul și domeniul de activitate al institutelor

Din totalul fondurilor alocate, institutele consumă maximum 50% din mijloacele financiare pentru cheltuielile angajaților, costurile materiale, mijloacele elementare și reparațiile curente și de întreținere.

Secretariatul transferă fondurile alocate pe conturile institutelor na nivel trimestrial, în funcție de dinamica fluxului fonduri în bugetul Provinciei Autonome Voivodina.

Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informarea Publică şi Relaţiile cu Comunităţile Confesionale în anul 2016, a încheiat un contract pentru cofinanțarea activităților de program ale institutelor , în scopul conservării, promovării și dezvoltării culturii acestor comunități naționale, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2016, în cuantum totală de 45,000,000.00 dinari, în conformitate cu programul de activitate și planul financiar al institutelor.

Finanțarea institutelor îna nul 2016. ( trimestrul I și II )

Numărul curent

Denumirea beneficiarului Total dinari Total transferat în trimestrul I și II

1. Institutul de Cultură al Maghiarilor din Voivodina 13.230.000,00 6.218.000,00

2. Institutul de Cultură al Slovacilor din Voivodina 8.820.000,00 4.145.000,00

3. Institutul de Cultură al Croaților din Voivodina 8.820.000,00 4.146.000,00

4. Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina 8.300.000,00 3.901.000,00

5. Institutul de Cultură al Rutenilor din Voivodina 5.830.000,00 2.740.000,00

53

TOTAL: 45.000.000,00 21.150.000,00

Secretariatul Provincial pentru Cultură, Informarea Publică şi Relaţiile cu Comunităţile Confesionale a derulat în anul 2015 concursul pentru cofinanțarea activităților în limbile minorităților naționale – comunităților naționale în PA Voivodina, care a fost publicat pe data de 4 octombrie 2014 și a durat până la 3 noiembrie 2014.

Prin concursul a fost prevăzută co-finanțarea pentru publicare primelor ediții ale cărților de importanță pentru cultura și arta în PA Voivodina în limbile minoritare, traducerea operelor importante din limbi străine în limbile minorităților naționale, traducerea lucrărilor importante din limba minorităților naționale în limbile lumii, din sârbă în limbile minorităților naționale, limbile minorităților naționale în limba sârbă, dintr- una dintre limbile minorităților naționale într-o altă limbă a minorităților naționale - în următoarele domenii: roman, proză narativă, poezie, literatura pentru copii (cu excepția cărților ilustrate și manualelor), eseuri, critici de artă, teatru , monografii de artă, lucrări din istoria artei și operelor din domeniul științelor umaniste și sociale. Co-finanțarea publicării revistelor care prezintă o importanță deosebită pentru cultură și artă în PA Voivodina, în limbile minorităților naționale - revistelor pentru cultură, literatură,artă, revistelor pentru tineret și revistele pentru copii, publicate în format tipărit și electronic. Fondurile sunt alocate printr-un concurs deschis și ele sunt nerambursabile, iar dreptul de a participa la concurs au persoanelor juridice și antreprenorii al căror sediu este pe teritoriul PA Voivodina, al căror activitate principală înregistrată sunt activitățile de editare, precum și persoanele juridice al căror activitate principală este activitatea culturală. Bugetul concursului pentru anul 2015 a fost inițial planificat în cuantum de 14,295,000.00 dinari, dar după revizuirea bugetului și deprecierea fondurilor, a fost redus la cuantumul de 11,211,625.00 dinari.

După clasificarea beneficiarilor:7.249.125,00 4511 – Subvențiile curente a întreprinderilor și organizațiilor publice nonprofite2.793.750,00 4541 - Subvențiile curente a companiilor particulare1.168.750,00 4819 - Dotații altor organizații nonprofite

Secretariatul a transferat proiectele înaintate consiliilor naționale ale comunităților naționale -minorităților naționale pentru a obține opinii, având în vedere că consiliile naționale asigură derularea politicii culturale ale comunităților naționale – minorităților naționale și, în conformitate cu legea, participe la adoptarea deciziilor cu privire la unele aspectele legate privind cultura lor.

Comisia pentru selectarea proiectelor / programelor în anul 2015, a analizat un număr total de 127 de proiecte (primele ediții ale cărților și ale revistelor), a solicitanților care au aplicat în timp util, cu documentația completă și termenul concursului. În baza criteriilor prevăzute de Regulament și textul concursului, pe baza propunerilor consiliilor naționale ale minorităților naționale-comunităților naționale, apreciind importanța proiectelor, existența altor surse de cofinanțare a proiectelor, Comisia a propus secretarul provincial 53 cărți și 28 de reviste

54

pentru co-finanțare în anul 2015. Secretarul provincial în baza celor propuse a adoptat decizia privind alocarea mijloacelor financiare pentru cofinanțare activităților editoriale în limbile minorităților naționale-comunităților naționale din Voivodina în anul 2015.

În baza hotărârii Adunării Provinciale privind revizuirea bugetului Provinciei Autonome Voivodina pentru anul 2015 - octombrie, din cauza fluxului redus de fonduri în bugetul PA Voivodina, Secretariatul, în conformitate cu instrucțiunile Separtamentului Provincial pentru Finanțe pentru elaborarea bugetului revizuit, a redus o parte din fondurile aprobate pentru realizarea a proiectelor și programelor pentru toate competițiile, deci și pentru Concursul pentru cofinanțarea activităților editoriale în limbile minorităților naționale-comunităților naționale din Voivodina în anul 2015.

Repartizarea mijloacelor financiare după minoritățile naționale:

Comunitatea națională Repartizarea planificată în anulRepartizarea finală după reducerea bugetului

MAGHIARI 975.000,00 731.250,00

SLOVACI 3.220.000,00 2.602.500,00

ROMÂNI 2.940.000,00 2.285.375,00

RUTENI 3.340.000,00 2.652.500,00

CROAȚI 2.395.000,00 1.871.250,00

BUNIEVAȚI 775.000,00 581.250,00

ROMI 250.000,00 187.500,00

MECEDONENI 250.000,00 187.500,00

UCRAINENI 150.000,00 112.500,00

TOTAL 14.295.000,00 11.211.625,00

Concursul pentru cofinanțarea activităților editoriale în limbile minorităților naționale – comunităților naționale în PA Voivodina pentru anul 2016 va fi publicat până la finalul anului 2016.

Institutul de Editură - Forum Könyvkiadó Intézet din Novi Sad, a fost înființat de către Provincia Autonomă Voivodina, împreună cu Consiliul Național al Minorităților Naționale, Hotărârea privind înființarea Institutului de Editură Forum Könyvkiadó Intézet (Buletinul Oficial al PAV, numărul 7/08), pentru păstrarea, avansarea și promovarea activităților editoriale ale Maghiarilor din Voivodine.

55

Prin adoptarea hotărârii Adunării Provinciale privind bugetul Provinciei Autonome Voivodina pentru anul 2016, au fost adoptate și costurile și cheltuielile pentru domeniul cultural, iar în cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse și costurile programelor Institutului pentru Editură, care are drept scop afirmarea activităților editoriale în limba maghiară în Voivodina și are un sprijin social mai larg.

Institutul pentru Editură în anul 2016 a planificat un venit în cuantum total de 28.531.365,00 dinari, dintre care veniturile din bugetul PA Voivodina sunt în valoare de 15.737.465,00 dinari.

Prin planul și programul Institutului pentru Editură pentru anul 2016 a fost prevăzută editarea unui număr total de 33 de titluri de cărți noi (28 de cărți în formă tipărită, și cinci cărți în format electronic), patru titluri, în care institutul menționat ar fi fost co-editor, trei reeditate și două reviste.

Planul și programul de activitate al Institutului pentru Editare pentru anul 2016 a fost elaborat în colaborare cu Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare și, în conformitate cu obiectivele și sarcinile în domeniul editării stabilite prin Strategia culturală pentru perioada 2012-2018 care a fost adoptată de către Consiliul Național al minorității naționale maghiare, în noiembrie 2011.

ACTIVITATEA: 3.11. Încurajarea achizițiilor cărților în limbile minorităților naționale în domeniul artei contemporaneTERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliile naționale ale minorităților naționale Sistemul de biblioteci publice de pe teritoriul Republicii Serbia cu

Bibliotec Națională a Serbiei în calitate de intituție de bază și casele de editură

Ministerul competent pentru culturăRAPORTUL:Concursul pentru achiziționarea publicațiilor pentru anul 2016 a fost deschis între 26 februarie - 28 martie 2016, iar documentația ajunsă, în conformitate cu practica stabilită, a fost trimisă consiliilor naționale ale minorităților naționale spre acordarea opiniilor. Consiliile au avut la dispoziție, ca până la data de 26 mai 2016 să remită o listă cu prioritățiile sale. Ca și până în prezent, concursul a fost organizat în colaborare cu Biblioteca Națională a Serbiei. Decizia ministrului de a aloca fonduri pentru editori, distribuitori și autori care în mod independent publică cărțile lor, a fost adoptată pe data de 13 mai anul 2016, și prin ea au fost repartizate mijloacele financiare în valoare de 87,428,881.18 dinari.

În conformitate cu activitățile planificate de planul de acțiune pentru realizarea drepturilor minorităților naționale, Ministerul a revizuit formularul cererii pentru concursul pentru achiziționarea publicațiilor pentru anul 2016. Formularul 2, prin care de la editorde se solicită

56

informațiile cu privire la publicațiile cu care concurează, conține acum o nouă secțiune - / limba / minorităților naționale, ceea ce facilitează primirea unor informații noiși mai precise cu privire la răscumpărarea lucrărilor.

Din cauza volumului de muncă crescut, după adoptărea deciziei, Biblioteca Națională a Serbiei, în calitate de asociat al Ministerului, nu a fost în posibilitatea să finalizeze analiza documentației de concurs în legătură cu secțiunea nou introdusă, care este planificat să fie impleentată până la sfârșitul anului curent.

Participarea președintelui Consiliului Național al Minorității Naționale Maghiare și președintele Comitetului pentru Cultură al Consiliului, la ședința Rețelei Bibliotecilor din Ungaria SPONA, care a avut loc pe data de 16 mai 2016, la Senta, a fost stabilită cooperarea în acest domeniu. Cu această ocazie, bibliotecile au fost informate cu privire la modul de participare la concursurile pentru achiziționarea cărților în limba maghiară (mai ales când este vorba de literatura de specialitate, beletristică sau bestseller-urile), cu scopul de păstrare a proporționalității limbii în cadrul fondului de cărți din bibliotecă, în limba maternă a populației, precum și schimbul de bune practici.

57

IV LIBERTATEA RELIGIOASĂ

ACTIVITATEA: 4.1. Derularea analizei juridice comparative a experților raportat la reglementarea pozițiilor bisericilor și comunităților confesionale cu scopul de stabilire a criteriiloe specifice în baza celor mai bune practici din statele membre ale Uniunii Europene din regiune (de exemplu, România, Croația, Slovenia, Ungaria) și aplicarea soluțiilor care au fost acceptate în regiune.- legătura cu PA CAP. 23 аctivitatea 3.4.1.1.TERMENUL: trimestrul IV al anului 2015.STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime. TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Administrația pentru Cooperara cu Bisericile și Comunitățile Confesionale

ИЗВЕШТАЈ:Analiza juridică comparativă privind bisericile și comunitățile confesionale a fost realizată, sursa – Raportul pentru Planul de Acțiune pentru capitolul 23.5.

ACTIVITATEA: 4.2. Punerea în aplicare a recomandărilor rezultate din analiza celor mai bune practici ale statelor membre ale Uniunii Europene din regiune în ceea ce privește reglementarea poziției bisericilor și comunităților confesionale.TERMENUL: În continuu începând din trimestrul IV al anului 2015.STATUSUL: Rapoartele instituțiilor nu cuprind date privind derularea activităților.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Administrația pentru Cooperara cu Bisericile și Comunitățile Confesionale

Guvernul Adunarea Populară

ACTIVITATEA: 4.3. Încurajarea dialogului intensiv, respectând principiul separării bisericii de stat, între reprezentanții Bisericii Ortodoxe Sârbe și Biserica Ortodoxă Română, în scopul de a afla soluții pragmatice pentru a facilita accesul la serviciile religioase minorităților naționale în limbile minoritare.TERMENUL: În continuu începând din trimestrul IV al anului 2015STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

GuvernulRAPORTUL:În primele două trimestre al anului 2016, au avut loc întâlnirile părții sârbești a Comisiei mixte interguvernamentale dintre Serbia și România privind minoritățile naționale ( 2 martie), două ședințe pregătitoare ale părții sârbești a Comisiei mixte interguvernamentale dintre 5 A se vedea Primul raport privind implementarea Planului de Acțiune pentru Capitolul 23, аctivitatea 3.4.1.1, http://www.mpravde.gov.rs/tekst/13178/izvestaj-br-1-22016-o-sprovodjenju-akcionog-plana-za-poglavlje-23.php

58

Serbia și Ungaria privind minoritățile naționale (28 și 31 martie ), precum și a cincea ședință a Comisiei mixte interguvernamentale dintre Serbia și Ungaria privind minoritățile naționale (4 aprilie). La discuțiile în cadrul ședinței, pornind de la competența și atribuțiile Administrației pentru Cooperare cu Bisericile și Comunitățile Confesionale, s-au exprimat unele clarificări și orientări:În cazul problemelor de activitate non-canonică a Bisericii Ortodoxe Române în Serbia de est (Valea Timocului), administrația menționează că cadrul de bază pentru dezbatere și soluționare trebuie să reprezinte dialogul derulat între Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC) și Biserica Ortodoxă Română (BOR), în contextul soborului ortodox organizat pe Creta în luna iulie 2016. Delegația SPC a dorit ca întreaga problemă să fie incadrată în ordinea de zi și să fie oficial dezbătută la această întâlnire, dar aceasta nu s-a întâmplat din cauza atitudinilor patriarhiei din Constantinopul și patriarhului Român preafericitului părine Danil. Analizând conținutul capitolului 2 privind propunerea protocolului de la întâlnirea părții sârbești a comisiei mixte dintre Serbia și România pentru minoritățile naționale de la data de 2 martie 2016, care se referă la biserici și comunitățile confesionale, administrația menționează că solicitarea extinderii competenței episcopiei Dacia Felix a BOR pe întregul teritoriu al Republicii Serbia, poate fi doar un rezultat al unui acord comun eventual convenit de către SPC și BOR printr-un dialog direct. Progresul dialogului între biserici a fost pe de altă parte condiționat cu încetarea încălcării ordinii canonice a SPC în Seriba de răsărit de către BOR, care se realizează prin intruderea unor episcopi și parohi ai BOR pe teritoriul canonic al SPC, fără aprobarea episcopilor competenți ai SPC, urmărită de o propagandă naționalistică care spune că Valahii sunt Români. Republica Serbia având în vedere aceasta cu sinceritate încurajează progresul dialogului dintre biserici. În cazul solicitării părții române pentru facilitarea exercitării dreptului deplin la serviciul religios în limba maternă pe întregul teritoriu al Serbiei, faptele concrete de pe teritoriul Banatului de Nord, unde trăiește aproximativ 25-30 mii de apartenenți ai minorității naționale Române, ne arată că serviciul religios se realizează acolo în limba română. Trebuie ținut cont de faptul că SPC este pregătită ca și pe teritoriul Serbiei de răsărit, în dependență de necesități, serviciile religioase să se efectueze, de asemenea, în limba română și limbile tuturor minorităților naționale prezente, respectând limbile grupurilor etnice. Partea română a solicitat și construirea suplimenatră a obiectivelor pentru serviciile religioase, dar aceasta se poate realiza doar în conformitate cu legile și reglementările din domeniu al Republicii Serbia, în baza permisului dobândit în prealabil. În acest context nu este accesibilă utilizarea obiectivelor destinate pentru altă menire în scopuri religioase. În final, soluționarea problemei numărului redus al parohilor Români pentru credincioșii BOR în Voivodina, este în competența eparhiei BOR Dacia-Felix, fără necesitate și posibilitate de intervenție a organielor Republicii Serbia.

59

V UZUL LIMBII ȘI GRAFIEI

ACTIVITATEA: 5.1. Avansarea modalității de muncă a unităților autoguvernărilor locale pe întreg teritoriul al Republicii Serbia, indiferent de limba care este în uz oficial în autoguvernarea locală (administrațiile municipale și comunale), privind executarea treburilor încredințate privind inmatricularea numelui personal în registrele matricole în limbile și grafia minorităților naționale în conformitate cu legea.- legătura cu PA CAP 23 аctivitatea 3.8.1.25TERMENUL: elaborare - Trimestrul IV al anului 2015. STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile adminsitrației de statRAPORTUL:Instrucțiunea cu privire la inmatricularea numelor personale ale apartenenților minorităților naționale în registrele matricole a fost pregătită și trimisă către toate unităție autoguvernărilor locale, cărorra este încredințată activitatea privind evidența registrelor matricole. Prin instrucțiune este direcționată modalitatea de activitate raportat la inmatricularea numelui personal al apartenenților minorităților naționale, indiferent de localitatea de înregistrare a unui fapt în registrele matricole, respectiv dacă data respectivă se înregistrează la înscrierea inițială în registre sau ulterior.

De asemenea, a fost livrat este un exemplar de anunț privind procedură și modalitatea de înregistrare a numelor personale ale apartenenților minorităților naționale în registrele matricole pentru a le afișa pe panourile de informații în toate zonele matricole din municipii, comune pentru care se poartă registrele matricole. În unitățiile autoguvernării locale în care este prin statut stabilit că este în uz oficial limba apartenenților minorităților naționale s-a solicitat afișarea anunțului și în limba și grafia minorităților naționale.

ACTIVITATEA: 5.2. Antrenarea ofițerului stării civile și locțiitorului lui privind aplicarea legii și altor reglementări care stabilesc modalitatea de înregistrare a numelui personal al apartenenților minorităților naționale în registrele matricole în limba și grafia apartenenților minorităților naționale.- legătura cu AP CAP 23 аctivitatea 3.8.1.27TERMENUL: trimestrul IV al anului 2015STATUSUL: Activitatea a afost realizată cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile adminsitrației de stat

60

RAPORTUL:În conformitate cu planul de formare profesională stabilit pentru anul 2015 în legătură cu punerea în aplicare a legilor și regulamentelor care reglementează înregistrarea numelor personale ale persoanelor aparținând minorităților naționale în registrele matricole în limba și grafia unei minorități naționale, a avut loc antrenarea ofițerilor de stare civilă și locțiitorilor lor care administrează registrele matricole în toate organele administrative cărora le sunt încredințate treburie respective. Au fost organizate opt training-uri de perfecționare (la Niš, Belgrad, Pirot, Zlatibor, Novi Sad și Subotica câte un training și la Belgrad două training-uri). La aceste training-uri au participat un total de 335 de ofițeri de stare civilă și locțitorii lor.

ACTIVITATEA: 5.3. Supravegherea mai mare asupra drepturilor apartenenților minorităților naționale raportat la inmatricularea numelui personal în limba și grafia minorităților naționale în registrele matricole.TERMENUL: Activitatea în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile adminsitrației de stat Inspectoratul Administrativ

RAPORTUL:Numărul total de măsuri impuse, care se referă la doar la inmatricularea numelui personal al apartenenților minorități naționale în registre matricole în limba și grafia minorităților națională este patru, iar numărul total al măsurilor realizate este trei.

ACTIVITATEA: 5.4. Furnizarea și distribuirea mijloacelor financiare organelor și organizațiilor de pe teritoriul autoguvernărilor locale în care este în uz oficial cel puțin o limbă a unei minorități naționale, în scopul de a promova exercitarea dreptului la uzul oficial al limbilor și grafiei, și anume în bugetul Republicii Serbia pentru autoguvernărilor locale din afara PA Voivodina, și bugetul PA Voivodina pentru autoguvernările locale din PA Voivodina, precum și din bugetele autoguvernărilor locale pentru teritoriul lor, prin alocarea directă a surselor bugetare și publicarea și realizarea concursurilor.

Termenul limită pentru concurs: În continuu, începând cu ianuarie 2017Pentru mijloacele bugetare directe: începând cu ianuarie 2017

STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

PAV – Secretariatul Provincial pentru Finanțe Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie

şi Minorităţile Naţionale - Comunităţile Naţionale Unitățile autoguvernărilor locale

RAPORTUL:

61

În baza hotărârii Adunării Provinciei privind repartizarea mijloacelor bugetare organelor şi organizaţiilor în a căror activitate sunt în uz oficial limbile şi grafiile minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale („Buletinul oficial al P.A.V.”, numărul 14/2015), Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale - Comunităţile Naţionale, în cadrul anului 2015 a publicat un concurs pentru finanțarea, respectiv pentru participarea la finanțare cu privire la:

- instruiriea angajaţilor în organele şi organizaţiile de a folosi limba minorităţii naţionale – comunităţii naţionale în uz oficial, îndeosebi la locurile de muncă la care se realizează contactul cu publicul (prin participarea la cursuri, seminarii şi alte întruniri organizate în scopuri similare) şi pentru dezvoltarea sistemului administraţiei electronice pentru munca în condiţii de plurilingvism.

- fabricarea şi instalarea plăcilor cu denumirea organelor şi organizaţiilor, denumirea localităţilor şi a altor denumiri geografice la indicarea drumurilor, denumirea străzilor şi pieţelor, precum şi a altor informaţii şi avertizări pentru public inscripţionate şi în limbile minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale în uz oficial în comună, oraş şi localitate şi pentru tipărirea formularelor bilingve şi plurilingve, a publicaţiilor oficiale şi a altor publicaţii.

Dreptul de a participa la concurs l-au avut: organele orașelor și comunelor din teritoriul Provinciei Autonome Voivodina în care uzul oficial al limbilor şi grafiilor minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale este stipulat în statutul oraşului, respectiv comunei, pentru întreg teritoriul unităţii autoguvernării locale, sau în localităţile din teritoriul lor;comunităţile locale din teritoriul oraşelor şi comunelor ; alte organe, organizații, servicii și intituții de pe teritoriul orașelor și comunelor.

Nivelul mijloacelor pentru repartizare se stabileşte în baza următoarelor criterii: numărul limbilor şi grafiilor minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale care sunt în uz oficial pe întreg teritoriul comunei, oraşului şi localităţii;ponderea procentuală a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale ale căror limbi şi grafii sunt în uz oficial, raportat la numărul total al populaţiei;cheltuielile materiale totale necesare pentru realizarea activităţilor;existenţa altor surse de finanţare a activităţii; continuitatea în finanţarea activităţii de către Secretariat.

Concursul a fost deschis de la data de 13. mai până la data de 15. iunie 2015. pentru cuantumul de 9.500.000,00 dinari, care în baza criteriilor menționate anterior au fost repartizate la 98 organe și organizații, beneficiari de mijloace financiare, în activitatea cărora este în uz oficial limba și grafia minorităților naționale. În total au fost depuse 166 de anunțuri la Concurs, dintre care patru anunțuri nu au fost luate în considerare având în vedere că nu s-au referit la destinația stabilită prin concurs, patru nu au fost analizate din cauză că aplicanții nu au avut dreptul de participare la concurs, iar un anunț a fost incomplet. Rezultatele concursului menționat au fost publicate pe pagina de Internet a Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale - Comunităţile Naţionale.

62

În baza hotărârii Adunării Provinciei privind repartizarea mijloacelor bugetare organelor şi organizaţiilor în a căror activitate sunt în uz oficial limbile şi grafiile minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale („Buletinul oficial al P.A.V.”, numărul 14/2015), Secretariatul Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale - Comunităţile Naţionale, în cadrul anului 2016 a publicat un concurs pentru finanțarea, respectiv pentru participarea la finanțare cu privire la:

- instruiriea angajaţilor în organele şi organizaţiile de a folosi limba minorităţii naţionale – comunităţii naţionale în uz oficial, îndeosebi la locurile de muncă la care se realizează contactul cu publicul (prin participarea la cursuri, seminarii şi alte întruniri organizate în scopuri similare) şi pentru dezvoltarea sistemului administraţiei electronice pentru munca în condiţii de plurilingvism.

- fabricarea şi instalarea plăcilor cu denumirea organelor şi organizaţiilor, denumirea localităţilor şi a altor denumiri geografice la indicarea drumurilor, denumirea străzilor şi pieţelor, precum şi a altor informaţii şi avertizări pentru public inscripţionate şi în limbile minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale în uz oficial în comună, oraş şi localitate şi pentru tipărirea formularelor bilingve şi plurilingve, a publicaţiilor oficiale şi a altor publicaţii.

Dreptul de a participa la concurs l-au avut: organele orașelor și comunelor din teritoriul Provinciei Autonome Voivodina în care uzul oficial al limbilor şi grafiilor minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale este stipulat în statutul oraşului, respectiv comunei, pentru întreg teritoriul unităţii autoguvernării locale, sau în localităţile din teritoriul lor;comunităţile locale din teritoriul oraşelor şi comunelor ; alte organe, organizații, servicii și intituții de pe teritoriul orașelor și comunelor.

Nivelul mijloacelor pentru repartizare se stabileşte în baza următoarelor criterii:numărul limbilor şi grafiilor minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale care sunt în uz oficial pe întreg teritoriul comunei, oraşului şi localităţii;ponderea procentuală a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale – comunităţilor naţionale ale căror limbi şi grafii sunt în uz oficial, raportat la numărul total al populaţiei;cheltuielile materiale totale necesare pentru realizarea activităţilor;existenţa altor surse de finanţare a activităţii; continuitatea în finanţarea activităţii de către Secretariat.

Concursul a fost deschis de la data de 7 până la 31 marti 2016 pentru cuantumul total de 3.178.264,00 dinari, care în baza criteriilor menționate anterior au fost repartizate la 43 organe și organizații, beneficiari de mijloace financiare, în activitatea cărora este în uz oficial limba și grafia minorităților naționale. În total au fost depuse 120 de anunțuri la Concurs, dintre care cinci anunțuri nu au fost luate în considerare având în vedere că nu s-au referit la destinația stabilită prin concurs, două nu au fost analizate din cauză că aplicanții nu au avut dreptul de participare la concurs, iar un anunț a fost incomplet. Rezultatele concursului menționat au fost publicate pe pagina de Internet a Secretariatului Provincial pentru Educaţie, Reglementări, Administraţie şi Minorităţile Naţionale - Comunităţile Naţionale.

63

ACTIVITATEA: 5.5. Încurajarea la o aplicare mai flexibilă privind introducerea limbilor minoritare în uz oficial în zonele unde tradițional trăiesc minoritățile naționale, în conformitate cu articolul 11, alineatul 1 din Legea privind uzul oficial al limbii și grafiei și asigurarea mijloacelor pentru finanțarea acestor activități din buget.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Raportul instituției competente nu a fost remis.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Unitățile autoguvernărilor locale – consiliile pentru relațile interetnice

ACTIVITATEA: 5.7. Sensibilizarea apartenenților minorităților naționale privind exercitarea dreptului la uzul oficial al limbilor minoritare în contactele cu organele locale și alte organe competente ale autorităților publice în mediul în care trăiesc minoritățile naționale, prin:- obligația organului competent să anunțe pe cetățean privind dreptul la uzul limbii și grafiei al minorității naționale,- publicarea pe panourile de afisaj a informațiilor privind dreptul la uzul limbii și grafiei minorităților naționale,- derularea campaniei privind dreptul la uzul limbii și grafiei minorităților naționale.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Raportul instituției competente nu a fost remis.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Unitățile autoguvernărilor locale Organele autorităților publice Consiliile pentru relațiile interetnice

ACTIVITATEA: 5.12. Consolidarea rolului preventiv al amendelor prin stipularea precisă a contravenților pentru care se pronunță amenda și sancționarea mai aficientă când este vorba de încălcarea dispozițiilor din Legea privind uzul oficial al limbii și grafiei.TERMENUL: Trimestrul I al anului 2017.STATUSUL: Activitatea a fost parțial realizată.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Secretariatul Republican pentru Legislație Ministerul competent pentru afacerile interne Ministerul competent pentru justiție Alte ministere care realizează controlul asupra aplicării legii

RAPORTUL:Propunerile pentru reglementarea problemelor din cauză sunt prezentate în anteproiectul de lege cu privire la modificările și completările Legii privind uyul oficial al libii și grafiei, care este trimis către Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernarea Locală pentru armozarea și concordarea pe mai departe.

ACTIVITATEA: 5.13. Publicarea reglementărilor în limbile minorităților naționale în conformitate cu Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare

64

TERMENUL: trimestrul I al anului 2017STATUSUL: Activitatea a fost realizată parțial.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Secretariatul Republican pentru Legislație Ministerul competent pentru treburile administrației de stat

RAPORTUL:Propunerile pentru reglementarea problemelor din cauză sunt prezentate în cadrul unei propuneri de către Secretariatul pentru Legislație trimis de două ori la grupul de lucru al Ministerului Administrației de Stat și Autoguvernării Locale , înființat pentru redactarea textul proiectului de lege cu privire la modificările Legi privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale . Propunerea este în momentul de față în curs de dezbatere a fost înaintat grupului de lucru în luna martie anul 2016.

65

VI ÎNVĂȚĂMÂNT

ACTIVITATEA: 6.1. Derularea analizei care cuprinde:- Analiza juridică comparativă a modelelor de învățământ în limbile

minorităților naționale în UE.- Analiza stării existente în Republica Serbia- Recomandări privind introducerea modelolor noi.

TERMENUL: Până la trimestrul III al anului 2016STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru educație Consiliul Național pentru Învățământ Institutul pentru Avansarea Educației și Învățământului Secretariatul Provincial pentru Educație Institutul Pedagogic al Voivodinei Consiliile naționale ale minorităților naționale

RAPORTUL:Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice a început analiza situației actuale din Republica Serbia, pe baza portalelor datelor deschise http://opendata.mpn.gov.rs/. După a doua rundă de înscriere în învățământul mediu, Ministerul va remite analiza publicului și va prezenta, în baza acestuia, recomandări pentru introducerea unor noi modele de educație a elevilor care aparțin minorităților naționale din Republica Serbia.

Respectând dreptul legal al apartenenților minorităților naționale de a dobândi educația în limba sârbă, în limba lor maternă sau bilingval, în baza alegeriilor lor, în instituțiile de învățământ pe teritoriul Provinciei Autonome Voivodina, munca educativă se desfășoară în 11 limbi minoritare, dintre care învățământul complet în cinci limbi (maghiară, slovacă, română, ruteană, croată), iar cunoașterea limbii materne cu elemente culturii naționale se învață în încă șase limbi/ discursuri (ucraineană, bulgară, macedoneană, cehă, limba și vorbire Bunievților).

În cazul în care pentru educația în limba maternă se declara un număr mai mic de elevi, pentru formarea departamentului pentru mai puțin de 15 elevi Secretariatul Provincial acordă aprobarea , având în vederea opinia prealabilă a consiliilor naționale al minorităților naționale.

În anul școlar 2015/16 pe teritoriul PA Voivodina din 466 de școli generale și medii în 20 (4,29%) preșegerile sunt realizate exclusiv într-una dintre limbile minoritare și în 138 (29.61%) din școli, pe lângă limba sârbă, predarea se face chiar și în una sau două limbi minoritare. Total exprimat, în 158 școli (33.90%, pe lângă limba de predare sârbă, există și una dintre limbile minoritare.

66

ȘCOLILE GENERALE:

În anul școlar 2015/2016. dintre 345 școli generale obligatorii (În PA Voivodina), orele decurg în:

- doar într-o limbă în 248 școli (71.88%)

În limba sârbă –în (230) școli sau 66.67 % din numărul total al școliilor generale obligatorii;

În limba maghiară –în (8) școli sau 2.32 % din numărul total al școliilor generale obligatorii;

În limba slovacă –în (5) școli sau 1.45 % din numărul total al școliilor generale obligatorii;

În limba română –în (4) școli sau 1.16 % din numărul total al școliilor generale obligatorii;

În limba ruteană –în (1) școli sau 0.29 % din numărul total al școliilor generale obligatorii;

- în două limbi în 95 de școli generale (27.54%)

În limba sârbă și limba maghiară prelegerile se realizează în șaizecișicinci (65) școli sau 18.84 % din numărul total al școliilor generale

În limba sârbă și limba slovacă prelegerile se realizează în unsprezece (11) școli sau 3.19 % din numărul total al școliilor generale

În limba sârbă și limba română prelegerile se realizează în douăsprezece (12) școli sau 3.48 % din numărul total al școliilor generale

În limba sârbă și limba ruteană prelegerile se realizează în două (2) școli sau 0.58 % din numărul total al școliilor generale

În limba sârbă și limba croată prelegerile se realizează în cinci (5) școli sau 1.45 % din numărul total al școliilor generale

- în trei limbi în două școli generale (0.58%)

În limba sârbă, română și maghiară (1) într-o școală generală din Plandište; În limba sârbă, maghiară și limba slovacă într-o (1) școală generală, în localitatea Belo

blato, pe teritoriul municipiului Zrenianin.

Reprezentanța limbilor de predare în baza numărului elevilor, numărului despărțămintelor și numărului de școli generale în anul școlar 2015/16 în PA Voivodina

Lomba de predare

Numărul elevilor numărului despărțământelor numărului de școli∑ % Non-combinate combinate ∑ %

sârbă 130.547 87,92 6.168 164 327 94,78maghiară 13.680 9,21 866 37 75 21,74slovacă 2.728 1,84 149 14 17 4,93română 874 0,59 70 20 17 4,93

67

ruteană 412 0,28 29 0 3 0,87croată 242 0,16 27 5 5 1,45Total 148.483 100,00 7.309 240 345 100,00

Numărul total al elevilor în școliile generale după clase și limbile de predare în anul școlar 2015/2016 în PA Voivodina

Limba de predare

NUMĂRUL ELEVILOR DUPĂ CLASETotal

I II III IV V VI VII VIIIsârbă 15.852 15.588 16.116 16.464 17.038 17.249 16.259 15.981 130.547

maghiară 1.550 1.536 1.705 1.703 1.846 1.814 1.840 1.686 13.680slovacă 321 337 327 339 314 361 353 376 2.728română 117 106 109 115 101 100 120 106 874ruteană 47 31 50 42 54 74 63 51 412croată 28 22 27 31 31 30 42 31 242Total 17.915 17.620 18.334 18.694 19.384 19.628 18.677 18.231 148.483

12,07% 11,87% 12,35% 12,59% 13,05% 13,22% 12,58% 12,28% 100,00%

Educația și învățământul primar față de limbile de predare și numărul elevilor/cursanților în anul școlar 2015/2016 în PA Voivodina

Наставни језик

ACTIVITATEA EDUCAȚIEI PRIMAREEducația copiilor

cu deficiente mintale

(dizabilitati de dezvoltare)

Educația muzicală elementară

Educația de balet elementară

Școala elementară pentru educația

adulților

∑ % ∑ % ∑ % ∑ %sârbă 1.383 75,66 5.835 85,39 427 100,00 1.463 94,20

maghiară 415 22,70 998 14,61   0,00 90 5,80slovacă 25 1,37   0,00   0,00   0,00română   0,00   0,00   0,00   0,00ruteană 5 0,27   0,00   0,00   0,00croată   0,00   0,00   0,00   0,00Total 1.828 100,00 6.833 100,00 427 100,00 1.553 100,00

Numărul elevilor în baza limbilor de predare în școliile generale obligate:

Predarea în limba sârbă cuprinde 130.547 (87.92%) elevi, ceea ce este cu 1.099 elevi sau 0.83% mai puțin în raport cu anul școlar precedent;

Predarea în limba maghiară cuprinde 13.680 (9.21 %) elevi, ceea ce este cu 628 elevi sau 4.39 % mai puțin în raport cu anul școlar precedent;

Predarea în limba slovacă cuprinde 2.728 (1.84%) elevi, ceea ce este cu 76 elevi sau 2.71 % mai puțin în raport cu anul școlar precedent;

Predarea în limba română cuprinde 874 (0.59 %) elevi, ceea ce este cu 47 elevi sau 5.10 % mai puțin în raport cu anul școlar precedent;

Predarea în limba ruteană cuprinde 412 (0.28 %) elevi, ceea ce este cu 31 elevi sau 6.98 % mai puțin în raport cu anul școlar precedent;

68

Predarea în limba sârbă cuprinde 242 (87.92%) elevi, ceea ce este cu doi elevi sau 0.82 % mai puțin în raport cu anul școlar precedent.

Studierea limbii materne / vorbirii cu elementele culturii naționale în anul școlar 2015/2016

Limba maternă/vorbirea cu elementele culturii naționale în școliile generale obligatorii de pe teritoriul PA Voivodina

Numărul curent

Limba maternă/vorbirea cu elementele culturii naționale

Numărul elvilorNumărul școliilor

generale

Numărul unitățiilor de

autoguvernare locală

1. maghiară 2.659 61 23

2. rromă 1.065 40 16

3. slovacă 692 35 11

4. croată 459 14 6

5. ruteană 356 21 7

6. bunievților 346 11 2

7. română 300 12 9

8. ucraineană 106 7 5

9. cehă 63 4 2

10. macedoneană 24 1 1

11. bulgară 12 1 1

În comparație cu anul precedent , s-a majorat numărul elevilor care învață:

Limba maghiară cu elementele culturii naționale – cu 55 elevi sau 2.11%; Limba rromă cu elementele culturii naționale – cu 87 elevi sau 8.90%; Limba slovacă cu elementele culturii naționale – cu 71 elevi sau 11.43%; Limba ruteană cu elementele culturii naționale – cu 30 elevi sau 9.02%; Limba croată cu elementele culturii naționale – cu 29 elevi sau 6.74%; Discursul bunievților cu elementele culturii naționale – cu 69 elevi sau 24.91%; Limba cehă cu elementele culturii naționale – cu 11 elevi sau 21.51%; Limba bulgară cu elementele culturii naționale – cu trei(3) elevi sau 33.33%.

În comparație cu anul precedent , s-a micșorat numărul elevilor care învață:

Limba română cu elementele culturii naționale –cu 17 elevi sau 5.36%; Limba ucraineană cu elementele culturii naționale – cu cinci (5) elevi sau 4.50%; Limba macedoneană cu elementele culturii naționale – cu cinci (5) elevi sau 17.24%.

69

ȘCOLIILE MEDII:

În anul școlar 2015/16 pe teritoriul PA Voivodina, în 40 de autoguvernări locale (din total 45), respectiv în 34 comune și șase municipii, există 121 școlii medii: 25 liceuri (21 generale și patru speciale– două pentru elevii talentați la liceul de matematică în limba sârbă și limba maghiară și două pentru elevii talentați la liceul de filologie în limba sârbă și limba maghiară) 75 de școli de specialitate, 11 școli mixte și zece școli de artă.

Predarea în limbile minorităților naționale – comunităților naționale este organizată în 43 de școli medii, cu sediul în 17 autoguvernări locale:

- În 12 liceuri (în nouă în limba maghiară, în două în limba slovacă, într-un liceu în limba română, și într-un liceu în limba croată);

- În 27 de școlii de specialitate (într-o școală în limba română și 26 în limba maghiară, printre care, într-o școală, pe lângă limba maghiară, predarea se derulează și în limba slovacă, respectiv, limba de predare croată );

- În două școli mixte (la care elevii urmăresc prelegerile în limba maghiară (una) și într-una în limba ruteană );

- În două școli de artă în limba maghiară.

Predările într-una dintre limbile minoritare urmăresc 6.611 elevi, respectiv 10,4% din numărul total al elevilor din 340 de despărțământe. Numărul elevilor care frecventează orele în limba maternă este cu 381 mai mic în comparație cu anul școlar 2014/15. , iar numărul despărțământelor este cu 7 mai mic.

Procentul elevilor care frecventează orele în limba maternă, în raport cu numărul total al elevilor din școliile medii, a rămas același.

Studierea limbii materne cu elementele culturii naționale a fost organizată în doar opt școlii medii:

Limba Numărul școliilor Numărul elevilorLimba maghiară 2 89Limba slovacă 5 48Limba română 1 4Limba ruteană 0 0Limba croată 0 0total 8 141

Un număr mic de elevi și școli în care predarea se realizează în limbă maternă cu elementele culturii naționale este o consecință a poziției inegale a acestui subiect în programa școlară pentru învățământul în școliile medii (el este pe lista disciplinelor facultative și nu este finanțat ca și o prelegere ordinară și discipline opționale , notele la acest obiect, nu au impact la succesul general al elevilor și altele).

70

Secretariatul Provincial a început cu activitățile de stabilire a contactelor și cooperare cu instituțiile competente din țările vecine, al căror modele de învăţământ sunt cele mai asemănătoare cu modelul de învăţământ din ţara noastră, precum și condițiile necesare pentru realizarea lui - Republica Croația, Ungaria, România, Bosnia și Herțegovina, cu scopul de a cunoaşte și analiza a sistemul de învățământ, elabora propunerile pentru eventuala introducere a unor noi modele.

În acest sens, secretariatul, în cooperare cu Misiunea OSCE în Bosnia și Herțegovina a organizat pe data de 16 iunie 2016 anul o vizită de studiu a directorilor institutelor pedagogice la Secretariat şi vizita la o şcoală generală şi medie din Novi Sad. Cu această ocazie, s-a realizat un schimb de experiență și de bune practici în în domeniul educației minorităților.

Modelul conform căruia elevii, apartenenţii minorităților naționale au posibilitatea de a frecventa cursurie în întregime în limba lor maternă dă rezultate bune și, în opinia Secretariatului Provincial, nu este necesar să se schimbe. Este necesar să se facă unele progrese în ceea ce privește consolidarea competențelor profesorilor și a rezultatelor elevilor în sensul că Regulamentul privind planul şi programul în şcoliile generale şi medii, în partea care se referă la limba maternă cu elementele culturii naționale să se modifice și completeze, precum și să preia măsuri în scopul de a introducerea obiectul / limbia al mediului social să fie de statusul egal precum obiectul - limbia maternă cu elemente ale culturii naționale.

Consilul Naţional al Minorităţii Naţionale Maghiare a participat în mod activ în acitivitatea Comisiei mixte interguvernamentale a Ungariei şi Serbiei , unde au fost adoptate următorele concluzii, ca şi recomandări acceptate pentru introducerea noilor modele de educaţie: CMI propune părţii sârbe să avanseze negocierile care se poartă cu CNM pentru demararea sistemului de condiţii a modelului de educaţie de specialitate a învăţătorilor; CMI propune părţii sârbe să elaboreze conceptului de educație națională a maghiarilor, cu implicarea Consiliului Național Maghiar, în scopul realizării dreptului la educație în limba maternă garantat în Constituție; şi CMI propune parţii sârbă propune adoptarea a unui nou plan de învăţământ pentru învăţarea limbii sârbe ca limba care nu este maternă, care are ca scop îmbunătățirea învățării limbii sârbe ca limbă care nu este maternă.

ACTIVITATEA: 6.2. Formarea unui grup în Consiliul de Învăţământ Naţional care se ocupă cu educaţia în limbile minorităţilor naţionale.TERMENUL: I trimestrul al anului 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul de Învăţământ Naţional ИЗВЕШТАЈ:La sesiunea cea dea 120-a şedinţă a Consiliului Național de Învăţământ, care a avut loc la 10 mai anul 2016, a fost format grupul de membri ai Consiliului Național de Învăţământ, care se ocupă cu educația în limbile minorităților naționale, compus din: Radivoje Stojković (președinte), Minerva Trajlović-Kondan, Ljubomir Popović, Julijana Vučo , Ljiljana Bajić, Biljana Stevanović; cu concluzia că consiliile naționale ale minorităților naționale pot, prin

71

reprezentanții săi în Consiliului Național de Învăţământ, Minervea Trajlović-Kondan să delegeze maxim trei reprezentanți ai săi în acest grup. Până la data de raportare nu a fost primită o propunere pentru membrii suplimentari în acest grup.

ACTIVITATEA: 6.4. Urmărirea calităţii educaţiei în limbile minorităţilor naţionale.TERMENUL: în conitnuuSTATUSUL: Activitatea se realiyeayă cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului Secretariatul Provincial pentru Educaţie Institutul Pedagogic din Voivodina

RAPORTUL :Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului în fiecare an elaborează o analiză prin care se evaluează rezultatele elevilor care frecventeză cursurile în limbile minoritare. Analiza examenului final pentru anul şcolar 2015/2016 va fi finalizat în luna septembrie 2016.

Pe baza acestei analize și analiza efectuată prin activitatea 6.1, Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice va urmării calitatea învățământului în limbile minorităților naționale, şi evaluarile vor fi puse la dispoziția părților interesate.

Republica Serbia are un acord cu comunitatea internațională prin care și-a asumat obligația în anul 2003 de a organiza examenul final pentru elevii din cadrul învățământul primar și prin această să pună bazele unui sistemului ordonat și eficient a examinărilor externe. Aceste examene fac parte din sistemul de asigurare a calității educației și învăţământului şi reprezintă caracteristica sistemelor educaţionale dezvoltate. Consiliul de Învăţământ Naţional, în anul 2009, a adoptat standardele de realizare pentru finalizarea școlii primară, care definesc ceea ce elevii ar trebui să știe și să poată face la sfârșitul învățământului obligatoriu de opt ani, la următoarele discipline: limba sârbă, matematică, istorie, biologie, geografie, fizică, chimie, arte , cultură muzicală și educație fizică. În același timp, a fost adoptate standardele limbii materne a fiecărei minorități naționale, în a cărei limbă se realizează predarea, iar subiectele generale au fost traduse în limbile minorităților naționale respective. Prin verificarea realizării standardelor de realizare a elevilor la examenul final poate fi evaluată activitatea școlilor și a rezultatelor elevilor. Profesorii sunt obligați să planifice și să programeze activitatea proprie în legătură cu aceste standarde și rezultatele obținute a elevilor la examenul final. La examenul final este verificat dacă și la ce nivel elevii au dobândit standardele de rezultate determinate.

Conceptul de examene finale în învățământul primar a fost stabilit în anul 2010, bazat pe acest concept, în conformitate cu Legea privind bazele sistemului de învățământ şi educaţie a fost adoptat Regulamentul privind examenul final în învățământul primar ( Monitorul Oficial al RS. - Monitorul Educație, nr. 1/2011, 1/2012, 1/2014 și 12/2014), pe baza căruia din anului

72

școlar 2010/2011 se organizează examenul final în învățământul primar. Prezentul regulament a prevăzut introducerea treptată a testelor la examenul final din anul școlar 2010/11. când elevii au avut teste din limba sârbă, respectiv limba maternă și matematică, iar din anul școlar 2013/14. este prevăzut şi un test combinat test, care verifică cunoștințele din domeniul științelor naturale și sociale.

Prin promovarea examenul final elevii primesc un certificat de absolvire a învățământului primar, şi sunt clasaţi pentru înscrierea la școliile medii în baza numărului de puncte pe care le-a avut la teste în pe baza succesului la şcoala primară. De asemenea, prin acest examen este verificată şi îndeplinirea standardelor de realizare și sunt evaluate rezultatele din ciclul primar de învățare, pentru a primii o imagine a calității educației la nivel de sistem. Elevii au posibilitatea de a învăța despre conținutul și modalitatea de testarea prin testele-pilot, care în fiecare an sunt realizate în toate școlile primare în limba sârbă și în limbile minorităților naționale. Înainte de aceasta, studenții se pot pregăti pentru examenul final exercitând din culegerile în limba sârbă și limbile minorităților naționale pe care Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului le pregătește pentru fiecare an școlar.

Întrucât articolul 9 din Legea privind bazele sistemului de învățământ şi educaţie prevede că pentru apartenenţii minorităţilor naţionale activitatea didactică se realizează în limba maternă, Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului pregătește instrumente pentru realizarea examinării finale în limbile minorităților naționale, în care apartenenţii acestor minorități s-au educat.

In fiecare an, se pregătesc completele de culegerii de exerciţii care cuprind culegerile din limba sârbă, respectiv limba minorităţilor naţionale, matematică şi culegerile combinate.

Exerciţiile în culegeri sunt diferite, având în vedere specificurile fiecărei limbii şi literaturii naţionale, pe când culegerea combinată şi culegerea din domeniul matematicii se traduce din limba sârbă în limbile minorităţilor naţionale.

Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului pentru examenul final din cadrul educaţiei şi învăţământului primar , pregăteşte testuri în limba sârbă şi limbile minorităţilor naţionale. Testurile se redactează şi pentru şapte obiecte: Limba sârbă / limbă maternă, matematică, istorie, biologie, geografie, chimie și fizică. Toate testele, cu excepția limbiilor materne, se traduce şi în limba: albaneză, bulgară, maghiară, română, ruteană, slovacă și limba croată. Începând cu anul școlar 2016/2017. testele vor fi traduse și în limba bosniacă. (Standarde pentru limba bosniacă a fost elaborat și transmise Consiliul de Învăţământ Naţional pentru adoptare).

Departamentul adaptează aceste teste ţi în grafia şi limbajul Braille sau le adaptează la nevoile elevilor cu deficiențe de vedere. În cazul în care într-un an școlar şcolar în rândul elevilor care frecventează cursuri în limbile minorităților naționale, sunt cei care au nevoie de această ajustare, Institutul le traducere şi pentru ei, respectiv le pregătește testele.

73

Institutul pregăteşte testele şi pentru examenul final , pentru cursanţii Şansa a doua. Pentru cursanţii ca frecventează programul Şansa a doua al cărei limbă de predare este una dintre limbile minorităţilor naţionale, Institutul traduce testurile în acelea limbii, pentru care în anul şcolar respectiv este nevoie.

Examenul final la sfârșitul învățământului primar este obligatoriu pentru toți elevii care au absolvit clasa a VIII-a, iar la nivel național are caracterul și funcția examinării externe. Ca și în anii precedenți, elevii au rezolvat trei teste: limba maternă, matematică și testare combinate. Prin exerciţiile de la teset este verificată realizarea standardelor educaționale definite la trei niveluri de realizare - niveluri de primar, mediu și avansat.

În conformitate cu reglementările care guvernează drepturile elevilor la educație, elevii au posibilitatea de a alege limba în care să prmoveze examenul final. De regulă, studenții optează pentru examenul în limba lor maternă sau în limba în care ei au frecventat cursurile. Aceasta înseamnă că rezolvă testul din limba maternă corespunzătoare, și că în aceeași limbă rezolva şi testul din matematică și testele combinate.

Având în vedere funcția de evaluaţie a examenului final, au fost analizate rezultatele elevilor a tuturor minorităților naționale, cu scopul de a evalua efectele învățământului primar și luarea măsurilor de îmbunătățire. Acest raport este proiectat astfel încât realizările elevilor sunt prezentate pentru fiecare minoritate națională într-un capitol separat.Mai întâi au fost analizate rezultatele medii ale elevilor, precum și realizarea minimă și maximă cu specificarea numărul de elevi care au realizat aceste rezultate.

Datele privind punctajul mediu al elevilor pentru cei trei ani de organizare a examenului final (2014-2016) facilitează compararea rezultatelor elevilor pe an, adică, o imagine asupra cunoștințelor elevilor din obiectele respective.

Pe lângă aceasta, în scopul de a monitoriza performanța elevilor, s-a analizat realizarea la diferite niveluri (districtual și municipal). Semnificația practică a acestor date se reflectă în formularea unei serii de măsuri menite să sprijine școlile, municipii și districtele în care se înregistrează rezultate sub toate așteptările.

Institutul pentru Evaluare de anul trecut a început să redacteze un raport special privind rezultatele examenelor finale ale elevilor aparținând minorităților naționale, care conține date și informații la nivel global privind performanțele elevilor minoritari, precum realizările la nivel comunal/municipal pentru fiecare minoritate națională și un rezumat al realizării tuturor studenților raportat la limba în care s-a desfăşurat examenul.

Raportul a fost remis Ministerului Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, precum și consiliile minorităților naționale.

Realizările la examenul final al elevilor apartenenţilor minorităților naționale, au fost prezente în luna iunie 2016 reprezentanțiilor minorităţii naţionale albaneze, croată, maghiară, română,

74

bulgară, rutenii, slovacă și minoritatea bosniacă națională, precum şi profesorilor de limbă maternă și limba sârbă ca limba nematernă.

Examenul final la sfârșitul învățământului primar în anul școlar 2015/2016. au avut loc în sesiunea de iunie (15, 16 și 17 iunie 2016 ). La începutul lunii august, a fost pregătit un raport pentru anul şcolar 2015/16. ani, care va fi distribuit în același mod.

Toate rapoartele privind rezultatele examenului final (pentru populația majoritară și minoritățile naţionale) sunt disponibile pe website-ul Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului (www.ceo.edu.rs).

La nivel de şcolii medii, Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului din anul 2009, a evaluat calității a mai mult de 50 de programe experimentale, în cazul în care elevii aparținând minorităților naționale (mai ales maghiarii și albanejii), au fost interlocutori obligatorii cu privire la evaluarea calităţii acestor programe şi opinia lor a fost respectată în pregătirea propunerii privind în continuare programului-pilot.

Secretariatul Provincial pentru Educație în perioada următoare, în colaborare cu Institutul Pedagogic din Voivodina, va redacta un plan de elaborare a unui instrument de competență lingvistică a elevilor, precm şi o prelegere corespunzătoare. După realizarea anchetelor se va face o analiză a datelor obținute, care se va compara cu rapoarte privind rezultatele elevilor la examenul final. Cu rezultatele obţinute vor fi încunoştiţate școlile, consiliile naționale ale minorităților naționale.

ACTIVITATEA: 6.6. Dezvoltarea pe mai departe a programului de perfecţionare de specialitate a profesorilor şi colaboratorilor care realizează intruireași predarea în limbile minorităţilor naţionale.- legătura cu strategia de dezvoltate a educaţiei în Republica Serbia până la 2020 şi planul de acţiune adiţional, în conformitate cu activitatea PD-ON04TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realiyeayă cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului Instituţiile de pregătire superioară Institutul Pedagogic din Voivodina

RAPORTUL:Grupul de lucru care a fost format în luna iulie 2016 va elabora un regulament nou privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice.

În curs de pregătire este training-ul pentru formarea profesorilor și elaborarea unui manual pentru profesori privind utilizarea standardelor pentru limba sârbă ca limbă nematernă în predare.

75

Manualul va fi scris până la sfârșitul lunii octombrie 2016. Până la sfârșitul lunii decembrie 2016 vor fi realizate perfecţionări pentru aproximativ 100 de cadre didactice. Perfecţionarea pentru alte cadre didactice sunt planificate şi în anul 2017, astfel încât până la sfârșitul anului 2017, vor fi instruiți toți profesorii care predau limba sârbă ca limbă nematernă.

Institutul pentru Avansarea Educaţiei şi Învăţământului, în conformitate cu Regulamentul privind dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice, a profesorilor și a colaboratorilor de specialitate în vigoare , este obligat să anunțe la fiecare doi ani, o Concursul pentru aprobarea programului de dezvoltare profesională continuă și pe pagina web a Intitutului să publice Catalogul programelor în vigoare.

În catalog pentru anul şcolar 2014/2015. și 2015/2016 se găsesc 53 de programe de formare profesională, care sunt importante pentru cadrele didactice și colaboratorii care predau în limbile minorităților naționale. Din numărul total de profesori care au participat la toate programele, în toate domeniile, 0,45% din profesori au fost instruiți în cadrul programelor de formare profesională care sunt importante pentru profesori și colaboratorii care predau în limbile minorităților naționale

Noul catalog de formare profesională, care Institutul pentru Avansarea Educație şi Învăţământului la pregătit și care va fi în vigoare din septembrie 2016 următorii doi ani școlari cuprinde 122 de programe importante pentru profesori și colaboratori care predau în limbile minorităților naționale.

Monitorizarea implementării programelor acreditate de dezvoltare profesională continuă a angajaților în învăţământ.

Institutul Pedagogic al Voivodinei în conformitate cu Legea privind bazele sistemului de învățământ şi educaţie ( Monitorul Oficial al Republicii Serbia Nr. 72/2009, 52/2011, 55/2013, 35/2015-interpretarea autentică, 68/2015 şi 62/2016-hotărârea Curţii Constituţionale), a realizat verificarea realizării următoarelor programe de perfecţionare continuă adulţilor în învăţământ:

1. Utilizarea tehnologiei informaţională- de comunicare în prelegeri, publicat în catalog sub numărul 828 pentru anul şcolar 2014/15 şi 2015/16, realizat de patru ori în primul trimestru al anului cu 148 de participanţi, de trei ori la Novi Sad şi odată la Bački Petrovac.

2. Limba slovacă, de la tradiţie la modernism 6, a fost publicat catalogul sub numărul 827 pentru anul şcolar 2014/2015 şi 2015/2016, realizat în primul trimestru cu un număr de 74 de participanţi de trei ori la Covăciţa.

3. Lup sau miel? Accesul la violenţă i acordarea ajutorului victimelor şi făpturitorilor de violenţă, publicat în catalog sub numărul 856 pentru anl şcolar 2014/15 şi 2015/16, realizat în primul trimestru al anului cu un număr total de 25 de participanţi de două ori la Senta.

76

4. zaruri, cărți, frânghie, jocuri cu parașuta în clasă a fost publicată în catalog sub numărul 836 pentru anul școlar 2014/15. și 2015/16 şi a fost realizat în primul trimestrul al anului cu un număr total de 10 participanți, odată la Subotica.

5. Unde apar miracole - pedagogia de experiență (educație empirică), publicat în catalog sub numărul 844 pentru anul școlar 2014/15 și 2015/16 realizat în primul trimestrul al anului cu un număr total de 21 de participanți o dată în Zrenjanin.

6. Începem jocul! Împlemetarea jocurilor în educare – forma online de cinci ori în primul trimestru.

Monitorizarea realizării programelor acreditate privind dezvoltarea profesională continuă a angajaților în învăţământ.

Institutul Pedagogic din Voivodina, în conformitate cu Legea privind bazele sistemului de învățământ şi educaţie ("Off. Monitorul RS" No. 72/2009, 52/2011, 55/2013, 35/2015- interpretarea autentică, 68/2015 și 62/2016- hotărârea Curţii Constituţionale) a realizat verificarea implementării următoarelor programe de dezvoltare profesională continuă a adulților:

1. Utilizarea tehnologiei informaţională- de comunicare în prelegeri, publicat în catalog sub numărul 828 pentru anul şcolar 2014/15 şi 2015/16, realizată în al doilea trimestru al anului cu 40 de participanţi, odată la Bački Petrovac.

2. Începem jocul! Împlemetarea jocurilor în educare – forma online de 7 ori în al doilea trimestru.

3. zaruri, cărți, frânghie, jocuri cu parașuta în clasă a fost publicată în catalog sub numărul 836 pentru anul școlar 2014/15. și 2015/16 şi a fost realizat în al doilea trimestru al anului cu un număr total de 15 participanți, odată la Ada.

4. Unde apar miracole - pedagogia de experiență (educație empirică), publicat în catalog sub numărul 844 pentru anul școlar 2014/15 și 2015/16 realizat în al doilea trimestru al anului cu un număr total de 38 de participanți , de două ori la Ada şi Sombor.

5. Utilizarea calculatoarelor în prelegeri, publicat în catalog sub numărul 829 pentru anul şcolar 2014/2015 şi 2015/2016, realizat în al doilea trimestru al anului, odată, cu un număr total de 88 de participanţă la Novi Sad.

ACTIVITATEA: 6.7. Avansarea educaţiei profesorilor de limba sârbă ca limbă nematernă- analiza nevoilor privind starea actuală,- înscrierea profesorilor în Instituţia de învăţământ superior în conformitate cu nevoile identificate.TERMENUL: pentru analiză – până la finalul trimestrului al II al anului 2016

Pentru înscriere – în conformitate cu dinamica Instituţiei de învăţământ superior.STATUSUL: Activitatea este aprope realizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

77

Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului Consiliul Naţional de Învăţământ Instituţiile de pregătire superioară

RAPORTUL:În cadrul proiectului Aplicarea recomandărilor studiului pentru avansarea predării și învățării limbii sârbe ca limbă nematernă în școlile generale din Preševo, Bujanovac și Medveđa (2014), implementat de către Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice a Republicii Serbia și Serviciul Organismului de Coordonare al Guvernului Sârb pentru comunele Preševo, Bujanovac și Medveđa, cu sprijinul Înaltului Comisar pentru Minoritaţile Naţionale, Ambasadei Mării Britaniei la Belgrad, programul Progresul European și Misiunea OSCE din Serbia, cele mai importante activități și recomandările făcute în cursul anului școlar 2014/15. și 2015/16. sunt:

Au fost concepute şi implementate doua cicluri de opt zile privind formarea acreditată de bază pentru profesori (anul 2015 și 2016) și un ciclu de perfecţionări avansate acreditate petru pentru profesori (2016) - în total de 72 de profesori au participat la trainig, iar din anul 2016 în antrenamente au fost implicaţi şi profesorii din PA Voivodina;

Au fost realizate întâlnirile profesorilor care predau limba sârbă ca limbă nematernă cu reprezentanții instituțiilor (Ministerului Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului, Institutul pentru Avansarea Educaţiei şi Învăţământului) (2015);

Realizarea întâlnirilor cadrelor didactice din sudul Serbiei cu colegii din PA Voivodina, în scopul de a face schimb de experiență și de bune practici (2015 și 2016);

Selectate și a angajarea a șase asistenți în prelegeri în patru școli primare din Bujanovac și Preševo în anul şcolar 2015/2016, cu scopul de a sprijini cadrele didactice în aplicarea unor noi metode de predare și de monitorizare a realizărilor elevilor.

În decembrie 2014, Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului, în cooperare cu Misiunea OSCE din Serbia, a organizat un atelier de lucru de două zile, în cadrul căreia au fost analizate nevoile și starea actuală privind nivelul de educaţie a profesorilor de limba sârbă ca limbă nematernă. Acest atelier a fost o activitate pregătitoare pentru elaborarea standardelor pentru limba sârbă ca limbă nematernă. La seminar au participat reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale (slovacă, croată, maghiară, română, ruteană, bosniacă, bulgară, albaneză), Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, Organismul de Coordonare pentru Bujanovac, Medveđa, Preševo și Institutul Pedagogic din Voivodina.

ACTIVITATEA: 6.8. Elaborarea standardelor pentru limba sârbă ca limbă nematernă și punerea în aplicare a noului program de învățământ pentru limba sârbă - ca limbă

78

nematernă - în învățământul primar și școala medie, ținând cont de înțelegerea inițială a limbii sârbe.

- Legătura cu Strategia de dezvoltare a învățământului în Republica Serbia, până în anul 2020 și planul de acțiune care o însoțește, în conformitate cu acțiunea PU-OS02TERMENUL: Trimestrul III al anului 2017. STATUSUL: Activitatea a fost realizată apropape în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Național de Învățământ Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Avansarea Educației și Învățământului Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului Secretariatul Provincial pentru Educație Institutul Pedagogic din Voivodina

RAPORTUL:Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului a format o comisie de experți, care a fost elaborat un proiect de document privind standarde educaționale - în cadrul proiectului Dezvoltarea standardelor generale de realizare pentru limba sârbă ca limbănematernă pentru sfârșitul primului, al doilea și al treilea ciclu de învățământ , care include educația adulților generală. Proiectul a durat din ianuarie 2015 până în iunie 2016, cu sprijinul Departamentului pentru Democratizare al Misiunii OSCE.

Decizia privind documentul final care cuprinde competențe de educare și învățare raportat la obiectul limba sârbă ca limba nematernă și standardele după nivelele de rezultate (elementar, mediu și avansat), Comisia a adoptat în baza (1) cercetărilor realizate în decembrie 2014. a grupurilor - focus (profesorii de limba sârbă ca limbă nematernă și reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale) – pe care a organizat Institutul în cooperare cu Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice și misiunea OSCE; (2) estimarea profesională a membrilor Comisiei; (3) vizitele de studiu a tuturor membrilor comisiei și reprezentanților OSCE în școli și la consiliile naționale la nordul și sudul Republicii Serbia unde se învață limba sârbă ca și limba nematernă, în mai 2015; (4) cercetarea empirică din luna noiembrie 2015; (5) dezbaterile publice, cu prezentarea conceptelor și scopurilor standardelor de educație, cu profesorii de limba sârbă ca limbă nematernă și reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale – la Bosilegrad, Bujanovac, Novi Pazar, Subotica, Novi Sad și Ruski Krstur în mai și iunie 2016, în organizarea misiuni OSCE, precum și (6) în baza necesităților perspectivelor de viitor, respectiv dimensiunile de dezvoltare a standardelor educaționale care trebuie să îmbunătățească calitatea predării limbei sârbe ca limbă nematernă în școliile generale și școliile medii.

În verificarea empirică a standardului, au participat 104 școli generale și 43 de școli medii, u 2634 elevi de clasa a VIII-a și 2.165 elevi -la sfârșitul învățământului secundar - ale căror limbi maternă este limba: albaneză, croată, maghiară, română, bulgară, ruteană și limba slovacă.

79

După ce au fost analizate aspectele esențiale ale viitorului document, Comisia, în iunie 2016, a redefinit construcția standardelor de realizare: competență, domeniul standardelor, declarațiile standardelor și a indicatorii acestora, stratificat în trei niveluri de realizare educațională, în funcție de complexitatea cunoștințelor și procesele de gândire presupuse.

Departamentul pentru Democratizare al misiunii OSCE a oferit sprijin financiar Institutului pentru acest proiect si a organizat vizite de studiu și o serie de întâlniri în 2015 și 2016, cu reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale, profesorii și directorii școlilor generale și medii pentru a sprijinii Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului și Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice.

A fost planificat că Institutul Documentul de Standard să trimită Consiliul Național de Învățământ al Republicii Serbia în vederea examinării și adoptării în anul 2016 toamna.

Având în vedere faptul că dezvoltarea standardelor pentru limba sarbă ca limbă nematernă este în etapa finală (responsabilitatea Institutul pentru Evaluarea Calităţii Educaţiei şi Învăţământului) Institutul pentru Avansarea Educației și Învășământului în propunerea privind planul de activitate anual pentru anul 2017 a prevăzut proiectul al cărui scop este pregătirea noului program de învățământ pentru acest obiect pentru școliile generale și medii, ținând seama de standardele și înțelegerea inițială a limbii sârbe.

Secretariatul Provincial este implicat în procedurilor de adoptare a standardelor privind limba sârbă ca limbă nematernă, prin analiza propunerilor, participarea la dezbaterea publică care a avut loc la Novi Sad, 09 iunie 2016, precum și prezentarea opiniilor cu privire la propunerile standardului.

ACTIVITATEA: 6.10. Recunoașterea documentelor străine a instituțiilor de pregătire superioeră prin înființarea Centrului pentru evaluarea programelor de studii străine – Enic – Naric.TERMENUL: pentru înființare – trimestrul IV al anului 2015.

Pentru recunoașterea diplomelor – în continuu, de la înființarea CentruluiSTATUSUL: Activitatea a fost relizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru Educație (Centrul Enic-Naric)RAPORTUL:Centrul Enic-Naric a început cu activitatea sa pe data de 1 octombrie 2015.

Până la data de 18. iulie 2016 a emis decizii privind 417 dosare, dintre care un număr considerabil este din „țările mamă“, respectiv statele de origine a apartenenților minorităților naționale

STATUL DE DOBÂNDIRE A DIPLOMEI NUMĂRUL CERERILOR SOLUȚIONATEUngaria 44Bulgaria 21

80

România 13Slovaci 30Croația 5Аlbaniа 6

total 119

ACTIVITATEA: 6.11. Asigurarea manualelor și materalelor didactice prevăzute prin planul manualelor, și anume prin:- asigurarea implementării depline a legii noi privind manualele,- asigurarea unui număr suficient de manuale în limbile / discursurile minorităților naționale,- stabilirea unui sistem pentru asigurarea calității traducerilor.- legătura cu PA CAP: 23 activitatea 3.8.1.6.TERMENUL: pentru aprobarea manualelor – trimestrul III al anului 2016

Pentru asigurarea manualelor pentru școala generală – trimestrul III al anului 2016 - trimestrul IV al anului 2017.

STATUSUL: Activitatea a fost realizată aproape în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Avansarea Educației și Învățământului Consiliul Național de Învățământ Consiliile națioanle ale minorităților naționale Institutul pentru Manuale

RAPORTUL:În conformitate cu Legea cu privire la manuale, care a fost adoptată de Adunarea Republicii Serbia, la 29 iulie 2015, în articolul 3 ca manuale în limba și grafia unei minorități naționale, se definesc manualele:

Manual în limba și grafia minorităților naționale se consideră:1) manual în limba și grafia unei minorități naționale, care a fost editat pe teritoriul Republicii Serbia;2) manual în limba și grafia unei minorități naționale care este o traducere a manualelor aprobate în limba sârbă;3) Suplimentul la manual, care este utilizat pentru realizarea programelor de învățământ pentru obiectele de importanță pentru minoritatea națională;4) manualul în limba și grafia minorităților naționale ditate într-o țară străină, care a fost aprobat în conformitate cu prezenta lege. Dispozițiile prezentei legi referitoare la manuale se aplică, de asemenea, și la suplimentele manualului pentru obiectele de importanță pentru o minoritate națională.Manualele în limbile minorităților naționale sunt publicate în catalogul de manuale pentru școlile generale aprobat pentru anul școlar 2016/17, 2017/18, 2018/19. an pe site-ul Ministerului Educației, Științei și Dezvoltări Tehnologice, http://opendata.mpn.gov.rs/rezultatikompletiprint.html.

81

În noua Lege privind manualele școlare în articolul 2, alineatul 2, se prevede următoarele: editorul public este obligat să pregătească manuscrisele manualelor pentru toate disciplinele din ciclul primar și materiale didactice pentru programul preșcolar, în limba sârbă și limba minoritară precum și manuale care se tipăresc cu conținut adaptat și / sau în format adaptat pentru elevii cu dizabilități și deficiențe de dezvoltare, cu excepția elevilor din cadrul educației incluzive.

Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, Institutul pentru Manuale și șapte consilii naționale ale minorităților naționale (bosniacă, slovacă, croată, bulgară, maghiară, română și ruteană), au semnat la 24 martie 2016, acorduri trilaterale pentru asigurarea manualelor prioritare care lipsesc în școliile generale până la 1 septembrie. Acorduri trilaterale similare vor fi în mod continuu semnate in fiecare an.

Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, Institutul pentru manuale și Consiliul Național al minorității naționale albaneze au semnat la data de 9 august 2016 un acord trilateral pentru asigurarea manualelor prioritare care lipsesc în școliile generale, și prin aceasta procesul de furnizare a manualelor școlare care lipsesc pentru elevii aparținând minorităților naționale care învață în lor limbă lor maternă a fost finalizat în întregime.

În conformitate cu Legea privind manualele și acordul trilateral privind cooperarea în domeniul publicării manualelor în limbile minorităților naționale, Institutul pentru Avansarea Educației și învățământului, în procedura de urgență în mod continuu, efectuează verificarea tuturor manuscriselor primite prin aplicarea standardului de calitate a manualelor. Pe parcursul anul 2016, Institutul a primit și a prelucrat 132 de manuscrise de manuale destinate minorităților naționale (cea mai mare parte pentru minoritatea națională croată și bulgară). Începând cu luna septembrie este de așteptat să fie trimis la Institut unui număr mai mare de manuscrise de manuale pentru minoritățile naționale, în conformitate cu programul de lucru al unor consilii naționale ale minorităților naționale, precum și lista de titluri specificate în acord.

Institutul, pe lângă aceasta, în aprilie 2016, a organizat un training de o zi pentru reprezentanții minorităților naționale cu privire la scrierea programelor de învățământ, care se află în competența lor, în conformitate cu articolul 79 din Legea privind bazele sistemului de educație și învățământ. La trainig au fost prezenți 27 de reprezentanți ai minorității naționale slovacă, română, bosniacă, maghiară, croată și ruteană. Conținutul instruirii a fost pregătit în baza nevoilor identificate ale minorităților naționale, care se referă la programul de pregătire a datelor privind conținutul disciplinelor de învățământ care exprimă particularitățile identității naționale, cum ar fi: lumea din jurul nostru, natura și societate, muzică, arte vizuale și istorie. Pe lângă aceasta, participanții la acest training și au obținut o imagine în ansamblu a noii Legi privind manualele, cu referire la articolele care se referă la minoritățile naționale, precum și informații cu privire la revizuirea manualelor, suplimente de manuale și aplicarea standardelor noi de calitate a manualelor.

82

În conformitate cu poziția legală și capacitățile financiare, Institutul pentru Manuale de mai multe decenii furnizează manuale pentru minoritățile naționale, potrivit planurilor pentru manuale, pentru predarea în limbile materne ale minorităților naționale, pentru obiectele opționale în limba maternă cu elemente ale culturii naționale, precum și suplimentele naționale pentru obiectele de importanță pentru minoritățile naționale.

Fiecare manual destinat minorităților naționale (fie ca o traducere adecvată a manualelor în limba sârbă, fie ca scris inițial în limba unei minorități naționale) trece prin procedura de aprobare Ministerului Educației, în conformitate cu Legea privind manualele și alte mijloace didactice (Monitorul Oficial al Republicii Serbia nr. 72/09, br . 68/15), asigurând o calitate adecvată. Aceasta mai ales în cazul în care este vorba de manualele care sunt traduse din limba sârbă în limba minoritară, când Legea privind manualele prevede că aprobarea prealabilă a traducerii o acordă Consiliului Național al Minorităților Naționale respective, care asigură calitatea traducerii. Echipamentul grafic și de utilajele de design, care reprezintă traduceri, sunt identice manualelor corespunzătoare sârbești, care sunt pregătite și aprobate în conformitate cu standardele de calitate a manualelor. Pentru manualele care au fost scrise inițial în limba minorităților naționale, sunt angajați autori și lectori care aparțin unei minorități naționale pentru care manualul este destinat, și este necesară aprobarea calității manualelor de către consiliile naționale al minorități naționale. Toate manualele publicate sunt disponibile în rețeaua de vânzăre a Institutului pentru Manuale, la un preț egal cu prețul manualelor corespunzătoare în limba sârbă.

În Monitorul Educației al RS nr. 9/16 din 1 iulie 2016, Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice a publicat un catalog de manuale, în care, printre altele, au fost enumerate manualele disponibile și selectate în alte limbi / discursuri ale minorităților naționale. În catalogul, publicat de către Institutul pentru Manuale (în limbile / discursurile minorităților naționale) este prevăzut:

PENTRU ȘCOALA GENERALĂ –ciclul primar– manualele pentru predarea în limba maternăLimba albaneză 12 manualeLimba bosniacă 0 manualeLimba bulgară 16 manuale Limba maghiară 48 manualeLimba română 39 manuale Limba ruteană 44 manualeLimba slovacă 40 manuale Limbacroată 0 manuale

– manualele pentru limba sârbă ca limbă nematernă (pentru toate minoritățile)8 manuale (pentru clasele I, II, III, IV)

– manualele pentru disciplinele opționale limba maternă cu elementele culturii naționale

83

Limba albaneză 0 manualeLimba bosniacă 0 manualeLimbabulgară 1 manual (pentru clasele I–IV) Discursul Bunievților 1 manual (pentru clasele I–IV) Discursul Valahilor 1 manual (pentru clasele I) Limba maghiară 3 manuale (pentru clasele I, II, III)Limba macedoneană 2 manuale (pentru clasele I, II)Limba rromă 0 manuale Limba română 0 manualeLimba ruteană 2 manuale (pentru clasele I–III și IV–VI)Limba slovacă 2 manuale (pentru clasele I–III și IV–VI)Limba cehă 1 manual (pentru clasa I)Limba croată 0 manualeLimba ucraineană 2 manuale (pentru clasele I–II, III– IV)

– suplimente naționale pentru disciplinele de învățământ pentru minoritățile naționaleLimba albaneză 0 suplimenteLimba bosniacă 0 suplimenteLimba bulgară 0 suplimenteLimba maghiară 2 suplimenteLimba română 2 suplimenteLimba ruteană 2 suplimenteLimba slovacă 2 suplimenteLimba croată 0 suplimente

PENTRU ȘCOALA GENERALĂ – al doilea ciclu

– manualele pentru predarea în limba maternăLimba albaneză 7 manualeLimba bosniacă 0 manualeLimba bulgară 12 manuale Limba maghiară 74 manualeLimba română 66 manuale Limba ruteană 69 manualeLimba slovacă 69 manuale Limba croată 0 manualeLimba rromă 0 manuale

– manualele pentru limba sârbă ca limbă nematernă 12 manuale (pentru clasele V,VI,VII,VIII)

– manualele pentru disciplinele opționale limba maternă cu elementele culturii naționale

84

Limba albaneză 0 manualeLimba bosniacă 0 manualeLimba bulgară 0 manualeLimba maghiară 0 manualeLimba rromă 0 manuale Limba română 0 manualeLimba ruteană 2 manuale (pentru clasele IV –VI și VII–VIII)Limba slovacă 2 manuale (pentru clasele IV –VI și VII–VIII)Limba cehă 0 manualeLimba croată 0 manuale

– suplimente naționale pentru disciplinele de învățământ pentru minoritățile naționaleLimba albaneză 0 suplimenteLimba bosniacă 0 suplimenteLimba bulgară 0 suplimenteLimba maghiară 8 suplimenteLimba română 7 suplimenteLimba ruteană 5 suplimenteLimba slovacă 7 suplimenteLimba croată 0 suplimente

În 2015 în cooperare cu Consiliul Național al Minorității Naționale Bulgare a fort inițiate și intensificate lucrările privind traducerea manualelor în limba bulgară, astfel că până la începutul anului școlar 2016/2017 vor fi tipărite 12 manuale noi în limba bulgară.

Din 4 ianuarie 2016, au avut lov întâlniri cu reprezentații Ministerului Educației, Științei și Dezvoltare Tehnologică, Institutul pentru Manuale și consiliile naționale ale minorităților naționale care au învățământ în limba lor maternă (albaneză, bosniacă, bulgară, Maghiar română, ruteană, slovacă, croată). La ședințele a fost precizat care manuale lipsesc pentru nevoile predării în limbile minorităților naționale și au convenit să semneze un acord tripartit, care să definească drepturile și obligațiile reciproce în procesul de elaborare și editare a manualelor în limbile minorităților naționale.

Acordurile privind cooperarea în domeniul elaborării și editării manualelor în limbile minorităților naționale, au fost semnate la 24 martie 2016, cu reprezentanți ai șapte minorități naționale (bosniacă, bulgară, maghiară, română, ruteană, slovacă și croată). În acorduri sunt definite cu precizie manualele școlare prioritare care lipsesc în anul școlar 2016/2017, apoi obligațiile părților semnatare, precum și termenele pentru punerea în aplicare a fiecărei etape în elaborarea și publicarea manualelor. Sa convenit, de asemenea că, în viitor, prin anexele la acord să se exprime lipsa manualelor în limbile minorităților naționale pentru fiecare an școlar.

Numărul manualelor definit prin acord:

85

Pentru minoritatea națională bosniacă: 14 manuale și un supliment unificat Pentru minoritatea națională bulgară 11 manuale (traduceri) Pentru minoritatea națională maghiară: 7 manuale (dintre care o traducere) Pentru minoritatea națională română: 6 manuale (dintre care două traduceri) Pentru minoritatea națională ruteană: 1 manual Pentru minoritatea națională slovacă: 2 manuale (dintre care o traducere) Pentru minoritatea națională croată: 17 manuale (dintre care nouă traduceri)

Având în vedere că termenele stabilite în acorduri sunt scurte, s-a procedat imediat la realizare. Elaborarea manualelor stabilită în baza acordului decurge conform dinamicii prevăzute. În conformitate cu termeni, până la 1 iulie 2016. s-a realizat:

Pentru minoritatea națională bosniacă

Au fost încheiate contractele cu autorii și lectorii pentru toate titlurile, a fost începută munca raportat la toate manualurile și manuscrisurile și se pregătesc pentru aprobarea la Ministerul Educației, în conformitate cu termenele contractate.

Pentru minoritatea națională bulgară

Au fost încheiate contractele cu traducătorii și lectorii pentru toate titlurile,traducerile ajung și se pregătesc pentru aprobarea la Ministerul Educației, în conformitate cu termenele contractate.

Pentru minoritatea națională maghiară

Au fost încheiate contractele cu autorii, traducătorii și lectorii pentru toate titlurile, a fost începută munca privind toate manualurile, în conformitate cu termenele contractate.

Pentru minoritatea națională română

Au fost încheiate contractele cu autorii, traducătorii și lectorii pentru toate titlurile, a fost începută munca privind toate manualurile, în conformitate cu termenele contractate. Două manuale sunt trimise la tipar, iar patru sunt pregătite pentru trimiterea la aprobarea Ministerului Educației.

Pentru minoritatea națională ruteană

Manualul a fost tipărit.

Pentru minoritatea națională slovacă

Au fost încheiate contractele cu autorii, traducătorii și lectorii pentru toate titlurile, manuscrisele sunt în fază de pregătire pentru trimiterea la aprobarea Ministerului Educației, în conformitate cu termenele contractate .

86

за хрватску националну мањину

Au fost încheiate contractele cu autorii, traducătorii și lectorii pentru toate titlurile, a fost începută munca privind toate manualurile . Patru traduceri sunt remise spre aprobarea la Ministerul Educației, în conformitate cu termenele contractate . La inițiativa consiliului național de la o traducere s-a renunțat, având în vedere că manualul a fost asigurat într-un alt mod.

A fost stabilit un sistem pentru asigurarea calității traducerilor

În conformitate cu acordurile privind cooperarea în domeniul publicării manualelor în limbile minorităților naționale, care au fost semnat de reprezentanții Ministerului Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, Institutul pentru Manuale și consiliile naționale ale minorităților naționale, s-a prevăzut că traducătorii și lectorii sunt asigurați de către consiliile naționale. În procedura de aprobare a manualelor, consiliile naționale dau aprobarea pentru manualele traduse, așa că participare activă a consiliilor în selectarea traducătorilor și lectorilor contribuie la calitatea traducerii. În cazul în care avem un numărul insuficient de traducători de calitate, Ministerul Educației prin acord s-a obligat să fie de ajutor în acest sens. Practica de până în prezent arată că modelul de angajament al traducătorilor și lectorilor proiectat prin acord este unil satisfăcător, deoarece toate traducerile până în prezent au fost trimise spre aprobare Ministerului Educației pentru a obține autorizația. Numărul de manuale disponibile în raport cu numărul de manuale necesare pentru fiecare minoritate națională.

Manualele necesare au fost stabilite în regulamentul privind planurile manualelor (Monitorul Educației nr. 9/16 de la 1. iulie 2016). Prin stabilirea cooperării între a Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice, Institutul pentru Manuale și consiliile naționale ale minorităților naționale este asigurat ca fondul de manuale disponibil în limbile minorităților naționale, să se completeze prin dinamica care angajează resursele disponibile. Se prevede ca, pentru fiecare an școlar în viitor să se definească și redacteze manualele de prioritatecare lipsesc, în conformitate cu acordurile privind cooperarea în domeniul publicării manualelor în limbile minorităților naționale, care vor fi semnate în fiecare an. Pe lângă Institutul pentru Manuale, cu publicarea unui număr mic de manuale pentru minorități se ocupă și alți editori, în conformitate cu evaluarea viabilității economice a publicării acestor manuale.

Secretariatul provincial aprobă manualele pentru învățământul în limbile minoritare în conformitate cu Legea privind manualele.

Prezentarea tabelară a numărului de manuale aprobate în limbile comunităților etnice în perioada 2012- (iunie) 2016

Limba 2012 2013 2014 2015 2016 СвегаMaghiară Școala generală 1 4 2 3 (6*) 10 (6*)

Școala medie

Slovacă Școala generală 1 2 2 1 6Școala medie

87

Română Școala generală 2 1 1 2 (3*) 6 (3*)Școala medie 1 1

Ruteană Școala generală 1 1 2Școala medie

Croată Școala generală 26 26Școala medie

Ucraineană Școala generală 2 2Școala medie

Cehă Școala generalăȘcoala medie

Discursul Bunievților

Școala generală 3 3Școala medie

În total 33 7 6 3 7 (9*) 56 (9*)

* ( numărul manualelor al căror aprobarea în în curs )

Prezentarea manualelor aprobate după disciplina de învățământ în perioada 2012-2016. год

Disciplina de învățământ

Limba maghiară

Limba slovacă

Limba română

Limba ruteană

Limba croată

Limba ucraineană

Discursul Bunievților

Total

Limba maternă

3 26 29

Istorie 3 3 5 1 12

Cultura muzicală

2 2 1 5

Cultura plasctică

1 2 3

Limba maternă cu elementele culturii naționale

2 3 5

Lumea în jurul nostru

1 1

matematică 1 1

total 9 7 7 2 26 2 3 56

Prezentarea tabelară a manualelor aprobate pentru import din țara – mamă în perioada 2012 - (iunie) 2016

88

Anul Țara - mamă aprobat2012 Republica Slovacia 52013 „ 32014 „ 32015 „ 1 2016 „ 4Total 16

Au fost stabilite și a avut loc pe data de 2 august 2016 o ședință la Institutul pentru Avansarea Educației și Învățământului în legătură cu procedurile de aprobare a manualelor în lumina Legii privind manualele vechi și noi, la care au participat reprezentanții Secretariatului Provincial, Institutului pentru Manuale, Departamentului din Novi Sad, Administrației Școlare Sombor.

A fost inițiat și a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai șapte consilii naționale ale minorităților naționale, Institutului pentru Manuale, Departamentului din Novi Sad, editura Klett, Institutului Pedagogic din Voivodina, cu scopul de a conveni asupra accelerarea procedurilor de aprobare a manualelor în limbile minoritare, și asigurarea calității materialelor de manuale în limbile minoritare.

Consiliul Național al Minorităților Naționale Croate au participat activ la realizarea acordurilor tripartite, cu scopul de a asigura titlurile de manuale care lipsesc pentru școlile genelare. Manuale pentru școliile medii nu sunt acoperite de activitatea de până în prezent.

Memorandumul prevede crearea mai multor manuale care lipsesc. Situația actuala privind realizarea elaborării manualelor care lipsesc pentru școlile generale este următoarea:

- Matematica pentru clasele I și II a școlii elementare (manuale și culegeri de exerciții) au intrat la tipar

- Matematica pentru clasele II și IV a școlii elementare sunt în proces de aprobare la Ministerul Învățământului

- Cultura muzicală pentru clasa a I-a a școlii elementare este în proces de aprobare la Ministerul Învățământului

- Cultura muzicală pentru clasa a II-a este în proces de aprobare la Consiliul Național pentru Învățământ

- Cultura muzicală pentru clasele III-VIII este în proces de pregătire grafică și design - Fizica pentru clasa a VIII-a în procesul de expertiză a primit un aviz pozitiv și, prin

urmare, a fost exclusă din acordul tripartit.

Dinamica implementării este satisfăcătoare cu mențiunea că manualele de cultură muzicală vor fi finalizate în termenul cel mai scurt posibil, având în vedere că în redactarea a toate celor opt manuale este inclusă aceeași echipă de autori. Potrivit informațiilor disponibile

89

Consiliul, manualele pentru orele care sunt ținute în limba croată vor fi disponibile pentru utilizare în anul școlar 2016/17. După realizarea prezentului acord, au rămas încă toate suplimentele naționale, educația plastică și tehnică ca manualele care lipsesc pentru școlile generale și toate manualele de liceu și școliile medii de specialitate. Când este vorba de manuale pentru obiectul limba croată cu elemente culturii naționale, ele sunt acum în fază de achiziționare din donații prin intermediul Consiliului, prin împrumuturile de la școlile din Subotica în care învățământul se desfășoară în limba croată, apoi de la sala de lectura croată din Subotica, și donații din Croația și altele.

Consiliul Național al Minorității Naționale a Bunievților, a solicitat de la Coordonarea consiliilor naționale în trei rânduri, să inițieze tema cu Ministerul Educației privind tipărirea manualelor și pentru disciplinele opționale, având în vedere în special numărul mic de titluri care sunt necesare aici, și că aceasta este singura formă de educație care se poate oferi bunievților.

Consiliul Național al Minorității Naționale Cehe participă la elaborarea Planului de manuale a Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice. Comunitatea Națională Cehă nu dispune de învățământul în limba ei maternă, ci se studiază doar disciplina opțională limba cehă cu elementele culturii naționale.

În cadrul sistemului educațional din Serbia, nu există învățământul în limba de predarea egipteană, nici nu este posibilă studierea limbii egiptene cu elementele culturii naționale în școlile generale nici în școliile medii. Din acest motiv, în iunie 2016 a fost trimisă o scrisoare Ministerului Educației, prin care s-a solicitat ca de la anul școlar viitor în chestionarul pentru părinți să fie adăugată și opțiunea de studiere a limbii egiptene, pe lângă cele 13 limbi oferite pânp în prezent.

Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare, a semnat la 21 martie 2016 un acord privind cooperarea în domeniul editării manualelor în limba și grafia maghiară cu Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice și Institutul pentru Manuale. Numărul manualelor a căror aprobare a fost solicitată de la Consiliul Național al Minorității naționale Maghiare în baza acestui acord: unul dintre care unul este și aprobat.Numărul de manuale școlare aprobate în afara acordului: 10 (șase manuale și patru caiete de lucru).Numărul manualelor care lipsesc pentru școala generală: șapte.

Acord privind manualele pentru școala media nu a fost semnat.

De asemenea, Consiliul a participat activ la lucrările Comisiei mixte interguvernamentale a Ungariei și Serbiei, unde s-au adoptat următoarele concluzii: CMI propune ca părțile, în conformitate cu nevoile comunităților minoritare, să asigure publicarea manualelor și a materialelor educaționale , precum și importurile lor din țara-mamă. CMI propune ambelor părți că ... dreptul de import al manualelor școlare maghiare în Serbia, intră în competenţa Consiliului Național al Maghiarilor. CMI propune părţii sârbe să permită utilizarea manualelor din Ungaria în Serbia privind învăţământul în limba maghiară, conform

90

modalităţii prevăzute în noua Lege privind manualele. În acest scop, partea sârbă ar trebui să elimine toate barierele administrative care apar în procesul de aprobare.

Consiliul Național al Minorității Naționale Macedonene din Serbia a înaintat până în prezent pentru aprobare planurile și programele pentru obiectul limbia macedoneană cu elemente ale culturii naționale de la calasa I până la clasa IV, care au fost adoptate, dar, de asemenea, şi de la clasa V până la clasa VIII și programele școlare pentru şcoala medie, care încă așteaptă aprobarea. Au fost prezentate manualele pentru clasa I și II, care au fost adoptate precum şi manuale pentru clasele III și IV, care sunt încă aşteaptă adoptarea, deși Consiliul Național al Minorității Naționale Macedonene în totalitate a organizat și a finanțat redactarea manualelor (implicarea autori, lectorilor, ilustratorilor, design-erilor, etc.), ceea ce este o mare problemă pentru activitate, ținând cont de faptul că în momentul actual în patru școli este studiat obiectul limba macedoneană cu elemente ale culturii naționale; și anume la ȘG.Goce Delčev în Jabuka, și ȘG Žarko Zrenjanin din Kačarevo, ȘG. Kosta Stamenković din Leskovac și ȘG Bora Stankovic din Bogojevce. Elevii studiază limba până la clasa VI (este vorba de elevii care încep să învețe limba de la clasa I, dar există un mare interes privind acest obiect și la elevii până la clasa a VIII-a).

În cadrul sistemului educațional din Serbia, nu există învățământ în limba germană, nici la școlile generale nici în școliile medii nu este posibil organizarea prelegerilor în limba germană cu elemente ale culturii naționale. Din acest motiv, în iunie 2016 a fost trimisă o scrisoare Ministerului Educației, prin care s-a solicitat ca de la anul școlar viitor în chestionarul pentru părinți să fie adăugată și opțiunea de studiere a limbii egiptene, pe lângă cele 13 limbi oferite până în prezent.

În conformitate cu acordul tripartit dintre Ministerul Educației, Institutul pentru Manuale și Consiliul Național al Rutenilor, toate activitățile prevăzute prin acord pentru anul școlar 2016/2017 sunt îndeplinite. Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale a fost remisă în această lună o listă actualizată a manualelor care lipsesc.

Comunitățile națională Slovenă din Serbia, până în prezent, nu dispune de învățământ în limba slovenă. De asemenea, în Serbia nu este studiat obiectul opțional/facultativ limba slovenă cu elemente de cultură. Consiliul Național al Minorității Naționale Slovene până în prezent a luat următoarele măsuri în legătură cu introducerea limbii slovene în școlile generale din Serbia: a) a fost elaborat planul și programul pentru limba slovenă cu elemente de cultură și a fost transmis Ministerului Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice; b) au fost realizate întâlniti cu persoanele autorizate din cadrul Ministerului în legătură cu introducerea limbii slovene în școlile generale.

Secretariatului Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale, Consiliul Național al Minorități Naționale Ucrainene a prezentat lista actualizată cu manualele școlare care lipsesc.

91

ACTIVITATEA: 6.12. Consolidarea capacității lingvistice și învățarea terminologiei profesionale pentru elevii care aparțin minorităților naționale în limba minoritară, în scopul de a avea acces pe piața forței de muncă și dezvoltarea profesională. TERMENUL: în continuu, începând de la trimestrul I al anului 2016STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Instituțiile de învățământ superior Ministerul competent pentru învățământ

RAPORTUL:Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice a început cu identificarea nevoilor instituțiilor de învățământ superior care realizează programele de studii în limbile minorităților naționale, în colaborare cu Facultatea de Filosofie, Universitatea din Novi Sad. În trimestrul I i II al anului 2016, au fost colectate date de la cinci facultăți, din total 14 câte își desfășoară activitatea în cadrul Universității din Novi Sad.

Facultatea de Filosofie din Novi Sad, de la înființarea sa realizează programe de studii în limbile minoritare: limba și literatura slovacă, limba și literatura maghiară, limba și literatura română și limba și literatură ruteană, la finalizarea cărora elevii dobândesc nu numai abilități de predare, ci și pentru alte profesii (traduceri, lectura, munca în mass-media etc.).

Studențiilor le este facilitat să utilizeze literatura de specialitate în limbile minorităților naționale din cadrul fondului bogat ale bibliotecii al Facultății de Filosofie. Pe lângă aceasta, în cadrul Centrului de Limbi al Facultății își pot îmbunătății capacitățile lingvistice și să învețe terminologia profesională de care au nevoie pentru dezvoltarea profesională în continuu.

Facultatea de realizează o cooperare importantă cu universitățile din țările mamă ale minorităților naționale și anume cu următoarele universități:

Universitatea de Vest din Timișoara, România (Erasmus+ colaborare bilaterală); Universitatea din Szeged, Ungaria (Erasmus+); Universitatea din Prešova, Slovacia (Erasmus+); Universitatea din Pécs, Ungaria (colaborare bilaterală); Universitatea Matej Bel din Slovacia, Banská Bystrica (colaborare bilaterală); Universitatea Tehnică din Constanţa, România (colaborare bilaterală); Facultatea de Filozofie, Universitatea din Osijek, Croaţia (colaborare bilaterală); Facultatea de Filozofie, Universitatea din Rijeka, Croaţia (colaborare bilaterală); Universitatea Panopnia din Veszprem, Ungaria (colaborare bilaterală); Facultatea de Învăţători, Universitatea din Rijeka, Croaţia (colaborare bilaterală); Universitatea Maghiară Sapientia din Transilvania; Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Tîrgu Mureș, România (colaborare

bilaterală);

92

Institutul Maghiar II Ferenc Racoti din Ucraina, Departamentul pentru Filologie, Berehovo, Ucraina (colaborare bilaterală).

Necesitatea de identificare a activităţilor privind consolidarea capacității lingvistice și învățarea terminologiei profesională pentru elelvi care aparțin minorităților naționale în limba minoritară, se continuă şi la începutul noului an şcolar.

ACTIVITATEA: 6.15. Consolidarea rolului educativ al școlilor, prin dezvoltarea toleranței și prevenirea segregării prin- Dezvoltarea unui program de activități extrașcolare care încurajează toleranța,- Dezvoltarea unui program de încurajare a multiculturalismului.- Legătura cu Strategia de dezvoltare a învățământului în Republica Serbia, până în anul 2020 și planul de acțiune care o însoțește, în conformitate cu acțiunea PU-ŞG06TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Avansarea Educației și Învățământului Consiliul Național de Învățământ Consiliile națioanale ale minorităților naționale Consiliile pentru Relaţiile Interetnice

RAPORTUL:Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice în iunie 2016 a oferit tuturor părinților elevilor din școlile elementare din Republica Serbia, posibilitatea de a învăța 14 limbi minoritare prin diversele forme de cursuri opționale, al căror, printre altele, este scop şi promovarea multiculturalismului. Rezultatele anchetelor vor fi cunoscute înainte de finalul anului 2016, iar în baza rezultatelor aceste cursuri vor fi organizate în conformitate cu interesele prezentate.

Institutul pentru Avansarea Învăţământului în cursul anul 2016 a început relizarea a primei faze a proiectului Consolidarea funcției de învățământ în școlile generale și şcoliile medii, al cărui scop este colectarea de date privind încorporarea conținutelor de învățământ în documentele referitoare la școlile generale şi medii, precum și a date cu privire la realizarea nemijlocită în a activitatea educativă. În propunerea planul de activitate al Institutului pentru anul 2017 a fost prevăzută a doua etapă a proiectului al cărui scopr este proiectarea modelului de educație și pilotarea lui din eșantionul de școli alese, în cadrul căruia o atenție deosebită va fi acordată dezvoltării multiculturalismului și a toleranței. În fiecare program educațional, care ajunge spre adoptare la Consiliul Național de Învăţământ se iau în considerare obiectivele toleranței și multiculturalismului, ţinând cont de faptul că cele mai importante obiective educaționale reprezintă dezvoltărea identității naționale sârbe și dezvoltarea identităţii civice a cetățeanului statului sârb .

93

Consiliul Național al Minorității Naționale Maghiare din Serbia a organizat o excursie de o zi la Sombor și Doroslovo pentru elevii din școlile generale care frecventează cursurile de limba maghiară cu elementele culturii naționale, în scopul de a se familiariza cu spiritul multicultural al mijlocul și a toleranței.

Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Macedonene în cooperare cu şcolile: ȘG.Goce Delčev în Jabuka, și ȘG Žarko Zrenjanin din Kačarevo, ȘG. Kosta Stamenković din Leskovac și ȘG Bora Stankovic din Bogojevce lucrează intens la consolidarea rolul educativ al școlilor, prin dezvoltarea toleranței și prevenirea segregării, prin dezvoltarea unui program de activități extrașcolare care încurajează toleranța și multiculturalismul.

ACTIVITATEA: 6.16. Semnarea acordurilor cu țările ale căror minorități naționale au învăţământ în Serbia.TERMENUL: Trimestrul II al anului 2016STATUSUL: Activitatea a fost realiyată parţial.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru educaţie Ministerul Afacerilor Externe

RAPORTUL:Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice la 3 septembrie 2015, a trimis la adresele a șase ministere de educației a ţărilor mamă ale minorităților naționale care locuiesc în Republica Serbia o scrisoarea de invitație, în care și-a exprimat interesul și invită la o coperare în domeniul educației minorităților naționale. Având în vedere faptul că trei țări (Ungaria, România și Bulgaria) şi-au exprimat dorința de a coopera, acestor țări pe data de 16 noiembrie 2015, s-a trimis o propunere concretă privind cooperare - Memorandum de înțelegere. Ministerul a primit răspunsuri pozitive / comentarii cu privire la memorandumurile propuse de la Ungaria, România și Bulgaria. Procesul de definire a unui memorandum de înțelegere final este în curs de desfășurare.

ACTIVITATEA: 6.20. Îmbunătățirea posibilităților de învățare a limbii materne – discursului și elementelor culturii naționale în școli, menținând în același timp statusul de disciplină opțională şi dezvoltarea activităților extracurriculare și altor activităţi facultative, precum și furnizarea materialelor pentru executarea activităților extracurriculare facultative.

TERMENUL: Trimestrul I l anului 2017STATUSUL: Activitatea a fost aproape în întregime realizată.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru învăţământ Institutul pentru Avansarea Educației și Învățământului Institutul Pedagogic al Voivodinei Consiliul Național de Învățământ Unităţile autoguvernărilor locale Şcoliile generale şi şcoliile medii

94

RAPORTUL:

Pentru anul școlar 2016/17. Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice a elaborat un chestionar unic în procedura de selectare a cursurilor elective, precum și metodologia unică în baza cărora se formează o lista de cursuri oferite pentru fiecare clasă și fiecare școală.

Subiecții au fost clasificați în două tabele: obiectele pe care școlile le pot oferii în baza capacităților lor, precum și disponibilitatea personalului didactic și obiectele a căror realizare va fi posibilă la nivelul mai multor școli, cu scopul de a permite disponibilitatea limbii minoritare cu elementele culturii naționale tuturor elevilor în zonele populate de apartenenţii anumitor minorități. Decizia cu privire la alegerea care obiecte au fost oferite a fost adoptată de către șefului administrației școlare, în consultare cu Ministerul Educației, Științei și Dezvoltării Tehnologice pentru fiecare școală generală, care se află pe teritoriul administrației școlare.

În lunile iulie și august 2016 prin analiza rezultatelor anchetelor vor fi organizate diferite modele învăţare a obiectelor opţionale - Limba maternă cu elementele culturii naționale.

A fost promovat statusul obiectului opţional al limbi materne cu elementele culturii naționale prin adoptarea îndrumării de specialitate cu privire la formarea despărţământelor și modalitatea de finanțarea a școlilor generale şi şcoliilor medii pentru anul școlar 2016/17. Noutatea pe care o aduce acest document permite ca școala care realizează programul de obiect opţional - limbă maternă cu elementele culturii naționale poate forma un grup la nivelul ciclului, adică un grup format din elevii de la clasa I la clasa IV (elevii ai ciclului primar) și / sau a un grup format din elevii de la clasa V la clasa a VIII-( elevii din ciclul al doilea).

De asemenea, grupurile pentru cursurile opţionale de limba maternă cu elementele culturii naționale pot fi formate la nivelul a mai multor școli într-o singură comună, cu aprobarea instituției şcolare competente.

95

VII PARTICIPAREA DEMOCRATICĂ

ACTIVITATEA: 7.1. Efectuarea analizei juridice comparative a practicii statelor membre ale UE din regiune, cu scopul de a identifica cele mai bune practici și modele adecvate de participare a minorităților naționale în procesul electoral și reprezentarea adecvată a minorităților naționale în organele alese la nivel național, provincial și local.TERMENUL: pentru formarea grupului a mai multor resorturi – trimestrul IV al anului 2015.

Pentru elaborarea analizei – Trimestrul II al anului 2016STATUSUL: Activitățiile au foat aproape complet realizate..TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Grupul a mai multor resorturi numit de către ministerului competent pentru treburile justiţiei şi ministerului competent pentru treburie administraţiei de stat

Coordonărea consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale RAPORTUL:Grupul de lucru pentru analiza practicii statelor membre ale UE din regiune, cu scopul de a identifica cele mai bune practici și modele adecvate de participare a minorităților naționale în procesul electoral a fost a fost înfiinţată și au avut loc mai multe întâlniri de lucru. Proiectul de analize cu recomandări a fost redactata fost și înaintat Coordonării consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale spre avizare, după primirea observațiilor consiliilor naționale, proiectul de analize va fi trimis, prin intermediul Guvernului, Comisiei competentă a Adunării Populare a Republicii Serbia.

ACTIVITATEA: 7.2. În baza analizei și practicii juridici comparative trebuie identificate potențialele modele de participare democratică a minorităților naționale, inclusiv minoritățile naționale, din punct de vedere numeric mai mici, în procesul electoral pentru a garanta o reprezentare adecvată a minorităților naționale în organismele reprezentative la nivel național, provincial și local, luând în considerare prevenirea potențialului abuz a prevederilor flexibile privind partidele minorităților naționale.TERMENUL: Trimestrul II al anului 2016STATUSUL: Activitățiile au fost aproape complet realizate.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Grupul a mai multor resorturi numit de către ministerului competent pentru treburile justiţiei şi ministerului competent pentru treburie administraţiei de stat

Coordonarea consiliilor naționale ale minoritățiilor naționale ИЗВЕШТАЈ:Proiectul analizei comparative juridice privind participarea democratică a minorităților naționale cuprinde recomandări pentru îmbunătățirea participării democratice a minorităților naționale, la toate cele trei niveluri de guvernare și identifică potențiale modele pornind de la

96

modelul prezent în țările care au realizat analiza analizei și luând în considerare sistemul existent în Republica Serbia. De asemenea, acest proiect menționat include, de asemenea, recomandări pentru îmbunătățirea participării minorităților naționale în sistemul constituțional existent, precum şi în cazul modificării Constituției.

97

VIII REPREZENTANȚA CORESPUNZĂTOARE A APARTENENȚILOR MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ÎN SECTORUL PUBLIC ȘI ÎNTREPRINDERILE PUBLICE

ACTIVITATEA: 8.1. Modificările şi completările raportat la Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale, în scopul de a crea o bază pentru prescrierea unor măsuri afirmative ale minorităților naționale, prin introducerea unor prevederi în legile speciale care reglementează statutul legal de muncă al persoanelor angajate în sectorul public, ceea ce va permite avantaje pentru minoritățile naționale la ocuparea forţei de muncă/concediere, în aceleași condiții, până la atingerea unei structuri corespunzătoare a angajaților din sectorul public, la toate nivelurile de organizare teritorială.TERMENUL: Trimestrul II al anului 2016STATUSUL: Activitatea a fost parţial realizatăTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru administraţia de stat Reprezentanţii consiliilor naţionale Adunarea Populară

RAPORTUL:Prin hotărârea Ministrului Administrației de Stat și Autoguvernării Locale, din 20 noiembrie 2015, a fost înfiinţat un Grup de lucru special pentru pregătirea proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea Legii privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale. Au existat două întâlniri ale grupului de lucru (03 decembrie 2015 și 21-22 decembrie 2016), precum și o întâlnire cu reprezentanţii organelor de stat pe data de 22 februarie 2016 februarie, precum și patru întâlniri a reprezentanțiilor Ministerului și experților. Reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naţionale fac parte din cadrul grupului de lucru special.

Misiunea OSCE din Serbia, a sprijinit activitatea a doi experți din domeniul drepturilor omului și ale minorităților care au pregătit proiectul privind bazele iniţiale a legii menționate.

Activitatea nu a putut să fie realizată în termenul prevăzut din cauza decretarea alegerilor parlamentare extraordinare, precum și faptul că Guvernul Republicii Serbia a avut un mandat tehnic.

În curs este redactarea versiunii de lucru a proiectului acestei legi și pregătirea propunerii de modificare a deciziei privind grupul de lucru, în conformitate cu noul mandat al Guvernului.

ACTIVITATEA: 8.4. Adoptarea și implementarea Legii privind angajaţii în provinciile autonome și autoguvernările locale, prin care se :

98

- prevede principiul accesului egal la locuri de muncă și prevede că la recrutare trebuie să se țină cont de faptul ca, printre alte criterii, compoziția etnică să reflecte, în cea mai mare măsură posibilă, structura populației;-prevede purtarea evidenţelor de personal la angajator, în cadrul căruia se menţionează și informațiile privind educația în limbile minorităţilor naţionaleTERMENUL: Trimestrul IV l anului 2015STATUSUL: Activitatea a fost complet realizată.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

Adunarea PolularăRAPORTUL:Adunarea Națională în luna martie 2016 a adoptat Legea privind angajaţii în provinciile autonome și unităţile autoguvernărilor locale, care va intra în vigoare la data de 1 decembrie 2016, cu excepția dispoziţiilor art. 116-122, dispoziţiile art. 172-183. și articolului 192, punctul 4), precum și dispoziţiile art. 188-191, care a început să se aplice în ziua următoare de la intrăriea în vigoare a prezentei legi (articolul 203 din lege). Prin lege pentru prima dată într-un mod cuprinzător se reglementează sistemul rapoartelor de muncă în provinciile autonome și unităţile autoguvernărilor locale . Scopul acestei legi este de a stabili principiile de bază privind sistemul funcţionarilor, bazat pe standardele adoptate în sistemele comparative moderne, îndeplinind astfel ipoteza de bază pentru profesionalizarea completă și depolitizarea personalului din provinciile autonome și unităţile autoguvernărilor locale. Prin lege se prevede principiul accesului egal la locuri de muncă. Și anume, articolul 19, alineatul 1 din Legea prevede că pentru toți candidații la ocuparea forței de muncă, în condiții egale, le sunt accesibile locurilor de muncă, în timp ce alineatul 3 prevede că la angajare se ia în considerare ca componenţa etnică, reprezentarea sexelor și numărul persoanelor cu handicap , să reflecte în rândul angajaților, în măsura în care este posibil, structura populației.

De asemenea, articolul 190 din Lege prevede gestionarea dosarelor de personal, în care, printre altele, se prevede introducerea informațiilor referitoare la limba maternă (alineatul 2, punctul 2), cu condiția ca aceste date sunt introduse în dosarele de personal cu consimțământul scris al salariatului, fără obligația de declararea a angajatului. (Articolul 5). Pe lângă datele menţionate același articol prevede că în dosarele de personal se introduc şi date referitoare la limba în care s-a absolvit educația generală, media și superioră (articolul 2, punctul 3). De asemenea, prin același articol (punctul 4) se prevede că evidenţa de personal conține date referitoare apartenenţa naţională a funcţionarilor și angajațiilor, în conformitate cu prescripţia care reglementează registrul angajaţilor în administrația publică din Republica Serbia, cu menţiunea că datele privind apartenenţa etnică a funcţionarilor şi anhajaţilor se înscrie în evidenţa de personal cu consimțământul scris al salariatului, fără obligația de declararea a angajatului (alineatul 6).

Pe lângă aceasta, prin articolul 47, alineatul 2 al acestei legi se prevede că Guvernul prin ordonanţă va reglementa îndeaproape criteriile de clasificare a locurilor de muncă și criteriile pentru descrierea locuri de muncă a funcţionarilor, în care se va lua în considerare

99

cunoașterea limbilor și grafiei minorităților naționale, ca o condiție specială pentru efectuarea treburilor la locurile de muncă la acele locuri de muncă, care sunt importante pentru realizarea drepturilor cetățenilor la utilizarea oficială a limbilor și grafiilor minorităților naționale. Punctul 3 din prezentul articol al Legii prevede că, la determinarea criteriilor de clasificare a locurilor de muncă și a criteriilor pentru descrierea locurilor de muncă, Guvernul va acorda o atenție deosebită componenței etnice a populației și reprezentării adecvată a minorităților naționale, pentru realizarea egalităţii deplină între apartenenţii minorităților naționale și cetățenilor care fac parte din populaţia majoritară.

Acelaşi lucru este prevăzut şi când este vorba de posturile de muncă a personalului angajat (articolul 185. alineatul 1. și 2. din lege).

Articolul 101, alineatul 4 al acestei legi stipulează că prin ordonanța Guvernului se va specifica procedura de derulare a concursurilor interne și publice pentru completarea locurile de muncă vacante, precum și care calificările profesionale, cunoștințe și competențe sunt evaluate în procesul de selecție, modalitatea de verificare a acestora și criteriile de selecție raportat la locaul de muncă. Prin alineatul 5 al aceluiași articol din Lege se prevede că prin această ordonanță se definesc criteriile de selecție la locurilor de muncă, prin care se prevede acordarea avantajelor candidaților la fel de calificați apartenenților minorităților naționale, cu scopul de a atinge o reprezentare adecvată a minorităților naționale și o egalitate deplină între persoanele care aparțin minorităților naționale și a cetățenilor care aparținând populației majoritare.

ACTIVITATEA: 8.5. Adoptarea și implementarea ordonanței prin căre, printre altele, se reglementează cunoașterea limbilor și grafiilor minorităților naționale, ca o condiție specială pentru efectuarea activității la unele locurilor de muncă, cu scopul realizării depline a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale de a comunica în limba minorității naționale care este în uz oficial într-o unitate de autoguvernare localăTERMENUL: 45 de zile de la intrarea în vigoare a Legii privind angajaţii în provinciile autonome și unităţile autoguvernărilor locale STATUSUL: Activitatea nu a fost realizatăTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

Consiliile pentru Relaţiile Interetnice

RAPORTUL:Activitatea nu a putut să fie realizată în termenul prevăzut din cauza decretării alegerilor parlamentare extraordinare, precum și faptul că Guvernul RS a fost în mandat tehnic. Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale a elaborat proiectul de ordonanță privind criteriile de clasificare a locurilor de muncă și criteriile pentru descrierea locurilor de muncă a funcționarilor în provinciile autonome și unitățile autoguvernărilor locale și proiectul ordonanței privind criteriile de clasificare a locurilor de muncă și criteriile pentru descrierea

100

locurilor de muncă apersonalului angajat în provinciile autonome și unitățile autoguvernărilor locale.

Prin actele sublegislative menționate, a fost prevăzut că, în provincia autonomă, unitățile autoguvernărilor locale sau comuna orășenească în care este stabilit uzul oficial al limbii și grafiei a minorităților naționale în acele locuri de muncă care implică comunicarea verbală și scrisă directă cu cetățenii, ca o condiție specială se prevede cunoașterea limbii și grafiei minorităților naționale. Este elaborat, de asemenea, proiectul de ordonanță privind derularea concurselor interne și publice pentru a completarea locurilir de muncă în provinciile autonome și autoguvernările locale, care, printre altele, prevede că în cazul în care există o nevoie pentru angajarea apartenenților minorităților naționale care sunt insuficient de reprezentate în rândul angajaților, în anunț trebuie menționat că acele minorități naționale au avantajul la selecție și în cazul evaluării egale a candidaților calificați. De asemenea, este prevăzut că, dacă se completează un post de muncă de funcționar - executor, la care ca și o condiție specială este prevăzută cunoașterea limbii și grafiei minorităților naționale în anunț se menționează aparte această condiție, precum și orice verificare scrisă a îndeplinirii ei.

Adoptarea actelor sublegislative menționate pentru implementarea Legii privind angajaţii în provinciile autonome și unităţile autoguvernărilor locale, se așteaptă în cel mai scurt termen, respectiv, cel târziu până la data când începe implementarea acestei legii (1 decembrie 2016).

ACTIVITATEA: 8.6. Analiza situației în acuzaturile publice și tribunale în zonele locuite de persoanele care aparțin minorităților naționale, în ceea ce privește:- Reprezentarea minorităților naționale privind funcțiile de judecători și procurori public;- Reprezentarea minorităților naționale în calitate de personal judiciar și personal în acuzaturi (asistenți și angajați în tribunale și acuzaturi);- Cunoașterea limbilor minorităților naționale.- legătura cu PA CAP. 23 аctivitatea 3.8.1.16, termenul în PA CAP 23 trimestrul I-II al anului 2016TERMENUL: trimestrul IV al anului 2015. годинеSTATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Statal al Procurorilor Consiliul Superior de Justiției

RAPORTUL:Analiza a fost elaborată și raportul a fost prezentat autorităților competente.

Analiză privind estimarea accesului minorităților naționale sistemului de justiție include:

• Analiza privind utilizarea limbilor în evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar al Republicii Serbia,

• Analiza participării minorităților naționale în instanțele judecătorești din Republica Serbia,

101

• Analiza participării minorităților naționale la parchetele publice din Republica Serbia

Analiza noutăților privind cadrul juridic (actele sublegislative privind Consiliul Superior de Justiției și Consiliul Statal al Procurorilor prin care se reglementează accesul minorităților naționale).

ACTIVITATEA: 8.7. Elaborarea și adoptarea Regulamentul privind criteriile de evaluare a calificării, competenței și dignității de propunere și alegerea candidaților pentru funcțioa de procurori publici inclusiv și prevederile de aplicare a articolului 82 din Legea privind la acuzatura publică, care prevede că, la numirea și alegerea procurorilor și procuror adjuncți se va lua în considerare componența etnică a populației, reprezentarea adecvată a minorităților naționale, precum și cunoașterea terminologiei juridice profesionale în limbile minorităților naționale în uz oficial la tribunal- legătura cu PA CAP 23TERMENUL: Trimestrul IV al anului 2015 – Trimestrul I al anul 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată parțial.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Statal al ProcurorilorRAPORTUL:În aprilie 2016 Consiliul Statal al Procurorilor a stabilit un grup de lucru pentru elaborarea Regulamentului privind criteriile de evaluare a calificării, competenței și dignității candidaților în procedura de propunere a procurorului adjunct, care se alege pentru prima dată.

Grupul de lucru în iunie 2016 a elaborat proiectul de Regulament privind criteriile de evaluare a calificării, competenței și dignității candidaților în procedura de propunere a procurorului adjunct, care se alege pentru prima dată, care conține dispozițiile privind aplicarea articolului 82 din Legea privind acuzatura publică.

Propunerea regulamentului a fost subiectul dezbaterii publice din luna august 2016, iar adoptarea lui de către Consiliul Statal al Procurorilor se așteaptă în trimestrul III al anului2016.

De asemenea, în aprilie 2016 Consiliul Statal al Procurorilor a înființat un grup de lucru pentru elaborarea Regulamentului privind criteriile de evaluare a calificării, competență și onorabilității pentru propunerea și selecție candidaților care dețin funcții în cadrul procuraturii publice. Acest grup de lucru va elabora un nou Regulament privind criteriile de evaluare a calificării, competenței și onorabilității de propunere și selecție a candidaților care dețin funcții în cadrul procuraturii publice după ce este finalizat procesul de elaborare și adoptare a Regulamentului privind criteriile de evaluare a calificării, competenței și onorabilității

102

candidaților în cadrul procedura de propunere a procurorului public adjunct care este pentru prima dată ales.

ACTIVITATEA: 8.8. Elaborarea și adoptarea Regulamentul privind criteriile de evaluare a calificării, competență și onorabilității pentru numirea judecătorilor și președinților tribunalelor, inclusiv dispozițiile referitoare la aplicarea prevederilor articolului 46. Din Legea privind judecătorii, care prevede că, la numirea și alegerea judecătorilor se ia în considerare componența etnică a populației, reprezentarea adecvată a minorităților și cunoașterea terminologiei juridice profesionale în limbile minorităților naționale în uz oficial în tribunal.- legătura cu PA CAP 23TERMENUL: Trimestrul IV al anului 2015 – Trimestrul I al anul 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată parțial.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Superior de JustițieiRAPORTUL:A fost elaborat și adoptarea Regulamentul privind criteriile de evaluare a calificării, competenței și onorabilității pentru numirea judecătorilor și președinților tribunalelor, care este în fază de dezbatere, și care cuprinde dispozițiile care prevede că, la numirea și alegerea judecătorilor și președinților tribunalelor se vor lua în considerare componența etnică a populației, reprezentarea adecvată a minorităților și cunoașterea terminologiei juridice profesionale în limbile minorităților naționale în uz oficial în tribunal.

ACTIVITATEA: 8.9. Constituirea unui grup de lucru comun cu Consiliul Superior al Justiției pentru evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar.- legătura cu PA CAP 23TERMENUL: Trimestrul II al anul 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Statal al Procurorilor Consiliul Superior de Justiției

RAPORTUL:La 22 aprilie 2016 A anul a avut loc o reuniune preliminară a reprezentanților Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție și reprezentanții proiectelor IPA 2013: Consolidarea capacității reprezentanților Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție, cu privire la constituirea unui grup comun de lucru pentru evaluarea accesul minorităților naționale la sistemul de justiție.

În luna mai 2016 a reprezentanților Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție au numit membrii grupului de lucru comun pentru evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar al (CSP în cadrul ședinței care a avut loc pe data de 05 mai 2016, CSJ în cadrul ședinței care a avut loc pe data de 10 mai 2016).

103

Pe data de 20 iulie 2016 anul, la o întâlnire a grupului de lucru comun pentru evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar , au fost stabilite organele, obiectivele, metodologia și termenele pentru grupul de lucru.

Având în vedere că scopul grupului de lucru este elaborarea Analizei privind evaluărea accesului minorităților naționale la sistemul de judiciar al Republicii Serbia, în iulie 2016, membriilor grupului de lucru au fost remise la acces și comentării analizele relevante redactate de către reprezentanții Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție: Analiza privind utilizarea limbii în evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar al Republicii Serbia, analiza prezenței și cunoașterii limbilor minorităților naționale în instanțele din Republica Serbia și analiza privind prezența și cunoașterea limbilor minorităților naționale în parchetele publice din Republica Serbia.

ACTIVITATEA: 8.10. Întreținerea atelierelor comune privind accesul minorităților naționale la asistență juridică pentru Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție, organizațiile societății civile și reprezentanții minorităților naționale - legătura cu PA CAP 23TERMENUL: trimestrul II al anului 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată parțial.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Statal al Procurorilor Consiliul Superior de Justiției organizațiile societății civile reprezentanții minorităților naționale unitățile autoguvernărilor locale facultățile de drept – clinicile juridice

RAPORTUL:În conformitate cu întâlnirea grupului comun de lucru al Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție privind evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar al, care a avut la 20 iulie 2016, precum și concluziile în baza cărora organizarea atelierelor comune privind accesul minorităților naționale la asistență juridică pentru Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție, organizațiile societății civile și a reprezentanții minorităților naționale, prevăzute pentru sfârșitul trimestrul III al anului 2016 - reprezentanți ai Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție, au avut în luna august 2016 o întâlnire pregătitoare pentru organizarea atelierelor comune menționate.

ACTIVITATEA: 8.11. Organizarea mesei rotunde pentru adoptarea recomandărilor finale pentru componenta 3, obiectivul 1 IPA 2013,a proiectului „Consolidarea capaității Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție“, cu privire la îmbunătățirea relațiilor cu organizațiile societățiloe civile și activități legate de accesul minorităților naționale sistemului judiciar.

104

- legătura cu PA CAP 23TERMENUL: Trimestrul III al anului 2016STATUSUL: Activitățiile au fost aproape complet realizateTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Consiliul Statal al Procurorilor Consiliul Superior de Justiției organizațiile societății civile reprezentanții minorităților naționale

RAPORTUL:În conformitate cu concluziile de la ședința grupului de lucru comun al Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție pentru evaluarea accesului minorităților naționale la sistemul judiciar al, care a avut loc pe data de 20 iulie 2016, prin care masă rotundă pentru adoptarea recomandărilor finale pentru componenta 3, obiectivul 1 IPA 2013 a proiectului Consolidarea capacitatății Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție, cu privire la îmbunătățirea relațiilor cu organizațiile societății civile și activitățile legate de accesul minorităților naționale la sistemul judiciar, s-a prevăzut pentru trimestrul IV al anului 2016. În august 2016 reprezentanții proiectului IPA 2013 a proiectului Consolidarea capacitatății Consiliului Statal al Procurorilor, Consiliul Superior de Justiție au fost informați asupra necesității menținerii acestei mese rotunde și a fost solicitat sprijinul pentru realizarea acestor activități.

ACTIVITATEA: 8.12. Realizarea perfecționării judecătorilor cu privire la documentele și standardele internaționale în domeniul protecției împotriva discriminării minorităților naționale și a practicii CEDO.- legătura cu PA CAP 23TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Academia JuridicăRAPORTUL:A fost asigurată formarea profesională pentru judecători, procurori și alți membri ai personalului judiciar în ceea ce privește prevenirea discriminării, standardele internaționale, practica mecanismelor internaționale de protecția supranațională a drepturilor omului, precum și comunicarea funcționariilor și angajațiilor din administrația judiciară cu apartenenții grupurilor sociale vulnerabile. De asemenea, au fost organizată o mase rotundă pentru curțile de apel, care au avut ca rezultat adoptarea unor atitudinii comune în legătură cu un număr de probleme, care vor avea ca efect armonizarea practicii judiciare în cazurile de discriminare pe teritoriul celor patru curți de apel. În curs este formarea antrenorilor pentru profesori suplimentari ai Academiei din acest domeniu.

Manualul în domeniul protecției împotriva discriminării a fost redactat în anul 2013. Se planifică reemiterea lui, actualizată în conformitate cu modificările legislative care sunt planificate în acest domeniu, precum și completate de noua jurisprudență.

105

ACTIVITATEA: 8.13. Aplicarea campaniilor de promovare în rândul minorităților naționale, cu scopul de a consolida încrederea în poliție și de a încuraja anunțarea minorităților naționale la concursurile pentru instruirea polițenească de bază.TERMENUL: În continuu, după dinamica publicării concurselorSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor InterneИЗВЕШТАЈ:Luând în considerare problemele specifice ale comunității rrome, o atenție deosebită a fost acordată îmbunătățirii comunicării poliției și reprezentanții ei cu apartenenții acestei comunități, precum și animarea lor și încurajarea să se anunțe pentru posturile vacante la poliție. Pe lângă aceasta, reprezentanțiilor comunității rome s-a oferit posibilitatea ca, în cadrul formării ofițerilor de poliție – antrenorilor în acest domeniu, să prezinte obiceiurile și nevoile de securitate ale comunității locale rromi, care sunt importante pentru activitatea poliției și realizarea protecției lor de securitate.

La publicarea concursului de admitere la Centrul de Instruire Polițenească de Bază din Sremska Kamenica, există o abordarea pozitivă față de persoanele aparținând minorităților naționale, astfel că în anii precedenți, au fost organizate mai multe cursuri, care au fost finalizate cu succes de către ofițerii de poliție aparținând comunității naționale albaneze, după care au fost trimiși să lucreze la secțiile de poliție din municipalități Preševo, Bujanovac și Medveđa.

În 2015, formarea pentru cursanții din clasa a 12 -a Centrul de Instruire Polițenească de Bază a început la 6 aprilie 2015 și s-a încheiat în luna mai 2016. În clasa a 12-a au fost primiți în total 301 de elevi, 287 dintre ei s-a prezentat la cursuri. Din acest număr, 209 de sex masculin și 78 de de sex feminin, exprimat în procente 72.82%, de sex masculin și 27,18% de sex feminin.

ACTIVITATEA: 8.14. Promovarea profesiei de ofițer de poliție, a Ministerului de Afacere Interne și Centrul de Instruire Polițenească de Bază; Informarea despre perfecționare, activitățile Centrului, condițiile de acceptare și concursurile publicate prin intermediul Internet-ului și a rețelelor de socializare.

TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor InterneRAPORTUL:Pentru o reprezentare mai mare a minorităților naționale în poliție, se realizează programul de informare profesională, recrutare și marketing, prin care candidați / candidatele potențiale sunt informați privind condițiile de concurs în propria lor limbă, și sunt încurajați să aplice pentru posturile de muncă în poliție. Procedura de testare se desfășoară în limbile minorităților naționale (testele au fost traduse în limba maghiară, albaneză și romi).

106

Poliția are o abordare afirmativă față de toate comunităților naționale la publicarea concursul de admitere la Centrul de Instruire Polițenească de Bază și munca de poliție.

În ceea ce privește aplicarea măsurilor de combatere a discriminării privind accesul la serviciul de poliție, trebuie remarcat faptul că, pentru primirea cetățenilor să lucreze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu există nici o restricție sau condiții bazate pe criterii etnice, religioase sau de orice altă apartenență. Prin politica de recepție se tinde să se primescă în serviciu bărbați și femei din diferite grupuri sociale, inclusiv grupurile etnice minoritare, cu scopul final că ofițerii de poliție să reflecte societatea pe care o deservesc.

ACTIVITATEA: 8.15. Organizarea tribunelor de promovare pentru instruirea polițenească de bază în zonele în care minoritățile naționale sunt prezente într-un număr mai mare.TERMENUL: În continuu, două luni înainte de publicarea concurselor pentru o anumită Administrație de PolițieSTATUSUL: Raportul instituției nu cuprinde date privind derularea activității.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor Interne

ACTIVITATEA: 8.16. Workshop-urile promoționale pentru formarea polițenească de bază, cu scopul de pregătire cât mai bună a potențialiilor candidați pentru examenul de admitere (testul psihologic, testul de cunoștințe generale și limba sârbă).TERMENUL: În continuu, jumătate de an înainte de publicarea concurselor pentru o anumită Administrație de PolițieSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor InterneRAPORTUL:În scopul de a încuraja primirea romilor în poliție, MAI, în colaborare cu Asociația Europeană a Ofițerilor de Poliție de Naționalitate Rromă în februarie și în martie 2015, a organizat șase ateliere de pregătire în mai multe orașe din Republica Serbia, pentru aproximativ 280 femei și bărbați de etnie Rromă, cu scopul ca prin testări pregătitoare psihologice și alte teste, să asigure o mai bună pregătire pentru aplicare la Centrul de Instruire Polițenească de Bază.

De asemenea, în perioada 28 martie până în 02 aprilie 2016 s-a implementat Proiectul privind incluziunea Rromilor în sectorul de securitate, al Ministerul Afacerilor Interne și Asociația Europeană a Ofițerilor de Poliție de Naționalitate Rromă ", cu scopul de a încuraja și de a pregătii candidați pentru înscrierea la Centrul de Instruire Polițenească de Bază, sub forma unor ateliere de o zi la șase administrații de poliție regionale (Administrația de Poliție din Sremska Mitrovica, Belgrad, Smederevo, Novi Pazar, Vranje și Prokuplje).

107

ACTIVITATEA: 8.17. Continuarea activităților desfășurate în cadrul proiectului de susținere o implicării mai mare a minorităților naționale în serviciul de poliție al Republicii Serbia.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Raportul instituției nu cuprinde date privind derularea activității.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul afacerilor Interne

ACTIVITATEA: 8.18. Cursurile de limba sârbă pentru cursanții programului elementar de poliție din rândurile minorităților naționale, pentru a le permite să urmărescă mai ușor prelegerile.TERMENUL: În continuarea, în conformitate cu nevoile identificateSTATUSUL: Raportul instituției nu cuprinde date privind derularea activității.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor Interne

ACTIVITATEA: 8.19. Ore / cursuri de limbă minorităților naționale ca limba mediului, cu accent pe comunicarea oficială din mediul în care minoritățile sunt reprezentate într-un număr mai mare.TERMENUL: În continuarea, în conformitate cu nevoile identificateSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor InterneRAPORTUL:În perioada 26 martie - 21 iunie 2016 la Administrația de Poliție din Panciova a fost organizat un curs pentru învățarea limbilor minorităților naționale (maghiară, română, slovacă și cehă), pentru un total de 50 de ofițeri de poliție.

Această activitate a fost realizată în scopul de a îmbunătăți cooperarea dintre poliție și cetățeni, în special cooperarea cu minoritățile naționale, pentru a atinge un nivel mai ridicat de securitate printr-o mai bună comunicare cu cetățenii, precum și o mai mare implicare a cetățenilor și a grupurilor minoritare în activitatea poliției.

108

IX CONSILIILE NAȚIONALE АLE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE

ACTIVITATEA: 9.1. Analiza cadrului normativ care reglementează drepturile minorităților naționale din Republica Serbia, cu un accent deosebit pe aspectele financiare ale acestor reglementări, la toate cele trei niveluri de guvernare (republican, provincial și local).TERMENUL: Trimestrul IV al anului 2015 – trimestrul I al anului 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregime.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

RAPORTUL:Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale, în cadrul fondurilor bugetare planificate, prin procedură de achiziții publice, a angajat un consultant în domeniul drepturilor omului și ale minorităților, care a elaborat o analiză a legislației privind consiliile naționale ale minorităților naționale, cu un accent special pe finanțarea consiliilor naționale. Analiza textului este disponibil pe site-ul oficial al Ministerului în limba sârbă și engleză.

ACTIVITATEA: 9.2. Organizarea mesei rotundă cu reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale, opinia publică profesională interesată și organizațiile non-guvernamentale, în cadrul cărora se va dezbate:- Problemele privind implementarea Legii privind consiliile naționale ale minorităților naționale- prezentarea unor recomandări- legătura cu PA CAP 23 аctivitatea 3.8.1.29.TERMENUL: trimestrul IV al anului 2015. годинеSTATUSUL: Activitatea a fost realizată cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

RAPORTUL:În organizarea Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale a avut loc la data de 18 decembrie 2015, o masă rotundă intitulată Consiliile naționale / autoguvernarea minoritară în sistemul juridic al Republicii Serbia, la care au participat reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale, organizațiilor nonguvernamentale și comunității internațională, cât și opinia publică profesională care a avut interes. La eveniment a fost prezentată analiza cadrului normativ care reglementează drepturile minorităților naționale din Republica Serbia, cu scopul de a găsi soluțiile cele mai potrivite în procesul de modificare a Legii privind consiliile naționale ale minorităților naționale.

109

ACTIVITATEA: 9.3. Înființarea unui grup multiresort de lucru, cu scopul de a elabora o nouă Lege privind consiliile naționale ale minorităților naționale, în conformitate cu rezultatele analizei, precum și cu participarea activă a consiliilor naționale ale minorităților naționale. - legătura cu PA CAP 23 măsura 3.8.1.30.TERMENUL: Trimestrul IV al anului 2015STATUSUL: Activitatea a fost realizată cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

Consiliile naționale ale minorităților naționaleRAPORTUL:Ministrul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale, prin decizia din 23 noiembrie 2015, a înființat un grup de lucru pentru a pregăti un proiect de lege cu privire la modificarea Legii privind consiliile naționale ale minorităților naționale. Grupul de lucru include reprezentanți ai ministerelor de resort responsabile în domeniul în care minoritățile naționale au dreptul la autoguvernare: cultură, educație, informare și uzul oficial al limbii și grafiei, reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale. Membriilor grupului de lucru au fost remise deciziile privind numirea.

ACTIVITATEA: 9.6. Adoptarea ordonanței, în scopul de a reglementa procedura de alocare a mijloacelor financiare din fondul bugetar (articolul 119 din Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale).TERMENUL: I trimestrul anul 2016STATUSUL: Activitatea a fost realizată în întregimeTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de statRAPORTUL: Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale a elaborat o propunere a ordonanței privind alocarea de mijloacelor financiare din fondul de buget pentru minoritățile naționale, care a fost adoptată la ședința Guvernului pe data de 3 martie o anul 2016, prin care au fost completate condițiile pentru asigurarea și operaționalizarea acestor fonduri care sunt prevăzute pe poziția de buget aparte a Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale. Ordonanța prevede că fondul bugetar poate fi finanțat și prin donații. Resursele din fond se acordă printr-un concurs public pentru programele și proiectele din domeniul culturii, educației, informării și uzului oficial al limbilor și grafiilor minorităților naționale.

ACTIVITATEA: 9.7. Asigurarea resurselor financiare necesare pentru fondul bugetar pentru minoritățile naționale (articolul 119 din Legea privind consiliile naționale ale minorităților naționale) pentru activitățile și proiectele de program a minorităților naționale și organizațiile societății civile care se ocupă de problemele minorităților naționale.

110

Distribuirea mijloacelor financiare din Fondul bugetar pentru minorități, în conformitate cu actele sublegislative din măsurile 9.6.TERMENUL: Începând cu trimestrul I al anului 2016STATUSUL: Activitatea se realizează cu succes. TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Guvernul Republicii Serbia Ministerul competent pentru treburile administrației de stat

RAPORTUL: Mijloacele financiare pentru fondul bugetar pentru minoritățile naționale au fost asigurate în cuantum de 1.800.000 dinari și se află pe poziția bugetului Ministerului Administrației de Stat și Autoguvernării Locale.

Distribuirea mijloacelor financiare din fondul bugetar pentru minoritățile naționale nu a fost realizată, deoarece propunerea de program a domeniilor prioritare care sunt finanțate din acest fond nu a fost determinată .

ACTIVITATEA: 9.8. Acordarea sprijinului consiliilor naționale ale minorităților naționale în realizarea responsabilităților lor prin:- Antrenarea consiliilor naționale ale minorităților naționale privind mecanismele de protecție împotriva discriminării în cadrul legislația antidiscriminare și identificarea tipurile de discriminare și motive de discriminare,- Consolidarea capacității de gestionare și a capacităților de raportare financiară a consiliilor naționale ale minorităților naționale.- legătura cu AP CAP 23 аctivitatea 3.8.1.35.TERMENUL: pentru activitatea care se finanțează din buget – în continuu

IPА 2013 (proiectul de Twinning: 2015-2017)STATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților Consiliile naționale ale minorităților naționale

RAPORTUL:Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților oferă sprijin consiliilor naționale ale minorităților naționale în realizarea responsabilităților lor și asigură o finanțare stabilă pentru munca lor. În ciuda bugetului restrictiv pentru nul 2016, fonduri pentru finanțarea consiliilor naționale nu sunt reduse, și au rămas la nivelul fondurilor din anul 2015, astfel încât din bugetul Republicii Serbia, în acest scop, în anul 2016 vor fie plătite fondurile în valoare de 245.000. 000 de dinari. În conformitate cu decizia privind repartizarea cotei anuale a consiliilor minorităților naționale se efectuează transferul de mijloace financiare pe bază lunară în valoare de 1/12 de fonduri.

În cooperare cu Misiunea OSCE în noiembrie 2015 a fost organizat un atelier de lucru Instruirea consiliilor naționale ale minorităților naționale - gestinarea financiară, care a fost destinată spre consolidarea capacității de administrare și de raportare financiară a consiliilor naționale ale minorităților naționale.

111

Susținerea acestor activități este asigurată prin proiectul de Twinning din IPA 2013 Sprijin pentru promovarea drepturilor omului și zero toleranței față de discriminare, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de către Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților și Delegatul pentru Egalitate de Șanse, în colaborare cu Institutul pentru Drepturile Omului Ludwig Boltzmann din Austria și a Oficiului pentru Minoritățile Naționale ale Guvernului Sloveniei.

În cadrul proiectului de twinning în trimestrul I și II al anului 2016, în legătură cu activitatea de a oferi sprijin consiliilor naționale ale minorităților naționale în realizarea activităților lor, au fost îndeplinite următorii indicatori de rezultate: a fost dezvoltată analiza nevoilor pentru formare și elaborarea materialelor pentru perfecționare, raportat la mecanismul de protecție împotriva discriminării privind legislația antidiscriminatorii și pentru a identifica tipurile de discriminare și motivele de discriminare.

au fost organizate două cursuri de instruire pentru reprezentanții consiliilor naționale ale minorităților naționale, în scopul de avansare a cunoașterea mecanismelor de protecție împotriva discriminării din cadrul legislației privind antidiscriminarea și raportat la identificarea tipurile de discriminare și motive de discriminare.

Pe data de 14. iunie 2016 s-a organizat perfecționarea cu denumirea de Modulul A – Introducere în cadrul antidiscriminator

Această formare profesională a avut drept scop familiarizarea cu:

• Planul de acțiune privind implementarea Strategiei de prevenire și protecție împotriva discriminării,

• legislația anti-discriminare curentă, și

• mecanisme sistematice de combatere a discriminării.

Pe data de 16 iunie 2016 a avut loc de training-ul cu denumirea anul Modulul B – Procedarea în baza plângerilor - toleranță zero pentru discriminare

Această formare profesională a avut drept scop familiarizarea cu:

• Identificarea discriminării în baza dispozițiilor legislației în vigoare,

• Procedura pentru soluționarea plângerilor cu privire la discriminare, și

• Mecanismele de combatere a discriminării, respectiv la care instituțiile se pot depune plângerile

La instruirile menționate au participat 21 de participanți (modulul A: 10 Modulul B: 11 participanți) din 11 consilii naționale ale minorităților, chiar dacă invitația a fost trimisă tuturor consiliilor minorităților naționale.

112

Cursuri derulate privind mecanismele de protecție împotriva discriminării, privind legislația antidiscriminatorie și pentru identificarea tipurilor de discriminare și a motivelor de discriminare au evaluat.

În planul de acțiune a fost menționată valoarea totală a proiectului IPA 2013 Sprijin pentru promovarea drepturilor omului și a toleranței zero față de discriminare, care durează de 18 luni (septembrie 2015- martie 2017), în valoare de 1.200.000 de euro. Co-finanțare națională pentru această perioadă este de 60.000 de euro, ceea ce este asigurat de către Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților din fondurile bugetare, dintre care în 2015 din aceste fonduri în Fondul Național a fost transferat 39,024 euro. Cu această sumă totală de mijloace financiare a proiectului a fost cuprins sprijinul la aplicarea multor alte activități, pe lângă activitățile menționate la 9.8.

Pentru sprijinirea consiliilor naționale ale minorităților naționale în realizarea competențelor lor prin instruire și consolidarea capacităților în cadrul activităților 9.8, prin proiect sunt planificate în 2016 fondurile pentru implementarea a acestora în cuantum de 68,785.90 euro6. În perioada trimestrului I și II al anului 2016 pentru realizarea activităților enumerate în raportul pentru activitatea 9.8. s-a cheltuit 30,700.53 euro.

În scopul de a realiza aceste activități, Consiliul Național al Minorităților Naționale Germane au avut reprezentanții lor în cadrul Conferinței OSCE privind încurajarea egalității de șanse în consiliile naționale ale minorităților naționale (Šabac, 17 Decembrie 2015). Ca rezultat al acestei instruiri, Consiliul Național al Minorităților Naționale Germane a înființat un organ consultativ pentru egalitatea de șanse.

ACTIVITATEA: 9.9. Să se reînnoiască activitatea Consiliului Minorităților Naționale, în a cărui activitate vor fi incluși reprezentanți ai tuturor minorităților naționale, cu scopul de exercitarea efectivă a drepturilor minorităților naționale.- legătura cu AP CAP. 23 măsura 3.8.1.36.TERMENUL: pentru reactivarea activității – trimestrul II al anului 2015.

Pentru ședințe ordinare –în continuuSTATUSUL: Activitatea a fost realizată parțialTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

GuvernulRAPORTUL:Guvernul la ședința care a avut loc la 2 aprilie 2015, a adoptat Hotărârea privind înființarea Consiliului Minorităților Naționale, unde în calitate de membrii ai Consiliului au fost numiți reprezentanți ai Guvernului, președinții consiliilor naționale și președintele Uniunii Comunităților Evreiești din Serbia. Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților oferă suportul profesional, tehnic și administrativ pentru activitatea Consiliului. Ședința constitutivă a Consiliului a avut loc la 29 aprilie 2015. La ședință a fost adoptată concluzia privind planul de activități și metodele de lucru între cele două sesiuni ale Consiliului.

113

Cea de a doua ședință a Consiliului Minorităților Naționale, a avut loc la 7 iulie 2015. La ședință a fost adoptat în unanimitate raportul privind activitățile dintre cele două sesiuni ale Consiliului (perioada 1 mai – 1 iulie 2015), elaborat de Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților, precum și concluziile care specifică modul în care se vor implementa activitățile convenite.

Cea de a treia sesiune a Consiliului Minorităților Naționale a avut loc la 3 noiembrie 2015. La sesiunea s-a aprobat, de asemenea procesul verbal de la a doua sesiuni a Consiliului. Punctele de pe ordinea de zi au fost raportul privind activitățile desfășurate între cele două ședințe ale Consiliului și raportul privind activitățile la elaborarea Planului de Acțiuni pentru implementarea drepturilor minorităților naționale.

După formarea noului Guvern, a fost lansată inițiativa de modificare a hotărârii de înființare a Consiliului Minorităților Naționale.

ACTIVITATEA: 9.10. Facilitarea implementării integrale a Legii privind autoguvernarea locală în legătură cu înființarea consiliilor pentru relațiile interetnice în toate municipalitățile care sunt mixte din punctul de vedere etnic, în conformitate cu legea.Realizarea controlului asupra implementării Legii privind autoguvernarea locală în acest sens, prin raportarea privind înființarea consiliilor pentru relațiile multi-etnice.  - Legătura cu activitatea 4.6.2, măsuri speciale care se referă la grupurile vulnerabile ale minorităților naționale, Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de prevenire și de protecție împotriva discriminării pentru 2014-2018.

- legătura PA CAP 23 аctivitatea 3.8.1.23.TERMENUL: În continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile autoguvernării locale Unitățile autoguvernării locale

RAPORTUL:În curs este colectarea datelor de la unitățile autoguvernărilor locale, privind număr de consilii pentru relațiile multi-etnice, după care vor fi pregătite recomandările cu privire la necesitatea de a înființa aceste consilii multi-etnice.

114

X POZIȚIA ECONOMICĂ A APARTENENȚILOR COMUNITĂȚILOR MINORITARE

ACTIVITATEA: 10.1. Consolidarea poziției economice a minorității naționale rome prin implementarea deplină a Planului de acțiune pentru implementarea noii strategii de incluziune socială a Rromilor în Republica Serbia, pentru perioada 2016 - 2025 an. TERMENUL: În continuu , de la adoptarea Planului de acțiuneSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Entitățile responsabile în cadrul planului de acțiune Consiliul pentru Îmbunătățirea Poziției romilor și Implementarea

Decadei de Incluziune a Romilor Coordonarea la Nnvelul politic- Viceprim-ministru și Ministrul de

Construcții, Transport și InfrastructurăRAPORTUL:Ministerul de Construcții, Transport și Infrastructură implementează activități continue, în scopul de a deschide un birou la Belgrad pentru echipa de acțiune a integrării Rromilor 2020, a Consiliului pentru Cooperare Regională. Rezultatul activităților a fost semnarea Memorandumul privind înființarea și activitatea de echipei de acțiune pentru integrarea romilor, până în 2020, între Guvernul Republicii Serbia, reprezentată de prof. Dr. Zorana Mihajlović, Viceprim-ministru și Ministrul Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii și Consiliul de Cooperare Regională, reprezentată de Goran Svilanović, secretar general. Sarcina principală a echipei de acțiune privind integrarea romilor este de a oferi asistență pentru Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo *6, Macedonia, Serbia, Turcia și Muntenegru în eforturile lor de a reduce diferențele socio-economice care apar între comunitățile de Rromi și ne-rromi.

Ministerul a contribuit, de asemenea, la elaborarea Strategiei de incluziune socială a romilor în Republica Serbia, pentru perioada 2016-2025. Rezultatul activității a fost strategia adoptată la ședința Guvernului pe data de 3 martie 2016.

Pe lângă aceasta, Ministerul coordonează activitățile în vederea elaborării planului de acțiune al Strategiei de incluziune socială a romilor din Republica Serbia, pentru perioada 2016-2025, care va cuprinde perioada de doi ani.

Ministerul efectuează consultări cu scopul de a forma Organismului de Coordonare al Guvernului Republicii Serbia pentru monitorizarea implementării Strategiei de incluziune socială a romilor în Republica Serbia, pentru perioada 2016-2025 cu reprezentanții echipei de incluziune socială și reducere a sărăciei și Consiliul Național al Minorității Naționale Rome.

115

În final, Ministerul a fost implicat în programarea IPA 2016 - Sprijinirea incluziunii Rromilor. S-a aplicat pentru schema de grant, în valoare de 4,2 milioane de euro, care se va implementa de către Conferința Permanentă a Orașelor și Comunelor. Scopul aplicării și asigurării finanțării este de a îmbunătăți în mod semnificativ situația romilor în comunitățile locale, prin realizarea măsurilor prioritare prevăzute în cadrul strategiei pentru incluziunea socială a romilor în Republica Serbia, pentru perioada 2016-2025.

ACTIVITATEA: 10.2. Reabilitarea economică și dezvoltarea regiunilor subdezvoltate, care sunt în mod tradițional populate de minorități naționale (estul Serbiei, comuna Preševo, Bujanovac și Medveđa), prin:- Reabilitarea companiilor care au fost cele mai principale pentru dezvoltarea acestor regiuni,- Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, antreprenorilor și cooperativelor,- Atragerea de investiții.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru economie Organismul de coordonare pentru comunele Preševo, Bujanovac și

MedveđaRAPORTUL:Ministerul Economiei derulează Programul pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii de afaceri pentru anul 2016. Scopul programului se realizează prin dotarea zoneleor de afaceri, în scopul atragerii investițiilor, prin participarea la finanțarea realizării proiectelor de amenajare a infrastructurii în zonele de afaceri, precum și participarea la finanțarea realizării proiectelor de construcție, reconstrucție sau reabilitare a infrastructurii de comunicație, energie electrică, energie și alte infrastructuri, care asigură accesul la zona de afaceri și integrarea acestei zone în mediul înconjurător.

În conformitate cu ordonanţa privind stabilirea Programului de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru anul 2016 a fost anunțat un apel public pentru depunerea proiectelor, a fost realizat clasamentul proiectelor, după care s-a adoptat Hotărârea privind alocarea și utilizarea fondurilor pentru a sprijinirea îmbunătățirea infrastructurii de afaceri pentru anul 2016 (Monitorul Oficial al RS nr 50/2016 din 03.06.2016), prin care s-au acordat fonduri în valoare de 497,956,246.84 dinari, fără TVA, pentru cofinanțarea realizării a 32 de proiecte, dintre care șapte proiecte au fost planificate în zona regiuniilor din sudul și estul Serbiei, și următoarele autoguvernări locale: Bela Palanka, Vranje, Vlasotince, Dimitrovgrad, Kuršumlija, Niš și Smederevo. Pe teritoriul comunelor Preševo, Bujanovac,Medveđa prin program nu sunt planificate investiții.

Ministerul participă la finanțarea proiectului în valoare de 60% a proiectului, fără TVA. Autoguvernările locale din bugetele lor finanțează valoarea cealălaltî a proiectului, fără TVA, precum și TVA-ul al valoarii totale a proiectului.

116

În curs sunt procedurile de achiziții publice, după care se prevede încheierea Acordului pentru realizarea proiectul cu executantul lucrărilor.

În scopul de creare a condițiilor favorabile pentru atragerea investițiilor prin îmbunătățirea mediului de afaceri și crearea noilor locuri de muncă în autoguvernările locale, Ministerul Economiei a implementat programul pentru sprijinul dezvoltării zonelor de afaceri, prin implementarea a 38 de proiecte, dintre care 12 proiecte au fost realizate în cadrul regiunii Serbiei de Sud și Serbiei de Est, și anume la Aleksinac, Babušnica, Bela Palanka, Vranje, Vladičin Han, Vlasotince, Knjaževac, Niš, Preševo, Smederevo și Surdulica.

Dintre cele 12 proiecte, zece proiecte au fost finalizate şi obiectivele sunt predate spre utilizare autoguvernărilor locale, iar două proiecte sunt în curs de implementare, şi anume:

Proiectul de construire a instalațiilor de infrastructură - cablarea rețelelor de tensiune medie de 10 kW, în zona industrială a s. Čukarka - Preševo, cu o valoare totală contractată de 12,489,780 RSD și proiectul de documentație tehnică a pentru construirea unui parc tematic etno tradiţional al construcţiilor din sudul Serbiei în Surdulica, în valoare totală contractată de 17,092,800 RSD .

Proiectele care au fost implementate se referă la construcția căilor de comunicație, energie și alte infrastructuri. În acest fel, au fost create precondițiile pentru sosirea și începerea activităţii investitorilor, precum și pentru locuri noi de muncă.

Ministerul Economiei participă la cofinanțarea realizării proiectelor până la 50% din costul total al proiectului, în timp ce fondurile rămase sunt furnizate din bugetele unităţilor autoguvernărilor locale.

De asemenea, în cadrul regiunii de Serbiei de Sud și Serbiei de Est, în baza cererilor depuse de unităţile autoguvernărilor locale în cadrul Programului de sprijin pentru realizarea măsurilor de importanță regională și locală în anul 2015 au fost susținute șase unităţi ale autoguvernării locale, și anume: Vlasotince, Vranje, Golubac, Kladovo, Niš, Smederevo.

Dezvoltarea economică a celor trei comuni este o prioritate-cheie a Organismului de Coordonare pentru Preševo, Bujanovac și Medveđa și Guvernul Republicii Serbia. Ca bază pentru recuperarea și dezvoltarea economică a acestor comuni, a fost recunoscută dezvoltarea și investițiile în economie. Prioritățile strategice sunt: recuperarea companiilor care au fost cele mai importante pentru dezvoltarea acestor trei comunii, sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, antreprenoriilor și cooperativelor, precum și atragerea investițiilor în aceste trei comuni.

Din 2012, serviciul Organism de Coordonare oferă mijloacele financiare și anunță concursuri pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru întreprinderi mici și mijlocii, antreprenorii și cooperativele agricole din comunele Preševo, Bujanovac și Medveđa. În primul rând, Camera de Comerț a Serbiei a făcut o analiză a potențialului economic al acestor trei comuni,

117

în baza cărei a fost întocmit programul de subvenții, care este anual aprobat de către Guvernul Republicii Serbia.

Prioritățile strategice ale Guvernului Republicii Serbia, în sudul Serbiei reprezintă reabilitarea întreprinderilor, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, antreprenoriilor și cooperativelor și atragerea investițiilor în aceste trei comuni.

Din 2012, Organismul de Coordonare, în baza acestui program care este aprobat anual de către Guvernul Republicii Serbia, au fost aprobate fondurile nerambursabile pentru 75 de întreprinderi, în valoare de RSD 200,000,000.00 și numărul noilor angajați pentru proiectele care sunt realizate de către antreprenori este aproape 200 .

Rezultatul concurselor derulate este creșterea numărul de angajați, consolidarea societăţilor comerciale mici și mijlocii, antreprenorilor și cooperativelor agricole, pentru a se conecta în mod eficient pe piețele locale, regionale, naționale și internaționale, îmbunătățirea producției, în scopul de a realiza o creștere economică, îmbunătățirea competitivității pe piețele interne și externe și îmbunătățirea producției destinate export ului sau substituție importului.

Ca o continuare a activităților de încurajare a dezvoltării economice și atragerii investițiilor în comunele Preševo, Bujanovac și Medveđa în 2013, Serviciul s-a organizat un târg al investițiilor potențiale. La târg comunele au prezentat potențialul economic și oportunitățile de investiții.

Serviciul de Coordonare va anunța un nou concurs pentru acordarea de subvențiilor în anul 2016. pe dat de 6 septembrie, în cuantum de 40,000,000.00 dinari pentru toate cele trei comuni.

Reabilitarea întreprinderilor care erau purtătorii dezvoltării economice a celor trei comuni, este extrem de important pentru dezvoltarea economică în sudul Serbiei. Începând cu anul 2013, Serviciul de Coordonare realizează activități de renaștere a întreprinderilor sociale Gumoplastika (Bujanovac). Eforturile comune ale Guvernului Republicii Serbia și Organismului de Coordonare, Gumoplastika după 15 ani a ieşit din faliment. Următorul pas al Organismului de Coordonare și comunii Bujanovac este găsirea investitorilor pentru a renaşterea activităţii de producție a acestei societăţi comerciale.

ACTIVITATEA: 10.3. Atragerea investițiilor în comunele, care sunt clasificate în grupa III și IV având în vedere nivelul de dezvoltare, în conformitate cu Legea privind dezvoltarea regională.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Agenţia de Dezvoltare a Serbiei Camera de Comerţ a Serbiei Unităţile autoguvernărilor locale PAV

118

Camerele de comerţ regionaleRAPORTUL:Agenția pentru Dezvoltare a Serbiei, în conformitate cu planul de acțiune, este unul dintre titularii ai activității 10.3. - Atragerea investițiilor în comunele care sunt clasificate în grupa III și IV de dezvoltare, în conformitate cu Legea privind dezvoltarea regională ( "Monitorul Oficial al RS", nr 51/2009, 30/2010 și 89/2015 - alte legi), care este legată de obiectivul strategic - Îmbunătățirea situației economice a membrilor comunităților minoritare.

Înființarea și funcționarea agenției este reglementată prin Legea privind investițiile (" Monitorul Oficial al RS.", Nr 89/2015.) ( în continuarea textului : LPI) și anume prin art. 27 - 41. Prin articolul 36 din LPI sunt specificate treburile pe care agenția le efectuează; printre altele, agenția efectuează activități profesionale, administrative și operaționale aferente proiectelor de atragere a investițiilor străine directe și s monitorizează implementarea acestora, în conformitate cu legea și reglementările.

Prin ordonanța privind condițiile și modalitățile de atragere a investițiilor ("Monitorul Oficial al RS.", Nr 27/2016.) ( în continuarea textului: ordonanță), printre altele, mai aproape sunt reglementate criteriile pentru investiții de o importanță deosebită și importanță locală, precum și procedura, valoarea și termenul pentru realizarea beneficiilor, precum și alte aspectele importante pentru acordarea mijloacelor stimulente și realizarea proiectelor de investiții,cu scopul de a încuraja investițiile directe, pentru a consolida dezvoltarea economică și de comerț, creșterea ocupării forței de muncă și în general bunăstarea socială.

Prin articolul 10 alineatul 1. al ordonanței se definesc proiectele de investiții pentru care se pot acorda mijloacele financiare, și anume: 1) proiecte de investiții în sectorul de producție în cazul în care costurile de investiții eligibile să fie de cel puțin 150,000.00 euro și care asigură deschiderea a cel puțin 20 de locuri noi de muncă asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernărilor locale, care în funcție de gradul de dezvoltare sunt clasificate în al patrulea grup, inclusiv zonele devastate; 2) proiectele de investiții în sectorul de producție în care costurile de investiții eligibile sunt cel puțin 300,000.00 euro și care asigură deschiderea a cel puțin 30 de locuri de muncă noi asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernărilor locale, care în funcție de gradul de dezvoltare sunt clasificate în al treilea grup; 3) proiectele de investiții în sectorul de producție în care costurile de investiții motivate sunt cel puțin 600,000.00 euro și care asigură deschiderea a cel puțin 40 de locuri de muncă noi asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernărilor locale, care în funcție de gradul de dezvoltare sunt clasificate în al doilea grup; 4) proiectele de investiții în sectorul de producție în care costurile de investiții sunt cel puțin 600,000.00 euro și care asigură deschiderea a cel puțin 50 de locuri de muncă noi asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernărilor locale, care în funcție de gradul de dezvoltare sunt clasificate în primul grup; 5) proiectele de investiții în sectorul de servicii care pot face obiectul comerțului internațional, al căror valoare minimă este de 150.000,00 euro, și care asigură cel puțin 15 locuri de muncă noi asociate proiectului de investiții.

119

Tipul și valoarea mijloacelor care se pot acorda este reglementată prin articolul 14-16 al ordonanței.

Articolul 14. Alineatul 1-5. al ordonanței stipulează stimulațiile pentru costurile pentru salariile brute pentru locurile de muncă noi asociate proiectului de investiții, în felul următor:

Beneficiarului care deschide locuri noi de muncă asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în primul grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, sunt aprobate subvențiile nerambursabile în valoare de 20% din costurile salariilor brute din articolul 3 din prezenta ordonanță, în valoare maximă de 3,000.00 euro echivalent în dinari pentru fiecare loc de muncă nou deschis.

Beneficiarului care deschide locuri noi de muncă asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în al doilea grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, sunt aprobate subvențiile nerambursabile în valoare de 25% din costurile salariilor brute din articolul 3 din prezenta ordonanță, în valoare maximă de 4,000.00 euro echivalent în dinari pentru fiecare loc de muncă nou deschis.

Beneficiarului care deschide locuri noi de muncă asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în al treilea grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, sunt aprobate subvențiile nerambursabile în valoare de 30% din costurile salariilor brute din articolul 3 din prezenta ordonanță, în valoare maximă de 5,000.00 euro echivalent în dinari pentru fiecare loc de muncă nou deschis.

Beneficiarului care deschide locuri noi de muncă asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în al patrulea grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, sunt aprobate subvențiile nerambursabile în valoare de 35% din costurile salariilor brute din articolul 3 din prezenta ordonanță, în valoare maximă de 6,000.00 euro echivalent în dinari pentru fiecare loc de muncă nou deschis.

Beneficiarului care deschide locuri noi de muncă asociate cu proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, având în vedere nivelul de dezvoltare, sunt clasificate în zone devastate, sunt aprobate subvențiile nerambursabile în valoare de 40% din costurile salariilor brute din articolul 3 din prezenta ordonanță, în valoare maximă de 7,000.00 euro echivalent în dinari pentru fiecare loc de muncă nou deschis.

Prin articolul 15 st. 1-5 din ordonanță sunt definite fondurile stimulante pentru costurile investițiilor în mijloacele de bază, în felul următor:

Beneficiarului de fonduri care relizează proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în primul grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de

120

nivelul de dezvoltare, se poate aproba o majorare a cuantumului mijloacelor nerambursabile, din articolul 14 al prezentei ordonanțe în valoare de 10% din costurile investițiilor în mijloacele de bază.

Beneficiarului de fonduri care relizează proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în al doilea grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, se poate aproba o majorare a cuantumului mijloacelor nerambursabile, din articolul 14 al prezentei ordonanțe în valoare de 15% din costurile investițiilor în mijloacele de bază.

Beneficiarului de fonduri care relizează proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în al treilea grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, se poate aproba o majorare a cuantumului mijloacelor nerambursabile, din articolul 14 al prezentei ordonanțe în valoare de 20% din costurile investițiilor în mijloacele de bază.

Beneficiarului de fonduri care relizează proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care sunt clasificate în al patrulea grup de unității al autoguvernăriilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare, se poate aproba o majorare a cuantumului mijloacelor nerambursabile, din articolul 14 al prezentei ordonanțe în valoare de 25% din costurile investițiilor în mijloacele de bază.

Beneficiarului de fonduri care relizează proiectul de investiții în unitățiile autoguvernăriilor locale, care în funcție de nivelul de dezvoltare sunt clasificate ca și zone devastate, se poate aproba o majorare a cuantumului mijloacelor nerambursabile, din articolul 14 al prezentei ordonanțe în valoare de 30% din costurile investițiilor în mijloacele de bază.

Articolul 2 alineatul 1 punctul 10. din Ordonanță definește investițiile de o importanță deosebită pentru Republica Serbia, ca o investiție a cărei realizare este importantă pentru dezvoltarea în continuu a economiei sârbe, care contribuie la îmbunătățirea competitivității economiei și promovează Republica Serbia, ca o locație de investiții, prin realizarea căreia este încurajată dezvoltarea regională echilibrată în raport cu obiectul investițiilor și concentrare teritorială a anumitor sectoare economice și a activităților economice, și a investițiilor: (1) în mijloacele de bază ale beneficiarilor mai mari de 20 de milioane de euro sau deschiderea a mai mult de 500 de locuri noi de muncă asociate proiectului de investiții, pentru o perioadă de trei sau cinci ani de la data începerii investiției sau (2), în mijloacele de bază a beneficiarilor mai mari de două milioane de euro sau deschiderea a mai mult de 100 de locuri de muncă noi asociate proiectului de investiții, pentru o perioadă de trei sau cinci ani de la data începerii investiției, în cazul în care investiția este realizată în autoguvernarea locală care este clasificată în al treilea sau al patrulea grup în funcție de gradul de dezvoltare, sau în zona devastată, sau (3), care se realizează pe teritoriul uneia sau a mai multor unități ale autoguvernărilor locale și încurajează realizarea priorităților comune de dezvoltare în una sau a mai multe unități ale autoguvernărilor locale, cu scopul de a majora competitivitatea

121

acestora, sau (4) în baza acordurilor bilaterale adoptate și acordurilor privind cooperarea transfrontalieră.

În conformitate cu Ordonanța privind crearea unei liste unitare privind dezvoltarea regională și listă cu unitățiile autoguvernărilor locale pentru anul 2014 ( " Monitorul Oficial al RS", nr. 104/2014), unitățiile autoguvernărilor locale, care sunt clasificate, în funcție de gradul de dezvoltare, în al treilea grup sunt acelea în care nivelul de dezvoltare variază de la 60% la 80% din media republicană; unitățiile autoguvernărilor locale, care în funcție de gradul de dezvoltare sunt clasificate în al patrulea grup sunt acelea la care nivel de dezvoltare este sub 60% din media națională, în timp ce zonele devastate sunt unitățiile autoguvernărilor locale, al căror nivel de dezvoltare este sub 50% din media națională.

În conformitate cu prevederile menționate mai sus se poate vedea în mod clar că criteriile de investiții în grupul trei și patru (inclusiv zonele devastate) sunt mult mai mici, pe când mijloacele care se pot acorda sunt mult mai mari, raportat la unitățile autoguvernărilor locale, care sunt clasificate, în funcție de gradul de dezvoltare, în primul și al doilea grup. În acest fel, Ministerul Economiei și Agenția contribuie la atragerea investițiilor în unitățile autoguvernărilor locale, care sunt clasificate, în funcție de gradul de dezvoltare, în al treilea și al patrulea grup, inclusiv și zonele devastate.

Ținând cont de faptul că aceste unității ale autoguvernărilor locale au un nivel foarte scăzut de dezvoltare, și din această cauză și o rețea de infrastructură rea, drumurile de acces și facilități insuficiente, potențialii investitori, în ciuda tuturor beneficiilor pe care investarea în aceste unități oferă, rar alege aceste unități.

Agenție nu este obligată, prin lege sau alte reglementări, să insiste la investitor asupra angajării unor grupuri etnice specifice în unitatea autoguvernării locale, care sunt clasificate, în funcție de gradul de dezvoltare, în al treilea și al patrulea grup, inclusiv zonele devastate, dar investitorul are capacitatea de a recruta forță de muncă, în conformitate cu nevoile lui având în vedere prevederile Codului muncii ( "Monitorul Oficial al RS.", nr 24/2005, 61/2005, 54/2009, 32/2013 și 75/2014.) (în continuare: CM). Care ce promovează agenția este angajarea unui număr mai mare de oameni, încercând să faciliteze astfel, dezvoltarea economică echilibrată a țării și tuturor unităților autoguvernării locale.

Îndemnizațiile pentru ocuparea forței de muncă a anumitor categorii sunt prevăzute de Legea privind impozitul pe venitul cetățenilor (Monitorul Oficial al RS, nr 24/2001, 80/2002, 80/2002 - altă lege 135/2004, 62/2006, 65/2006 - rectificare, 31/2009, 44/2009, 18/2010, 50/2011, 91/2011 – hotărârea Curții Constituționale, 7/2012. – conformate cuantumurile în dinari, 93/2012, 114/2012 – Hotărârea Curții Constituționale, 8/2013 - conformate cuantumurile în dinari, 47/2013, 48/2013 - rectificare, 108/2013, 6/2014. - conformate cuantumurile în dinari, 57/2014, 68/2014 – altă lege 5/2015. - conformate cuantumurile în dinari, 112/2015 i 5/2016 - conformate cuantumurile în dinari) și prin actele sublegislative ale Serviciului Național pentru Ocuparea Forței de Muncă.

122

Toate îndeminazațiile care sunt atribuite unei întreprinderi ar trebui să fie anunțate Comisiei pentru Controlul Ajutoarelor de Stat, ca singurul organism competent care are grijă de permisibilitatea ajutorului de stat. Notificarea privind ajutorului de stat, o face organism de stat sau o altă instituție, prin care sunt alocate aceste fonduri. Articolul 2 alineatul 1 punctul 1) din Legea privind controlul ajutorului de stat (Monitorul Oficial al RS, nr 51/2009) definește noțiunea de ajutor de stat, după cum urmează: "Ajutorul de stat este orice cheltuială publică reală sau potențială sau realizarea veniturilor publice mai redusă, prin care beneficiarul ajutorului de stat dobândește o poziție mai favorabilă pe piață în raport cu concurenții săi, ceea ce încalcă sau există riscul de încălcare a concurenței pe piață. "

În continuare sunt prezentate investițiile realizate în unitățile autoguvernărilor locale, care sunt clasificate, în funcție de gradul de dezvoltare , în al treilea și al patrulea grup, inclusiv zone devastate, în primul și al doilea trimestrul al anului 2016, precum și valoarea fondurilor bugetare cheltuite și numărul de persoane angajate în aceeași perioadă.

Numărul curent

Denumirea investitorilorNumărul angajaților

Fondurile bugetare consumate (în dinari)

1.Societatea cu răspundere limitată TEKLAS AUTOMOTIVE Vladičin Han

10 104.921.800,80

Trebuie menționat următoarele fapte:

- Clasificarea unităților autoguvernărilor locale, în funcție de nivelul de dezvoltare (în baza Ordonanței privind stabilirea unei liste unitare de dezvoltare regională și a listei unităților autoguvernărilor locale pentru anul 2014) este în corelație cu nivelul de dezvoltare economic al anumitor zone și nu ține cont de etnie;

- Prin semnarea contractelor privind acordarea îndemnizațiilor, investitorul este obligat să respecte CM în timpul realizării proiectului de investiții, în legătură cu recrutarea de persoanelor noi, în conformitate cu nevoile lui;

- Ocuparea forței de muncă, care este administrată de către Agenție se face în baza forței de muncă disponibile și în conformitate cu condițiile de piață, nu în dependență de etnie.

În acest sens, agenția nu dispune de mecanismele prin ajutorul cărora ar putea la investitori să insiste asupra angajării membrilor anumitor grupuri etnice. În aceste scopuri, aceasta ia toate măsurile care țin de competența ei, în scopul de a atrage potențialii investitori în unitățile autoguvernărilor locale mai puțin dezvoltate, unde locuiesc apartenenții minorităților etnice care se află într-o situație socio-economică deosebit de dificilă.

Camera de Comerț a Serbiei a organizat în cooperare cu UE Bild o întâlnire internațională de investiții Contactele de afacere - Infrastructura locală, care a avut loc între 5-6 iulie 2016. În cursui primei zi, după sesiunea plenară dintre cele 32 unități ale autoguvernărilor locale, au

123

anunțat un număr total de 128 de proiecte, 22 în mod direct în timpul întâlnirilor B2B au fost prezentat proiectele în fața 35 de companii italiene.

Apoi, se promovează baza proiectelor de investiții și în scopul de a prezenta proiectele de investiții ale unităților autoguvernărilor locale pentru potențialii investitori. Camera de Comerț a Serbiei a a contactat autogvernările locale și a cerut de la ele, să remită toate proiectele sale de investiții (braunfield, greenfield, propuneri de parteneriat public-privat / concesiune).

Pe lângă aceasta, în contextul cooperării cu Serviciul Organismului de Coordonare al Guvernului Republicii Serbia pentru comunele Preševo, Bujanovac și Medveđa, a oferit sprijin profesional și tehnic în cadrul proiectului pentru acordarea de sprijinului la realizarea programului de măsuri privind distribuția și utilizarea fondurilor pentru subvențiile societăților comerciale în proprietate privată în comunele Preševo, Bujanovac și Medveđa în anii 2012, 2013, 2014 și 2015. Continuarea acordării asistenței tehnice de către Camera de Comerț a Serbiei este planificată și în anul 2016.

În contactele directe cu reprezentanții companiilor și antreprenorilor interesați, membri ai echipei de lucru al Camerei de Comerț a Serbiei furnizează toate informațiile relevante cu privire la condițiile de utilizare a fondurilor de subvenționare, în baza concursurile anunțate anual, precum și informațiile necesare cu privire la finalizarea documentației de concurs. De asemenea, și prin intermediul telefonului și în mod electronic sunt furnizate informațiile către întreprinderile interesate. La cererea societăților comerciale, Camera de Comerț a Serbiei eliberează certificate privind originea echipamentelor, precum și certificat dacă echipamentul nu este produs în țară.

Concursul este organizat de către Serviciul Organismului de Coordonare al Guvernului Republicii Serbia, cu scopul cofinanțării proiectelor în domeniul agriculturii și dezvoltării producției de alimente pentru cooperativele și întreprinderile mici și mijlocii și a antreprenorilor care sunt înregistrați în domeniile de producției agricolă primară, precum și cofinanțarea proiectelor întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor care au o tendință de creștere și de angajare în câmpul muncii. Având în vedere faptul că proiectul este implementat în comunele cu un număr semnificativ de cetățeni albanezi, aceasta în mod sigur, contribuie la îmbunătățirea mediului de afaceri al acestor comune și ameliorează statusul economic al tuturor cetățenilor din aceatsă zonă

Până în anul 2015, Secretariatul Provincial pentru Economie și Turism nu a investit în mod special în comunele clasificate în grupul III și IV de dezvoltare, dar atunci când a hotărât privind concursurile și apelurile publice, prioritate au avut solicitanții din aceste comune.

ACTIVITATEA: 10.4. Îmbunătățirea angajării și încurajarea angajării în câmpul muncii persoanelor aparținând minorităților naționale, în primul rând din categoria de persoane care se angajează mai dificil, implementarea măsurilor de politică activă a angajării în câmpul muncii.TERMENUL: În continuu

124

STATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Serviciul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă Ministerul Muncii , Ocuparea Forței de Muncă, Problemele Sociale și

de Luptători Secretariatul Provincial pentru Economie, Ocuparea Forței de Muncă și

Egalitatea de Sexe Unitățile autoguvernărilor locale Partenerii sociali Consiliile naționale ale minorităților naționale

RAPORTUL:În anul 2015, au fost incadrați 150,353 de șomeri înregistrați la Serviciul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă în măsurile de politicii active de angajare. În această perioadă un număr total de 13.141 persoane aparținând unei minorități naționale au fost implicate în unele dintre măsurile politicii de cuparea forței de muncă (8,7% din totalul persoanelor incluși în acele măsuri active,), dintre care 12,845 de persoane aparținând minorităților naționale fac parte din categoria persoanelor care se angajează mai dificil. Având în vedere măsurile politici active privind ocuparea forței de muncă, cei mai mulți apartenenți ai minorităților naționale au fost incluși în târgurile pentru ocuparea forței muncă (4 871 de persoane- 7,5% din numărul total de persoane incluse prin această măsură), precum și instruirea de motivare și activare pentru persoanele fără calificări și cu nivelul scăzut de calificare (3153 de persoane - 18,04% din numărul total de persoane incluse prin această măsură). În programele de lucrări publice au fost incluse 1.063 de persoane aparținând minorităților naționale (9,8% din numărul total de persoane incluse prin această măsură).

În formarea de bază în domeniul antreprenoriatului realizat de către biroul Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă au fost implicate 597 de persoane aparținând minorităților naționale (4,9% din numărul total de persoane incluse prin această măsură).

In primele luni din anul 2016 , 88.555 de șomeri înregistrați la Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă, au fost incluși în măsurile politicii active de ocupare a forței de muncă. În perioada de raportare, un total de 9,130 de persoane aparținând minorităților naționale au fost incluse într-una dintre măsurile politicii active de ocuparea forței de muncă (10,3% din numărul total de persoane incluse prin această măsură), iar din acest număr 8,898 de persoane aparținând minorităților naționale aparține unei categorii de persoane care se angajează mai dificil

Având în vedere măsurile politicii active privind ocuparea forței de muncă, cei mai mulți apartenenți ai minorităților naționale au fost incluși în târgurile pentru ocuparea forței muncă (4. 867 de persoane- 11,6% din numărul total de persoane incluse prin această măsură), precum și instruirea de motivare și activare pentru persoanele fără calificări și cu nivelul scăzut de calificare (1.456 de persoane - 19,1% din numărul total de persoane incluse prin

125

această măsură). În programele de lucrări publice au fost incluse 558 de persoane aparținând minorităților naționale (13,4% din numărul total de persoane incluse prin această măsură).

În formarea de bază din domeniul antreprenoriatului realizat de către biroul Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă au fost implicate 518 de persoane aparținând minorităților naționale (5,1 % din numărul total de persoane incluse prin această măsură).

Având în vedere faptul că Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă a anunțat apeluri publice / concursuri pentru implementarea măsurilor financiare necesare pe data de 17 februarie 2016, al căror efecte depline privind ocupărea forței de muncă vor fi vizibile în a doua jumătate a anului, când se vor realiza și programele și măsurile avute în vedere prin planurile de acțiune locale privind ocuparea forței de muncă, care sunt co-finanțate cu unitățile de autoguvernării locală.

Cadrul strategic al politicii de ocuparea forței de muncă reprezintă Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă în perioada 2011-2020 (Monitorul Oficial al RS, nr 37/2011,), prin care, ca obiectivul de bază al politicii ocupării forței de muncă în Republica Serbia, până în anul 2020, a fost constatată stabilirea unei tendințe eficiente, stabile și durabile când este vorba de creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și armonizarea deplină a politicilor de ocupare a forței de muncă, precum și a instituțiilor de pe piața forței de muncă, cu reglementările UE. Strategia a determinat și grupurile deosebit de vulnerabile de pe piața muncii, în timp ce Planul național de acțiune pentru ocuparea forței de muncă, care se adoptă la nivel anual, a definit categoria de persoane care se angajează mai dificil (persoane care din cauza condițiilor de sănătate, educație insuficientă sau inadecvată, caracteristicile socio-demografice, regionale sau neconcordanței profesionale a ofertei și cerințelor de pe piața muncii sau în alte circumstanțe obiective, mai dificil își găsesc de lucru), precum și măsurile active a politicii privind ocuparea forței de muncă direcționate spre avansarea angajării lor în câmpul muncii. În categoria de persoane care mai dificil se angajează sunt: Rromii, refugiații și persoanele intern strămutate, persoanele cu dizabilități, populația rurală (în special populația din mediul rural care nu deține teren agricol și populația rurală din sud-estul Serbiei), persoanele fără calificări / educație, precum și femeile, tinerii (15 -24 ani) și persoanele vârstnice (50-64 ani), dar și șomerii termen lung, părinții singuri, beneficiarii de asistență socială, copiii rămași fără îngrijire părintească, victimele traficului cu ființe umane, etc. Planul național de acțiune privind ocuparea forței de muncă adoptat la nivel anual reprezintă instrumentul de bază pentru operaționalizarea cadrului strategic, respectiv, prin el se stabilesc prioritățile strategice transpuse în programele și măsurile concrete privind politică activă de ocuparea forței de muncă care se vor realiza în anul respectiv.

Anunțarea persoanelor la evidența Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă, precum și modul de ținere a evidenței și a conținutului datelor privind persoanele sunt definite de Legea privind ocuparea forței de muncă și asigurarea în caz de șomaj (Monitorul Oficial al RS, nr. 36/09, 88/10 și 38/15), precum și Regulamentul privind conținutul datelor și modalitatea de ținere a evidenței în domeniul ocupării forței de muncă (Monitorul Oficial, nr 15/10). Naționalitate sau apartenența etnică este doar una dintre datele cu caracter personal

126

prevăzute la articolul 5 din regulamentul menționat. Datele sunt înregistrate în baza declarațiilor persoanelor, care nu este obligatorie, ținând cont de prevederile legale referitoare la interzicerea discriminării în curs de căutare a postului de muncă și angajarea în câmpul muncii.

Având în vedere cele menționale, toate persoanele aflate în șomaj înregistrați la Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă, indiferent de naționalitatea lor, au posibilitatea de a utiliza serviciile Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă în domeniul medierii privind ocupărea forței de muncă (în baza numărului și structurii de cerere și ofertă de pe piața forței de muncă), dar, de asemenea, și privind programele și măsurile din sistemul politicii active de ocupare a forței de muncă (avansarea ocupării forței de muncă prin dobândirea cunoștințelor suplimentare, aptitudinilor și competențe, sprijin pentru ocuparea forței de muncă și auto-angajării), în baza apelurilor publice curente și concursurilor.

Ținând cont de poziția de pe piața forței de muncă extrem de nefavorabilă a minorității Rrome, această categorie de șomeri deține statutul de persoane care se angajează mai dificil, și care au prioritate la programele și măsurile politicii active de ocupare forței de muncă, cu scopul activării sociale și îmbunătățirii ocupării forței de muncă, pentru o prezentare mai competitivă pe piața muncii. Activitățile care se realizează, care au drept scop creșterea accesului și egalității de șanse pe piața forței de muncă pentru rromi, sunt în conformitate cu cadrul strategic al politici de ocuparea forței de muncă definite de Strategia de incluziune socială a romilor în Republica Serbia, pentru perioada 2016-2025 (domeniul ocuparea forței de muncă), precum și programul de reforme al ocupării forței de muncă și al politicii sociale în procesul de aderare la UE (Concluzia 05 Numărul: 101-11047 / 2015-7 din data de 31 mai 2016).

În conformitate cu Planul național de acțiune pentru ocuparea forței de muncă pentru anul 2015 (. Monitorul Oficial al RS, nr 101/14 și 54/15), statutul persoanelor care se angajează mai dificil și prioritatea privind implicarea în măsurile politicii active privind ocuparea forței de muncă sunt: tineri șomeri sub 30 de ani, angajații disponibilizați și persoanele fără loc de muncă în vârstă de 50 de ani, șomerii fără calificare și slab calificați, persoanele cu dizabilități și romi. De asemenea, o atenție deosebită a fost depusă la încurajarea activării în muncă a beneficiarilor asistenței sociale.

Conform datelor Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă, începând cu data de 31 decembrie 2015, în evidența șomerilor înregistrați, au existat 22.930 de romi, dintre care 10,669 femei.

Dacă privim din punctul de vedere a nivelul de educație, cei mai reprezentați sunt oameni fără calificări (pregătirea școlară de specialitate de gradul I și II) 20 376 persoane, sau 88.86% din numărul total de persoane înregistrate, urmați de persoanele cu școal medie absolvită - 2.435, cu școala superioară 83 de persoane, precum și cu pregătire univesitară 36 (0,16%), de Rromi.

127

Din punctul de vedere al vârstei, există o proporție semnificativă de Rromi sub 30 de ani - 7.400 persoane (32,23% din numărul total al șomerilor apartenenți ai minorităților naționale rome).

Conform datelor Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă, în anul 2015, au fost realizată stabilirea planurilor individuale de angajarea în câmpul muncii cu 18,479 șomeri ai minorității naționale rome (8,289 femei), inclusiv și modificarea planurilor. Serviciile de sistem privind orientare profesională au inclus 257 de Rromi șomeri (informații, selecție, clasificare), din care 114 de femei Rrome.

În cursul anul 2015, în măsurile politicii active de ocuparea forței de muncă au fost incluși un număr total de 4241 de Rromi, dintre care 1.879 erau femei. În cadrul măsurilor active privind căutarea serviciilor (formare profesională pentru căutarea de locuri de muncă, training-ul privind auto-eficacitatea, ateliere pentru depășirea stresului cauzat de pierderea locului de muncă, un club pentru căutarea de locurilor de muncă, târguri de ocuparea forței muncă și de formare pentru dezvoltarea antreprenoriatului) sunt incluși 2978 de Rromi șomeri. Programele de educație și formare suplimentară (programuș de stagiatură, dobândirea deprinderilor practice pentru piața forței de muncă, perfecționarea la solicitarea angajatorului și educația adulților elementară) a inclus 648 de Rromi, dintre care cei mai mulți făceau parte din programul educației de bază pentru adulți (635). Programele de angajare subvenționate (subvenții pentru angajatori pentru crearea locuri de muncă noi, subvenții pentru auto-ocuparea forței de muncă, subvenții pentru îocuparea forței de muncă de către beneficiarii asistenței socială capabil pentru muncă, subvenții privind îndemnizațiile pentru Rromi - persoane cu handicap, fără experiență de muncă și măsurile de sprijin pentru romi - persoane cu handicap) au inclus 179 de persoane, în timp ce 436 Rromi sunt angajați prin programele de lucrări publice.

Prin realizarea planurilor locale de acțiune pentru ocuparea forței de muncă (programe de cofinanțarea programelor sau a unor măsuri de politică activă pentru ocuparea posturilor de muncă, prevăzute de planurile de acțiune locale privind ocuparea posturilor de muncă cu mijloace din bugetul național), în cadrul măsurilor de politică activă de ocuparea posturilor de muncă au fost incluși 173 de șomeri de Rromi (35 dintreei au fost femei rome).

În scopul de a îmbunătăți calitatea serviciilor și munca profesională și de consiliere cu șomerii de naționalitate Rromă, în cadrul proiectului Consolidarea coeziunii sociale pe piața muncii prin sprijinirea grupurilor marginalizate și vulnerabile, realizat de către Oficiul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS), a fost organizat un curs de formare Prevenirea discriminării romilor în ocuparea forței de muncă, la care au participat 34 de consilieri pentru ocuparea forței de muncă din cadrul Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă.

Îmbunătățirea capacității de ocuparea forței de muncă și încurajarea ocupării forței de muncă a șomerilor minorității Rrome în perioada ianuarie-iunie anul în 2016.

Accentul politicii ocupării forței de muncă în anul 2016, conform planului național de acțiune pentru ocupare forței de muncă 2016 ("Monitorul Oficial al RS", nr 82/2015), stimularea

128

ocupării forței de muncă în sectorul privat, direcționarea politicilor active privind ocuparea forței de muncă pe piețele mai puțin dezvoltate / subdezvoltate zone și creșterea implicării persoanelor din categoria persoanelor care se angajează mai dificil, inclusiv apartenenții minorității rome.

Apeluri publice / concursurile pentru realizarea măsurilor de politică activă privind ocupare (inclusiv un apel public special pentru alocarea fondurilor autoangajarea romilor), au fost publicate de către Serviciului Național de Ocupare a Forței de Muncă la data de 17 februarie o 2016. De asemenea, Rromii ca o categorie de persoane care se angajează mai dificil sunt una dintre cele șase categorii de persoane șomeri, pentru angajarea cărora angajatorii din sectorul privat pot fi eligibile pentru o subvenție pentru angajarea persoanelor aflate în șomaj din categoria de persoanelor care se angajează mai dificil în 2016.

În trimestrul I și II al anului 2016, în cadrul măsurilor de politică activă privind ocuparea forței de muncă au fost incluți 2253 de Rromi. Structura educațională nefavorabilă a Rromilor șomerilor rămîne a fi un factor agravant-cheie privind prezența lor pe piața forței de muncă, condiționează implicare primară în acțiunile pe termen scurt și implicarea în muncă (de ex. Programe lucrările publice) și are impact la nivelul scăzut de interes al angajatorilor pentru angajarea acestor persoane.

În cadrul măsurilor active privind căutarea serviciilor (formare profesională pentru căutarea de locuri de muncă, training-ul privind auto-eficacitatea, ateliere pentru depășirea stresului cauzat de pierderea locului de muncă, un club pentru căutarea de locurilor de muncă, târguri de ocuparea forței muncă și de formare pentru dezvoltarea antreprenoriatului) sunt incluși 1.901 de Rromi șomeri. Programele de educație și formare suplimentară (programuș de stagiatură, dobândirea deprinderilor practice pentru piața forței de muncă, perfecționarea la solicitarea angajatorului și educația adulților elementară) au inclus 13 de Rromi, dintre care cei mai mulți făceau parte din programul educației de bază pentru adulți în anul 2016 începute în cadrul anului școlar 2016/2017. Programele de angajare subvenționate (subvenții pentru angajatori pentru crearea locuri de muncă noi, subvenții pentru auto-ocuparea forței de muncă, subvenții pentru îocuparea forței de muncă de către beneficiarii asistenței socială capabil pentru muncă, subvenții privind îndemnizațiilor pentru romi - persoane cu handicap, fără experiență de muncă și 234 Rromi sunt angajați prin programele de lucrări publice.

Cu scopul de a încuraja dezvoltarea politicii de ocupare a forței de muncă, care să răspundă situația, nevoile și posibilitățile pieței muncii locale, o fost adoptată hotărârea privind participarea la finanțarea programelor sau măsurilor de politici active pentru ocuparea forței de muncă prevăzute de planuri de acțiune locale privind ocuparea forței de muncă în anul 2016, prin care au fost aprobate spre co-finanțare, 97 planuri locale de acțiune pentru ocuparea forței de muncă în cuantum de 338,016,557.90 dinari, ceea ce reprezintă cota de 12,07% din mijloacele bugetare din Republica Serbia, destinate pentru finanțarea măsurilor active pe piața forței de muncă în anul 2016. Cu 90 de unității ale autoguvernărilor locale Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă a încheiat acorduri privind reglementarea drepturilor și obligațiilor reciproce privind aplicarea a programelor și a măsurilor de politică

129

activă privind ocuparea forței de muncă. De asemenea, Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă a încheiat 44 de acorduri privind cooperarea tehnică cu unitățiile autoguvernărilor locale. În curs sunt apelurile publice pentru realizarea planurilor de acțiune locale pentru ocuparea forței de muncă, în baza cărora se așteaptă să se continue cu includerea minorității rome în cadrul măsurilor politicii active privind ocuparea forței de muncă.

Promovarea măsurilor de politică activă privind ocuparea forței de muncă care vizează creșterea ocupării forței de muncă a persoanelor din categoria persoanelor care se angajează mai dificil a continuat și în anul 2016. La 19 mai 2016 anul Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă și Ambasada Republicii Austria în Republica Slovenia a organizat o conferință regională Ocuparea forței de muncă a grupurilor care se angajează mai dificil, în scopul promovării, schimbului de experiență și bune practici privind realizarea activităților care vizează integrarea în timp util și de calitate sau reintegrarea persoanelor care se angajează mai dificil pe piața forței de muncă.

Pe lângă aceasta, la data de 31 mai 2016, misiunea OSCE din Republica Serbia, în colaborare cu Ministerul Muncii, Ocupării Forței de Muncă, Politica Socială și echipa pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei a organizat o Conferință privind cele mai bune practici raportat la ocupare forței de muncă a Rromilor în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele și exemplele de bune practici a componentei șase a proiectului, Suntem aici împreună - sprijin european pentru incluziunea Rromilor, finanțat din fondurile IPA 2012.

Informații mai detaliate privind starea la evidențele și incadrărea măsurilor active privind ocuparea forței de muncă pe piața muncii a șomerilor care și-au declarat naționalitatea, are Serviciul Național de Ocupare a Forței de Muncă

În cadrul implementării a politicilor active de ocupare forței de muncă, prin programele de ocupare a forței de muncă, auto-angajare, formarea profesională și lucrări publice, apeluri publice au fost direcționate către angajarea categoriilor persoanelor care se angajează mai dificil, inclusiv a persoanelor cu dizabilități, părințiilor singuri, persoanele cu vârsta mai mică de 30 și mai în vârstă de 50 de ani, victime ale violenței în familie, beneficiarii de asistență socială, refugiaților și a persoanelor strămutate și a familiilor în care ambii soți sunt șomeri, au prioritate și apartenenții minorității rome.

ACTIVITATEA: 10.5. Încurajarea investițiilor din țările mamă a minorităților naționale care doresc să investească în mediul în care trăiesc apartenenții minorităților naționale, cu scopul de a majora procentul de minorități naționale care sunt angajate.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Camera de Comerț a Serbiei Unitățile autoguvernăriilor locale PAV Camerele de comerț regionale

130

Consiliile naționale ale minorităților naționaleRAPORTUL:Camera de Comerț a Serbiei, împreună cu Camera de Comerț din Kosovo *6 21 octombrie 2015 a stabilit forumul de investiții al camerelor din Balcanii de Vest. Forumul pentru investiții al camerelor in Balcanii de Vest este un proiect al procesului de la Berlin, al cărui obiectiv principal este acela de a sprijinii o includere mai eficientă a comunității de afaceri din regiune în implementarea proiectelor actuale și planificate din domeniul infrastructurii și alte proiecte de importanță pentru prosperitatea economică a Balcanilor de Vest. Intenția a fost ca prin activitatea comună a camerelor de comerț, prin cooperare și armonizarea activităților, să se pună accentul pe dezvoltarea competitivității economiilor din regiunii.

Membrii Forumului ca camerele de comerț implicate în procesul de la Berlin - Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Kosovo *6, Macedonia și Serbia, precum și Camera de Comerț și Slovenia și Croația, iar președinții acestora formează Comitetul de Administrare. Proiectul a fost susținut de Camera de Comerț din Austria, Asociația Camerelor de Comerț Germane DIHK, precum și Evrokomore.

131

XI COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ

ACTIVITATEA: 11.1. Continuarea cooperării internațională, în special în regiune, respectiv spațiul fostei Iugoslavie și în sud-estul Europei, prin:- Încheierea și implementarea documentelor bilaterale și multilaterale, în ceea ce privește problemele de importanță pentru regiune și relațiile dintre state, cum ar fi protecția și realizarea drepturilor comunităților minoritare;- Reînceperea activitățiilor comisieilor bilaterale existente pentru minoritățile naționale.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor Externe Ministerele de resort

RAPORTUL:Republica Serbia a încheiat acorduri bilaterale în domeniul protecției minorităților naționale cu România, Ungaria, Croația și Macedonia.

Acord între Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia și Guvernul României privind cooperarea în domeniul protecției minorităților naționale a fost semnat la data de 4 noiembrie 2002, a fost ratificat la 15 iunie 2004 și a intrat în vigoare la data de 12 iulie 2004.

Acordul între Serbia și Muntenegru și Republica Ungară privind protecția drepturilor minorității naționale maghiare care trăiesc în Serbia și Muntenegru și minoritatea națională sârbă în Republica Ungariă a fost semnat la 21 octombrie 2003 , a fost ratificat la 15 iunie 2004 și a intrat în vigoare la data de 28 septembrie 2004.

Acord între Serbia și Muntenegru și Republica Croația privind protecția drepturilor minorităților din sârbe și muntenegrene în Croația și minorității croate din Serbia și Muntenegru a fost semnat la data de 15 noiembrie 2004, a fost ratificat la data de 20 mai 2005 și a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2005 .

Acordul privind protecția minorității sârbe și muntenegrene în Republica Macedonia și minorității macedonene din Serbia și Muntenegru a fost semnat la 6 iulie 2004, a fost ratificat la 29 iunie 2005 și a intrat în vigoare la data de 19 iulie 2005.

În baza acordurilor bilaterale în domeniul protecției minorităților naționale, Republica Serbia a format comisii interguvernamentale mixte pentru minoritățile naționale cu România, Ungaria, Croația și Macedonia, care monitorizează respectarea obligațiilor care decurg din prezentul acord.

Comisia mixte interguvernamentale al Republicii Serbia și România pentru minoritățile naționale a avut până în prezent două reuniuni - la 23 noiembrie 2009, la București și 20 mai

132

2011 la Belgrad. În pregătirea este cea de-a treia reuniune a Comisiei. În 2013, au fost realizate două întâlniri la nivel de co-secretari al comisiei, iar în 2015 două întâlniri pregătitoare ale părții sârbe a Comisiei. Partea română pe data de 27 iulie 2015, a prezentat un proiect de proces-verbal pentru întâlnirea următoarea, a treia a comisiei interguvernamentale a Serbiei și României. Propunerea noastră de procesul-verbal a fost remisă părții române pe data de 23 februarie 2016 . Se așteaptă răspunsul părții române.

Comisia mixte interguvernamentală a Sârbiei și Ungariei privind problemele minorităților a organizat până în prezent cinci reuniuni. Ultima, a cincea întâlnire a avut loc la data de 4 aprilie 2016 la Subotica. Gazdele ședinței următoare, a șasea, care urmează să aibă loc în anul 2017, este Ungaria.

Comitetul mixt interguvernamental al Serbiei și Croației pentru minoritățiile naționale a avut până în prezent șase reuniuni. Ultima, a șasea întâlnire a avut loc pe data de 22-23 octombrie 2014, la Zagreb și Vrhovina. În cadrul reuniunii, sa convenit ca următoarea, a șaptea sesiune a comitetului, să fie găzduită de Serbia, și va avea loc la mijlocul anului 2015. În anul 2015, au fost organizate două întâlniri pregătitoare a părții sârbe a comitetului, în care sa afirmat că termenii menționați preliminari nu a fost obiectiv stabiliți, respectiv au fost prea scurți pentru ca să se pregătească ședința.

Cu Macedonia, până în prezent, nu a avut loc nici o ședință comună a Comisiei interguvernamentale mixte pentru minoritățile naționale, iar partea sârbă a Comisiei a avut o reuniune pregătitoare în anul 2012. Partea macedoneană la data de 30 noiembrie 2009 a anunțat că a fost formată partea ei a Comisiei mixte interguvernamentale pentru minorități, iar ședința de constituire a pății noastre a avut loc la data de 7 februarie 2012.

ACTIVITATEA: 11.2. Organizarea, în cooperare cu UE, Consiliul Europei și OSCE, a seminariilor regionale pentru a face schimb de experiență cu privire la standardele internaționale și cele mai bune practici în ceea ce privește statutul minorităților naționale.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Raportul intituției nu cuorinde date privind derularea activitățilorTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor Externe Ministerele de resort

ACTIVITATEA: 11.3. Organizarea atelierelor de lucru / conferințelor pe temele de importanță pentru relațiile dintre țările din regiune, cum ar fi confruntarea cu trecutul, problemele comune cu care se confruntă romii, așcali și egipteni în regiunea întregă.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Organizațiile societăților civice

133

Ministerele de resortRAPORTUL:Centrul pentru Regionalism din Novi Sad, cu sprijinul Fundației pentru o Societate Deschisă și în cooperare cu Cancelaria pentru Drepturile Omului și Drepturile Minorităților în perioada cuprinsă între 1 septembrie 2015 până pe 30 iunie 2016 trebuia să realizeze proiectul Analiza acordurilor bilaterale în domeniul drepturilor minorităților naționale, care sunt semnate între Serbia, Croația, Ungaria, România și Macedonia. Proiectul, care este primul cu astfel de obiective în practica de cercetare, totuși nu a fost finalizată în termenul stabilit, din cauza imposibilității organizării conferinței la nivel național. Conferința în acord cu Fundația pentru o Societate Deschisă s-a mutat la mijlocul trimestrului III al anului 2016. Toate sarcinile de proiect planificate au fost realizate.

Obiectivul principal al proiectului a fost:

1. Analiza funcționării acordurilor bilaterale, precum și mecanismele de îmbunătățire a situației și poziției minorităților naționale .

2. Stabilirea celor mai frecvente probleme nerezolvate cu care se confruntă apartenenții comunități croate, macedonene , maghiare și române din Serbia.

Sarcinile care au fost realizate în cadrul proiectului:1. Procedura de cercetare a fost realizată până la sfârșitul lunii decembrie 2015.2. Cele patru mese rotunde cu reprezentanți comunității croate, maghiare, române și

macedonene a avut loc în cursul lunii februarie, martie și aprilie 2016. La ele au participat circa 100 de persoane: reprezentanții consiliilor naționale, instituțiilor și organismelor minorităților naționale, protectorii cetățenilor, persoane fizice proeminente, reprezentanții societățiilor civile, reprezentanții Serviciului Public de Radiodifuziune din Voivodina și mass-media. Mesele rotunde au avut loc la Novi Sad, Subotica (două) și Panciova.

3. Publicarea rezultatelor cercetării cu recomandările pentru fiecare comunitate națională cercetată și recomandările comune publicate în luna iunie 2016.

Forumului pentru Relații Interetnice, cu sprijinul Fundației pentru o Societate Deschisă, a organizat trei mese rotunde: Relațiile bilaterale dintre Serbia-România: politica minoritară și integrarea europeană (11.06.2016), relațiile bilaterale ale Serbiei-Ungaria: politica minoritară și integrarea europeană (25.06. 2016) și a relațiilor bilaterale dintre Serbia-Croată: politică minoritară și integrarea europeană (14.07.2016). Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale a participat activ la toate cele trei mese rotunde ca vorbitor principal: situația minorităților naționale din Serbia, România, Croația și Ungaria, precum și soluționarea problemelor nerezolvate în conformitate cu competența Ministerului în cadrul acordurilor bilaterale din domeniul protecției drepturilor minorităților, care sunt reciproc semnat de Serbia, Croația, Ungaria, România.

ACTIVITATEA: 11.4. A asigura toate condițiile din parte Republicii Serbia, ca comisiile interguvernamentale care au fost stabilite prin acorduri bilaterale să se

134

organizeze cu regularitate și să utilizeze pe deplin competențele prevăzute de acordurile bilaterale.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succesTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor ExterneRAPORTUL:Când este vorba de comisiile bilaterale interstatale pentru minoritățile naționale cu România, Ungaria și Croația, Republica Serbia asigură condiții ca ele să se organizeze cu regularitate și să utilizeze pe deplin competențele prevăzute de acordurile bilaterale. Este de așteptat ca, după formarea Guvernului Serbiei, componența părții sârbe a comisiei mixte pentru minoritățile naționale cu România, Ungaria și Croația, precum și co-președinți lor, să fie confirmată sau, eventual, modificată, astfel încât aceste comisii să continuie cu activitățile lor lor.În ceea ce privește comisia interguvernamentală mixtă pentru minorități cu Macedonia, este de așteptat ca Guvernul Serbiei, cât de curând să numească pe co-președinte componența părții sârbe, pentru a crea condițiile, din partea sârbă, pentru desfășurarea primei ședințe comune.

ACTIVITATEA: 11.5. Adoptarea unei concluzii speciale prin care se dispune autorităților competente să monitorizeze aplicarea acordurilor bilaterale, și dacă este necesar, să raporteze Guvernului privind măsurile și activitățile convenite pentru implementarea acordurilor bilaterale și să propună organisme și organizații cărora Guvernul poate să ordoneze să realizeze unele măsuri și activități pentru îndeplinirea celor convenite.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea nu a fost realizatăTITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul Afacerilor Externe Guvernul

RAPORTUL:Co-președinții Comisiilor mixte pentru minoritățile naționale sunt obligați să raporteze Guvernul cu privire la măsurile și activitățile convenite pentru aplicarea acordurilor bilaterale privind protecția minorităților. Această obligație este prevăzută în acordurile bilaterale încheiate de Republica Serbia, în care este definit că una dintre sarcinile comisiei interguvernamentale mixte este și prezentarea recomandări guvernelor în legătură cu realizarea acordului. În practica de muncă a comisiilor interguvernamentale mixte pentru minorități această obligație este respectată și din acest motiv, co-președintele părții sârbe a comisiilor mixte pentru minorități cu Ungaria și Croația, după întâlnirile organizate pe data de 4 aprilie 2016, respectiv 22-23 octombrie 2014 , au înaintat rapoartele Guvernului Republicii Serbia, în care sunt subliniate recomandările și menționate organele care sunt responsabile de implementarea acestora. Potrivit Ministerului, Guvernul prin rapoartele co- președinților a fost informat cu măsurile și activitățile convenite și realizatorii acestora. Având în vedere cele menționate mai sus, în scopul adoptării unei decizii speciale a Guvernului – prin care se

135

impune autorităților competente să monitorizeze aplicarea acordurilor bilaterale, și dacă este necesar, să prezinte un raport Guvernului cu privire la măsurile și activitățile convenite și să propună organele și organizațiile cărora Guvernul a ordonat executarea lor - ar fi aceea că la nivelul Guvernului să se monitorizează executarea lor și să asigure realizarea efectivă a celor convenite.

ACTIVITATEA: 11.6. Creșterea gradului de conștientizare privind posibilitățiile și importanța cooperării transfrontaliere a unităților autoguvernărilor locale.TERMENUL: în continuuSTATUSUL: Activitatea se realizează cu succes.TITULARI RESPONSABILI ȘI PARTENERII:

Ministerul competent pentru treburile administrației de stat și autoguvernare locală

Cancelaria pentru Integrarea EuropeanăRAPORTUL:Republica Serbia participă la șapte programe de cooperare transfrontalieră și două programe de cooperare transnaționale în perioada de programare 2014-2020 finanțate prin Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA II): programele de cooperarea transfrontalieră cu Croația, Ungaria, România, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia (Programul de cooperarea transfrontalieră cu Macedonia a fost înaintat Comisiei Europene spre aprobare și este planificat pentru perioada 2016-2020); precum și cele două programe de cooperare transnațională: Programul Transnațional Dunărea, care a implicat 14 țări din regiunea Dunării, care corespunde teritoriului strategiei macro-regionale a UE pentru regiunea Dunării, precum și programul transnațional Adriatic-Ionic, care a implicat opt țări din regiune, care include teritoriul strategiei macroregionale a UE pentru regiunea Mării Adriatice și Mării Ionice.

Teritoriul acoperit de Programele de cooperare transfrontalieră sunt definite în cadrul programelor operaționale și include zonele de frontieră ale țărilor participante, în timp ce programele transnaționale includ zonele teritoriale mai largi ale statelor participante.

Partenerii eligibili care pot solicita subvenții nerambursabile sunt entitățiile juridice non-profit, asociațiile, organizațiile non-guvernamentale, agențiile de dezvoltare regională, camerele de comerț, companiile publice, precum și autoguvernarea locală și administrația de stat. Acordarea unei subvențiilor nerambursabile se face printr-un apel public de colectarea propunerilor de proiect. Propunerile de proiect sunt prezentate de organizațiile partenere împreună. Înainte de publicarea concurselor publice pentru colectarea/depunerea propunerilor de proiect sau în timpul competiției, Cancelaria pentru Integrare Europeană, în cooperare cu instituțiile partenere din țările vecine și organismele fiecărui program de cooperare transfrontalieră și transnațională, organizează pe teritoriul Republicii Serbia ateliere de informare, ateliere pentru scrierea proectelor și Forum pentru cătarea partenerilor pentru elaborarea propuneriilor de proiect. Ateliere de informare, atelierele pentru scrierea propunerilor de proiecte și forumurile de căutare a partenerilor se organizează pe teritoriul acoperit de programul individual transfrontaliere , respectiv cooperarea transnațională.

136

De la începutul anului până pe data de 31 august 2016 au avut loc două ateliere de informare la Belgrad, în cadrul programului transnațional Adriatic-Ionic, la care au participat nouă reprezentanți ai autoguvernărilor locale (Panciova, Čačšk, Krusevac, Novi Sad și Belgrad - comuna Savski Venac) ca și două ateliere informative pentru promovarea primului concurs public în cadrul cooperării transfrontaliere Croația-Serbia la Loznica și Novi Sad, cu participarea a 16 reprezentanți ai autoguvernărilor locale (Novi Sad, Subotica, Sremska Mitrovica, Šabac, Odžaci, Kula, Titel, Ruma, Bačka Topola, Inđija, Bačka Palanka, Apatin, Šid, Stara Pazova, Sombor) și un proiect "clinica" pentru pregătirea propunerilor de proiecte la Novi Sad, la care au participat, de asemenea, 16 reprezentanți ai autoguvernărilor locale din aceste comune menţionate. În cadrul altor programe de cooperare transfrontalieră și cooperarea transnațională, aceste activități au fost finalizate în anul 2015.

Următoarele concursuri publice pentru depunerea propunerilor de proiect sunt planificate în ultimul trimestru al anului 2016, adică în trimestru I al anului 2017 . Publicarea concursurilor pentru colectarea/depunerea propunerilor de proiect vor fi însoțite de campaniile de informare.

137