Vulpea Rosie

Origine Vulpea Rosie

Unul dintre cele mai populare animale de pretutindeni, vulpea a fost un personaj principal in literatura populara europeana timp de sute de ani. A aparut pe scena istoriei inca din Antichitate, cand Esop ii dedica numeroase fabule acestui mic carnivor din familia cainilor salbatici. Imaginea de animal viclean, descurcaret, indraznet si aproape intrigant persista si in prezent asupra vulpii. Cum mitul si legendele acopera intotdeauna un crampei de adevar o simpla privire in viata acestui animal ar spune totul despre secretele supravietuirii unui adevarat invingator.

Vulpea, mamifer carnivor, cu numele stiintific Vulpes vulpes, este incadrata in familia Canidae, alaturi de lup, caine, sacal, enot, si altii. Desi de obicei vulpea este considerata roscata coloritul sau este foarte variat(negru-maroniu, roscat, galbui, argintiu, etc.).

Vulpea rosie, intanlita de asemenea si la noi in tara este una dintre rasele de vulpe intalnita aproape in intreaga Europa si Nordul Americii si mai putin in Nordul Africii si Australia. Vulpile prefera locurile salbatice (padurile, tundra, preria) in care omul ajunge cu dificultate, bogate in vegetatie. In ultima vreme, s-a constatat o crestere a populatiilor de vulpi in zonele suburbane.

Se considera existenta a trei varietati de vulpe: de mesteacan (cu pieptul, partea ventrala si varful cozii albicioase, iar partile laterale galbui), cu cruce (care are o dunga neagra pe spinare, care se incruciseaza cu cea de pe membrele anterioare; cea mai raspandita) si carbunareasa (cu pieptul, gatul, abdomenul si varful cozii cenusii sau negru-cenusiu si picioarele negre). Exista insa si varietati intermediare, in multe cazuri fiind foarte greu de deosebit.

Are o mare plasticitate ecologica, la noi putand fi intalnita atat in Baragan si in Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetaiei forestiere. Ca sa existe cere doar sol bun pentru a-si sapa vizuina. Cel mai bun sol este solul argilo-nisipos, profund. Nu este bun cel care are apa freatica la suprafaa, nici solurile excesiv de compacte (ar fi foarte greu de sapat) sau excesiv de nisipoase (galeriile s-ar surpa).

Hrana Vulpea Rosie

Vulpea mananca cele mai multe mici mamifere: soareci de camp, popandai, castori, lemingi, veverite, iepuri etc. Detecteaza prada chiar si fara sa o vada (dupa miros sau dupa sunet), dar nu alearga dupa ea, ci sare asupra sa, cu labele din fata, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decat pot manca la o singura masa si ingroapa ce le prisoseste(ce ramane sau ce vaneaza in plus), urmand a reveni alta data la locul cu "provizii".

Vulpea este nativ un carnivor desavarsit, hranindu-se cu diferite vietati pe care le poate prinde, de la iezi de caprioare pana la tot soiul de insecte. Iarna cand vanatul este putin, trage la lesuri. Este o mare consumatoare de rozatoare, fiind alaturi de nevastuica si uliul soricar, unul dintre cei mai mari dusmani ai daunatorilor agriculturii. In lipsa mancarii, se multumeste si cu fructe, faguri de viespi si albine, puii si ouale pasarilor care cuibaresc la mica inaltime. Niciodata nu vaneaza in haita, iar daca prada i-a scapat o haituieste ca un copoi.

Vulpile sunt la origine animale carnivore, dar in prezent s-au adapta si unui regim ierbivor, Astfel o vulpe vaneaza in principal rozatoare de genul soarecilor de padure, sobolanilor, harciogilor, popandailor, iepurilor dar si pasari de genul fazanilor, potarnichilor si prepelitelor. Broastele, soparlele, insectele, si ouale pasarilor intra si ele in dieta vulpilor. In podgoriile din sudul Frantei au fost observate vulpi hranindu-se cu struguri, ceea ce aduce o validare noua cunoscutului proverb! Vulpile sunt singurele canide care vaneaza rozatoare pandind-le si prinzandu-le dintr-un salt, in aceeasi maniera ca felinele salbatice. Spre apropierea sezonului rece vulpile au tendinta de a vana mai mult si chiar mananca fructe de padure.

Aspect Vulpea Rosie

Vulpea este mai mica decat cainele obisnuit si evident mai mica decat lupul. Are intre 7 si 10 kg, rar mai mult. Corpul are sub 1 m lungime, iar coada stufoasa circa 30-40 cm. Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemanator cu al cainelui, dar iese in evidenta datorita cozii lungi si stufoase, care are varful alb. Blana este roscata.

Greutatea vulpilor variaza intre 3-14 kg, in functie de anotimp si de arealul in care traiesc, vulpile din tinuturile nordice fiind mai mari de obicei decat cele care traiesc in zonele temperate si calde. Botul vulpilor este mai lung si mai ingust decat al oricarui caine, aceasta adaptare aparand in timp datorita obiceiului acestora de a vana soareci si sobolani.

Subspecii:

Scandinavian red fox - V. v. vulpesBritish Columbian fox - V. v. abietorumNorthern Alaskan fox - V. v. alascensisEastern trans-Caucasian fox - V. v. alpherakyiAnatolian fox - V. v. anatolicaArabian fox - V. v. arabicaAtlas fox - V. v. atlanticaLabrador fox - V. v. bangsiBarbary fox - V. v. barbaraAnadyr fox - V. v. beringianaCascade Mountain fox - V. v. cascadensisNorth Caucasian fox - V. v. caucasicaEuropean fox - Vulpes v. crucigeraTrans-Baikal fox - V. v. dauricaNewfoundland fox - V. v. deletrixUssuri fox - V. v. dolichocrania- V. v. dorsalisTurkmenian fox - V. v. flavescensAmerican red fox - V. v. fulvusAfghan red fox - V. v. griffithiKodiak fox - V. v. harrimaniSouthern Chinese fox - V. v. hooleSardinian fox - V. v. ichnusaeCyprus fox - V. v. indutusYakutsk fox - V. v. jakutensisJapanese fox - V. v. japonicaKaraganka fox - V. v. karaganKenai Peninsula fox - V. v. kenaiensisTrans-Caucasian montane fox - V. v. kurdistanicaWasatch Mountain fox - V. v. macrouraHill fox - V. v. montanaSierra Nevada red fox or High Sierra fox - V. v. necatorNile fox - V. v. niloticusTurkestan fox - V. v. ochroxanthaPalestinian fox - V. v. palaestinaKorean fox - V. v. peculiosaWhite-footed fox - V. v. pusillaNorthern plains fox - V. v. regalisNova Scotia fox - V. v. rubricosaSakhalin fox - V. v. schrenckiIberian fox - V. v. silaceaKurile Island fox - V. v. splendidissimaSteppe fox - V. v. stepensisTobol'sk fox - V. v. tobolicaNorthern Chinese fox - V. v. tschiliensis

Comportament Vulpea Rosie

Vulpea este un animal nocturn, solitar, netraind in grupuri, care isi desfasoara activitatea cu predilectie pe timpul noptii. Ziua doarme, iar noaptea iese din vizuina pentru a vana. Cand este flamanda sau trebuie sa-si hraneasca puii, indrazneste sa iasa si pe timpul zilei pentru a-si procupa hrana. De asemenea, vulpea poate fi vazuta in timpul zilei, in perioada imperecherilor. Ca si in cazul altor animale, vulpea isi desemneaza un teritoriu, mai mare sau mai mic in functie de sursele de hrana si de capacitatile sale de a si-l apara. Teritoriul este adesea ales de catre un mascul, care este insotit de 1-2 femele si puii lor. Odata stabilite intr-un teritoriu, vulpile raman acolo pe tot parcursul vietii.

Viteza de deplasare a vulpilor este de 46 km/h. Mersul este foarte variat. Urma vulpii lasate pe zapada sau pamantul moale este asemanatoare celei lasate de un caine de talia ei. Caracteristica este partia lasata, respectiv, sirul de urme, in linie dreapta. Partia cainelui este usor in zig-zag. Vulpea nu hiberneaza.

Considerate in trecut "devoratoare de gaini", vulpile au fost vanate cu cruzime ani la rand. Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul ca acestea raspandesc - mai ales in mediul rural - cateva boli foarte grave, printre care si turbarea. Pot fi afectate in special mamiferele cu care vulpile intra in contact direct, dar boala poate fi transmisa si omului, fie direct prin muscatura, fie prin intermediul pasarilor din ograda.

Vulpea isi alege cu multa iscusinta locul in care isi va cladi vizuina. Vizuina este prevazuta cu mai multe iesiri, fiind amplasata pe versantii insoriti, diguri sau in ridicaturile de pamant. Vizuinile de vulpe sunt inguste si pornesc orizontal spre deosebire de cele de viezure, mai largi si care pornesc in jos, in profunzimea terenului. [2]

Coada lunga si stufoasa confera vulpii un avantaj deosebit al pastrarii echibrului in timp ce alearga dupa prada printre copacii si tufisurile din paduri. Pe distante scurte de pana la 200 de metri, o vulpe alearga mai repede decat un iepure de camp!

Aventura vulpii in Australia merita o discutie separate, acesta fiind unul dintre cele mai edificatoare exemple asupre efectelor introducerii ingorante a unui animal strain intr-un habitat nou. Nou introdusele vulpi in Australia nu au intalnit aici nici un pradator natural, in consecinta s-au inmultit atat de mult incat au distrus multe specii de mamifere marsupiale, pe unele dintre ele eliminandu-le cu totul, pe altele aducandu-le in pragul disparitiei. In prezent vulpile aduse in Australia continua sa prospere

Glasul variaza in funcie de diferitele acte din ciclul de viaa anual. Mijlocul de comunicare al mamei cu puii este un mormait. In perioada imperecherii, se poate auzi un latrat, pe care il folosesc si puii ramasi singuri. In caz de pericol sau atunci cand se bat intre ei, masculii scot un fel de mormait. Vulpea ranita sau incolita, scoate un ipat iar puii flamanzi scancesc. Simurile cele mai dezvoltate sunt mirosul si auzul, urmeaza vazul, iar gustul si pipaitul au mai puina importana.

Reproducere Vulpea Rosie

O pereche de vulpi (caci acest animal este in general monogam) stapaneste un teritoriu care variaza intre 10-50 km patrati in functie de particularitatile terenului si sursele de hrana. Perechile se formeaza in timpul iernii, cand mai multi masculi se aduna si se lupta intre ei pentru o femela, invingatorul gonindu-i pe invinsi din teritoriul sau si al viitoarei perechi. Acest fenomen mai este denumit si Nunta Vulpilor de catre vanatori si padurari. [4]

Puii se nasc in vizuini subterane, o singura data pe an, din martie pana in mai. De obicei, vin pe lume cate cinci frati, dar au fost studiate si cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singura nastere! Puii de vulpe sunt orbi la nastere, ochii lor deschizandu-se abia dupa a doua saptamana de viata. Parintii sunt foarte grijulii cu micutii: mama este mereu in preajma puilor pentru a ii apara, iar tatal pleaca la vanatoare pentru a asigura hrana intregii familii. In prima luna puii se hranesc doar cu laptele supt de la mama lor. incepand cu a doua luna, puii de vulpe sunt luati la vanatoare de catre adulti, pentru a incepe primele incercari pe cont propriu. [3]

Vulpea nu are totusi o viata usoara, in afara omului, in natura, este vanata de acvilele mari, lupi, coioti, leoparzi, rasi, si glutoni.