Vorlage für Berichte - Acasa - ANPM · Web viewDl. Dr. Richard Schlachta, Ministerul Mediului,...

Implementarea şi aplicarea acquis-ului de mediu cu accent pe IPPC

Proiect comun româno-germano-ceh la ARPM Craiova

Pentru regiunea Sud-Vest/Oltenia , faza a-II-a

Ghid pentru instalaţii industriale care intră sub incidenţanr. 6.7 Anexa I a Directivei IPPC

(Tratarea suprafeţelor cu solvenţi organici)

Directiva 2008/1/CEDirectiva 1999/13/CE

Proiect de twinning RO/2006/IB/EN-04Proiect finanţat prin PHARE

Phare National 2006

Ministerul Mediului si dezvoltarii Durabile

Noiembrie 2009

Continutul acestui material nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene.

Pentru mai multe informatii si comentarii referitoare la Proiectul Phare: [email protected]

mailto:[email protected]

Elaborat de: Dl. Robert Behm,

Oficiul de Mediu al Landului Bavaria

Dl. Dr. Richard Schlachta,

Ministerul Mediului, Sănătăţii Publice şi Protecţiei Consumatorului al

Landului Bavaria, Munchen

Craiova, Aprilie 2008

Craiova

Acest ghid a fost pregătit de către experţii pe termen scurt. Totuşi, prezentarea însăşi nu repre-zintă un document al UE sau al autorităţilor germane şi nu reprezintă Uniunea Europeană sau politica altora. Părerile exprimate mai jos aparţin autorilor. Acest document este confidenţial faţă de client şi nu ne asumăm nicio responsabilitate faţă de terţii cărora li se face cunoscut acest document, sau părţi ale sale. Oricare asemenea parte îşi asumă propriile riscuri pentru utilizarea acestui document.

Cuprins

2.1. Prevederile Directivei COV in vederea unei autorizari resp. inregistrari conform legislatiei pentru calitatea aerului 7

2.2. Prevederile Directivei IPPC 2008/1/CE in vederea unei autorizari conform legislatiei pentru calitatea aerului 8

2.3. Puncte de intersectie intre Directiva IPPC si Directivea COV 10

2.4. Cerintele pentru mentinerea calitatii aerului la instalatiile, care se spune directivei IPPC si COV 18

2.4.1 Respectarea valorilor limita de emisie conform articolului 5 alin. 2 din Directiva COV 18

2.4.2 Aplicarea unui plan de reducere (vezi anexa 7.2) 20

2.4.3 Protectia impotriva substantelor organice usor volatile periculoase pentru sanatate 22

3.1. Generalitati 23

3.2. BREF Tratarea suprafetelor cu solventi organici 24

3.2.1. BATgenerale 24

3.2.1.1 Substituirea substantelor periculoase 24

3.2.2.2 Depozitarea solventilor si deseurilor 24

3.2.2.3 Reducerea cantitatilor de lac si solvent utilizate 25

3.2.2.4 Utilizarea vopselelor cu continut redus de emisii si a agentilor de curatare 25

3.2.2.5 Utilizarea tehnicilor de aplicare cu emisii reduse 26

3.2.2.6 Tehnologiile"End-of-pipe" pentru COV 26

3.2.2.7 Separarea particulelor 27

3.2.2.8 Curatarea suprafetelor 27

3.2.2. Reducerea mirosurilor 28

3.2.3. Alte BAT pentru alte domenii de mediu 29

3.2.3.1 Zgomotul 29

3.2.3.2 Deseurile 30

3.2.3.3 Utilizarea energetica eficienta 31

3.2.3.4 Apa uzata 32

3.2.4. Exemple pentru diferitele tipuri de instalatie 33

3.2.4.1 Lacuirea in serie a obiectelor metalice 33

3.2.4.2 Lacuirea in serie a pieselor din plastic 33

3.2.4.3 Lacuirea in serie a pieselor de lemn 34

3.2.4.4 Lacuirea in serie a autoturismelor 36

3.2.4.5 Acoperirea cu adeziv 37

3.2.4.6 Fabricarea dozelor de bauturi 38

3.2.4.7 Acoperirea bobinelor de benzi 39

Craiova, February 2008 Guideline on Directives 1999/13/EC and 2008/1/EC Page 5 (62)

3.2.4.8 Fabricarea sarmei bobinate 40

3.2.4.9 Fabricarea materialelor de slefuire 40

3.2.4.10 Instalatia de tiparire 41

3.2.4.11 Acoperirea vapoarelor 44


4.2. Masuratorile 45

4.2.1 Masuratori discontinue: 45

4.2.2 Masuratorile continue 46

4.3. Bilantul solventilor 47


5.2. Rapoartele metrologice si bilantul solventilor 53

5.3. Alte puncte relevante pentru inspectia pe amplasament 59

7.1. Modele de conditii pentru instalatiile ce nu detin un plan de reducere si sunt dotate cu o instalatie de epurare a gazelor emise 62

7.2. Modele de conditii pentru instalatiile dotate cu plan de reducere 62

7.3. Masurarea substantelor organice cu ajutorul detectorului de ionizare cu flama (FID) 62

7.4. Documentatia pentru instalatiile COV pentru pregatirea inspectiei instalatiilor 62

7.5. Calculul inaltimi cosurilor 62

7.6. Masurile de prevenire a emisiilor fugitive 62

7.7. Evaluarea rapoartelor metrologice a emisiilor pentru masuratorile discontinue 62

7.8. Cerintele pentru exploatarea instalatiilor de epurare a gazelor emise 62

7.9. Exemplu de raport metrologic pentru instalatiile COV 62

7.10. Model de tabel pentru inventarierea solventilor utilizati 62

7.11. Alegerea instalatiilor de epurare a gazelor in vederea respectarii cerintelro conform anexei IIA a Directivei UE-VOC 62


1. Introducere/Domeniul de aplicare

Solventii organici volatili (VOC = Volatile Organic Compounds) se utilizeaza la numeroase procese tehnice si activitati (de ex. la lacuire, tiparire). Aceste substantepot afecta direct pe de o parte sanatatea umana, pe de cealalta parte acestea sunt impreuna cu oxizii de azot substante precursoare ozonului troposferic, care se formeaza la actionarea mai puternica a razelor soarelui – „smogul de vara“. Ozonul actioneaza negativ atat pentru plante cat si pentru sanatatea umana. Din motive cunoscute, a fost emisa de catre Comunitatea Europeana Directiva 1999/13/CE din 11.03.1999 asupra reducerii emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, care a intrat in vigoare la data de 11.03.1999.

Directiva COV a fost transpusa in Romania prin Ordonanta HG 699/2003, modificata prin Ordonanta HG 1902/2004 si HG 1339/2006. Alte cerinte au fost transpuse prin Ordinul Ministerial OM 859/2005, care aproba 4 ghiduri.

Prin ghidul prezent se pune la dispozitia autoritatilor competente pentru autorizare si monitorizare un document pentru evaluarea instalatiilor COV relevante pentru IPPC. Si pentru instalatiile COV, care nu se supun Directivei IPPC 2008/1/CE, ghidul se poate utiliza orientativ.

Precizare:

Ghidul prezent trateaza in principal aspectele mentinerii calitatii aerului. La instalatiile COV pot avea importanta si alte domenii ale mediului, precum siguranta, zgomotul, deseurile, protectia solului si a apelor si trebuie si acestea sa fie luate in considerare in procedura de autorizare.

2. Bazele legislative

2.1. Prevederile Directivei COV in vederea unei autorizari resp. inregistrari conform legislatiei pentru calitatea aerului

Sub incidenta Directivei 1999/13/EC se afla toate instalatiile in care se desfasoara o activitate conform anexei I si pentru care se depaseste valoarea de prag a consumului de solventi, mentionata in anexa IIA:

Toate instalatiile noi, care nu se afla sub incidenta Directivei IPPC 2008/1/CE, trebuie inregistrate sau autorizate inainte de fi puse in functiune

Toate instalatiile existente trebuie inregistrate sau autorizate pana cel tarziu la 31.10.2007.

Cerintele trebuie sa fie stabilite in avizul de autorizare sau in reglementari generale oficiale.

Conform art. 2 nr. 7 din Directiva COV, autorizatia este:


Documentul prin care autoritatea competenta acorda permisiunea de a pune in functiune intreaga instalatie sau o parte a acesteia.

Conform art. 2 nr. 8, o inregistrare este:

Procedura care include cel putin notificarea autoritatii competente pentru protectia mediului in privinta intentiei titularului activitatii de a pune in functiune o instalatie sau o activitate care intra sub incidenta acestei Directive.

2.2. Prevederile Directivei IPPC 2008/1/CE in vederea unei autorizari conform legislatiei pentru calitatea aerului

Sub incidenta directivei IPPC intra toate instalatiile in care se desfasoara o activitate conform anexei I. In legatura cu utilizarea solventilor organici, acestea sunt in special instalatiile urmatoare:

Nr. 6.7:Instalatiile pentru tratarea suprafetelor materialelor, obiectelor sau produselor utilizand solventi organici, in special pentru gresare, imprimare, aplicare de straturi protectoare, degresare, impermeabilizare, apretare, glazurare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150 kg pe ora sau 200 t/an.

Deoarece conceptul de capacitate de consum nu este clar definit in Directiva IPPC, Comisia Europeana intentioneaza sa aduca o clarificare in acest sens, in perioada urmatoare, intr-un comunicat al UE. In special, referitor la acest aspect este foarte important daca solventii recuperati in vederea reutilizarii pot fi scazuti din input-ul de solventi. Preventiv se recomanda ca pana la clarificarea adusa de UE, pentru identificarea capacitatii de consum sa se porneasca de la totalul maxim al cantitatii de solventi ce pot fi utilizati. Capacitatea de solventi reprezinta aici dimensiunea legala si intr-adevar posibila a unitatii. Utilizarea unei valori medii a cantitatii de solventi utilizate intr-o perioada de timp mai mare (de ex. zi, saptamana) nu este admisa. Decisiva este cantitatea posibil-cosumabila orara, si resp. anuala, tinand cont de parametrii specifici masinilor, produselor si exploatarii, ca de ex. suprafata lacuita, densitatea lacului, viteza de acoperire, care in cazuri singulare pot limita cantitatea teoretic posibila, introdusa spre utilizare.

La exploatarea instalatiilor noi este necesara o autorizare. Instalatiile existente trebuie autorizate pana cel tarziu la 31.10.2007 in conformitate cu prevederile Directivei ( prin autorizare ori printr-o modalitate potrivita de verificare, si daca este adecvat, prin actualizarea conditiilor)

Conform art. 2 nr. 9 a Directivei IPPC, o autorizatie este:

“Actul tehnico-juridic emis de autoritatile competente potrivit dispozitiilor legale in vigoare, care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii care sa garanteze ca instalatia corespunde prevederilor acestei Directive. Autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai


multe instalatii sau parti ale acesteia, situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator.”

In procedura de autorizare trebuie integrate toate autoritatile competente, de ex. pentru ape, deseuri, protectia contra zgomotului, protectia contra incendiilor si exploziilor, protectia muncii (coordonarea procedurii).

Autoritatea competenta pentru protectia mediului emite autorizatia in forma unei decizii continand conditii (art. 9): masuri, astfel incat prin protectia aerului, apei si solului sa contribuie la realizarea unui nivel ridicat de protectie a mediului

Scopul autorizatiei IPPC: asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului, per ansamblu!

Acest obiectiv trebuie sa fie indeplinit prin

Valori limita de emisie pentru poluanti (vezi anexa III a Directivei): Aici sunt in special valorile li-mita de emisie pentru compusii organici volatili si, unde este cazul, celor ce apartin claselor de substante cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere,

Conditii pentru protectia solului, a apei subterane precum si a deseurilor produse

Conditiile trebuie sa se bazeze pe BAT-uri, fara ca utilizarea unei anumite tehnici sau tehnologii sa fie impusa; trebuie luate in considerare caracterul tehnic al instalatiei, amplasamentul ei geografic si conditiile de mediu existente la fata locului

Prevederile referitoare la supravegherea emisiilor (Stabilirea metodologiei de masurare, frecventei masuratorilor si a procedurii de evaluare)

Obligatia de a furniza date autoritatilor compentente in vederea verificarii respectarii conditiilor

Masurile referitoare la conditii, altele decat cele de functionare normala (de ex. pornirea)

Operatorul trebuie sa depuna o cerere de autorizare care trebuie sa cuprinda:

descrierea instalatiei, activitatile desfasurate

prezentarea materiilor prime si auxiliare, alte substante si energie

descrierea surselor de emisii din instalatie

descrierea conditiilor amplasamantului instalatiei

indicarea naturii si a cantitatilor de emisii care pot fi evacuate din instalatie in fiecare factor de mediu, precum si identificarea efectelor semnificative ale acestor emisii asupra mediului

tehnologia prevazuta si alte tehnici in vederea prevenirii emisiilor sau – daca nu este posibil – in vederea masurilor de reducere a emisiilor

masuri pentru prevenirea/ valorificarea deseurilor

masuri prevazute pentru supravegherea emisiilor

alte masuri pentru indeplinirea obligatiilor principale


2.3. Puncte de intersectie intre Directiva IPPC si Directivea COV

Observatie: data fiind revizuirea in curs a Directivei IPPC, punctele de intersectie reprezentate mai jos pot suferi modificari. Ghidul reda stadiul actual la momentul de fata.

1. Activitati

Urmatoarele tabele prezinta concordantele, resp. deosebirile intre cele doua directive. Asa cum arata tabelul urmator, Directiva IPPC si Directiva COV coincid, in esenta, la cele mai multe activitati.

Prezentarea activitatilor cu puncte de intersectie ale Directivelor IPPC / COV

Directiva IPPC, nr. anexa I Directiva COV, nr. anexa II A Nr. 6.7 Instalatii pentru tratarea suprafetelor materialelor, obiectelor, produselor prin utilizarea solventilor organici, in special pentru apretare, imprimare, acoperire, degresare, impregnare, lipire, lacuire sau imbibare, cu o capacitate de consum de mai mult de 150 kg de solventi/ h sau mai mult de 200 t/an.In documentul de referinta aferent Celor mai bune tehnici disponibile pentru Tratarea suprafetelor utilizand solventi organici (BREF STS)( Reference Document on Best Available Techniques on Surface Treatment using Organic Solvents), sunt tratate in principal urmatoarele activitati:

tiparirea fabricarea sarmei bobinate fabricarea materialelor de slefuire fabricarea benzilor adezive vopsirea autoturismelor vopsirea autoutilitarelor vopsirea autobuzelor Trenuri Vapoare Avioane Alte suprafete metalice Benzi metalice Ambalaje metalice Piese sintetice Mobila si lemn Impregnarea lemnului Fabricarea oglinzilor

1: Tipărire pe rotativă ofset cu uscare prin încălzire

2: Rotogravura de editare 3: Alt tip de rotogravură, flexografie, tipărire

serigrafică în rotativă, laminare sau lacuire, tipărire serigrafică în rotativă pe textile si carton

4: Curăţarea suprafeţelor 5: Alte tipuri de curăţare a suprafeţelor 6: Acoperirea in serie de protectie a vehiculelor

si retusarea suprafetelor vehiculelor 7: Acoperirea bobinelor 8: Alte tipuri de acoperire, inclusiv acoperirea

metalelor, materialelor plastice, textilelor , ţesăturilor, filmului si hârtiei

9: Acoperirea sârmei bobinate 10: Acoperirea suprafeţelor din lemn 11: Curăţarea chimică „uscată” 12: Impregnarea lemnului 13: Acoperirea pieilor 14: Fabricarea încălţămintei 15: Laminarea lemnului şi si a materialului

plastic 16: Acoperirea cu adeziv

La urmatoarele activitati, exista inca deosebiri intre Directiva IPPC si Directiva COV:

Tabel: Prezentarea diferentelor dintre Directivele IPPC si COV

Directiva IPPC Directiva COVSunt cuprinse toate instalatiile pentru tratarea suprafetelor materialelor, obiectelor, produselor in special pentru

In principiu sunt cuprinse aceleasi activitati. Pe langa tratarea suprafetelor, sunt implicate insa si alte activitati (de ex. nr. 17


apretare, imprimare, acoperire, degresare, impregnare, lipire, lacuire, curatare, cu o capacitate de utilizare de mai mult de 150 kg de solventi organici pe ora sau mai mult de 200 t/an.

Utilizarea de solventi care nu se leaga de o tratare a suprafetelor, nu este cuprinsa. Enumerarea activitatilor nu este exclusiva.

fabricarea substantelor de acoperire, lacurilor, cernelurilor si adezivilor, cu un prag de consum al solventilor > 100 t/an; nr. 18 conversia cauciucului cu un prag de consum al solventilor > 100 t/an, nr. 19 extractia uleiurilor vegetale si grasimilor animale precum si rafinarea uleiurilor vegetale (>10 t/an)).

Substratul care trebuie tratat precum si procedeele nu sunt stabilite in directiva, de ex. nu se limiteaza la o procedura specifica imprimarii, un procedeu de acoperire/ lacuire la un substrat specific precum sticla.

Activitatea si substratul respectiv sunt definite explicit in anexa I a Directivei COV. Procedurile resp. substraturile, altele decat cele mentionate nu intra sub incidenta directivei.

In continuare vor fi cuprinse instalatii pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza prin utilizarea unei proceduri chimice sau biologice fara stabilirea unui prag de consum al solventilor.

Va fi cuprinsa fabricarea produselor farmaceutice cu un prag de consum al solventilor > 50 t/an.

2. Instalatii

Ambele directive au aceeasi notiune pentru instalatie:

Unitate tehnica fixa, in care se desfasoara una sau mai multe activitati care intra in domeniul de apli-care precum si alte activitati asociate direct cu acestea, care au o legatura tehnica cu activitatile care se desfasoara pe acest amplasament si care pot avea efecte asupra emisiilor si poluarii mediului. Da-ca unul si acelasi operator desfasoara mai multe activitati din aceeasi categorie intr-una si aceeasi ins-talatie sau pe unul si acelasi amplasament, atunci capacitatile activitatilor se insumeaza conform anexei I nr. 2 a Directivei IPPC.

Exemplu: Fabricarea pieselor din metal si acoperirea

Pe un teritoriu al unei intreprinderi sunt fabricate doua produse diferite in doua sine de productie. In ambele linii de productie are loc o curatare a suprafetei, urmandui apoi acoperirea.

Prima etapa este verificarea aplicabilitatii Directivei IPPC. Atata la fabricarea produsului A cat si la a produsului B se desfasoara o activitate conform anexei I nr. 6.7 din Directiva IPPC. Deoarece la fabricarea produselor A si B se face referire la o activitate din aceeasi categorie, capacitatile ambelor


Teritoriul intreprinderii

Fabricarea produsului A

Curatarea suprafetelor

Acoperire

Fabricarea produsului B

Curatarea suprafetelor

Acoperire

activitati trebuie insumate pentru amplasamentul respectiv conform anexei I nr. 2. Daca valoarea de prag este depasita, atunci este vorba de o instalatie care cade sub incidenta IPPC.

Urmatoarea etapa este verificarea aplicabilitatii Directivei COV. Atat la fabricarea produsului A cati si la a produsului B, se desfasoara 2 activitati, curatarea suprafetei si acoperirea metalului. Conform articolului 1 trebuie aplicata Directiva COV pentru activitatile din anexa I, la care valorile de prag pentru consumul de solventi, mentionate in anexa II A, sunt depasite. Astfel consumurile de solventi pentru activitatea de curatare a suprafetei pentru produsele A si B trebuie adunate. Analog este valabil si pentru activitatea de acoperire a metalului.

Urmatoarele cazuri sunt posibile:

• O instalatie IPPC cu aplicarea Directivei COV pentru activitatile de curatare a suprafetei si de acoperire a metalului

• O instalatie IPPC cu aplicarea Directivei COV pentru doar o activitate de ex. curatarea suprafetelor, deoarece pentru cealalta activitate nu este realizata valoarea de prag pentru consumul de solventi.

• Nici o instalatie IPPC, insa cu aplicarea Directivei COV pentru ambele resp. doar o activitate (in functie de consumul de solventi)

• Nici o instalatie IPPC si fara aplicarea Directivei COV, deoarece valorile de prag pentru consumul de solventi atat din Directiva IPPC cat si din Directiva COV nu sunt depasite (de ex. lacuirea cu pulbere si hold-up scazut la curatarea suprafetelor cu solventi organici (mod de operare in circuit)).

3. Solventi

Directiva IPPC Directiva COV

In Directiva IPPC nu este definita clar capacitatea de consum a solventilor organici. In principal se inteleg, prin notiunea de solventi organici, substantele organice care dizolva alte substante. Datorita relevantei deosebite pentru mediu (contributie importanta la formarea fotoxi-dantilor in timpul smogului de vara, caracteristici partial toxice, efect suparator prin miros), notiu-nea de solvent trebuie interpretata in amanunt. Solventii pot avea mai multe utilizari: dizolvarea liantilor pentru lac, diluarea componentilor lacului si realizarea unei viscozitati si compozitii a lacului in asa fel incat sa se faca posibila aplicarea si uscarea optima a acestuia.

Un criteriu de volatilitate pentru eliminarea anumitor solventi organici nu a fost stabilit aici, aceasta insemnand ca si solventii organici cu o presiune scazuta trebuie luati in considerare.

Directiva COV se refera la consumul de asa numitii „compusi organici volatili” (COV), unde COV-urile recuperate pentru reutilizare pot fi scazute. Compusii organici volatili (COV) sunt, astfel, compusi organici cu o presiune a vaporilor de 0,01 kPa la 293,15 K sau acei compusi care, in functie de conditiile de prelucrare (de ex. la uscarea obiectelor) dovedesc o anumita volatilitate (Articolul 2 Nr. 17 Dir. COV).

In continuare, notiunea de solventi cuprinde nu doar solventi organici “clasici”, utilizati pentru dizolvarea altor substante, ci si mijloace de curatare, dispersie si reglare a viscozitatii sau a tensiunii suprafetei, emulgator si conservant.

4. Consumul de solventi


Deoarece conceptul de capacitate de consum nu este clar definit in Directiva IPPC, Comisia Europeana intentioneaza sa aduca o clarificare in acest sens, in perioada urmatoare, intr-un comunicat al UE. In special, referitor la acest aspect este foarte important daca solventii recuperati in vederea reutilizarii pot fi scazuti din input-ul de solventi. Preventiv se recomanda ca pana la clarificarea adusa de UE, pentru identificarea capacitatii de consum sa se porneasca de la totalul maxim al cantitatii de solventi ce pot fi utilizati. Capacitatea de solventi reprezinta aici dimensiunea legala si intr-adevar posibila a unitatii. Utilizarea unei valori medii a cantitatii de solventi utilizate intr-o perioada de timp mai mare (de ex. zi, saptamana) nu este admisa. Decisiva este cantitatea posibil-cosumabila orara, si resp. anuala, tinand cont de parametrii specifici masinilor, produselor si exploatarii, ca de ex. suprafata lacuita, densitatea lacului, viteza de acoperire, care in cazuri singulare pot limita cantitatea teoretic posibila, introdusa spre utilizare.

La dorinta participantilor la primul workshop, au fost incluse urmatoarele explicatii referitoare la consumul de solventi conform Directivelor IPPC si COV: (extrase din Cap. 4.3)

Directiva IPPC Directiva COV

Atunci când se verifică dacă o instalaţie intră sub incidenţa nr. 6.7 din Anexa I a Directivei IPPC, trebuie să fie avute în vedere capacitatea maximă instalată şi consumul maxim posibil de solvenţi, la funcţionarea în orele de vârf; la calculul consumului de solvenţi pentru Directiva IPPC, trebuie să fie avut în vedere cel mai rău caz - „Worst Case“. În ceea ce priveşte conţinutul de COV al materialelor utilizate, trebuie să fie considerată cea mai proastă situaţie; acest lucru înseamnă că, la redarea domeniului COV pentru o substanţă utilizată, se utilizează pentru determinare procentul de COV maxim exprimat. La o multitudine de substanţe diferite, pentru produse diferite, în autorizaţie se poate menţiona, în fiecare caz, cantitatea maximă de produs cu consumul de solvenţi cel mai defavorabil, respectiv maxim admis (de ex. fabricarea produsului A: 4000 buc./an cu consumul maxim de solvenţi 50 t/a; fabricarea produsului B: 6000 buc./an cu consumul maxim de solvenţi 70 t/a etc.). În autorizaţie se poate cere, deasemenea, ca, pentru determinarea consumului de solvenţi, să se utilizeze un bilanţ total de solvenţi şi, suplimentar pentru fiecare produs, un bilanţ al solvenţilor detaliat. In cazurile în care, la randamentul de producţie maxim instalat, la utilizarea celui mai defavorabil conţinut de COV al substanţelor utilizate, se depăşesc pragurile cantitative conform nr. 6.7 din Anexa I a Directivei IPPC, însă operatorul exclude complet că ar fi atins această capacitate de producţie, trebuie să fie inclusă în autorizaţie o condiţie care să limiteze astfel randamentul de producţie, încât să fie exclusă

Consumul de solvenţi conform Directivei COV este consumul real de solvenţi, care se poate modifica anual (spre deosebire de Directiva IPPC: acolo apare consumul maxim posibil de solvenţi la utilizarea la maxim a capacităţii).

a) Instalaţii noi:

La instalaţii noi, la determinarea consumului de solvenţi se porneşte, în principiu, de la o mărime a capacităţii, ţinând cont de capacitatea nominală, ca şi de modul şi timpul de funcţionare. Aceasta este o abordare pragmatică a solvenţilor. Altfel, la instalaţii care au un consum de solvenţi apropiat de o valoare de prag, în funcţie de consumul de solvenţi, trebuie să fie puse cerinţe diferite, de la caz la caz. Iar aceasta nu ar fi o situaţie mulţumitoare nici pentru operatorul unei instalaţii, nici pentru autoritatea de implementare competentă.

b) Instalaţii existente:În locul consumului de solvenţi real, foarte variat în anumite circumstanţe, nu trebuie să fie folosit consumul de solvenţi "real şi legal posibil" al unei instalaţii care necesită autorizare, la aprecierea domeniului de aplicabilitate al Directivei COV. Chiar şi atunci când consumul de solvenţi autorizat se află deasupra valorii de prag, conform Anexei IIa pentru o activitate din Directiva COV, însă pragurile cantitative conform Anexei IIa din Directiva COV nu sunt depăşite, în mod evident, înseamnă că activitatea nu intră sub incidenţa Directivei COV. Din motive de siguranţă legală se recomandă adaptarea consumului de solvenţi autorizat în autorizaţie, conform condiţiilor actuale. Altfel, trebuie să se asigure faptul că


depăşirea pragului IPPC (adaptarea capacităţii de producţie, în autorizaţie, la condiţiile reale), de ex.

„Consumul de solvenţi al instalaţiei nu are voie să depăşească o valoare de 150 kg de solvenţi pe oră sau mai mult de 200 t pe an.“

Eventual alte precizări (totuşi, în contextul limitării operatorului):„În acest scop, au voie să fie produse maxim xxx bucăţi din produsul A, cu un consum de solvenţi de xxx t/a, yyy bucăţi din produsul B cu un consum de solvenţi de yyy t/a ....“

instalaţia/activitatea respectă cerinţele Directivei COV, dacă, pe parcursul unui an, consumul de solvenţi depăşeşte valoarea de prag din Anexa IIa.

La instalaţiile COV, la care consumul de solvenţi variază puternic, adică acolo unde instalaţia se supune Directivei COV pe parcursul unui an, apoi, anul următor, nu mai intră sub incidenţa acesteia, instalaţia trebuie să fie închisă, resp. îmbunătăţită considerabil, în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor din Directiva COV.

5. Constructia si exploatarea instalatiilor noi

Directiva IPPC Directiva COVArticolul 4: Instalatiile noi trebuie exploatate cu autorizare conform directivei.

Articolul 3: Toate instalatiile noi trebuie sa corespunda articolelor 5,8 si 9. Toate instalatiile noi se vor inregistra sau autoriza inainte de a fi puse in functiune.

6. Instalatii existente

Instalatie existenta: Definitie identica in Directiva IPPC si Directiva COV:

Instalatie, care este in functiune sau care a fost autorizata sau inregistrata in cadrul reglementarilor legislative existente inaintea inceperii aplicarii acestei Directive sau care a fost, conform autoritatilor competente, obiect al unei cereri de autorizare completa, daca instalatia mentionata in utlimul caz este pusa in functiune cel tarziu la 1 an dupa intrarea in vigoare a Directivei (Directiva COV: cel tarziu 31 Martie 2002; Directiva IPPC: cel tarziu 31.10.2000)

Directiva IPPC Directiva COVInstalatiile existente trebuie sa fie autorizate pana cel tarziu la 30.10.2007, prin autorizare sau, intr-un mod corespunzator, prin verificare iar, daca este cazul, prin actualizarea conditiilor in conformitate cu prevederile Directivei.

Toate instalatiile existente trebuie inregistrate sau autorizate pana cel tarziu la 31.10.2007.


7. Modificarea substantialaPrezentarea punctelor de interferenta a Directivelor IPPC si COV, referitoare la modificarea substantiala

Directiva IPPC Directiva COVModificarea modului de functionare conform Directivei IPPC (articolul 2 nr. 10a):Modificarea caracterului sau a modului de functionare sau extinderea instalatiei cu efecte asupra mediului

Modificare substantiala conform Directivei IPPC (articolul 2 nr. 10b):

Modificarea modului de functionare, care dupa opinia autoritatilor competente, poate avea efecte negative asupra omului si mediului

Modificarea substantiala in sensul Directivei COV (articolul 2 nr. 4):•instalatii conform Directivei 96/61/CE (Directiva IPPC): modificare substantiala in sensul Directivei 96/61/CE

•instalatii mici (sub intervalul de prag inferior a Nr. 1, 3, ,4, 5, 8, 10, 13, 16 sau 17 din anexa II A sau in cazul altor activitati, pentru consumul de solventi < 10 t/an):

a) o modificare, care dupa evaluarea autoritatilor competente, poate avea efecte negative considerabile asupra sanatatii si mediului, sau

b) modificarea capacitatii nominale , care duce la o crestere a emisiilor de compusi organici volatili cu mai mult de 25%

• Toate celelate instalatii:a) o modificare care, dupa evaluarea autoritatilor competente, poate avea efecte negative considerabile asupra sanatatii si mediului, sau

b) modificarea capacitatii nominale, care duce la o crestere a emisiilor de compusi organici volatili cu mai mult de 10%

Efectul modificarii esentiale:

Directiva IPPC Directiva COVO modificare substantiala intentionata de operator nu poate fi intreprinsa fara o autorizare emisa. Cererea de autorizare si decizia autoritatilor competente trebuie sa cuprinda acele parti ale instalatiei, care vor fi afectate de modificare.

- Este necesara procedura de autorizare!

La instalatiile,

la care se prevede o modificare substantiala sau

care, ca urmare a modificarii esentiale, vor intra sub incidenta acestei Directive,

partea instalatiei afectata, care va fi supusa modificarii, va fi clasificata ori ca instalatie noua ori ca instalatie existenta, daca emisiile totale a intregii instalatii nu depasesc valoarea, care ar fi realizata daca partea instalatiei esential modificata ar fi fost considerata instalatie noua.

Pentru clasificarea ca instalatie noua: Autorizarea sau Inregistrare inainte de punere in functiune

Pentru clasificarea ca instalatie existenta:Autorizare sau inregistrare pana cel tarziu 31.10.2007


Exemple pentru o modificare substantiala:

Instalarea unei unitati noi de acoperire

Utilizarea substantelor de acoperire cu emisii ridicate de COV

Rezumatul etapelor de verificare pentru aplicarea Directivelor COV si IPPC:


Ja

Instalatia care utilizeaza solventi/ activitatea pe amplasament

Intra instalatia sub incidenta Directivei IPPC?(Activitate conform anexei I cu capacitatea de consum corespunzatoare)

Instalatie noua/ modificari esentiale: Este necesara derularea procedurii de autorizare integrata conform Directivei IPPC, cu decizia de autorizare

Instalatiile existente vor fi exploatate pana cel tarziu la 30.10.2007 in conformitate cu cerintele Directivei IPPC (prin autorizare sau, intr-un mod reprezentativ, prin verificare, si daca este adecvat, prin actualizarea conditiilor).

Realizarea unui nivel ridicat de protectie a mediului ( abordare integrata) prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (acestea pot fi “mai restrictive” decat respectarea Directivei UE COV)

Intra instalatia/ activitatea sub incidenta Directivei COV?

(Identificarea activitatilor/ instalatiilor conform anexei I/ IIA si depasirea consumului de solventi conform anexei II A pe amplasament)

Autorizare si/sau inregistrare

Respectarea cerintelor (minime) ale Directivei COV

Intra instalatia sub incidenta Directivei IPPC?(Activitate conform anexei I cu capacitatea de consum corespunzatoare)

Nu

Da

Da

Da

Nu

Da

2.4. Cerintele pentru mentinerea calitatii aerului la instalatiile, care se spune directivei IPPC si COV

2.4.1 Respectarea valorilor limita de emisie conform articolului 5 alin. 2 din Directiva COV

In anexa IIA a Directivei COV se vor diferentia in principiu doua tipuri de valori limita de emisie:

1. Valori limita de emisie totale raportate la produse

La instalatiile din anexa 2 Nrn. 9, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 19 sunt stabilite valori limita totale de emisie [g/kg; g/m²; kg/m³; g/Paar; kg/t]. Masurile operatorului trebuie sa asigure in orice mod ca valoarea limita totala de emisie va fi respectata.


Respectarea cerintelor cf. art. 5 alineatul 1

Alternativa 1:Respectarea valorilor limita stabilite in anexa 2 (conform art. 5 alineatul 1a)

Alternativa 2:Utlizarea unui plan de reducere cf. art. 5 alineatul 1b)

Plan de reducere pentru instalatii (anexa 4 nr. 1):Posibil pentru toate tipurile de instalatii

Operatorul va trebui sa aduca dovada echivalentei gradului de reducere al emisiilor

Planuri de reducere pentru instalatii de aplicare a straturilor de acoperire (anexa 4 nr. 2):

Pentru instalatii de aplicare a straturilor de acperire cu continut constant de substante solide

Fara dovedirea echivalentei gradului de reducere a emisiilor

Certificat simplificat (Sugestia STE):Pentru instalatii mici care nu trebuie autorizate din punctul de vedere al imisiilor (< 15 t consum de solventi/an)

Fara dovedirea echivalentei gradului de reducere a emisiilor

2. Valorile limita pentru emisiile fugitive, gazele reziduale precum si valorile limita totale de emisie raportate la solventii utilizati

Art. 2 Nr. 10: Emisiile fugitive: Toate emisiile de COV, care nu provin din gazele reziduale dintr-o instalatie, inclusv emisiile

care ajung in mediu exterior prin ferestre, usi, guri de aerisire si deschideri similare precum si COV-urile continute in produsul fabricat intr-o instalatie

Art. 2 Nr. 11 al Directivei COV: gazele rezidualea) Gazele emise captate tratate = gazele emise, eliberate definitiv in atmosfera dintr-o instalatie de

epurare a gazelor reziduale

b) Gazele emise captate si netratate = gazele emise, eliberate definitiv in atmosfera printr-un cos sau alte conducte de evacuare, fara a fi tratate intr-o instalatie de epurare a gazelor reziduale

Atunci cand emisiile unei instalatii ajung in aerul unei incaperi iar acest aer din incapere (aerul uzat al halelor) este transmis in atmosfera, aceste emisii sunt emisii fugitive in sensul art. 2.Nr. 10 al Dir. COV.

Precizare:In Germania:Motivarea pentru aplicarea unui plan de reducere: Gazele emise „captate neepurate“ se considera emisii fugitive la diferitele activitati (in special la instalatiile de acoperire si tiparire)Diferentierea in cadrul O1 = gaze reziduale captate in

O1.1 = gaze reziduale captate epurate

O1.2 = gaze reziduale captate neepurate

La anumite instalatii (instalatii de acoperire si tiparire): Gazele captate neepurate se considera emisii fugitive

se elimina problema „diluarii“ cu aer curat


Curatare partiala

EQ1: Emisii in gazul rezidual captat O1EQ 2: Aerul uzat din hale = Emisii fugitive O4

Masina de curatat

Stative spalare manuala

EQ3: Emisiile in gazul rezidual captat O1

multe tipuri de instalatii care nu sunt prevazute cu instalatie de epurare a gazelor reziduale vor aplica planuri de reducere = Respectarea OM 859/2006 prin aplicarea unor masuri primare.

Romania a preluat aceste reglementari germane in special printr-un ordin de ministru OM 859/2005.

Respectarea valorii limita pentru emisiile fugitive:

Emisiile fugitive maxim admise se calculeaza in functie de procentul dat in anexa III din cantitatea de solventi utilizata anual (I1 + I2).

La instalatiile la care gazele captate netratate sunt considerate emisii fugitive, solventii utilizati sunt emisi in atmosfera complet sub forma de emisii fugitive. Valoarea limita pentru emisiile fugitive nu se poate respecta fara masuri de reducere a emisiilor. Fie operatorul se decide pentru un plan de reducere fie gazele emise se vor capta si transmite catre o sursa de emisie si se vor transmite catre o instalatie de epurare a gazelor in vederea respectarii valorii limita de emisie din anexa IIA a Directivei COV.

2.4.2 Aplicarea unui plan de reducere (vezi anexa 7.2)Alternativ la respectarea valorilor limita de emisie conform anexei IIA a Directivei COV, operatorul se poate decide si la un plan de reducere. Operatorul are astfel libera alegere de a respecta cerintele Directivei COV printr-o tehnologie “end-of-pipe” (instalatie de epurare a gazelor emise) sau prin inlocuirea substantelor ce contin cantitate mare de solventi cu substante care contin cantitate redusa de solventi (scopul: reducerea emisiilor prin masuri primare).

In principiu, conform Directivei COV, exista 2 variante de planri de reducere:

a) Plan de reducere oarecare

b) Plan de reducere specific.

La un plan de reducere oarecare se va desfasura un concept de masuri dezvoltat special pentru instalatie (=elaborat in mod special pentru instalatie). Operatorul va aduce aici dovada ca se va obtine o reducere a emisiilor care sa fie similara cu cea pe care ar realiza-o aplicand valorile limita de emisie conform anexei IIA din Dir. COV .

Pentru aplicarea substantelor de acoperire, a lacurilor, adezivilor sau cernelurilor este prezentat la nr. 2 din anexa IIB un plan de reducere (= plan de reducere specific pentru instalatiile de acoperire), la a carui aplicare nu mai este necesara o dovada a similaritatii (respectarea valorilor limita de emisie numite in anexa IIA). Pentru aceasta, operatorul prezinta autoritatii un plan de reducere in care face dovada reducerii continutului mediu de solventi utilizati in ansamblu si/sau marirea randamentului componentelor solide, pentru a reduce emisiile totale provocate de instalatie la un anumit procent al emisiilor de referinta, asa numita emisie tinta, in cadrul perioadei admise de calcul.


Modalitatea de procedare in cazul aplicarii unui plan de reducere specific, conform nr. 2 din anexa IIB:

Stabilirea cantitatii totale de componenta solida aflata anual in cantitatea totala de material de acoperire si/sau cerneala, lac,vopsea, adeziv

Calculul emisiei anuale de referinta = cantitatea totala de componenta solida * factorul de multiplicare (din tabelul 2 anexa IIB)

Calculul emisiei tinta = emisia de referinta * procentul (in functie de tipul de instalatie, din nr 2iic din anexa IIB)

Planul de reducere este respectat cand emisia totala reala emisia tinta, conform bilantului de solventi din anexa III a Dir. COV.

Sunt considerate componente solide toate substantele din preparatele de acoperire, cerneluri, lacuri, lacuri incoloare, adezivi, care se solidifica imediat dupa evaporarea apei sau a compusilor organici volatili (ca de ex. liantii, pigmantii, substantele de umplere din lacuri, vopsele, adezivi).

Pentru realizarea unui plan de reducere, cele mai utilizate metode pentru prevenirea si reducerea emisiilor COV („masurile primare“), sunt:

Utilizarea lacurilor pe baza de apa (continut redus de COV)

Utilizarea lacurilor sub forma de pulbere

Lacurile High Solid (lacurile cu continut ridicat de corp solid)

Lacurile cu continut redus de COV care se solidifica prin actionarea radiatiilor (de ex. raze UV)

Observatie – Aplicarea dovezii simplificate in Germania si in Romania (vezi cap. 2.4 aliniatul 7.2):La anumite instalatii mai mici , emisia tinta se considera respectata daca in aceste instalatii se utilizeaza exclusiv substante de acoperire cu continuturi de solventi resp. valori COV definite, reduse. Se renunta astfel la dovada similiariatitii precum si bilantul anual de solventi. Operatorul va depune la autoritate o declaratie obligatorie cu faptul ca in timpul activitatii va utiliza doar substante cu continut redus de solventi resp. valoarea COV conform “dovezii simplificate”.

Acoperirea bunurilor voluminoase:

La vopsirea avioanelor, vapoarelor sau a altor bunuri voluminoase, la care nu s-au putut respecta valorile limita de emisie ale activitatii 8 din anexa IIA din Directiva COV pentru emisiile fugitive, se va aplica un plan de reducere conform anexei III, aceasta daca aplicarea unui plan de reducere este plauzibile. In acest caz, se va demonstra autoritatii compentente inainte de punerea in functiune a instalatiei, la instalatiile vechi pana la cel tarziu 31.10.2005, ca aplicarea unui plan de reducere nu este credibila si in consecinta, se vor reduce emisiile aplicand cele mai bune tehnici disponibile. Tehnica aplicata se va verifica la fiecare trei ani si se va adapta dupa caz. Rezultatul verificarii se va documenta si se va pastra pe amplasament pana la urmatoarea verificare si se va preda autoritatii la cerere.


Propunerea STEs: Luarea in considerare a principiului prevenirii (adica prevenirea efectelor negative de mediu) la aplicarea unui plan de reducere la instalatiile IPPC si la instalatiile COV cu un consum de solventi > 15 t/a

Deoarece planul de reducere reglementeaza in general insumat doar cantitatea de emisii/an si nu diferentiaza in functie de emisiile fugitive si captate, trebuie sa se asigure ca la sursele de emisii captate ale unei instalatii, chiar daca se respectaa planul de reducere, nu este depasit domeniul de prevenire (in special in vederea prevenirii poluarii considerabile prin miros datorat substantelor organice volatile). Aceasta inseamna ca ar trebui stabilite limitari ale emisiilor pentru substantele organice (concentratii masice ale emisiilor resp. debite masice ale emisiilor) chiar daca se aplica un plan de reducere pentru sursele de emisie captate de la o instalatie ce necesita autorizatie de mediu. Aici TA Luft (Ghidul Tehnic pentru Aer) poate servi ca si sursa de informare.

Precizare:

Chiar si la aplicarea unui plan de reducere conform art. 5 alin 2b se vor lua in considerare si alte cerinte conform Dir. COV; aceasta este valabila in special pentru Art. 5 (6) - (10)(de ex. legea substitutiei pentru substantele CMR).

2.4.3 Protectia impotriva substantelor organice usor volatile periculoase pentru sanatate

In continuare, Directiva COV prevede in articolul 5 (6) – (9) o protectie deosebita impotriva solventilor periculosi pentru sanatate. Astfel, substantele cancerigene, mutagene si toxice pentru reproducere se vor substitui “in cel mai scurt timp posibil”; ca valoare limita de emisie s-a stabilit un debit masic de 10 g/h resp. in gazul rezidual captat o concentratie de 2 mg/m³ la un debit masic de > 10 g/h. Pentru substantele organice volatile halogenate cu factorul de risc R 40 (“posibile pagube ireversibile”) ale caror debit masic este mai mare sau cel putin egal cu 100 g/h, se respecta o valoare limita de emisie de 20 mg/m³ .


3. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru Instalatiile COV

3.1. Generalitati

Desfasurarea tipica a proceselor la instalatiile de acoperire:

In urmatoarele locuri pot apare emisii de COV la acoperiri:


Depozitarea substantelor utilizate, de ex. containere, canistre, butoaie

Amestecul/ diluarile substantelor utilizate

Transportul materialelor, de ex. transbordarea

Procesul de acoperire: aplicarea si uscarea

Curatarea, de ex. a pistoalelor de pulverizare, recipientelor cu vopsele, conductelor de alimentare cu vopsea

Eliminarea deseurilor cu continut de solventi

Emisiile de COV

- Stropirea la transbordare/transfer- Recipiente deschise/neetanse- Procesele deschise de transbordare

in recipiente mai mai mici- Resturile de substanta din recipiente- Scurgeri

- In timpul aplicarii substantelor de acoperire (Overspray)

- La evaporare si in timpul uscarii

- In timpul procesului de curatire prin agentii de curatire cu continut de COV

- Resturi de materiale de curatire pe aparate

- Recipiente deschise cu subst. de curatare

- Carpe inmuiate in solventi

- Stropirea la transbordare- Recipiente deschise/neetanse- Etape deschise de transbordare- Resturi in recipiente- Carpe inmuiate in solventi- Material de adsorbtie cu continut de

solventi (adsorber cu carbune activ ca mediu de epurare a gazului emis)

Pretratatea de ex.degresarea

Ev. Tratarea suprafetelor metalelor, de ex. fosfatarea(la autovehicule)

Acoperirea, de ex.:•Grunduirea•Lacul de baza•Lacul de acoperire

3.2. BREF Tratarea suprafetelor cu solventi organici

3.2.1. BATgenerale

Cele mai Bune Tehnici Disponibile pentru instalatiile COV sunt descrise in BREF „Tratarea suprafetelor cu solventi organici“, versiunea ianuarie 2007 [1]. Scopul este asigurarea unui nivel ridicat de protectie pentru mediu. Punctul central este astfel prevenirea si reducera emisiilor de COV. Suplimentar se va acorda atentie ca prin masurile de reducere a emisiilor de COV sa se realizeze reducerea emisiilor asupra tuturor factorilor de mediu. Pentru estimarea efectelor de mediu si a costurilor aferente, este avantajos daca operatorul implementeaza un sistem de management al mediului (materiale/substante periculoase, emisiile in aer si zgomot, energia, apa/apa uzata, deseurile, siguranta in functionare etc.) si cerceteaza in prealabil efectele preconizate, in timpul proiectarii instalatiilor sau modificarilor vizate.

BAT-urile relevante pentru protectia impotriva imisiilor in domeniul tratarii suprafetelor pentru utilizarea solventilor organici:Lacurile utilizate, procedeul de aplicare si necesitatea epurarii gazelor emise depinde mult de tipul, geometria, scopul utilizarii si suprafata pieselor/materialelor utilizate. BAT-ul inseamna in general reducerea emisiilor prin substantele de acoperire cu emisii reduse si/sau epurarea gazelor emise utilizandu-se cat mai putina energie posibila si cat mai eficient materialele. Alte BAT generale sunt:

3.2.1.1 Substituirea substantelor periculoase BAT reprezinta utilizarea

Substantelor cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere („substantele CMR“)(substantele cu factorii de risc R 45, R 46, R 49, R 60, R 61 se vor inlocui cat de repede posibil prin substante mai putin periculoase. Pentru substantele CMR care nu s-au inlocuit inca se aplica o valoare limita de 2 mg/m³ la un debit masic de > 10 g/h)

Substantele ecotoxice cu factorii de risc R 58 resp. R 50/53 precum si Substantele cu un potential ridicat de descopunere a ozonului (R 59).

3.2.2.2 Depozitarea solventilor si deseurilorBAT reprezinta reducerea riscurilor de mediu si incendiu la transbordarea si depozitarea substantelor organice periculoase, in special a solventilor, substantelor si deseurilor cu continut de solventi precum si a agentilor de curatare murdari prin

Reducerea opririlor substantelor periculoase in instalatie. Cantitatile mai mari se vor depozita intr-un spatiu de depozitare adecvat pentru aceste substante.

Instalatia de retur gaze Sigurante de supra-umplere la rezervoarele de depozitare


Depozitarea solventilor, a substantelor utilizate si a deseurilor cu continut de solventi aflate in recipiente inchise

Vezi si anexa 7.6, masurile de reducere a emisiilor fugitive.

Prevenirea si reducerea emisiilor din aer

3.2.2.3 Reducerea cantitatilor de lac si solvent utilizate

BAT reprezinta reducerea cantitatii de lac si solventi utilizati prin imbunatatirea capacitatii de lacuire a partilor, de ex.:

Spargerea/rotunjirea canturilor ascutite Prevenirea adancirii pieselor Montajul pieselor dupa lacuire, care influenteaza negativ procesul de lacuire Indepartarea din timp a murdariilor/defectelor pieselor din lantul de productie Reducerea rugozitatii suprafetei pieselor la fabricarea mecanica resp. prelucrare; dupa caz,

optimizarea procesului de fabricare a pieselor Realizarea schimbului de culoare fara spalare in cazul grunduirii sau a lacuirilor nepretrentioase

optic Strangerea laolalata a pieselor ce se vor lacui cu aceeasi culoare („formarea blocului de

culoare“) Golirea conductelor de alimentare cu lac inainte de spalare de ex. prin utilizarea tehnicii de

impingere cu un alt mediu

3.2.2.4 Utilizarea vopselelor cu continut redus de emisii si a agentilor de curatare

BAT reprezinta utilizarea vopselelor cu continut redus de emisii si a agentilor de curatare (masuri primare), de ex.: Reducerea continutului de solventi organici prin utilizarea lacurilor cu continut mare de corp

solid („High Solids“): Utilizarea sistemelor de lacuri cu emisii reduse, care se intaresc prin radiatii (de ex. raze UV) Inlocuirea cat mai mult posibil a solventilor organici cu apa (lacuri diluabili cu apa/solubili) Utilizarea lacurilor sub forma de pulbere (cu reciclarea norului de pulbere format) Lacuirea cataforetica prin scufundare, dupa caz acoperirea finala cu lac fie cu lac lichid fie cu

lac-pulbere


3.2.2.5 Utilizarea tehnicilor de aplicare cu emisii reduse

BAT reprezinta utilizarea tehnicilor de aplicare cu emisii reduse, de ex.: Aplicarea cu valturi Turnarea Scufundarea Inundarea Pulverizarea HVLP Procedeul electrostatic prin pulverizare Lacuirea prin vacuum

Randamente realizate (Sursa: Corley (1991); BREF):

Proces Randamentul aplicatiei [%]

Sistemul de lacuire aplicabil

Geometria pieselor Limitari

Aer comprimat 20 – 65 1 K, 2 K Independent -

Airless (fara aer) 40 – 80 1 K, 2 K Mare, simplu -

Airmix (cu amestec de aer) 35 – 75 1 K, 2 K Mare, simplu -

HVLP (volum mare presiune mica)

45 – 65 1 K, 2 K Independent -

Aer comprimat cu sustinere electrostatica

50 – 80 1 K, 2 K Fara cusca Faraday Piese conductoare

Airless cu sustinere electrostatica

45 – 85 1 K, 2 K Fara cusca Faraday Piese conductoare

Valturi 100 1 K plat, suprafata plana -

Turnare 100 1 K plat, suprafata plana -

Inundare 85 – 95 1 K Fara turnare secventiala Pierderi mari de solvent

Scufundare 75 – 90 1 K Fara turnare secventiala Pierderi mari de solvent

Pulbere, proces de pulverizare lectrostatic

50 – 95 Pulbere Independent Piese conductoare si rezistente la temperatura

3.2.2.6 Tehnologiile"End-of-pipe" pentru COV

Daca valorile limita de emisie nu pot fi respectate prin alegerea substantelor cu emisii reduse si prin desfasurarea proceselor, atunci urmatoarele tehnologii aplicate la finalul procesului de productie ("End-of-Pipe") se vor considera tehnologii BAT:

Recuperarea solventilor din gazele evacuate cu scopul reutilizarii solventilor recuperati (insa nu ca si combustibil substituent!)

Distrugerea solventilor din gazele evacuate prin instalatii adecvate de epurare a gazelor emise. La acest punct exista de ex. procedeul termic oxidativ si procedeul biologic precum si tehnicile de adsorptie si absorptie.


Se vor lua in considerare urmatoarele puncte: Recuperarea energiei, daca solventii sunt incinerati (de ex. utilizarea caldurii cedate,

cogenerarea, masina de absorptie la rece) Reducerea energiei, utilizata pentru separarea si distrugerea solventilor. Reducerea energiei utilizate pentru epurarea gazelor emise prin reducerea fluxurilor volumice

de gaze emise tratate si optimizarea concentratiilor de gaz brut, astfel incat sa se obtina o functionare autoterma.

Prevenirea si reducerea emisiilor de miros Tratarea apelor uzate Introducerea managementului deseurilor cu scopul de a reduce si cat posibil de a valorifica si

elimina desurile fara impact asupra mediului Masurile de protectie impotriva zgomotului

3.2.2.7 Separarea particulelorCea mai bune tehnica disponibila la concentrarea particulelor (pulberi) dupa separarea particulelor de vopsea (raportata la gazul evacuat uscat in stare normala (273 K, 1013 hPa)):

Instalatii existente: 5 mg/m 3 Instalatii noi: 3 mg/m 3

3.2.2.8 Curatarea suprafetelorPosibilitatile de reducere a emisiilor in cadrul curatarii suprafetelor:• Utilizarea agentilor de curatare fara solventi resp. cu continut redus de solventi• Utilizarea solventilor cu o presiune mai mica a vaporilor• Renuntarea la curatare resp. la etapele intermediare de curatare• Optimizarea sistemelor de uscare existente de ex. prin modificarea timpului de uscare,

temperatura, dispunerea produselor• Utilizarea sistemelor de curatare inchise (reducerea emisiilor fugitive), utilizarea legaturilor cu

flansa cu emisii reduse, armaturi si pompe• Utilizarea instalatiilor de tratare a gazelor emise (cu recuperarea solventilor sau cu post-ardere

termica/catalitica)• Utilizarea sistemelor inchise de umplere si golire (utilizarea tehnicii de retur gaz la procesele de

umplere)

Exemplu:Conventional: Curatarea meselor de spalare manual cu peria, pensula etc. Solventi cu un punct de aprindere > 55 °C Transmiterea solventilor fara presiune Solventii sunt recirculati printr-o cuva inapoi in recipientele de stocareSubstituirea COV: Automatele apoase de curatare Spalari cu agenti de curatare alcalina apoasa Principiul: Analog „masina de spalat a veselei, curatarea cumplet automata


Curatarea pieselor in cosuri rotative Sistem de duze cu 3 bar, 80 °C

Domeniul degresarii si pretratarii metalelor este tratat si in BREF Surface Treatment of Metals (STM) [2].

3.2.2. Reducerea mirosurilorLa sectiile care prelucreaza solventi sunt utilizate deseori substante intensive ca miros, de ex:

- Acid acetic- Alcooli grasi, acizi grasi- Hidrocarburi aromate (de ex. toluen, stiren)- Alcooli (n-Octanol, n-Butanol)- Ftalate ca plastificatori- Amine- Formaldehida, Acetaldehida- Acrilate, Vinilciclohexan, Benzen Ciclohexan

In cazul instalatiilor de lacuire dotate cu separarea la umed a norului format pot apare mirosuri ca urmare a proceselor de degradrare din apa recirculata.Chiar si la respectarea valorilor limita de emisie stabilite nu pot fi excluse mereu efectele nocive asupra mediului cauzate de mirosurile deranjante. Alte masuri se vor verifica si dupa caz, se vor transpunte. Aceasta ar trebui sa fie realizata dupa caz in baza unei expertize (observatie: In Germania se utilizeaza pentru aceasta Directiva pentru imisiile de miros GIRL).

In general ar trebui evitata prin masuri primare utilizarea de substante intens mirositoare. Pentru aceasta ar trebui sa se optimizeze procesul de ex. reducerea temperaturii, reducerea cantitatii aplicate, substituirea substantelor cu miros intens.

La aparitia sesizarilor referitoare la miros se vor determina cauzele, se vor identifica substantele mirositoare impreuna cu producatorul substantelor de acoperire resp. substratului si se vor reduce resp. se vor substitui.

Daca nu se poate preveni prin masuri primare aparitia gazelor evacuate cu miros intens, atunci acestea se vor transmite catre o instalatie de epurare a gazelor resp. se vor inalta cosurile – daca valorile limita de emisie sunt respectate. In continuare, din masurile de reducere a emisiilor fac parte de ex. incapsularea instalatiilor, capsularea partilor de instalatie, realizarea unei subpresiuni in spatiu incapsulat, depozitatea adecvata a substantelor utilizate, a produselor si deseurilor.Daca mirosurile sunt cauzate prin procese bacteriene in separatoarele umede, atunci in vederea reducerii de mirosuri ar trebui sa aiba loc o aerisirie/ rotire directionata si dupa caz schimbarea regulata a apei de recirculare. Dupa caz se pot adauga in apa recirculata biocide adecvate.

Greutati la indepartarea problemelor de miros sunt:


• Utilizarea unui numar mare de substante ce intra in proces• Utilizarea unui numar mare de variante de procese• Prezenta unei combinatii a emisiilor captate si fugitive• Structura nefavorabila a imprejurimilor – Efectul reciproc cu alte domenii• Particularitati locale meteorologice • Comportamentul modificat al dispersiei emitentilor, care condenseaza

Precizare:Daca in cadrul unei autorizatii a unei instalatii se limiteaza emisiile provenite de la substantele intens mirositoare prin stabilirea ratei de reducere a mirosului provenit de la instalatia de epurare a gazelor emise sau ca si concentratie a mirosurilor, atunci acestea vor trebui verificate prin masuratori olfactometrice. In Germania substantele cu o intensitate ridicata a mirosului (prag de miros < 0,05 mg/m3) sunt clasificate ca substante ale numarului 5.2.5 clasa I; adica la depasirea unui debit masic de emisie de 0,10 kg/h pentru toata instalatia se va respecta in gazul evacuat o concentratie masica a emisiilor de 20 mg/m3

N; uscat .

3.2.3. Alte BAT pentru alte domenii de mediu

3.2.3.1 ZgomotulSursele relevante de zgomot pot fi:Dependente de proces: masini zgomotoase precum presele, utilajele de taiere, ventilatoarele, compresoareleTransportul livrarilor.Cea mai buna tehnica disponibila este:

Identificarea surselor de zgomot de importanta si a punctelelor posibile de imisie de zgomot posibile sensitive in vecinatatea instalatiei

Acolo unde pot apare prejudicieri cauzate de zgomot, acolo trebuie redus zgomotul prin masuri adecvate, de ex. printr-un mod de functionare al instalatiei care sa reduca zgomotul (inchiderea usilor de la hala, reducerea livrarilor precum si a timpilor de livrare, prin masuri tehnice precum amortizoare de zgomot pentru cosuri, evitarea aparatelor zgomotoase, capsularea aparatelor zgomotoase)

3.2.3.2 Deseurile

In functie de activitate, pot rezulta diferite deseuri la diferitele procese de tratare a suprafetelor. In cazul


instalatiilor de acoperire pot fi urmatoarele deseuri relevante, luandu-se aici exemplul lacuirii in serie a autovehiculelor:

Agenti de degresare si curatare murdari Praful de la slefuire din separatoarele uscate, namolul de la slefuire din separatoarele

umede Solventii murdari si resturile de la distilare Materiale adsorbante si filtre uzate Carpe uzate Produse de coagulare din separarea norului format (overspray-ului) Overspray separat la lacurile pulbere Resturile de lac si adeziv precum si recipientele ce contin resturi Namolurile din pretratare (de ex. namolul cu continut de fosfati) si lacuirea prin electro-

scufundare Deseuri de la decaparea lacului

In special se va lua in considerare:In cadrul autorizatiei se va elabora un plan de prevenire, reducere, tratare si eliminare fara pagube a deseurilor (managementul substantelor si a deseurilor). Este necesar un management al deseurilor si substantelor chiar si in cadrul instalatiilor existente.Acesta ar trebui sa contina o clasificare a deseurilor conform catalogului european de deseuri. BAT este 1. prevenriea si reducerea pe cat posibil a deseurilor prin reducerea consumurilor de materiale si

reducerea pierderilor de material. Utilizarea materialelor pe cat posibil, de ex. prin procedel de aplicare cel mai eficient, reducerea deseurilor. Un management optim al materialelor brute este posibil prin urmatoarele masuri:- sisteme automate pentru amestecarea vopselurilor (de ex. in flexografie si in tiparirea ambalajelor)- Legarea directa prin conducte a alimentarii cu vopsele si solventi de rezervorul de depozitare

- Reducerea schimbului de vopsele prin formarea blocurilor de aceeasi culoare- Utilizarea tehnici de impingere a unui alt corp (pigging) pentru curatarea conductelor la schimbarea vopselelor

2. Recuperarea, reutilizarea si reciclarea solventilor: Recuperarea poate rezulta atat in cadrul intreprinderii cat si executata de catre parti terte.

3. BAT reprezinta reducerea recipientelor utilizate (de ex. prin sisteme cu mai multe cai), reutilizarea recipientelor pentru alte scopuri sau reciclarea recipientelor.

4. Daca carbunele activ sau ceolitul sunt utilizati ca materiale de adsorptie, se considera BAT recuperarea atat a solventilor cati si a mediilor de adsorptie.

5. Pentru deseurile, care nu pot fi prevenite, reduse sau recuperate in ciuda masurilor mentionate mai sus, se considera BAT reducerea substantelor periculoase continute.

Deseurile inflamabile care nu au putut fi prevenite, reduse sau recuperate se vor transmite catre o valorificare energetica/eliminare termica (incinerarea deseurilor speciale sau utilizarea ca si combustibil secundar in instalatii adecvate).


Atentie: In cazul incinerarii se va lua in considerare de obicei Directiva pentru incinerarea deseurilor!).Deseurile, care nu pot fi eliminate termic se vor depozita ecologic pe un depozit permanent e adecvat .

3.2.3.3 Utilizarea energetica eficienta

Instalatiile se vor construi si exploata in asa fel incat energia sa se utilizeze cu economie si eficient in vederea asigurarii unui nivel ridicat de protectie pentru mediu in ansamblu. Caldura rezultata se va utiliza in instalatiile operatorului daca este posibil tehnic si viabil in functie de tipul si amplasamentul instalatiei. La alegerea procesului de tratare a suprafetelor (in special la uscare) se va lua in considerare reducerea consumului energetic. Consumul energetic se reduce prin urmatoarele masuri, astfel reducandu-se emisiile de monoxid de carbon si gaze de ardere: Verificarea proceselor desfasurate pentru a se vedea daca sunt posibile economisiri energetice prin

unirea proceselor sau prin renuntarea la ele. La utilizarea aerului comprimat: controlul periodic al sistemului cu aer comprimat asupra pierderilor

(regula lui Faust: max. 10% pierderi prin scurgeri); optimiziarea nivelului de presiune, alimentarea cu aer si timpii de viata ai instalatiilor; mentenanta periodica (in special a filtrelor) si pe cat posibil utilizarea caldurii cedate de compresoare (de ex. incalzirea aerului, apa de consum).

Desfasurarea procesului termic de tratare la un raport pe cat posibil de redus aer-substrat precum si temperaturile de tratare termice reduse si timpii de stationare.

Reducerea umiditatii substratului la intrare inainte de etapa de tratare prin metode mecanice (de ex. valtuirea prin presare, conducte de exhaustare).

Utilizarea tehnicii moderne de masurare si reglare pentru temperatura, debit aer, umiditate aer (aer uzat) si temperatura substrat pentru reglarea timpului de stationare precum si utilizarea temperaturilor diferentiate de proces la o tratare termica.

Umiditatea substratului cat de ridicata posibil, cat o permit cerintele legate de calitate. Sistemele optimizata pentru curgerea aerului si distribuire in agregatul termic de tratare. Recuperarea caldurii din aerul uzat prin schimbatoarele de caldura (de ex. schimbatoarele de

caldura pentru aer/aer pentru incalzirea aerului proaspat, schimbatoare de caldura pentru apa/aer pentru incalzirea apei de proces).

Izolarea optima a conductelor, supapelor, rezervoarelor si aparatelor de ex. a carcasei aparatului de acoperire, pentru prevenriea pierderilor de cedarea de caldura.

Instalarea arzatoarelor cu pierderi de gaz si valori ale emisiilor de gaz reduse si mentenanta periodica.

Utilizarea instalatiilor de recuperare a caldurii pentru apa uzata. Mentenanta periodica si curatarea schimbatoarelor de caldura. Utilizarea motoarelor electrice cu clasa de eficienta energetica 1 (eff 1) si motoare care regleaza

numarul de rotatii, optimizate pentru cazul respectiv de aplicare (de ex. la transportul substratului) raportat la capacitate si necesar energetic.

Instalarea instalatiilor de monitorizare a consumului energetic in special la partile de instalatie cu un consum ridicat de energie si inregistrarea consumului energetic.


Daca este necesara apa de racire pentru procese atunci mai intai racirea cu preincalzirea simultana a apei proaspete, apoi verificarea posibilitatii racirii apei de baza si racirii cu turnurile de racire si racirea doar in caz exceptional cu masini de racire.

Utilizarea apei fierbinti in locul aburului ca mediu de transfer termic. Exhaustarea poluantilor directionata si corect dimensionata la locul aparitiei, in legatura cu

transmiterea aerului favorabila energetic utilizandu-se la maxim posibilitatile de recuperare a caldurii.

Utilizarea iluminarii cu economisire energetica de ex. luminatoarelor cu oglinda tip grila, aparate electrice cu precomutatoare si reglaje in functie de necesar

La procese de epurare a gazelor emise de ex. oxidative termice: a) Optimizarea captarii gazelor emise pentru obtinerea unei concentratii de solventi, care permite o functionare autoterma; b) Recuperarea caldurii din gazul emis dupa epurarea gazelor emise.

3.2.3.4 Apa uzataBAT ist:

Reducerea emisiilor in apa prin tehnici adecvate Realizarea tratarii apei utilizandu-se tehnici de pretratare (detaliile a se vedea in BREF CWW si

BREF STM) precum flocularea, separarea, electroflocularea, distilarea cu vacuum Desfasurarea pretratarii biologice (in general intr-o tratare separata comunala a apei uzate);

detaliile sunt in BREF CWW si BREF STM Prevenirea emisiilor de substante acva-toxice, de ex. prin substituirea prin mai putine substante

periculoase, reducerea materialelor utilizate, monitorizarea emisiilor La instalatiile de lacuire: Pretratarea apei inainte de deversare. Pentru deversarile directe in

apele de suprafata pot fi atinse urmatoarele valori de emisie: COD (necesarul de oxigen chimic): 100 - 500 mg/l; componenta solida suspendata: 5 - 30 mg/l. La separatoarele umede de particule: Reducerea consumului de apa prin reducerea golirilor de rezervoare prin reducerea aparitiei namolului de vopsea prin eliminarea continua a namolului de vopsea precum si utilizarea sistemelor eficiente de aplicare (reducerea norului creat – oversprayului - si reducerea namoului de vopsea).

Reducerea consumului de apa prin epurarea multipla in cascada, utilizarea schimbului de ioni pentru indepartarea ionilor de metal intre baia de fosfatare si prima baie de curatare pentru electro-acoperiri; utilizarea procedeului de filtrare cu membrana la pretratare; controlul consumului de apa; circuite inchise pentru agenti reci si calzi.


3.2.4. Exemple pentru diferitele tipuri de instalatie

3.2.4.1 Lacuirea in serie a obiectelor metalicePrin tehnicile mentionate in BREF sunt realizabile valori de emisie de la 0,1 la 0,33 kg VOC pro kg componenta solida. In Germania se utilizeaza in mod exemplar urmatoarele tehnici:

a) Curatarea suprafetelor produselor cu agenti de curatare hidro-alcalini

b) Utilizarea lacurilor cu emisii reduse resp. fara emisii:

• Lacuri hidro-diluabili

• Lacuri pulbere

• High Solids

Pentru acoperirea pieselor aflate in numar mare fara schimbarea vopselei: Grunduirea prin electro-scufundare cu lacuri hidro-diluabile + acoperirea cu lac-pulbere sau cu lacuri cu continut ridicat de corp solid High-Solid; la mobila metalica: lacuri hidro-diluabili

c) Procedeul de aplicare a lacului cu un randament imbunatatit

d) Acoperirea suprafetelor de otel:

• Lacuirea cataforetica prin scufundare cu lacuirea de acoperire la final fie cu lac-pulbere fie cu lag High-Solid

• Sisteme de lacuire lichide cu solventi redusi

• Acoperirea cu pulbere cu reciclarea pulberi cuprinse in norul format

• Proceduri de aplicare cu Overspray redus in combinatie cu recuperarea overspray-ului de lac lichid

e) Acoperirea suprafetelor de aluminiu:

• Pre-tratarea fara crom

• Procesele de curatare si spalare cu apa cu integrarea masurilor de reducere a apei precum recircularea mediilor de spalare

• Acoperirea cu lacuri pulbere sau a unei combinatii din lacuri pulbere si hidro-diluabile

3.2.4.2 Lacuirea in serie a pieselor din plasticPrin tehnicile mentionate sunt realizabile valori de emisie de la 0,1 la 0,33 kg VOC/kg componenta solida utilizata (limitarile doar pentru domeniul automobilelor). Ca exemplu se vor putea mentiona urmatoarele tehnici:

• Utilizarea lacurilor fara solventi resp. cu solventi putini:- sisteme hidro-diluabile pentru aplicarea grundului (de ex. dispersii acrilice sau poliestere (ca. 5 % din greutate contintu de COV), Sisteme PUR cu 2 componente (ca. 10 – 15 % din greutate continut de COV), grunduire epoxidica cu 2 componente (ca. 5 % din greutate continut de COV) si lac de acoperire sau lacuri sub forma de pulbere- Utilizarea lacurilor incoloare care se intaresc prin raze UV- La instalatiile noi sau modificate esentiale se vor utiliza in principal lacuri pe baza de apa. Lacuirea cu un singur strat dupa florizare, ca pre-tratare


• Acoperirea automata cu geometria optima poate duce la o crestere a randamentului de aplicare de ca. 45% la ca. 85%.

• Lacuirea blocurilor mari de aceeasi culoare, alte reduceri ale pierderilor la spalare la schimbarea vopselei de ex. prin tehnica de curatare prin impingerea altei piese.

• Utilizarea sistemelor de acoperire cu un randament ridicat:Utilizarea procedeelor electrostatice de acoperire cu lac:Conditie de baza: Incarcarea electrica a particulelor de lac trebuie descarcata la umectarea suprafetei piesei (prin intermediul filmului umed de lac):Potentialul de economisire: ca. 50 % consum mai mic de lac; ca. 50% consum mai mic de solventi!

• Captarea tuturor fluxurilor de aer uzat relevante ce contin solventi provenit din cabinele de lacuire si zonele de evaporare si transmiterea lor catre o instalatie adecvata de epurare a gazelor emisePrecizare: Deseori se transmit catre o instalatie de epurare doar gazele emise de uscator, adica doar 20 – 30% din emisiile de COV sunt captate!

• Separarea particulelor pana la o concentratie a pulberilor in gazul epurat de 3 - 5 mg/m³ (gaz emis uscat in stare normala)

• La separatoarele umede: reducerea cantitatii de apa uzata prin optimizarea randamentului si eliminarea cat mai optima a namolului de vopsea.

3.2.4.3 Lacuirea in serie a pieselor de lemnCu tehnicile mentionate in BREF sunt realizabile valori de emisie de 0,25 g VOC je kg cantitate utilizata de corp solid sau urmatoarele valori:

Sistemul de lacuire Continutul de COV

Masura de reducere a emisiilor

Emisia de COV in g/m²

Continut ridicat de solventi 65 Tehnici de aplicare foarte eficiente

si o practica de specialitate buna

40 – 60

Continut mediu de solventi 20 10 – 20

Continut mic de solventi 5 2 - 5

• Separarea particulelor prin separatoare umede sau sisteme uscate cu filtre pana la concentratii ale pulberilor in gazul epurat de 3 - 5 mg/m³ (gaz evacuat uscat in stare normala) .

• In BREF exista o parare divergenta pentru industria lemnului (10 mg/m³) , insa in Germania aceasta nu este relevanta. In Germania se aplica o valoare 3 mg/m³ inca de la aparitia TA Luft in 1986.

In Germania se utilizeaza in mod exemplar urmatoarele tehnici: 1. Utilizarea lacurilor cu emisii reduse resp. fara emisii:

Sisteme de lacuri pe baza de apa 1C/2C Sisteme de lac UV pe baza apa


Sisteme de lacuri UV cu 100% componenta solida Sisteme de lacuri pulbere UV Lacuri pulbere High Solids

2. Procedeul de aplicare a lacului cu randament imbunatatit: Aplicarea cu valturi Turnare Scufundare / inundare Procedeul de pulverizare electrostatica

3. Tehnicile pentru diferite produse:Placile de PAL pentru mobila de living si dormitor

Sisteme de lacuri hidro-diluabile cu uscare NIR si sisteme de lacuri cu intarire UV pentru toate straturile de lac

Scaune si mese Sisteme de lac hidrodiluabile pentru grunduire si ultimul strat de acoperire cu pulverizare electrostatica si uscare la temperatura camerei sau uscare fortata

Placi MDF Acoperirea cu pulbere, pulverizare electrostatica Sisteme hidrodiluabile si cu intarire UV, aplicare cu valturi, uscare cu duze resp. uscare

UV Lac pulbere cu intarire UV, procese de pulverizareFerestre Sisteme de lacuire pe baza de apa, inundare pentru impregnarea lemnului si grunduire,

pulverizare electrostatica pentru stratul de acoperire

Treptele (lemn masiv, piese din lemn)

Lac pe baza de apa pentru grunduire si stratul de acoperire

Mobila de bucatarie Lacuri lichide pe baza de PUR si Poliester

Suprafete plane, mobila de birou, parchet, usi, mobila de dormitor

Baituri hidrodiluabile (5% corp solid, 95% apa), baituri combinate (5% corp solid, 65% apa, 30% solventi organici)

Sisteme PUR pentru aplicarea cu valturi, uscare fizica (hidrodiluabil: 7 – 9% solventi organici, 40 – 60% apa)

Sisteme de lacuri UPE (diluabil cu apa: ca. 5 – 7% solventi organici, 40 – 50% apa) Sisteme de lacuri UPE-strat gros, cu parafina: ca. 47% solventi organici, din care

10 – 15% relevant pentru emisii Lacuri UPEpentru valturi, intarireUV (grunduire: 2 – 4% solventi organici, lac de

acoperire ca. 10% solventi organici)Pulverizare cu pistolul Dupa posibilitate: recuperarea lacului

3.2.4.4 Lacuirea in serie a autoturismelorBAT reprezinta reducerea consumului energetic prin alegerea tehnicilor de lacuire si uscare coroborat cu epurarea gazului emis (de ex. pentru gazele emise de catre uscator).


BAT pentru instalatiile existente reprezinat implementarea conceptelor de reducere a consumului de solventi si a emisiilor, de exemplu prin

1. Utilizarea lacurilor cu emisii reduse resp. fara emisii:• Sistemele de lacuri pe baza de apa

Continuturile de solventi: Grunduirea: 2 - 6 % din greutate; Lacul de baza: 10 – 15 % din greutateFactorii emisiilor de COV: grunduirea: 1 – 2 g/m2; lacul de baza: 10 – 12 g/m2BAT la grunduire: Utilizarea sistemelor de lacuri pe baza de apa impreuna cu lacuirea prin

electro-scufundare (Lacuirea cataforetica prin scufundare KTL)In cazul lacurilor pe baza de apa eset necesar stratul cu lac incolor!La lacurile pe baza de apa este posibila curatarea aparatelor cu apa!

• Lacurile pulbere si namolurile de pulbereImpreuna cu procedeul de aplicare electrostaticRealizabile randamente inalte de aplicareContinut COV nesemnificativPosibilitatea reciclarii oversprayuluiEconomisirea energieiPrevenirea apei uzate

2. Procedura de aplicare a lacului cu randament imbunatatit• Lacuirea prin scufundare: grunduirea• Procedeul de pulverizare electrostatic cu roboti de pulverizare: Randamentele de aplicare 60 –

80%

3. Reducerea pierderilor la schimbul vopselelor prin formarea unui bloc de culoare cat mai mare (numarul caroseriilor de aceeasi culoare grupate la un loc) si prin tehnica de curatare prin impingerea unei pieseSchimbarea vopselelor cu tehnica de impingere a unei alte piese: Lacul este impins inapoi si recuperat din conducta in recipientul de alimentare cu ajutorul unei piese de separare, corp de impingere.

Curatarea necesita o cantitate mica de solventi Reducerea pierderilor de vopsea si solventi

4. Recuperarea solventilor prin distillare

5. Separarea particulelor de lac• Separarea primara prin pulverizarea apei in zona cabinei de lacuire• Separarea secundara prin utilizarea filtrelor uscate resp. a scruberelor sau electrofiltrelor

6. Marirea concentratiei solventilora) Marirea interioara a concentratiei: debitul de aer uzat este retransmis in cabina de pulverizare

dupa separarea particulelor - > Evacuarea doar a unei parti mici din flux


b) Marirea exterioara a concentratiei: Transmiterea in circuit a aerului uzat din cabinele de pulverizare printr-un rotor de adsorptieLa lacuirea in serie a autovehiculelor este posibila o marire a concentratiei a gazului emis de cabinele de pulverizare cu factorii 1:10 - 1:15.

7. Tehnicile End-of-pipe: Utilizarea instalatiilor de epurare a gazelor emiseValorile in gazul epurat: 10 mg C/m³Valorile de emisie: 10 - 35 g VOC/m² suprafata a caroseriilor brute resp. alternativ

0,3 - 1,0 kg/caroserie + 8 - 26 g/m² suprafata de caroserie bruta

Este posibila respectarea valorilor limita de emisie de 35 g/m² prin urmatoarele concepte [Quelle: DFIU 2002]:

Concept Umplutura Lac de baza Lac incolor de acoperire

1 Diluabil cu apa Diluabil cu apa Diluabil cu apa

21 Nu se aplica umplutura Diluabil cu apa Namol de pulbere

3 Diluabil cu apa Diluabil cu apa Pulbere

4 Diluabil cu apa Diluabil cu apa Lösemittelhaltig

1) umed la lacuirea umeda – se elimina uscarea intermediara!

3.2.4.5 Acoperirea cu adeziv

Substituirea adezivilor cu continut de solventi cu adezivi fara solventi/ cu solventi redusi:- adezivi de topire („Hot Melts“; vezi de ex. http://www.specialchem4adhesives.com/tc/tpu/) si adezivi pe baza de apa pentru spectrul inferior pentru benzile adezive pentru impachetare, benzi adezive ce se pot dezlipi si benzi adezive pe ambele parti- sisteme de imbinare la actionarea razelor UV pentru benzile adezive de transfer, impachetare, acoperire pentru spectrul inferior de la benzile adezive de transfer, impachetare si acoperire

Pentru aplicatiile benzilor adezive puternic solicitare (segmentul de calitate superior): adezivi cu continut de solventi impreuna cu instalatiile de epurare a gazelor emise, de ex. instalatiile de adsorptie cu recuperarea solventilor cu un grad de eficienta > 90% raportat la cantitatea de solventi utilizata si emisii in atmosfera < 1% solventi utilizati (desorbirea aburului din adsorber cu condensarea si recuperarea solventului prin separarea fazelor sau distilare), utilizarea uscatorului cu gaz inert si unitatea de condensare post-montata, procedeul termic oxidativ cu recuperarea energiei

Nivelul realizabil al emisiilor: ≤ 5 % din greutate din cantitatea utilizata de solventi

3.2.4.6 Fabricarea dozelor de bauturi

BAT reprezinta reducerea emisiilor de solventi. In BREF sunt mentionate diferite valori pentru dozele de bauturi, butoaie si foi de tabla, facandu-se inca o data diferentierea intre sectorul alimentar (contactul cu alimentele) si sectorul non-alimentar. Cu lacurile pe baza de apa sunt realizabile valori de


emisie clar mai reduse, de asemenea si cu cernelurile pe baza de apa ce actioneaza cu UV. Ultimele insa se utilizaeza doar in sectorul non-alimentar din cauza foto-initiatorilor toxici continuti.

Emisiile de COV in g/m² (2)Continut de solventi Mediu apos

Contactul cu alimentele Dozele de bauturio DWI (3) doze de bauturio Parti pentru extremitati, doze si

componenteo Butoaie

6,7 - 10,54 - 93

90 - 100

3,2 - 4,51 - 30

Nici un contact cu alimenteleo Parti pentru extremitati, doze si

componenteo Butoaie

4 - 93

60 - 70

1 - 30

11 - 20

Cerneala (1) 2,5 - 13 1 - 61) Aplicatiile cu vopsea UV doar pentru partile care nu intra in contact cu alimentele si pentru aplicatii

speciale; sunt posibile emisii COV si mai reduse decat

2) Valorile contin si emisii fugitive

3) DWI = Draw and wall iron can manufacture (productia de conserve exectutate prin extrudare sau din foi)

Detaliat, intra in discutie urmatoarele masuri individuale:

1. Substituirea lacurilor cu continut de solventi:

a) Utilizarea lacurilor hidrodiluabile

b) La fabricarea dozelor din trei parti: lacuri pulbere pe cusutura de sudura, utilizarea materialelor deja acoperite pentru bobinare

2. Utilizarea procedeelor de acoperire cu randament ridicat, de ex. role, pulverizare electrostatica (pe cusutura de sudura la fabricarea dozelor din trei bucati)

3. Aplicarea stratului final (lacul incolor) pentru economisirea lacului din exterior si a solventilor

4. Utilizarea valturilor de gravare pentru economisirea cernelurilor si astfel a solventilor

5. Captarea gazelor emise de stratul aplicat de lac resp. cerneala si cele provenite de la uscator si transmiterea lor unei incinerari termice (de ex. post-ardere regenerativa). Pentru cresterea concentratiei gazului emis poate fi montat anterior un proces de adsorptie.

6. Instalarea hotelor de exhaustare la intrarea in uscator a cuptoarelor pentru lacul de interior

7. Prin utilizarea tehnicilor adecvate de epurare a apei uzate sunt realizabile nivelurile de emisii in apa uzata:

COD: ≤ 350 mg/l

AOX: 0,5 - 1 mg/l

HC: ≤ 20 mg/l

Sn: ≤ 4 mg/l

3.2.4.7 Acoperirea bobinelor de benzi

BAT reprezinta o pretratare apoasa (de ex. degresarea, galvanizarea, lacuirea prin electro-scufundare), descrisa in BREF „Tratarea suprafetelor de metal).


BAT reprezinta o combinatie a masurilor primare si secundare prin epurarea ulterioara a gazelor emise, fiind realizabile urmatoarele valori de emisie:

Instalatiile noi: 0,73 - 0,84 g/m² pentru gazele captate si 3 - 5 % pentru emsiii fugitive

Instalatiile existente: 0,73 - 0,84 g/m² pentru gaze emise captate si 3 - 10 % pentru emisii fugitive

Masurile individuale:

1. Substituirea lacurilor cu continut de solventi prin lacuri cu solventi redusi:

• Utilizarea lacurilor pulbere: pentru grosimi ale stratului de 30 µm, viteza de acoperire limitata la 15 m/min-> Momentan nu este posibila retehnologizarea instalatiilor conventionale

• Utilizarea lacurilor pe baza de apa: momentan este posibil doar pentru grunduire.

• Utilizarea lacurilor High Solid: posibila utilizarea lacurilor HS cu pana la 70% corp solid

2. Captarea gazelor emise cu continut de COV din resturile solide de vospsea si comasarea lor in instalatia de epurare

3. Aplicatia vopselei cu un sistem de role (randamentul apropiat de 100%) + incapsularea si captarea directionata a gazelor emise

4. Reducerea gazului emis si tratarea:

• Captarea gazelor emise de uscator si retinerea lor intr-o instalatie de epurare termica = post-arderea termica regenerativa sau recuperativa

• Exploatarea instalatiilor de uscare cu sub-presiune pentru prevenirea emisiilor fugitive

• Utilizarea sistemelor de etansare la intrarea/iesirea din uscator pentru prevenriea emisiilor fugitive

• Captarea gazelor emise la aplicarea vopselei si retinerea intr-o instalatie de tratare termica

• Capsularea si captarea gazelor ce contin COV provenite din zona de racire si retinerea lor in instalatia de epurare

5. Deseurile: BAT este recuperarea fierului si aluminiului.

6. Utilizarea energetica eficienta:

Prin aplicarea BAT sunt realizabile urmatoarele consumuri energetice:

Energia consumata/1000 m2 substrat Minimum Maximum

Electricitatea in [kWh/1000 m2 Aluminiu 270 375

Electricitatea in [kWh/1000 m2 otel] 250 440

Combustibilii fosili in [MJ]/1000 m2 aluminiu 4000 9800

Combustibili fosili in [MJ]/1000 m2 otel 3000 10200


3.2.4.8 Fabricarea sarmei bobinate

Consumul energetic:BAT este reducerea consumului energetic dupa uscarea sarmei prin racirea sarmei in aerul din incapere sau aerul exterior.

Reducerea emisiilor de COV:BAT este reducerea emisiilorde COV prin utilizarea lacurilor cu solventi redusi si epurarea adecvata a gazelor, astfel incat sa fie realizate urmatoarele valori de emisie:Pentru sarma cu un diametru > 1 mm: 5 g VOC / kg ProdusPentru sarma cu un diametru 0,1 - 1 mm: 10 g VOC / kg ProdusRealizabil prin urmatoarele masuri: Substituirea emulsei utilizata la ralizarea obiectivului principal prin emulsii apoase:

Scopul: proces de extrudare fara solventi! Capsularea, captarea vaporilor de solventi proveniti din cuptorul de lacuire si retinerea

intr-o instalatie de epurare oxidativa (catalitic sau termic). Captarea COV la aplicarea lubrifiantilor si retinerea lor in instalatia de epurare:

Momentan nu este cazul uzual; problema: captarea directionata a gazului emis si diluarea ridicata in aerul incaperii!

Aplicarea lubrifiantilor fara solventi cu ajutorul tehnicii firelor sau paslei Utilizarea lubrifiantilor cu solventi redusi resp. fara solventi Utilizarea lacurilor cu solventi redusi resp. fara solventi (de ex. instalatia de topire, cu

corp solid, lacurile fara creozol, lacurile pe baza de apa, lacurile separabile electroforetic, tehnologia cu 2 componente, lacurile pulberi, lacurile solidificabile prin actiunea radiatiilor sau acoperirea prin extrudare):In dezvoltare; momentan nu se utilizeaza la modul general.

Cea mai buna tehnica disponibila la aplicarea lubrifiantilor- Alternative la aplicarea solventilor:a) Aplicarea lubrifiantului topit pe suprafata sarmei printr-o pasla imbibata cu lubrifiantb) Aplicarea prin topirea lubrifiantului prin restul de caldura ramasa de la sarma emailatas. Astfel

sarma este imbobinata de 2-3 ori prin intermediul firelor. Firul se misca in aceeasi directie precum sarma, insa mai incet.

Se utilizeaza si in zona cu sarma fina! (in BREF mentionat eronat!) http://www.boockmann.com

3.2.4.9 Fabricarea materialelor de slefuire

BAT este reducerea emisiilor de COV prin

Captarea directionata a gazelor emise relevante pentru solventi, in special pe cele provenite de la uscator si instalatia de aplicare a liantilor (liantii de baza, liantii de acoperire) si retinerea intr-o post ardere termica. Astfel pot fi reduse emisiile fugitive la ca. 9 – 14 % din greutatea solventilor utilizati.

Utilizarae acoperirilor cu solventi redusi resp. fara solventi: Precizare: pentru hartia de slefuit uscata standard, realizat partial pentru panza, imposibil mmentant la materialele de slefuire umeda

Utilizarea separatoarelor de praf eficiente (continut in gazul epurat 20 mg/m3)


3.2.4.10 Instalatia de tiparire

Gravarea ambalajelor („Packaging Gravure“):

• Utilizarea instalatiilor capsulate de amestec al vopselelor:Utilizarea instalatiei de amestec a cernelei, reglata conform retetei, cu extractia componentelor din rezervoarele/containerele fixe conectate prin tevi

• Manipularea cu atentie a cernelurilor si solventilor:Inchiderea recipientelor cu solventi organici, de ex. a recipientelor cu resturi de cerneala, prevenirea pierderilor prin picurare si evaporare

• Furnizarea automata a solventilor printr-un sistem de conducte

• Optimizarea introducerii aerului in uscatoare

• Optimizarea introducerii de aer in utilajele cu cerneala si in uscatoarele intermediare

• Utilizarea instalatiilor automate de spalare pentru curatarea intermediara:-> eficienta ridicata de curatare -> consum mai mic de solventi -> emisii reduse de COV

• Instalatia de spalare a pieselor capsulata cu recuperarea (integrata) a solventilor

• Conectarea locurilor de spalare si a instalatiilor de spalare cu instalatia de epurare a gazelor

• Utilizarea instalatilor de spalare a pieselor pe baza de lesie:Utilizarea agentilor aposi de curatare pe baza de lesie in masini automate de spalare a pieselor

• Utilizarea agentilor de curatare cu COV redusde ex. produsele pe baza de ulei vegetal, pe baza de apa cu participatii de ester si hidrocarburi

• Curatarea componentelor masinilor cu apa la presiune inalta precum si carbonatul de sodiu ca si adaos

• Trecerea completa la sisteme de cerneluri pe baza de apa in cadrul productiei mixte:si primer, lacurile de acoperire, cernelurile speciale trebuie sa fie schimbate cu cele pe baza de apa

• Inlocuirea cernelurilor be baza de solventi prin cerneluri pe baza de apa:Trecerea la cerneluri pe baza de apa pentru o mare parte din productie. Deoarece conform planului de reducere nu trebuie schimbata 100% din productie, atunci aplicatiile deosebite s-ar putea derula in continuare pe baza de solventi.De asemenea si modurile de amestecare, de ex. vopselele pe baza de apa si aplicarea lacului incolor pe baza de apa, sunt posibile.

• Epurarea gazelor emise pentru masini, in care in continuare sunt utilizate cerneluri cu continut de solventi


Instalatia de gravare a ilustratiilor dotata cu recuperarea solventilor (carbunele activ) („Publication Gravure“)

Nu se poate renunta la epurarea gazului emis datorita utilizarii toluenului (R 40).

Utilizarea „cernelurilor cu resturi reduse de toluen“ (intarzierea formarii filmului), astfel incat se va evacua mai mult toluen in uscator si se va emite mai putin toluen impreuna cu produsul: reducerea emisiilor fugitive!- Incarcarea produselor cu resturi in pozitia finala a masinii poate fi redusa cu 30 – 50%

- 70% din emisiile fugitive sunt emise prin produse

Cresterea timpului de uscare prin marirea lungimii uscatorului:-> printr-o perioada mai lunga de stationare in uscator poate fi emis mai mult toluen in uscator si transmis catre instalatia de epurare

Epurarea automata a cilindrilor de tiparire in instalatia de tiparire (la instalatiile noi)

Curatirea la tiparire si intermediara: Exhaustarea punctelor de colectare a resturilor de cerneala si a carpelor: -> reducerea emisiilor fugitive!- Depozitarea resturilor de cerneala/a carpelor in recipiente deschise la locuri speciale de colectare cu exhaustarea si retinerea in Instalatia de epurare cu recuperare de toluen

Monitorizarea continua tehnica a instalatiei de adsorptie cu carbune activ:- Prevenirea spargerilor la momentul epuizarii capacitatii de adsorptie a carbunelui activ

Introducerea aerului de uscare din adsorber in instalatia de epurare:Pentru prevenirea emisiilor de toluen provenite din uscarea adsorberului imediat dupa desorbire la pornirea adsorberului desorbit - > trimiterea catre instalatia de epurare

Tehnica de aerisire (instalatiile noi): -> reducerea emisiilor de COV - Gazul epurat, dupa instalatia de adsorptie, va fi reintrodus in capsula masinii

Cerintele directivei COV (75 mg C/m³, emisiile fugitive < 10 % resp. 15 % ) pot fi respectate de obicei.

Emisiile de COV dupa tratarea gazelor emise + emisiile fugitive:a) la instalatiile noi: 4 - 5%b) la instalatiile existente: 5 - 7%raportate la o cantitate de toluen utilizat

Apa uzata de la recuperarea toluenului:Condensabul sub forma de abur din recuperarea toluenului este tranmis in general instalatiei publice de epurare. Se considera BAT reducerea prin procedeul de stripare cu aer a concentratiei de toluen la ≤10 mg/l in canalul de apa uzata spre instalatia publica de epurare.


Heatset-Rollenoffset (tiparire pe rotativa ofset cu uscare prin incalzire)

BAT consta in reducerea emisiilor de COV dupa epurarea gazelor si a emisiilor fugitive:

Pentru instalatii noi sau innoite: 2,5 - 10 % greutate,raportate la greutatea cantitatii utilizate de cerneala

Pentru instalatiile existente: 5 - 15 % greutate, raportat la greutatea cantitatii utilizate de cerneala

1. Masurile de reducere a izopropanolului in agentul de umectare: tinta: < 8 %

• Trecerea la tiparirea Offset fara apa

• Utilizarea partiala a izopropanolului prin suplimente de agenti de umectare (de ex. glicoleterul, concentratia: ca. 1%)

• Utilizarea valturilor speciale hidrofile (ceramica sau suprafetele cauciucate speciale)-> pot fi realizate concentratiile de izopropanol de 2 – 3 %

• Racirea utilajelor de cerneala

• Optimizarea concentratiilor de izopropanol in agentul de umectare:Masurarea continua a continutului de izopropan: -> Reglarea la o cantitate minima de izopropanol -> reducerea emisiilor de izopropanol;Sisteme de masurare si dozare in functie de gradul de murdarire pentru izopropanol , de ex. fotometrul cu doua fascicule de infrarosu in locul arometrului utilizat de obicei (spirale metrologice);

• Aplicarea sistemului de pulverizare pentru agentii de umectare in locul aplicarii cu role: -> Sunt necesare concentratii mai mici de izopropanol

• Racirea agentilor de umectare la 8 – 15 °C:- Ca. 2/3 din izopropanol este evaporat, inainte ca acesta sa ajunga pe roel sau pe placa de tiparire -> racirea reduce gradul de evaporare

• Indepartarea automata a solutiei de umectant din rezervorul de umectanti la containarul de umectanti, atunci cand tiparnita este oprita

2. Inlocuirea cernelurilor conventionale prin cerneluri pe baza de uleiuri de plante precum uleiul de soia:

Utilizarea uleiului de soia poate conduce pana la o reducere de COV de pana la 80%

Curatarea poate avea loc cu apa si agenti de curatare

Utilizabil pentru toate procesele de tiparire Offset, insa nu si pentru tiparirea ziarelor

3. Reducerea emisiilor la curatarea masinilor, curatarea intermediara:

• Curatarea intermediara: Montajul instalatiilor de spalare automata pentru cilindrii cauciucati (indepartarea cernelei si a prafului de hartie de pe asternuturile de cauciuc

consum redus de agenti de curatare - > emisii reduse de COV; utilizarea apei ca si agenti de

curatareSistemele de curatare: sistemul de periere, sistemeul de spalare a asternuturilor, sisteme de

pulverizare


• Sisteme automate de curatare pentru valturile de tiparire si racire -> este nevoie de pana la 10% mai putini agenti de curatare decat la curatarea manualaSisteme de curatare: sistem de spalare a asternuturilor, sisteme de raclete

• Inlocuirea agentilor de curatare conventionali cu continut de COV prin agenti de curatare cu punct de fierbere ridicat

• Ester pe baza de ulei vegetal (presiunea aburului < 0,01 kPa, nu este relevant COV)

• Agenti de curatare pe baza de ulei mineral (presiunea vaporilor 0,002 - 0,03 kPa, in mare parte nerelevant VOC)

• Manipularea cu grija a agentilor de curatare la curatarea manuala:-> Prevenriea pierderilor prin picurare si evaporare

• Manipularea imbunatatita la curatarea: -> recipiente inchise pentru solventi si carpe

4. Epurarea gazului rezidual pentru gazele emise de uscatoarele cu aer fierbinte (instalatia de post-ardere termica sau catalitica)

3.2.4.11 Acoperirea vapoarelor

1. Utilizarea lacurilor pe baza de apa, High Solids sau lacuri cu 2 componente in locul lacurilor conventionale cu continut de solventi

2. Prevenirea Overspray, prin mentinerea la baza docului de uscare a norului creat (overspray): utilizarea retelelor, perdelelor de apa sau a altor metode; nu se fac lucrari de pulverizare in conditii nefavorabile de vant;Overspray-ul si emsia legata de acesta de COV si particulele de lac pot fi redusi pana la 5%, prin utilizarea unei aparaturi mobile de acoperire, de ex., de ex. „Paintmaster“ (aparat mobil de acoperire cu exhaustrea Overspray)

3. La constructiile noi: pot fi utilizate hale inchise dotate cu epurare de gaze si pot fi reduse emisiile de pulberi si COV

4. Realizarea lucrarilor de lacuire a pieselor, inainte ca acestea sa fie montate.

5. Exhaustarea aerului uzat in locurile de pulverizare si transmiterea catre o epurare a gazelor emise (de ex. carbunele activ sau post-arderea termica)

6. Reducerea continutului de pulberi in gazul emis, prin mentinerea prafului in interiorul docului resp. liniei de alunecare: utilizarea retelelor sau a perdelelor de apa; evitarea aplicarilor cu pulverizare si a proceselor de slefuire in conditii nefavorabile de vant; procedeul cu jet si vacuum, tehnica de pulverizare la presiune inalta, procedeul cu fascicule umede (apa cu materiale de slefuire fine)

7. Reducerea incarcarii apei uzate prin inlaturarea resturilor de vopsea, a materialelor utilizate la slefuit, namol, resturi de ulei si alte deseuri de pe doc, inainte de inundare (depozitarea in containere)


4. Monitorizarea

4.1. Generalitati

Pentru monitorizarea instalatiilor IPPC sunt valbile modalitatile de procedare descrise in manualul „Monitoring“ [4], [5]. Se va face trimitere catre informatiile acestui manual.

4.2. Masuratorile

4.2.1 Masuratori discontinue:

Conform Directivei COV, articolul 8 aliniatele 3 si 4, sunt necesare masuratorile discontinue ale emisiilor, daca debitul masic al emisiilor instalatiilor 10 kg C/h si exista o instalatie de epurare a gazelor emise. Ca cerinte minime, vor trebui desfasurate cel putin 3 masuratori discontinue cu o durata de o ora in timpul exploatarii conforme, in timpul conditiilor de exploatare care, conform experientei ar putea duce la cele mai mari emisii.

STE propun, ca la instalatiile COV/activitatile ,

Care se supun directivei IPPC sau

Sunt componente ale unei instalatii IPPC,

Sau suma activitatilor COV desfasurate de operator depasesc un consum de solventi de 15 t/an,

sa nu se aplice articolul 8 al Directivei COV. Pentru acestea ar trebui sa se aplice cerintele generale pentru instalatiile IPPC conform manualului „Monitoring“:

Ca cerinte minime ar trebui sa se desfasoare cel putin 3 masuratori discontinue la o exploatare conforma in conditii de functionare care, conform experientei, pot duce la cele mai mari emisii.

Durata masuratorii discontinue este de obicei o jumatate de ora; rezultatul masuratorii discontinue se va determina si mentiona ca valoare medie la jumatate de ora. In cazuri deosebite, de ex. la o functionare in sarje sau la concentratii masice mici in gazul evacuat, timpul de mediere se va adapta in mod corespunzator.

Suplimentar se recomanda, sa fie desfasurata cel putin cate o alta masuratoare in cazul starilor de functionare care au loc in mod regulat si cu un comportament fluctuant al emisiilor, de ex. lucrarile de curatare sau regenerare sau la procese mai lungi de pornire si oprire.

La substantele aflate in diferite stari de agregare, in cadrul masuratorii se vor lua masuri deosebite pentru captarea tuturor participatiilor (de ex. corespunzatar Directivei VDI 3868 partea 1, editia decembrie 1994).


Respectarea valorilor limita de emisie pentru substantele CMR (articolul 5 (7) al Directivei COV 1999/13/EC) precum si substantele cu factorul de risc R-40 (articolul 5 (8) din Directiva COV 1999/13/EC) se va verifica cu ajutorul concentratiei masice ale fiecarui compus organic volatil.

Determinarea carbonului total se va face cu dispozitive continue de masurare adecvate (de ex. conform principiului metrologic a unui detector de ionizare cu flama). In cazul emisiilor de substante definite sau amestecuri de substanta, calibrarea instalatiilor metrologice utilizate se va realiza cu aceste substante sau amestecuri de substanta sau se va calcula in baza anumitor factori response (de reactie) ca urmare a calibrarii cu propan. La amestecurile de substante complexe se va utiliza un factor de reactie mai reprezentativ.

In cazuri exceptionale, intemeiate, determinarea carbonului total poate fi realizat prin determinarea carbonului captat prin adsorptia in silicagel.

Conform articolului 9 (4) din Directiva COV, la instalatiile COV se vor considera respectate cerintele, daca

Nici una din cele trei masuratori discontinue ale valorii medii orare nu este mai mare de 1,5 ori din valoarea limita de emisie si

Valoarea medie din masuratorile discontinue nu depasesc valoarea limita.

STE propun, ca la instalatiile COV/activitatile ,

Care se supun direct Directivei IPPC sau

Sunt componente ale altei instalatii IPPC,

Sau suma activitatilor COV ale operatorului pe amplasament depaseste un consum solventi de 15 t/an,

sa nu se aplice conditiile articolului 9 din Directiva COV. Pentru acestea se vor aplica cerintele generale descrise mai sus pentru instalatiile IPPC: Valoarea fiecare masuratori discontinue plus marja de eroare ≤ valoarea limita.

4.2.2 Masuratorile continue

Conform Directivei COV, articolul 8 (2) se va face o masuratoare continua la instalatiile conectate la o instalatie de epurare a gazelor si emit in gazul epurat ≥ 10 kg C/h substante organice.

STE propun, ca la instalatiile COV/activitati ,

Care se supun direct Directivei IPPC, sau

Sunt componentele unei alte instaslatii IPPC,


Sau suma activitatilor COV desfasurate de operator pe amplasament depasesc un consum de solventi de 15 t/an,

sa nu se aplice prevederile articolului 8 din Directiva COV. Pentru acestea se vor aplica cerintele generale pentru instalatiile IPPC (monitorizarea continua la depasirea debitelor masice de emisie mentionate in anexa manualulu de monitorizare; adica. Suma substantelor organice > 2,5 kg C/h resp. substantele organice Nr. 5.2.5 clasa I TA Aer > 1 kg C/h).

Conform Directivei COV, articolul 9 (3) se vor forma valorile medii orare. Valorile limita de emisie se considera respectate atunci cand

Nici o valoare medie orara din 24 inregistrata in timpul functionarii normale nu depaseste valorile limita de emisie si

Nici o medie orara nu este mai mare de 1,5 ori valorile limita de emisie.

STE propun pentru aceste cazuri, sa nu se aplice prevederile articolului 9 (3) ale Directivei COV. Pentru acestea se vor aplica cerintele generale descrise mai sus pentru instalatiile IPPC (formarea valorilor medii la jumatate de ora, respectarea valorii medii zilnice, 1/2-h-valorile masurate ≤ 2ori valoarea limita de emisie).

4.3. Bilantul solventilor

Conform articolului 8 (1) si articolului 9 (1) din HG 699 se va elabora cel putin o data intr-un an

calendaristic un bilant de solventi conform procedeului din anexa 5 (perioada de bilantare = 12 luni). Cu

ajutorul bilantului de solventi, operatorul demonstreaza respectarea valorilor limita de emisie pentru

gazele reziduale, pentru emisiile fugitive, a emisiilor totale sau respectarea planului de reducere

(Articolul 9 (1)).

Determinarea bilantul de solventi serveste la stabilirea consumului de solventi si daca instalatia intra

sub incindenta Directivei COV. Bilantul solventilor are un rol deosebit.

In plus, bilantul de solventi se poatr utiliza de operatori ca sistem de control si management pentru

reducerea costurilor de functionare. Intreprinderile vor avea prin acest bilant de solventi in prima faza o

imagine de ansamblu asupra zonelor din intreprindere in care sunt utilizati solventi si vor putea

recunoaste astfel mai usor punctele in care emisiile pot fi reduse.

In concluzie, bilantul solventilor reprezinta un instrument de planificare si evidentiere de tip nou.

Operatorii de instalatii vor putea astfel sa-si formeze o imagine cu privire la tipul si cantitatea solventului

utilizat (input) si la modul in care solventul paraseste din nou instalatia (output). Acest lucru constituie o

premisa esentiala pentru identificarea punctelor slabe in exploatare, pentru stabilirea masurilor


necesare pentru diminuarea emisiilor si pentru gasirea solutiei optime pentru instalatie in vederea

reducerii emisiilor.


Imagine de ansamblu Fluxuri de intrare si iesire


I 1 SV utilizati

O4 Emisii fugitive

O1.1 Gaze emise captate tratate

O1.2 Gaze emise captate netratate

O6 SV in deseuri

O7 SV in produsele de vanzareO2 SV in apa uzata

O3 SV in produs

O9 Alte evacuari

I2 Regenerat

Recycling SV

O8 SV reciclati depozitati

O5 Distrugerea SV

Denumire Flux (debit) de substanta

I 1 Solventii utilizati in perioada de bilantare

I2 Cantitatea de solventi organici sau cantitatea lor in preparate recuperate, utilizate la proces ca si Input de solventi in vederea recuperarii. (Cantitatea de solventi recuperati se va inregistra de fiecare data cand vor fi utilizati direct in activitate).

O1 Emisiile din gazele emise.

O2 Pierderea de substante organice in apa, dupa caz luandu-se in considerare tratarea apei uzate la calculul O5.

O3 Reziduuri sau impuritati in produsul final.

O4 Emisiile fugitive; aerisiriea incaperilor, prin care aerul poate fi evacuat in afara prin ferestre, usi, guri de aerisire sau astfel de deschideri.

O5 Pierderea solventilor organici si/sau a compusilor organici datorita reactiilor chimice sau fizice (de ex. sunt captati sau distrusi prin arderea sau tratarea gazelor emise sau a apei uzate, adica sunt absorbiti, daca nu se incadreaza la O6, O7 sau O8.

O6 Solventii in deseurile colectate.

O7 Solventii sau solventii continutui in preparate, care sunt vandute sau se vor vinde ca si produs comercial (de ex. la fabricarea lacurilor, cernelurilor sau adezivilor).

O8 Solventi organici, continuti in preparatele recuperate pentru reutilizare, insa nu sunt considerate Input, si daca acestea nu sunt considerate O7 (de ex. cantitatea depozitata din reciclarea solventilor).

O9 Solventi organici eliberati pe alte cai diferite.

Fluxul care intra in proces (input) I1 se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) I1A = Cantitatea de solventi organici in vopsea, diluanti si agenti de curatare aflati in stocul initial depozitat la inceputul perioadei de evaluare

b) I1Z = Cantitatea cumparata de solventi organici in vopsele, diluanti si agenti de curatare in timpul perioadei de evaluare

c) I1E = Efectivul depozitat al cantitatii de solventi organici in vopseluri, diluanti si agenti de curatare la finalul perioadei de evaluare

I1 = (I1A + I1Z) - I1E


Consumul de solventi SV raportat la pragurile de consum mentionate in directiva, se calculeaza astfel: LV = I1 – O8

Emisiile fugitive se calculeaza conform Directivei COV:

Metoda indirecta:

a) cu incadrarea emisiilor de gaze captate netratate la emisii fugitive:

F = I1 – O1.1 – O5 – O6 – O7 – O8

b) fara incadrarea gazelor captate netratate la emisiile fugitive:

F = I1 – O1 – O5 – O6 – O7 – O8

Metoda directa:

a) cu incadrarea emisiilor de gaze captate netratate la emisiile fugitive:

F= O1.2 + O2 + O3 + O4 + O9

b) fara incadrarea gazelor captate netratate la emisiile fugitive:

F= O2 + O3 + O4 + O9

Precizare:

In general, emisiile fugitive se determina dupa metoda indirecta.

Cantitatile de intrare si iesire pot fi determinate prin masuratori; alternativ: calcule echivalente

Calculul emisiei totale E rezulta din

a) cu incadrarea emisiilor in gazele emise captate netratate la emisiile fugitive:

E = F + O1.1

b) fara incadrarea gazelor emise captate netratate la emisiile fugitive:

E = F + O1

Pentru verificarea respectarii unei valori limita de emisie totale:

Emisia totala determinata valoarea limita totala de emisie admisa


Exemplu: Acoperirea lemnului (instalatia conf. Nr. 2.3 anexa 1)

Instalatia existenta, aplicarea prin pulverizare

Emisiile: gazele captate netratate din zona de lacuire si uscare

Material Intrarea materialelor [kg] (1.1. – 31.12.01)

Stocul din depozit[kg]01.1.01 31.01.01

Consum 2001 [kg]

Procentul COV 2001 [%] [kg]

Continut corp solid 2001 [%] [kg]

1 2 3 4 5 6 7 8 9

baituri 750 399 376 773 81 626,1 4 30,9

vopsele 1165 283 194 1254 93 1166,2 8 100,3

grund 21450 2636 3502 20584 70 14408,8 30 6175,2

interitor 0 20 2,0 18 55 9,9 45 8,1

auxiliare 680 132 245 567 62 351,5 7 39,7

lac 4946 725 650 5021 70 3514,7 29 1456,1

pasta 114 285 248 151 2 3 52 78,5

diluant 2720 255 381 2594 100 2594 0 0

ceara 2000 280 0 2280 76 1732,8 20 456

Summe 33242 24407 8344,8

Bilantul de solventi (cantitati anuale) de ex:

I1 Consumul de solventi: aici suma coloana 7 din tabelul mai sus mentionat

I2 Nu exista, pentru ca nu exista recuperare de lac

O1 Exhaustarea gazelor emise la acoperirea si evacuarea lor prin acoperis: calcularea fluxului masic de emisie si al timpului de functionare.

O2 neglijabil

O3 neglijabil

O4 Emisii fugitive

O5 Nu se aplica, pentru ca nu exista o instalatie de epurare a gazelor emise sau de tratare a apei uzate

O6 neglijabil

O7 Nu exista

O8 Nu exista

O9 Nu exista

Determinarea consumului de solventi:

LV = I1 – O8 = 24407 kg – 0 kg = 24.407 kg

Instalatia se supune directivei COV, anexa IIA, nr. 10

(valoarea de prag, consumul de solventi: >15 t/a)


Calcului emisiilor fugitive:

F = I1 – O1.1 – O5 – O6 – O7 – O8 = 24.407 kg – 0 – 1400 kg – 0 – 0 – 0 = 23.007 kg

Compusii organici volatili continuti de gazele reziduale captate, dar netratate fac parte din categoria

emisiilor fugitive

Calculul emisiilor totale

E = F + O1.1 = 23.007 kg

Valoare limita pentru emisii fugitive (aici: in acelasi timp si valoare limita pentru emisiile totale) cf.

anexei 2 nr. 10: 25 % din cantitate totala de solventi organici folositi.

Aici: 94 % din cantitatea totala de solventi organici folositi este emisa! Valoarea limita pentru emisii

fugitive nu a fost respectata!

-> Respectarea valorii limita prin amenajarea unei instalatii de epurare a gazelor reziduale sau

utilizarea unui plan de reducere.

Precizari:

Conform anexei I, in primul aliniat al Directivei COV se mentioneaza ca se va lua in considerare

consumul de solventi la curatarea aparatelor si dispozitivelor utilizate precum si la mentenanta

activitatii mentionate la anexa II; adica, de ex. curatarea aparatelor provenite de la acoperirea

pieselor de metal si plastic se considera la consumul de solventi de la activitatea de acoperire a

pieselor de metal si plastic.

De asemenea, din punctul de vedere al STE, tot de activitatea de acoperire a pieselor de metal

si plastic tine si aplicarea agentilor de separare ce contin solventi de la producerea formelor de

plastic!


5. Inspectia

5.1. Generalitati

Pentru monitorizarea desfasurata de catre autoritati la instalatiile IPPC sunt valabile modalitatile de

procedare descrise manualul “Inspection” [6]. Se face trimitere la informatiile acestui manual in special

la planificarea, desfasurarea inspectiei precum si la procesul verbal al inspectiei.

5.2. Rapoartele metrologice si bilantul solventilor

O parte esentiala a inspectiei realizata de catre autoritate consta in verificarea respectarii valorilor

limita de emisie. Pentru aceasta servesc rapoartele metrologice ale emisiilor (vezi anexa 7.9) precum si

bilantul solventilor. Deoarece bilantul de solventi joaca un rol important in cazul instalatiilor COV, se vor

aborda urmatoarele in cele ce urmeaza.

La elaborarea bilantului de solventi pot apare probleme in special la obtinerea datelor, de ex.:

Disponibilitatea cantitatilor cumparate sau consumate.

Informatii referitoare la continutul de COV precum si la participatiile componentelor solide in

substantele utilizate.

Conceptul de solvent din Directiva COV cuprinde nu numai solventii ci si alte substante auxiliare

organice volatile (de ex. plastificatori), ce trebuiesc luate in considerare in bilant.

Lipsa de informatii despre cantitatea recuperata la circuitele de solventi interne din

intreprindere.

Neclaritati referitoare la continutul COV din produs, deseuri, apa uzata, din aerul uzat (debite

volumice fluctuante).

Pentru verificarea bilantului de solventi ar trebui predate in cadrul inspectiei de catre operator

inregistrarile asupra consumului de solventi si asupra fluxurilor de intrare si iesire precum si fisele

tehnice ale fiecarei substante utilizate cu continut de solventi. Aici se va acorda o atentie deosebita

prezentei compusilor organici critici, precum substantele CMR.


Problemele aparute in practica la determinarea fluxurilor de intrare si iesire:

Determinarea uutilizarii de solventi I1: Daca stau la dispozitie prea putine documente referitoare la consumul de solventi, resp. documentele

nu sunt suficiente (mai multe activitati, substantele auxiliare, procentul de solventi nu este indicat) Cum

se poate proceda in acest caz?

Mai multe activitati Consumul mde solventi trebuie sa fie determinat separat pentru fiecare

activitate! In acest scop, poate fi necesara o optimizare a inventarierii datelor referitoare la

fluxurile de intrare/iesire, de ex. ar putea fi instalat un sistem de inventariere a datelor. Prin

sistemul SAP, pot fi inventariate, in mod obisnuit, toate datele importante.

Sunt luate in considerare toate substantele auxiliare? Ev. poate fi desfasurat un control la fata

locului al depoyitului de lacuri/solventi, sau al camerei de amestecare a lacurilor.

Daca nu sunt indicate procentele de COV-uri (>0,01 kPa!) sau sunt redate ca procentaje de

volum, in loc de procentaje masice, operatorul trebuie sa se intereseze la furnizor si sa solicite

fisele de date de securitate actuale pentru toate substantele si preparatele relevante.

Daca consumul de solventi prezentat nu coreleaza cu datele de achizitie (diferente de

depozitare) determinarea cauzelor, optimizarea inventarierii datelor

La date din domeniul COV: se precizeaza valoarea maxima!

Toate substantele utilizate cu continut de solventi se trateaza individual si se listeaza separat, in

functie de cantitate si continutul de solventi si de-abia apoi se aduna. In Anexa 7.10 este

continut un model de tabel.

Problemele la determinarea O1.1 si O5

O5 reprezinta cantitatea de solventi organici, distrusi sau captati prin procesele chimice sau fizice,

incadrare valabila daca aceasta cantitate nu se incadreaza la O6, O7 sau O8. In ultimele cazuri se va

considera bilantarea doar o singura data a cantitatii de solventi. De ex. cantitatea de solventi, desorbita

la un adsorber si mai tarziu eliminata ca si deseuri, nu va fi O5 ci O6.

Exemplu: Lacuirea prin scufundare a pieselor de metal si transmiterea gazelo remise catre o instalatie de post-ardere termica (TNV)


I1 = 13.504 kg/a; O6 = 1.670 kg/a; valoarea limita pentru emisiile fugitive = 13.504 kg/a*0,25 = 3.376 kg/a

emisiile fugitive = I1 - O1.1 - O5 - O6;

valoarea insumata maximal admisa din O1.1 + O5,

la care se respecta valoarea limita pentru emisiile fugitive: 13.504 kg/a - 3.375 kg/a - 1.670 kg/a = 8.459 kg/a

1. Determinarea valorilor de emisie reprezentative pentru C total

In functie de debitul masic de emisie din gazul epurat rezulta diferite valori pentru O1.1 si O5 la un randament presupus constant si astfel pentru emisiile fugitive:

Cu cat este mai mare debitul masic utilizat in formulele de calcul pentru O1.1 si O5, cu atat mai mari sunt O1.1 si O5 si cu atat mai mici sunt emisiile fugitive

Pentru calcul se va utiliza debitul masic al emisiilor real, reprezentativ pentru procesul relevant pe partea emisiilor (nu valoarea limita teoretica)

O1.1 = Numarul orelor de functionare/an (24 h * 220 zile/an = 5.280 h/an ** debitul masic al emisiilor [kg/h] 0,014* C-factor de conversie 1,3 = 96,1 kg/an

O5 = [O1 : (1-randamentul)] – O1 = [96,1 kg : (1 – 0,99)] – 96,1 kg = 9.610 kg – 96,1 kg = 9.513,9 kg;

Suma din O1.1 si O5 nu are voie sa depaseasca 8.458 kg/a!

Concentratia in gazul epurat[mg C/m3]

Debitul masic al emisiilor [kg C/h]

O1.1 [kg/a]

O5 [kg/a]

2 0,004 27,5 2.722,53 0,006 41,2 4.078,84 0,008 54,9 5.435,15 0,01 68,6 6.791,48 0,016 109,8 10.870,29 0,018 123,6 12.236,410 0,02 137,3 13.592,720 0,04 274,6 27.185,4

2. Factorul de conversie Valorile C total/Masa moleculara si factorul de reactie (response)


In general se calculeaza O1.1 in baza masuratorilor C total din gazul epurat. Este necesara o eine

transformare a C total in masa moleculara. Deoarece de obicei exista amestecuri de substanta in

gazul emis, apare o nesiguranta mare si o posibilitate de eroare in cazul determinarii factorilor de

conversie (transformare).

Exemplu:Rezultatul metrologic FID: 15 mg C/m3 exprimat in echivalent propanPoluantul in gazul emis: Etanol; atomi de carboni in C2 H6 O: doi; masa molara a 2 atomi de C: 2x 12,011; masa molara a 6 atomi de hidrogen: 6x 1,008; masa molara a atomului de oxigen: (1x 15,999) Participatia masica a carbonului (24,022) raportata la masa molara totala a VOC (46,069) 1:1,92 (C:VOC)

Rezultatul metrologic Debitul volumic: 15.000 m3/h; orele de functionare: 2100 h/a

15.000 m3/h x 0,015 g C/m3 x 2100 h/a = 472.500 g C/a

Transformarea Gram-C total in Kilogram-COV in gazul emis (O1)

=> 472.500 g C/a x 1,92 (factor de conversie) = 907.200 g VOC/a = 907 kg/a

• La prima aproximare, O1.1 si O5 pot fi utilizati la calculul emisiilor fugitive in baza valorilor C total.

• Daca valoarea limita pentru emisiile fugitive este respectata, nu mai este necesara transformarea (O1.1 si O5 se maresc in timpul tranformarii C total in masa moleculara).

• Daca valoarea limita pentru emisiile fugitive nu este respectata, atunci este necesara o abordare mai exacta in intervalul valorii limita! -> Determinarea componentei poluantilor si a unui factor de transformare reprezentativ (inclusiv factorul de reactie)!

Aici: O1.1 = 74 kg C/a; O5 = [O1.1: (1 – randament)] – O1.1

= [77 kg C : (1-0,99)] – 77 kg C = 7.623 kg C/a;

Calculul F [kg/a] cu O1.1 si O5 in [kg C/a]: 4.134 kg

Valoarea limita nu este respectata pentru emisiile fugitive (3.376 kg/a)!

Suma O1.1 si O5 nu are voie sa depaseasca 8.458 kg/a !

Structura gazului evacuat Factorul de conversie (fara factor de reactie specific aparatelor)

O1.1[kg/a]

O5 [kg/a]

toluen 1,1 81,4 8.388,6

etilacetat 1,83 135,4 13.955,6

etanol 1,92 142,1 14.641,9

formaldehida 2,5 185 19.065

3. Exploatarea in sarje:


• La calcului O1.1 (si astfel a O5 din O1.1 si randament) din debitul masic al gazului epurat si orele de functionare, este permis sa se utilizeze doar orele de functionare, la care apar emisii determinate de proces. -> In rest pentru O1.1 si O5 rezulta valori prea ridicate si astfel valori prea mici la determinarea emisiilor fugitive conform metodei indirecte

• Dupa caz obligatia de a se inregistra orele de functionare ale proceselor resp. ale instalatiei de epurare a gazelor emise

Exemplu: O1.1 = Numarul orelor de functionare/an (24 h * 220 zile/an) 5.280 h/an * Debitul masic al emisiilor [kg/h] 0,014*1,3 = 96,1 kg/an; O5 = 9.513,9 kg; Suma 01.1 si O5 nu este permis sa depasesasca 8.458 kg/a.

Orele de functionare relevante pentru emisie [h] O1.1 [kg/a] O5 [kg/a]3 h *220 zile/an: 666 12,1 1.197,9

6 h * 220 zile/an: 1.320 24,1 2.385,9

12 h * 220 zile/an: 2.640 48,0 4.752

18 h * 220 zile/an: 3.960 72,1 7.135,1

4. Considerarea randamentului instalatiei de epurare:

Calculul O5 are loc deseori din valorile masurate ale gazului epurat si randamentul estimat al instalatiei

de epurare. Aceasta poate avea o influenta considerabila la calculul emisiilor fugitive!

Exemplu:

Presupunere: Randamentul de 99% pentr TNV; O1.1 = 96,1 kg/an;

O5 = [O1 : (1-andament)] – O1 = [96,1 kg/(1-0,99)] – 96,1 = 9.513,9 kg/a;

Suma O1.1 si O5 nu are voie sa depasesca 8.458 kg/a.

Randament presupus [%] O5 [kg/a]

97 3.106,997,5 3.747,9

98 4.708,9

98,5 6.310,998,86 8.361,999,5 19.123,999,9 96.003,9

• Se incepe cu o presupunere conservatoare fata de randament-> daca valoarea limita este respectata pentru emisiile fugitive, nu mai este necesar o alta actiune


• In apropierea valorii limita resp. la depasirea ei: este necesara o abordare mai exacta, de ex.- Calculul cu randamentul cel mai redus garantat de producator- Determinarea prin masuratori a randamentului ale gazului epurat/ gazului brut de catre un serviciu metrologic acreditat: Masurarea pe o perioada mai lunga cu emisii reprezentative

Precizare:Randamentul unei instalatii de epurare depinde atat de gradul de incarcare a gazului brut cat si de debitul volumic de gaz brut. Astfel in cazul randametului nu este vorba de un parametru fix.

Solventii din apa uzata:

Daca solventii din apa uzata sunt transmisi catre o instalatie de epurare a apei uzate, in care sunt distrusi solventii, atunci participatia distrusa se va considera O5. Participatia ramasa in apa uzata dupa tratare se va considera O2 = solventi in apa uzata = emisii fugitive. La fel se considera in continuare, dupa caz si pentru diferenta de solventi aparuta de la sursa de apa uzata pana la punctul de tratare a apei uzate.

In cazurile in care apa uzata este eliminata sub forma de deseuri, atunci aceasta se va considera O6 = solventi in deseuri.

Efectele incertitudinilor la determinarea cantitatii de solventi utilizati I1, la emisiile fugitive:

La determinarea lui O4 si I1, trebuie sa se ia in totdeauna in considerare scenariul „worst case“:

Posibilitatea 1:Operatorul se decide pentru respectarea valorilor limita de emisie conform Anexei IIA a Directivei COV:

1. Calculul emisiilor fugitive conform metodei directe: F = O2 + O3 + O4 + O9:O supraestimare a consumului de solventi I conduce, in calculul valorii limita pentru emisii fugitive [= procentaj * (I1 + I2)[ la o valoare limita crescuta. In corelare cu metoda directa de determinare, ar putea fi dedus, in mod eronat, din aceasta ca valoarea limita pentru emisii fugitive se respecta.

2. Calculul emisiilor fugitive conform metodei indirecte F = I1 – O1 – O5 – O6 – O7 – O8:In cazul supraestimarii I1, creste si valoarea limita de emisie pentru emisiile fugitive, totusi cresc si emisiile fugitive F

Posibilitatea 2: Operatorul decide pentru respectarea planului de reducere, Anexa IIB

1. Calculul emisiilor fugitive conform metodei directe F = O2 + O3 + O4 + O9:Pentru a determina daca vaoarea tinta se respecta, I1 nu are influenta.


2. Calculul emisiilor fugitive conform metodei indirecte F = I1 – O1 – O5 – O6 – O7 – O8:O supraestimare a lui I1 il creste pe F si astfel si emisiile totale E = F + O1. Acest lucru ar putea duce la o nerespectare a emisiilor tinta.

Concluzie:

Pentru datele care descriu un interval valoric (de ex 10 - 40% contintut de solventi in namolurile de distilare), se va utiliza mereu valoarea numerica respectiva, la care ar rezulta prin calcul emisia totala cea mai mare posibila sau emisiile fugitive (worst case) (cazul cel mai negativ).

De obicei acesta este valoarea numerica cea mai mica dintre fluxurile evacuate, care nu reprezinta emisii fugitive (O1, O5, O6, O7, O8). Operatorii care nu doresc sa utilizeze ca baza “worst case” (cazul cel mai negativ) la bilantarea solventilor, trebuie sa determine datele realizate de instalatia sa si sa dovedeasca plauziblitatea lor.

5.3. Alte puncte relevante pentru inspectia pe amplasament

Conducte, flanse, pompe, organe de inchidere, supape – prevenirea emisiilor fugitive

Supapele de reglare si organele de inchidere precum supapele si clapetele, si pompele se vor verifica si intretine periodic asupra etanseitatii. Legaturile de flanse se vor verifica periodic asupra etanseitatii. Se vor face inregistrari ale functionarii prin intermediul actiunilor verificare si intretinere. Se vor documenta in scris problemele constatate si rezolvarea lor.

Operatorul va asigura faptul ca furtunurile si conductele de legatura se vor verifica la intervale periodice asupra neetanseitatilor.

Inspectia elementelor etanse poate fi asigurata de ex. prin:

Inspectarea zonelor cu elemente etanse si controlul zonelor cu reverberatie a aerului, miros sau zgomote datorate neetanseitatilor

Inspectarea zonelor cu elemente etanse si aparate mobile de detectare si afiasare a scurgerilor (dispozitive mobile de detectare a gazelor)

Monitorizarea continua si periodica a atmosferei prin dispozitive fixe, automate dotate cu alarma.

Felul si dimensiunea inspectiei etanseitatilor depind de tipul elementelor de etansare. In afara de aceasta, trebuie desfasurate masuri de intretinere si service a elementelor etanse si a pompelor.


Termenele pentru controluri si masurile de intretinere sunt stabilite in instructiunile de functionare.

Mentenanta instalatiilor de epurare a gazelor emise

Functionarea conforma a instalatiilor de epurare a gazelor emise depind foarte mult de mentenanta si intretinere. Aceasta ar trebui contralata in timpul inspectiei, de ex. prin cercetarea caietelor de service. De asemenea sunt considerate puncte importante in cadrul inspectiei inregistrarile efectuate asupra functionarii conforme a instalatiei de epurare a gazelor evacuate (de ex. verificarea inregistrarilor continue facute asupra parametrilor de functionare relevanti precum temperatura de ardere la instalatiile de post-ardere). Operatorul va trebui sa prezinte documentatia asupra duratei si frecventei intreruperii din functionare a instalatiei de epurare cu prezentarea masurilor luate.


6. Bibliografia

Citate:

[1] European Commission, Reference Document on Best Available Techniques on Surface Treatment using Organic Solvents (STS BREF), Januar 2007, http://eippcb.jrc.es

[2] European Commission, Reference Document on Best Available Techniques on, Surface Treat-ment of Metals and Plastics (STM BREF), http://eippcb.jrc.es

[3] European Commission, Reference Document on Best Available Techniques on Common Waste Water and Waste Gas Treatmment (CWW BREF), , http://eippcb.jrc.es

[4] European Commission, Reference Document on Best Available Techniques on General Prin-ciples of Monitoring, http://eippcb.jrc.es

[5] Guideline on Monitoring, elaborated under Twinning Project RO2004/IB/EN-09

[6] Guideline on Inspection, elaborated under Twinning Project RO2004/IB/EN-09

Alta literatura:

1) www.umweltbundesamt.de/voc/index.html: UBA-Portal für lösemittelarme Produkte

2) O. Rentz, N.-H. Peters, S. Nunge, J. Geldermann, Beste Verfügbare Techniken (BVT) im Bereich der Lack- und Klebstoffverarbeitung in Deutschland, Fortschritt-Bericht VDI, Reihe 16, Nr. 158, VDI Verlag 2003 (www.voc-infoex.uni-karlsruhe.de/index.htm; http://www.bvt.umweltbundesamt.de/surface.htm).

3) besser lackieren, Vincentz Verlag: http://www.lackiernetz.de

4) Datenbank "Clean Tool"; http://www.cleantool.org/; Kooperationsstelle Hamburg, im Auftrag der EU-Kommission

5) Optimierung Wissenstransfer: Lösemittel in Ostwestfalen-Lippe: www.owlquadrat.de

6) Produktionsintegrierter Umweltschutz (PIUS): http://www.pius-info.de/pius_info_pool/index.html

7) Research Triangle Institute CAGE - Coating Alternatives Guide http://cage.rti.org/

8) Department of Environment, Northern Ireland,Process Guidance Note NIPG 6/23 (Version 3) - Coating of Metal and Plastic Processes: http://www.ehsni.gov.uk/pubs/publications/NIfinalPG6_23.pdf

9) Coil coating: Solvent free lubrificant technologies: www.boockmann.com

10) GESTIS-Stoffdatenbank (auf englisch und deutsch): http://www.hvbg.de/d/bia/fac/stoffdb/index.html

11) Schmelzklebstoffe (Hot Melts): http://www.specialchem4adhesives.com/tc/tpu/

12) Herstellung von Wickeldraht - lösemittelarmer Gleitmittelauftrag: http://www.boockmann.com


http://www.specialchem4adhesives.com/tc/tpu/

http://www.hvbg.de/d/bia/fac/stoffdb/index.html

http://www.boockmann.com/

http://www.ehsni.gov.uk/pubs/publications/NIfinalPG6_23.pdf

http://www.ehsni.gov.uk/pubs/publications/NIfinalPG6_23.pdf

http://cage.rti.org/

http://www.pius-info.de/pius_info_pool/index.html

http://www.owlquadrat.de/

http://www.cleantool.org/

http://www.lackiernetz.de/

http://www.bvt.umweltbundesamt.de/surface.htm

http://www.voc-infoex.uni-karlsruhe.de/index.htm

http://eippcb.jrc.es/




7. Anexa

7.1. Modele de conditii pentru instalatiile ce nu detin un plan de reducere si sunt dotate cu o instalatie de epurare a gazelor emise

7.2. Modele de conditii pentru instalatiile dotate cu plan de reducere

7.3. Masurarea substantelor organice cu ajutorul detectorului de ionizare cu flama (FID)

7.4. Documentatia pentru instalatiile COV pentru pregatirea inspectiei instalatiilor

7.5. Calculul inaltimi cosurilor

7.6. Masurile de prevenire a emisiilor fugitive

7.7. Evaluarea rapoartelor metrologice a emisiilor pentru masuratorile discontinue

7.8. Cerintele pentru exploatarea instalatiilor de epurare a gazelor emise

7.9. Exemplu de raport metrologic pentru instalatiile COV

7.10.Model de tabel pentru inventarierea solventilor utilizati

7.11.Alegerea instalatiilor de epurare a gazelor in vederea respectarii cerintelro conform anexei IIA a Directivei UE-VOC


Vorlage für Berichte - Acasa - ANPM · Web viewDl. Dr. Richard Schlachta, Ministerul Mediului,...

Documents

Transcript of Vorlage für Berichte - Acasa - ANPM · Web viewDl. Dr. Richard Schlachta, Ministerul Mediului,...