Universitatea “Aleco Russo “ din Balti,Facultatea Universitatea “Aleco Russo “ din Balti,Facultatea “Tehnica,Fizica,matematica si informatica.“Tehnica,Fizica,matematica si informatica.

Prezentare la tema:Vulcanii.

A elaborat:Goras MarinaGrupa ip21z4.05.2010

Cuprins.Cuprins.• Notiunea de vulcan.Notiunea de vulcan.• Geneza vulcanilor.Geneza vulcanilor.• Clasificarea vulcanilor.Clasificarea vulcanilor.• Raspindirea vulcanilor.Raspindirea vulcanilor.• Aparatul vulcanic.Aparatul vulcanic. -cosul;-cosul; -muntele conic;-muntele conic; -craterul.-craterul.• Materii vulcanice.Materii vulcanice.

Cuprins.Cuprins.

• Eruptii vulcanice.• Tipurile de eruptii:• -eruptie efuziva;• -eruptie exploziva. • Pericolele ce izvorasc din eruptiile

vulcanice.• Vulcanii si clima.• Cei mai celebri vulcani.

Notiunea de vulcan.Notiunea de vulcan.

Vulcanul este o formaţie geologică de

formă conică formată prin erupţia lavelor, cenuşelor, şi gazelor dintr-

un focar cu topituri magmatice situate în adâncime.

Geneza vulcanilor.Geneza vulcanilor.

Globul terestru are mai multe straturi.Profunzimea fiecărui strat geologic estedeterminată de greutatea specifică a rocilorcomponente. Astfel în centru (miezul Terrei)se găsesc cele mai grele elemente care,prin procese fizico-chimice exoterme, ajung latemperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius),fapt ce determină topirea rocilor cu formare degaze.

continuare…

Acest fenomen cauzează presiuni deosebit

de mari, gazele caută sa străpungă straturile

de la suprafata.. Rocile vecine magmei

suferă procese de transformare, fiind numite

roci metamorfice.

Un vulcan se formează prin ridicarea

scoarţei alcătuind "conul vulcanului", sub

presiunea gazelor şi magmei (rocile topite).

Materiile incandescente ies la suprafaţă printr-un

crater (deschidere cu forme si diametre diferite) .Stromboli(Italia).

Clasificarea vulcanilor.Clasificarea vulcanilor.

• După perioada de formare: – vulcani tineri– vulcani bătrâni

• După activitate: – vulcani activi, care continuă să erupă– vulcani inactivi (stinşi), a căror activitate a încetat cu

milenii în urmă.

continuare…

• După tipul de manifestare a erupţiei: – de tip islandic, cu erupţii liniare de lave fluide, fără explozii– de tip hawaian, cu erupţii centrale liniştite de lave fluide– de tip strombolian, cu erupţii de lave fluide şi explozii ritmice de gaze– de tip vulcanian, cu erupţii de lave vâscoase care, după consolidarea în coşul

vulcanic, vor fi expulzate sub formă de cenuşă şi bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor

– de tip peleean, cu erupţii de lavă vâscoasă care se rifică de forma unui stâlp– de tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice aruncă în aer vechiul aparat

vulcanic.

Raspindirea vulcanilor.Raspindirea vulcanilor.

Pe suprafata Globului se deosebesc 4 regiuni vulcanice si anume:

a)In jurul Oceanului Planetar-“Cercul de Foc” – vulcanii din Malaia,Filipine, Japonia,Ins. Kurile,Pen. Kamciatka,Ins. Aleutine,vulcanii din Alaska ,Muntii Stancosi,Cordilierii Anzilor,Ins. din Pacific:Victoria,Noua Zeelanda, Hebride,Noua Guinee,Molusce

b)In lungul rupturilor de tip mediteranean – Ins. Antile si Sonde

Regiuni de raspindire a vulcanilor.Regiuni de raspindire a vulcanilor.c)Pe ridicatura muntoasa din axa Oceanului Atlantic

– Islanda,Ins. Jan Mayen,Faroer,Azore,Madera,Sf Elena,Ascension,Tristan d’Acuhna

d)In lungul zonei de dislocatie verticala din Africa de Est, scufundatura eritreana,Marea

Rosie,scufundatura etiopiana (Kenia,Kilimanjaro).

Vulcanul Krakatau

Aparatul vulcanic.Aparatul vulcanic.O eruptie vulcanica se produce printr-un

vulcan ce are forma unei ridicaturi muntoase conice.Aparatul acestui vulcan

e format din 3 parti principale:cosul,muntele conic si craterul.

Cosul vulcanic.Cosul vulcanic.

Cosul taie scoarta pamantului ce serveste vulcanului drept soclu.Cand eroziunea a indepartat partile reliefate superficiale ale muntelui conic,cosul continua sa existe asa cum a fost deschis de exploziile vulcanice.

Muntele conic.Muntele conic.Muntele conic(conul vulcanic) e format din acumulari de resturi de proiectii solide ale vulcanului,din curgeri de lava solidificata sau de amestecul acestor 2 categorii de

materiale.Exista:conuri de lava,de daramaturi,de cenusa,conuri mixte si

conuri-pinten.

Craterul.Craterul.

Craterul este gura pe unde iese lava si e de obicei largita din cauza exploziilor succesive .

Crater vulcanic.

Materii vulcanice.Materii vulcanice.

Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.

Lava .Lava .Lava reprezinta magma care se rupe, si

erupe dintr-un vulcan. Daca magma este

foarte lichida, atunci va curge de-a lungul

vulcanului, catre bazele sale.

Fragmentele de roca.Fragmentele de roca.

Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele includ si cenusa.Sunt fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule ce au diametrul mai mic de 0, 06 mm.

Gazele.Gazele.

Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii. Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.

Eruptii vulcanice.Eruptii vulcanice.

Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo unde scoarta

terestră opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din

scoarţă sau de limitele dintre placiletectonice continentale .

O eruptie vulcanica.

Tipurile de eruptii.Tipurile de eruptii.

Erupţiile vulcanice sunt de două feluri:• erupţia efuzivă este o erupţie vulcanică

silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu viteză mică (erupţiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive).

• erupţie explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de locul erupţiei.

Pericolele ce izvorasc din Pericolele ce izvorasc din eruptiile vulcanice.eruptiile vulcanice.

 Eruptiile produc direct si indirect pericole asupra oamenilorsi a poprietatilor, atat in aer cat si pe pamant. Asemeneapericole sunt: raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lavamai contin si cenusa incinsa, fragmente de roca, chiar sigaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturilor inalte(peste 850 grade) si vitezei ridicate, de peste 250 km/h. Deasemenea, acumularile masive de cenusa vulcanica, maiales dacasunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor decereale.

Pericolele indirecte.Pericolele indirecte.

Pericolele indirecte sunt de bicei efecte nonvulcanice, careacompaniaza euptiile. Acestea sunt: cutremurele, tsunami, ploilecauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiilevulcanice

Importanta vulcanilor.Importanta vulcanilor.• Pulberile şi cenuşile vulcanice au contribuit la

îmbogăţirea şi fertilizarea solurilor, la apariţia zăcămintelor de cupru, zinc, plumb, mangan şi a altor elemente.

• În trecutul geologic peste 2 milioane de km pătraţi din suprafaţa uscatului au fost acoperiţi de lavă, a căror grosime oscila între 500 şi 3000 de metri.

• Fundul actualelor oceane este alcătuit din lave bazaltice care au erupt sub apă.

Vulcanii si clima.Vulcanii si clima.Legătura între vulcani şi oscilaţiile climei este destul debine înţeleasă. Când un vulcan erupe, el trimite înatmosferă cenuşă vulcanică, praf, dioxid de sulf, acidclorhidric. Particulele de cenuşă şi praf ajunse înstratosferă reduc cantitatea de radiaţie solară ce ajunge pePământ,dau naştere la acid sulfuric, care în picături fineformează nori ce pot sta suspendaţi în stratosferă timp demai mulţi ani, reducând radiaţia solară ce ajunge pePământ.

Influenta vulcanilor asupra climei.Influenta vulcanilor asupra climei.

După fiecare erupţie vulcanică majorăconsemnată în istorie a urmat o perioadă derăcire a climei. De exemplu, erupţiavulcanului Tambora din Indonezia în 1815 atrimis în atmosfera 100 km³ de cenuşă şiroca. Anul urmator, 1816, a fost cunoscut înEuropa ca anul fara vara, clima fiind deosebitde rece. În iunie a nins frecvent. Erupţiamasiva a vulcanului Pinatubo din Filipine în1991, a produs de asemenea o racirenotabila a climei pentru urmatorii 2-3 ani.Acelaşi efect l-au avut şi erupţiile masive dinKamceatka şi New Britain, din septembrie1994.

Cei mai vestiti vulcani.Cei mai vestiti vulcani.

În lume sunt identificaţi 10 000 vulcani, din care 500 sunt activi.

1.Cel mai înalt vulcan peste fundul mării – Mauna Loua din Hawaii.Deşi are doar 4 170 m peste nivelul mării, Mauna Loua se sprijină pe fundul mării. Măsurat de acolo, este nu numai cel mai înalt vulcan din lume, ci şi cel mai înalt munte cu 10 200m.

2.Cel mai înalt vulcan activ peste nivelul mării – Cotopaxi din Ecuador: Cu o înălţime de 5 911 m, Cotopaxi a erupt de 50 ori din 1738. Ultima erupţie cunoscută a avut loc în 1904, iar în 1975 vulcanul s-a trezit pentru scurt timp.

3.Cel mai activ în prezent – Kilauea din Hawaii: Kilauea erupe încontinuu din 1983 într-un ritm de circa 5 m cubi/sec de lavă. Kilauea înseamnă "cel care scuipă" sau "care împrăştie".

Alti vulcani vestiti.Alti vulcani vestiti.4.Cel mai activ din istorie – Stromboli din Italia:

Erupţiile slabe, dar continue ale luiStromboli, situat pe insulele Eoliene, au fost consemnate încă de pe vremea romanilor, care i-au dat porecla de "Farul Mediteranei".

5.Cele mai multe victime Tambora din Indonezia: Erupţia lui Tambora din 1815 a ridicat o coloană de cenuşă de 44km înălţime. 10 000 oameni au murit din cauza erupţiei, iar alţii 82 000 au murit de foame şi boli.

Vulcanul Stromboli.

Vulcani vestiti.Vulcani vestiti.

6.Potenţial del mai periculos Vezuviu din Italia: îm 79 d.Cr. erupţia Vezuviului a distrus oraşele romane Pompei şi Herculane. O erupţie similară în prezent ar avea efecte devastatoare în acestă regiune dens populată.

7.Cea mai mare explozie Krakatau din Indonezia , în strâmtoarea Sunda, a explodat în 1883 distrugând aproape toată insula şi formând un tsunami care a ucis 36 000 oameni.

Sfirsit!

Va multumesc pentru atentie.