Web view de a afla ¢« cum este ¢», tenta¥£ia ¢« fructului...

download Web view de a afla ¢« cum este ¢», tenta¥£ia ¢« fructului oprit ¢», dorin¥£a de a £®ncerca experien¥£e

of 59

  • date post

    04-Mar-2020
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Web view de a afla ¢« cum este ¢», tenta¥£ia ¢« fructului...

Cuprins

1. Dependenţa de droguri – definire conceptuală Alina Costa…………………pag.3

2. Tipuri de droguri – Alina Costa……………………………………………...pag. 6

3. Cauze ale consumului de droguri – Isabela Miholcea ………………………pag.17

4. Efectele consumului de droguri – Isabela Miholcea ………………………. pag.31

5. Identificarea consumatorilor de droguri – Constantin Antinie………………pag.36

6. Modalităţi de prevenire şi diminuare a consumului de droguri – Dan Oltean..pag.42

7. Comunicare eficientă. Tehnici de influenţare a atitudinii. – Dan Oltean…….pag.46

8. Aspecte de ordin legislativ – Constantin Antinie ……………………………Anexe

DEPINDE NUMAI DE TINE…

· De ce nu este bine să te droghezi? Poate din simplul motiv că această vârstă e mult prea frumoasă pentru a începe deja să mori!

· Că drogurile distrug sănătatea omului, este un lucru ştiut. Acest viciu însă te costă mult mai mult. Consumând droguri, te îndepărtezi de toţi cei apropiaţi. Ajungi să îţi alungi familia şi prietenii de lângă tine. Şi ce poate fi mai rău decât singurătatea, la această vârstă la care ar trebui să fii înconjurat de iubire?

· Adolescenţii nu trebuie să consume droguri pentru că acesta este un viciu de care cu greu te poţi debarasa. Tinerii trebuie să se iubească ca ă poată dărui iubire celor din jurul lor. Trebuie să fie sănătoşi pentru a-şi putea realiza idealurile, visele măreţe specifice vârstei, pentru a putea fi fericiţi. Şi cine nu doreşte să fie fericit?

· Sunteţi tineri, frumoşi, plini de viaţă. Nu aveţi nevoie de acele „iluzii” care mint pentru a putea fi mai puternici. De ce să ne amăgim, când putem avea o lume a noastră, palpabilă şi adevărată? Nu există nu pot sau nu vreau! Trebuie doar să ştii ce vrei cu adevărat!

· Dependenţa de droguri poate dăuna planurilor de viitor ale celor care au început această practică. Nu este mai bine să ajungi un inginer respectat, un doctor renumit sau un muncitor apreciat decât un nimeni, care stă la colţul străzii privind în neant, în aşteptarea morţii?

DEPINDE SI DE NOI…

Drogul reprezintă una din marile capcane ale epocii noastre, nu atât din cauză că omoară tot atât de multe persoane ca şi accidentele auto, cât pentru că răvăşeşte insidios vieţi în plină devenire.

Si dacă unii, reuşesc să scape (după ani de luptă) aceasta se realizează prea târziu pentru a mai putea reuşi în viaţă.

Sunt tot felul de droguri: dure şi uşoare, se spune de obicei licite şi ilicite, dar toate au în comun acelaşi lucru: dependenţa.

Sigur că decizia vă aparţine, nu vă putem ţine la distanţă de droguri.

Dar ceea ce putem face noi toţi, cei care ne simţim implicaţi în această problematică, este să vă informăm la timp şi corect, de la o vârstă la care puteţi înţelege ce pericol reprezintă drogurile pentru sănătatea şi viaţa voastră…

A. Dependenţa de droguri – definire conceptuală

Autor: sociolog Alina Costa

Consumul de droguri constituie o problemă a tuturor societăţilor moderne. Progresele tehnologice, dispariţia unor valori tradiţionale, fenomenele de marginalizare socială si economică, lipsa unei perspective clare pentru tineri au condus la o accentuare a stărilor de nelinişte, nesiguranţă sau stres, ceea ce a dus la o creştere a consumului de droguri.

În societatea românească drogurile şi-au făcut apariţia imediat după 1989, când tranziţia la o societate democratică a adus nu numai libertatea cuvântului şi economia de piaţă, dar şi importante probleme de sănătate publică, precum consumul de droguri ilegale. România a devenit în acel moment un punct de interes pentru traficanţii de droguri.

Un timp s-a crezut că România, o ţară săracă, va rămâne numai o ţară de tranzit pentru drogurile dinspre Asia spre Occident. Potrivit specialiştilor, în România se intersectează trei căi importante pentru traficul de droguri: calea africană (Egipt, Iran, Irak, Turcia, Bulgaria, România) care anterior conflictului armat trecea prin fosta Iugoslavie; calea asiatică (China, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, România) şi calea Americii de Sud care utilizează atât calea maritimă, cât şi pe cea aeriană.

Toleranţa şi / sau neputinţa autorităţilor de a controla traficul de substanţe psihoactive de la graniţe şi de pe teritoriul României, scăderea nivelului de trai al populaţiei, politica traficanţilor de a oferi uneori pe nimic noul produs, au făcut ca ţara noastră să devină foarte repede şi o ţară consumatoare, o ţară în care traficul de stupefiante a devenit din ce în ce mai organizat, în care numărul consumatorilor de droguri a crescut de la an la an. Astfel, consumul pare să fi atins în prezent un nivel suficient de ridicat încât să încurajeze în continuare traficul de stupefiante în România.

În toţi aceşti ani fenomenul consumului de droguri a păstrat aceeaşi traiectorie: scăderea vârstei medii a consumatorilor, concomitent cu mărirea numărului de consumatori şi mai ales a celor care se injectează. Astăzi, când din datele oferite din studiile ultimilor ani, din numărul de capturi de droguri, din numărul persoanelor cercetate pentru trafic şi deţinere ilegală, din rapoartele de constatare medico-legală, din adresabilitatea persoanelor la serviciile psiho-medicale, se profilează o situaţie dramatică, autorităţile statului au început să fie real preocupate de această problematică.

Scăpate într-o anumită măsură de sub controlul autorităţilor, drogurile au pătruns şi în arii sociale în care rezistenţa la tentaţia de imitare e foarte scăzută, şi anume în licee. Există o anumită vulnerabilitate a adolescenţilor la consumul de droguri, direct legată de faptul că drogurile au devenit accesibile, consumul acestora fiind deseori asociat cu grupul de prieteni. Cu certitudine, situaţia drogurilor ilegale este alarmantă, dar, în acelaşi timp, nu se poate trece cu vederea nici consumul drogurilor acceptate de către lege, precum alcoolul, produsele din tutun, substanţele psihotrope, care înregistrează o creştere la nivelul tinerilor.

Definiri conceptuale

Drogurile sunt substanţe de origine naturală sau obţinute prin sinteză, care atunci când sunt introduse într-un organism viu, modifică una sau mai multe funcţii ale acestuia, provocând tulburări fizice sau psihice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit că dependenţa de droguri este un mod de comportare care duce la utilizarea obligatorie a drogului, caracterizat prin necesitatea stringenta de a consuma droguri, asigurarea furnizării şi tendinţa mărită de a reîncepe consumul şi după ce a încetat administrarea acestuia. Dependenţa de droguri include trei comportamente distincte:

· dependenţa psihică – dorinţa imperioasă de a continua utilizarea drogului pentru a înlătura disconfortul psihic;

· dependenţa fizică – reprezintă o necesitate a organismului, care pentru a-şi conserva echilibrul are nevoie de aportul substanţei respective;

· toleranţa – procesul de adaptare a organismului la o substanţă, care se traduce prin reducerea efectelor odată cu creşterea dozelor.

Dependenţa are următoarele caracteristici:

· substanţa este consumată în cantităţi mai mari sau pentru o perioadă de timp mai mare faţă de intenţia iniţială;

· timpul alocat procurării substanţei, consumului sau refacerii după consum este considerabil;

· abandonarea activităţilor sociale, profesionale sau de timp liber ca urmare a consumului;

· continuarea consumului în pofida faptului că persoana în cauză ştie că are probleme fizice sau psihice determinate de sau care se pot agrava ca efect al drogului;

· dorinţă persistentă şi eforturi zadarnice de a reduce sau a controla consumul.

Persoana dependentă de un drog resimte, la puţin timp după ce îl consumă, o stare de plăcere (engleză, high) urmată, în momentul scăderii concentraţiei în sânge a drogului, de o stare neplăcută care o face pe aceasta să dorească să ia din nou substanţa. Această neplăcere se poate accentua şi se poate transforma chiar în suferinţă fizică şi agitaţie psihică, stare denumită în literatura de specialitate ca sevraj.

· Sindromul de sevraj fiziologic rezultă din semnele clinice ale abstinenţei pentru o substanţă anume sau din nevoia de a lua aceeaşi substanţă pentru a evita simptomele sevrajului.

Abuzul de droguri este definit ca fiind orice utilizare excesivă, continuă ori sporadică, incompatibilă sau în relaţie cu practica medicală, a unui drog. Consumul poate fi:

· excepţional, în scopul de a încerca o dată sau de mai multe ori un drog, fără a continua însă;

· ocazional, însemnând consumarea din când în când, fără a se ajunge la dependenţă;

· episodic, într-o circumstanţă determinată;

· sistematic, caracterizându-se prin dependenţă.

Toate substanţele care au riscul de a fi consumate în mod abuziv au în comun faptul că provoacă o senzaţie de plăcere şi relaxare, dar şi o modificare comportamentală mai mult sau mai puţin importantă, în funcţie de drogul consumat, doza ingerată, caracteristicile individuale, mediul în care se produce consumul etc. Din acest motiv, drogurile sunt considerate substanţe psihotrope capabile să producă schimbări ale stării de c