Redactare: Ioana BArzeanuTehnoredactare : Mariana RaduCoperti: Luca Emil CornelIlustratie copertS: Designed by Freepik

Titlul original: LTIYSTERIE. SOus LE voIIE DE LA SEDUCTION

Copyright @ Les Editions Grancher 201 I

@ 2018 Toate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervateediturii METEOR PRESS

Contact:Tel./Fax: 021.222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribulie la:Tel./Fax: 021.222.83.80E-mail: carte@meteorpress.rowww.meteorpress.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomtnieiCOMTESSE, EMIVfANT,IET,T-E

_ Isteria : sub vllul seducqiei : identificarea, i4elegerea, sublimarea /Emmanuelle comtesse ; trad. din rb. francezi de Dlniel voicea. - Buc'regri :Meteor Press, 2018

Congine bibliografiersBN 978-973-7 28-7 7t-3

I. Voicea, Daniel (trad.)

159.9

Emmanuelle Comtesse

ISTERIA

Sub vilul seducfieiI dentificarea, inlelegerea, sublimarea

Traducere din limba francezhde Daniel Voicea

ffrI0nffirPnr$sruJ

Cuprins

Introducere .........5Isteria astdzi ................. 6

Partea IcE ESTE ISTERTA? ........................9

I. Conceplia noasfid deqpre isterie .............. ........................ 11

Din Antichitate la publicitate ..... 11

Moartea cligeelor ....... 13

II" Descrierea clinicit a persoanei isterice ........... 14

Faga public[ ............... 14

Faqa secreti ...........".... 18

Simptomele isteriei ...................... 23

Simptomele somatice "..........."......24Simptomeie psihice ..".."................26

Istericul ln relagia lui cu celiilalt .................... 29Este nesatisftcut .......". .................. 29Este senzual ................ .................. 31

Este melancolic ........... ......".......... 32

Istericul 9i senrl ."....... 34

Forrnarea fantasmei incongtiente: trauma ..... 35

Clivajul sexuaiit[gii ............."....... 38

Fantasrna castririi masculine ...... 40Fantasma castr[rii feminine ..."....44

223

VI. Isteria masculinil .....". 4V

,,Prostituatul" femeilor ................. 50

Mama b[rbatului isteric .............." 55

TatHl birbatului istericTulbur[rile sexuale ale b[rbatului isteric ....". 63

Putem distinge isteria masculini de isteria feminini? ..... 65

Pentru a rezuma prima parte ........ ....."...........67

Partea a II-aCt,M PCIATE DEVEI\II CINEVA ISISRIC? ..................., 7 I

I. Isteria este o newoz[De ce suntem nevrotici? ................ .................75

il. Funclionarea aparanrluipsihic ........."............. 83

Prima topici freudiani: sistemulcon$tient/precon$tient/incongtient ...... 84

A doua topicfl freudidnd: sinele, eul gi supraeul ............".. 92

Mecanismele de ap[rare

ru. Cauzelenewozeiisterice ........... 105

Etiologia isteriei in opinia lui Freud ............ 105

Nu ne nagtem isterici, devenirn .........."......... lilCazul Dora .......... ..... 128

fV. La ce servegte nevroza istericfl? .................... 139

Adevlrul simptomului ....."......... 140

Pentru a rezuma partea a doua ..."................. 143

Partea a ltr-aISTERIA POATE FI VINDECATA?

L Isteriadiabolizat{ ....153

De ia hipnozb la psihanalizi .......... ............... 155

ilr.

ff.

v.

n Aruul pur al psihanatizei gi cupnrl psihote4p.igi .".:":....... 1

Psihanaliza ast5zi ........ ......"........ IPsihoterapiile analiticePsihoterapiile de mstinere ......... 1

Cum poate fi abordatfl newoza traumatici?C"T d-f alegr psihanalistul ..........:....:...,......,...,............. tr

m. Sublimarea isteriei ..................... 1

Sublimarea artisticl a lui Leonardo da Vinci .................. 1

Dac[ Blanche Wittman ar fi scris ................. Iin leg[turd cu Anna O. .............Pentm a rezurna partea a treia

Conceptia noastri despre isterie

Tlatd un (contra)exemplu care mi-a fost propus, in timpul

micului meu sondaj, pentru a ilustra un caz de isterie. Autorul imiscrie: ,,Isteria este atunci iAnd ii spun prietenei mele: <Cldtitele tale

nu sunt buneu gi ea md urm[regte prin apartamentul ei, cu o tigaiein min[, urlAnd: uEgti o nulitate! O sd te rdsucesc ca pe o clitit5>."

SX zugr[vegti astfe] isteria este ca gi cum 1i-ai imagina degernrlaustralian plin cu fAntAni de api. Pentru c[ ,,isteria" nu este sinonim5cu ,,veselia" gi caracterul ei iritabil nu se exprim[ in felul acesta.

in schimb, celelalte persoane intervievate au dat, fird si qtie,

o definilie mai apropiat[, atribuind comportamentului isteric defi-nigii ca ,,disperare nemirnrrisiti'?, ,,ceva violent", ,,un urlet strident",

,,o angoasi nemisurati", ,,o explozie de narcisism", ,,o furie necon-trolabil5", ,,o stare de stres", ,,disimulare", ,,neliniqte", ,,o dovad[ de

neputinqfl", ,,un ego rinit', ,,o persoanl frrI direcqi€", ,,o fugd de

realitate", ,,impresia de a fi bAntuit, st[pAnit de mai multepersonalitlqi", ,,sentimentul de a nu te incadra in societate", ,,o stare

de riu care vine probabil de departe" etc.Acest termen in sine a generat tot soiul de reprezentdri cu o

puternic[ conotafie emolional[, unele integrAndu-se pe deplintabloului clinic al bolii.

Asta inseamni ci purtim in noi cu tolii o formd de isterie? Da,

ag fi tentati si rispund, intrucAt la simpla evocare a cuvAntului, ne

,,dim frAu liber emoliilor", ne proiectlm, ne etalim o parte dinfiinqa noastrd. Moartd sau vie, isteria ne este inci familiari gi nu-io intAmplare daci termenul a iegit din lexicul medical pentm aintra ln limbajul comun.

Din Antichitate Ia publiciuteCunoscut[ de pe vremea lui Hipocrate, inventatorul terme-

nului, isteria era considerati, in Antichitate, ca o boald afectAnd inprincipal femeile care nu aveau copii sau abuzau de pl5cerile

12 ISTER.!,A

carnale. Platon iqi imagina uterul, din latinescul hystericuE ca peun organ aflat in stare de rEticire in corpul feminin, capabil siprovoace boli daci rEmAnea prea mult timp steril. Din aceasticredingi igi trage numele isteria gi este gi motivul pentru care ilasociem mai ugor cu lurnea ferninin5.

Astizi, in vocabularul cureng ,jsterid' a devenit sinonim cu nebu-nie, cu tensiuae extrerni. Se vorbegte in egal5 misurd de ton isteric,atunci c0nd vocea, sub impactul unei emogii, atinge note ascu{ite.

lnsi denumirea de ,,isterie" nu se aplicl numai fiingei rlmane giilustreazi uneori situagii firi o leglturd aparenr[ cu patologia lacare face referinqi.

Drept rispuns la cererea mea frcuti unora gi altora de a se

exprima in privinla isteriei, socrul meu mi.*a trimis o ofertipromotionald de Ia Nouvelles Frontidres, luatd de pe net, careanunfa: ,,Isteria pregurilorl" Parcurgind dif'erite articole de ziare,cu citeva sXptdmAni inainte, doud titluri mari rni-au relinut atengia:

,,Isterie antimagin[" gi ,,Isterie de securitate". Redactorii qi ziariqtiiau simpl senzationalului, e bine cunoscut acest fapt. Nu conteazddac5. au o cunogtint[ aprofundatS. a termenilor pe care ii utilizeazi,gi dovada este ci nu au, important este ca enuntul si fie incitant.

in sine, ,,Isteria pregurilor" nu vrea si spun5 nimic, nu maimult ca e4presiile ,,Isterie antimaqin[" gi,,Isterie de securitate", carenu alr sens. insd fiecare dintre aceste enunturi trimite cititorul la onofiune de exces. Prefuriie propuse de Nouvelles Frontidres suntfoarte interesante, iar misurile guvernului de a reduce circulagia gia asigura protecfia cetXqenilor sunt dispropo4ionate in raport curealitatea situagiei.

Asta inseamni ci autorii formulelor de senzaqie mizeazi nupe g6ndirea noastrE pentru a ne atrage atentia, ci pe intuigiilenoastre. Atunci cAnd ni se spune ,,isterie", utilizim scurt5turi,numite ,,euristice", care ne permit sd asociem rapid ce ne-a fosttransmis frri si fi avut timpul s[ ne gAndim la asta. Astfel, isteriaeste asimilatd in mod spontan cu tot ce este excesiv, adic[ rnaiexcitant.

4

Partea I . Ce este isteria?

Moartea digeelor

$i totugi, departe de cliqeele portretului-rip pe care I-am creionarin mod incongtient, istericul, cel adevXrat, este, inainte de orice, ofiinq5 speriatE, inhibati, frdmAntatX de angoase gi contradicgii, angre-nat5 intr-un conflict psihic care-i impiedic5 dezvoltarea personalE.

Precum lanus, are doui fefe: pe de o parte, fap publici, atrac-tivi, gillgioasX, un pic ademenitoare, care ne pdcdleqte prin aspec-tele ei senzuale; qi pe de alta, faga necuJroscutd, care ascunde parteaei de tristeqe, de angoas[ gi de ranchiunX, gi care se erprimb prinintermediul rulbur[rilor ce caracterizeazi aceasti patologie.

Istericul este, frr[ indoial[, hipersexual. insi manifestareasexualfl este, de fapt, o traducere in limbajul corpului a unei sufe-ringe erotizate, aceste faimoase somatizlri pe care Freud le inter-preta ca pe nigte simulacre de orgasm.

Ca in orice newozi, simptomele isterice au un sens gi o utili-tate, intrucAt ele protejeazX de pXtrunderea, in congtiingS, a fantas-melor insuportabile, contribuind astfel la pistrarea echiiibrutruipsihic al subiectului.

De acum inainte, atunci cAnd vegi auzi cuvintul ,,isterie", vIvefi gAndi Ia ce se vede (un foc de artificii) qi la ce nu se vede(un sAmbure de tristege). La cel care se fardeazl pentru a-gi ascundedefectele. Astfel incAt ceea ce percepem despre isteric este o iluzieopticX, o sceni in care prefrcltoria ne poate distorsiona judecata.Nu, seducqia istericului nu trebuie subestimat5. Nu, el nu face toateastea degeaba.

Dacd-gi transformi existenqa in teatru, o fice pentru a menfinela distangi ceea ce soliciti gi de care se teme in acelagi timp: sistArneascS. doringa celuilalt gi consecin;ele pe care le implici acestlucru in termeni de uniune sexual5.

$i asta pentru ci, in ciuda aventurilor cu parteneri multipli,dintre care cei mai inaccesibili sunt qi cei mai tentan;i, tocmaiobsesia sexualitiqii gi pericolul pe care-l reprezinti ea sunt ceea ceascunde istericul in culisele incongtientului sXu. De ce? Tocmaiaceast[ enigm[ vom incerca s-o rezolvim in lumina conflictuluioedipian, a c5rui traversare a fost haotic5.

17

II

Descrierea clinicSa persoanei isterice

TIsteria poate fi imaginat5. fie ca o entirate clinici definiti, care

se caracterizeazl.prin trisituri de personalitate gi prin pluralitateasimptomelor, fie ca un mod relagional, conceput ca o legdturdpatologicd a newoticului cu celSlalt.

Sd vedem intr-o primi fazfl cum se exprimi personalitateaistericului prin intermediul descrierii sale clinice, analizAndu-i celedoui falete: pe de o parte, fala publici, aqa cum ne apare atuncicAnd o intAlnim pentru prima dati, gi cealalti, faga secret5, cea carescap[ percepgiei noastre imediate gi care dezviluie complexitateaproblematicii isterice.

Fagapublicd

Persoana isterici poartd o masci qi traverseazfl secolele cuun eu artificial ce-i disimuleazi aspiragiile sale sexuale ascunse.La sfArgitul secolului al XIX-lea, in vreme ce Charcot nu vede inisterie decit o exhibigie psihiatrici spectaculoasi, Freud reugegte s[defineasci natura gi caracterul acestui r[u enigmatic, respectAndrezistenfa incongtienti a istericului de a se face cunoscut.

Gralie perseverenlei lui, gtim acum cd imaginea arboratd estecea care camufleazd defectul, dificultatea lui de a fi. Este gi cea caremascheazd ceea ce istericul nu cere decAt s[ dezvdluie. Cici ceea ceascunde, dindu-gi osteneala s5. ascundX, il devoaleazS., gi, cu acestjoc al plcdlelii, ne am[gegte amdgindu*se pe sine. insi istericul nueste atdt de naiv. $i mai ales nu atat de impenetrabil pe cAt vrea s5.

dea impresia. inainte de a explora misterele personaiitEqii luisecrete, sX studiem mai intAi faletele celei pe care el consimte sine-o arate.

Partea I . Ce este isteria?

Personaliatea histrioniclDin latinescul,hrsaio care inseamnX actor, bufon, histrionismul

este cel mai des considerat ca tr[sltura centrald a caracteruluiisteric. Se manifesti in principal prin atitudini teatrale, o nevoieimperioasi de a fi punctul de atracqie al privirilor celuilalt. Pentrua-gi atinge acest obiectiv, istericul monteazd regii in jurul lui,creeazE situagii absurde pentru a provoca, anticipeazi ceea cebXnuieqte c[ i-ar plicea celuilalt, ghidAndu-se dupi citatul luiShakespeare, ,,All the world's a stage" (,,lumea-ntreagi e o sceni"),gi anturajul lui este un public care trebuie impresionat. Esteadevirat ci poate fi senzual, atrdgdtor, dar gi stAngaci, cabotin,uneori convingitor sau exasperant. Pentru a seduce, el maneweazicuvAntul ca nimeni altul, are o mai mare expresivitate gi utilizeazbformule apropiate uneori de limbajul poetic, in weme ce conqinutuldiscursului rdmAne sirac. insi este exact ,,aceasti dimensiune apulinului care ne wijegte", gi aceste ,,abisuri superficiale" care neincAnt5, pentru a relua formula lui ]. Baudrillard in legEturi cuseducqia. MizAnd pe echivoc Ai sugestie, seducitorul oferf o imaginecare expune gi ascunde in acelagi timp, treze$te gi cheam5 ladorinlX, cel mai adesea pentru a instaura un vid. Preocupat numaide rapornrl s5u cu celilalt, se prinde in propriul joc pentru pl5cereade a se oferi in mod amigitor ca obiect al doringei, inainte de a se

cschiva numaidecflt. Acest virtuoz al seducliei igi compune un chipvirtual, un soi de spagiu intermediar intre cel care-l privegte gi celcare-i pAndegte cealalti laturi a fiingei lui, mult mai profundi.Aceasti laturi in acelagi timp provocatoare gi indepirtati ii conferIdimensiunea lui secreti, elipticd. $i atunci cAnd str[luce$te ca ostea, exact atunci este absent gi la mare depirtare de noi.

Afecte false

Este vorba despre al doilea aspect al personhlitigii isterice.Dac[ sentimentele sunt exprimate cu convingere, ele par adeseaexcesive. Aceast[ lipsi de mlsuri in exagerarea emotiilor privegteatAt afirmaEiile, cAt gi declaraqiile de rizboi care alterneazi gi par in

t5

t6 ISTER.IA

contratimp. RAnd pe rAnd elogiat sau urdt, celilalt este azi lingugit,iar a doua zi denigrat, fHrd a exista niciun motiv obiectiv care sdjustifice aceste schimbdri de dispoziqie. Istericul poate imbrifga oopinie cu entuziasm, apoi imediat igi poate manifesta dezaprobareacu o virulenqi de prost gust.

Prin urmare, istericul este o persoani inconstanti, care rAdepentru un da, plAnge pentru un nimic, rispAndegte bucurie intr-ozi - ceL pugin asta lasi s[ se creadd - gi se pribugegte a doua zi.

Impresiile lui sunt adesea deformate, din cauza tendingei luide a erotiza situaqiile cele mai obignuite. Atunci cind i se intAmplisi se simti irezistibil, poate recurge chiar la tertipuri de seducgienepotrivite sau de-a dreptul necuviincioase. Aceasti dispozigie esteurmatS. in general de o fazf, a dezamdgirii, ln cursul c[reia se consi-der[ o nulitate calomniati de togi, resimgind ln mod violentinqepitura respingerii de c[tre un anturaj ciruia mai ieri, credeael, ii trezea admiralia.

Aviditatea afectivl

Istericul are tendinga si faci exces de demonstragii afectivepentru ci se afli el insugi intr-o ciutare constanti de omagii gi

atenfii. Deoarece se indoiegte de propria lui valoare, caut[ pe lAngiceldlalt o asigurare gi o recunoa$tere, suferind enonn atunci cAndcineva se indepdrteazd de persoana lui.

Aceasti aviditate afectivi sti adesea la originea unei depen-denle care poate imbr[ca un aspect mai ingrijordtor chiar, acelaal pierderii autonomiei materiale gi psihice, ducAnd uneori la ograv[ gi autenticd invaliditate. Ea este caracteristici in generalpersoanelor puerile, care triiesc intr-o buli psihici unde tot ceeace riscd s[ devini o surs5. de conflicte sau de frustr[ri este inldturatcu grij5. Acest caz specific nu mai prezint[ deloc asemin[ri cu celal personalitigii histrionice. Miiestria gi eleganga histrionului facde acum inainte loc inhibiqiilor unei fiinge timorate qi lipsite decuraj, a cirei dependengd afectivi este atet de pronungati, incAtpoate merge pAnd la renunfarea la propria personalitate. Aceast[

Partea I . Ce este isteria?

trisituri de caracter se intAlnegte frecvent in cadrul cuplului.Astfel, o femeie isterici, altidati frigidi, se va putea preta lafantasmele sexuale ale soplui ei pervers, ori o alta, fosti ano-rexic[, se va transforma intr-o bucitireasi fini pentru a satisface

poftele gurmande ale noului ei partener. Am putea inmulgi astfelde exemple.

Comportamentul pasiv al acestor subiecqi necesiti frecventintervenqia celuilalt care, in opinia lor, ar trebui s[-qi asume

responsabilitdfle in locul lor. Acest infantilism de care dau dovadinu face altceva decit si reactualizeze iluzia de a fi copilul preferataI unuia dintre cei doi p[ringi.

Cu toate astea, dac[ acest tip patologic pare indepdrtat de celal personalitdlii histrionice, existi totugi posibilitatea ca aceste douitendinqe s[ coexiste in sAnul aceleiagi entit[li. in acest caz, fazelesentimentului de atotputernicie alterneazi cu cele de neputinqd,cele de plenitudine cu cele de frustrare, subiectul trecAnd neincetatdintr-una in alta.

Mitomania

Nu mai reprezint5, ca altidati, o caracteristic[ centrald aisteriei. Ar fi mai corect si se vorbeasci de fanfaronadi, de incli-nafia spre liud[rogenie, cu referire mai ales la actele de bravur[sexuall, in majoritatea timpului inchipuite. Aceste diferitetr[situri pot fi utilizate in tentative de manipulare a anturaiului,pe care istericul caut[ s[-l impresioneze, inclusiv in plan inte-lectual. Ca si placi, se di in spectacol, inventeaz[ situaqiidramatice. Convins de realitatea producgiilor sale, el distinge cugreu realul de imaginar, ceea ce poate crea impresia c[ falsificdrealitatea gi ci ne aruncl praf in ochi.

lntr-o oarecare misur[, a asculta fabulagiile unui isteric e ca

gi cum am strAnge un morman de resturi pe care trebuie s[ lestrecurim atent prin siti pentru a extrage din el cAteva frrAme de

adevir. Rezultatul ar reda poate esenfa discursului sdu, eliberat de

lnfloriturile inutile.

l7

t8 ISTSRIA

Faga seuetlPsihanalistul l.-D. Nasio consideri ci isteria ,,este inainte de

orice numele pe care-l dim legiturilor gi nodurilor pe carenewoticul le gese in relagia lui cu cel5lalt plecAnd de la inchipuirile1ui"1. in aceast[ realitate confuzi, se angajeazi in jocul crud gi

dureros al identificirilor cu nigte figuri multiple gi contrare, indetrimentul intAlnirii cu identitatea lui proprie. Istericul impru-mut[ chipuri pe care le suprapune ca pe niqte migti, pini la a se

asigura de inviolabilitatea noii sale compozigii. Atribuindu-gi roluriadaptate la situagiile intAlnite, se camufleazi in spatele m[gtilorcare-l autorizeazi si joace diferite personaje.

DacI vom stripunge zuprafaqa acestei epiderme, vom descoperiun dandy decizut, cu trdsituri oarecare, supus somatizlrii, b0ntuitde depresie gi tulburiri sexuale. Izolat in pieiea sa artificialX,imaginea lui despre serile de bal se altereazX gi o intreagd dram{ se

urze$te in spatele infumurdrii, chiar cea in care se joaci dezechi-iibrele lui psihice, ca r[spuns la vidul din identitatea lui sexuallincertS.

Somatizarea

Atunci cAnd incongtientul nu se poate exprima in vorbe, el se

manifesti prin intermediul corpului. in majoritatea timpului,durerile resimgite nu au legEturi directe cu leziuni organice. Elesunt in schimb cauzate de refuliri, dorinqe interzise gi friciincongtiente. Nurnim somatizare aceasti trecere de la psihism lasoma care se manifesti mai ales in isteria de conversie. Istericulsimte suferinqa fizic5, negdnd.o totodatd pe cea psihici. De aceease vorbeqte despre ,,la belle indifftrence"2, care evoci succesul

1 |.-D. Nasio, L'hystdrie ou L'enfant magnifique de la psychanalyse,Payot & Rivages, Paris, 2001, p. 19 (n.a).

2 Termen folosit de Freud pentru a descrie starea de inergie, opusimanifestirilor paroxistice, celebrele,,crize isteric e" (n.red.).

.rl

Partea I r Ce este isteria?

rcpurtat simultan de refulare, apoi de simptom, permi;Andu-i siobserve durerea in deplind senindtate, fHrH a fi deranjat cu nimic deconflictul lui psihic care, frrX o transformare, ar deveni o sursidc suferingi qi nelinigte.

Somatizarea nu este niciodati doar un mod de a dejuca re-lularea. PreluAnd asupra sa impulsurile refulate, corpul transfor-rnd excesul sarcinii libidinale (sexuaie) in simptom fizic ai devineil$tfel o posibil[ solugie de a-l evacua, fie sub forma unei durerivii, fie, din contra, sub forma unei inhibigii senzoriale saurnotrice. Totul se petrece ca gi cum ansamblul borpului ar devenio zoni erogeni, unele dintre aceste p[4i (ochi, intestin, gAt etc.)lmprumutAnd de acum inainte valoarea de organe genitale. Prinrlrmare, conjunctivite, colite, o eczem5 sau o afonie vor ap5rea gi

vur dispirea f[rd explicalie, fiecare dintre aceste simptome det'onversie fiind interpretat ca un substitut al satisfacgiei mas-t urbatorii.

Depresia

Fasoanele istericului, teatralitatea lui ascund in realitate oci\utare disperati de recunoa$tere, iar depresia este una dintreprincipalele manifestdri ale acestei newoze. Ea apare cel mai dessub o form[ deghizatd de tulburiri somatice. in acest caz, plAngerilesunt vagi, exprimate intr-un mod ipohondru, gi variazi de la o zi lallta. in timpui acestor faze depresive, tulburirile digestive, hipo-tcnsiunea arteriali qi insomnia reprezint[ simptome aproape('()nstante pe care este bine si le Juim in serios. Nu mai este vorbatlc un numdr de circ, ci de o adevHratX crizi de disperare, in cursulr'[reia se tenguie$te ca un om abandonat.

in cazurile cele mai grave, cade in melancolie gi spiritul luisuferind il impinge s5. cocheteze cu ideile sumbre. Tentativele derinucidere nu sunt rare qi trebuie inqelese ca nigte veritabile apelurilrr ajutor. Aceste crize sunt cu atAt mai spectaculoase cu c6t istericul,tlc obicei atet de febril, devine abulic, manifestAndu-gi lipsa deinteres pentru via15 gi lumea care-l inconjoari. Aceste episoaderlcpresive sunt sincere gi relativ ftecvente.

19

20 ISTER.IA

Reveria

Istericul viseazl. Viseazb la o viaq5 mai bun5., sau mai exact lao existengi care ar coincide cu inchipuirile lui. insi viaqa nu esteaga. Atunci, se acomodeaz[ cu realitatea pe care o vopsette cureprezentlri imaginare erotizate, in parte pentru a-gi compensafrustririle. Asta nu inseamni ci viaga lui sexuald este lipsiti deaventuri. Din contra, are mai degrabl tendinga si inmulgeascXintAlnirile romantice care-l scutesc de un oarecare angajamentafectiv gi material. insd acest consum deliberat, asemdnEtor cudonjuanismui, departe de a-l implini, ii intiregte inc[ qi mai multinsatisfacgia. $i asta pentru c5, sub aerul lui dezghelat, se ascundeun romantic incurabil care aspiri Ia iubirea pur5. Regisim laacegti nevrotici o varianti a bovarismului, de distangare, durerosresimtit5, intre lumea visati gi lumea reali.

Emma Bovary se refugiazi in reverie, deznldijduiti decondilia ei gi sltuld de conversaqiile soEului ei, ,,plate ca un trotuarde strad5". Solie nesatisfhcutd, se hr5negte cu romane siropoase,aspiri ia o viaq5 de lux gi se aruncfl in bragele amantilor care odezamigesc foarte repede.

Apropiatd de existenla eroinei rornanului lui Flaubert, viafaimaginari a persoanei isterice poate sta Ia originea fixaqiiloramoroase asupra personajelor inaccesibile, la care subiectul cautXce nu poate gisi, sau a reveriilor perpetue care o iau inaintea viegiicotidiene. Alegerea unui partener imposibil, fie pentru cE esteprea departe, fie pentru ci are alt angajament, permite menfi-nerea iluziei cI nu poate suferi o decepgie, intrucat pentmisteric/i este vorba intotdeauna de a proteja imaginea unei fiinqeideale gi frri cusur, miza fiind conservarea iluziilor sale.

Clivajul semdit{iiin cele Trei eseuri despre teoia sexuald, Freud ne invaqd c[:

,,Enigma contradictorie ridicati de isterie (...) este cuplul deopuneri constituit de o nevoie sexuald excesivd qi de o respingere

Frrtea I " Ce este isteria?

rxagerati a sexualitiqii."3 Asta acceniueazi ideea cd sexualitatea

lx.rsoanei isterice este marcat[ de constanta oscilafe intre dorinl5

;i clezgust, intre promiscuitate gi inhibiqie, ceea ce demonstreazi o

hiperinvestire artificial[ a sexualitiqii mai degrabd decAt un realI nteres.

DacX trupul intreg rirnAne c[minul unei sexualitXgi carellocote$te - J.-D. Nasio o compari cu un f,alus care s-ar chinui sX se

rlr.scarce -, zona genitalX este in schimb anesteziatd. Asta nuIrrseamn[ c[ istericul nu simte excitaqia sexuald, ci cd refuzi si se

tlt,schidi sexualitXlii genitale, adic[ relaqiilor sexuale cu o altdpc rsoani, contactul carnal provocAndu-i aversiune.

Ca urmare, pot ap[rea tulburhri precum impotenqa gi

rjucularea precoce la birbat, vaginismul gi frigiditatea la femeie,lnre relevi aceaste angoas5 incongtient[ de a penetra corpul femeii,lt,spectiv de a se l6sa penetratfl de corpul bdrbatului. Acestetulbur6ri sunt cruciale pentru ci eie m[rturisesc o team[ de

Irrczen{a sexuald a celuilalt. Ele vor face prin urmare obiectul uneiutcnfii sporite intr-un capitol viitor.

Tulburfirile al im entare

Atunci cAnd istericul inceteazi s[ minAnce, o face rareorirlintr-o restric{ie voluntari, ci mai degrab[ din cauza indiferenqeilrri, adic[ a dezgustului sincer pentru hranl. Nu putem agadar vorbirlr. o anorexie in sensul pur in care a (nu) mAnca devine punctullr,ntral al unei obsesii, ci mai degrabd de o inapetengX pasageri.

in schimb, atunci cAnd apare anorexia la o personalitate de tipirlcric, mai ales in adolescenfi, ea corespunde unor tulbur[ri ale

rrlcntitiqii sexuale al[turi de refuzul feminit[gii. Ea este insogit5l'rr.cvent de o hiperactivitate fizici gi intelectuali gi se manifesti inrcopul st[pdnirii de sine, cu un interes sustinut faq[ de alimente.

Aceste faze de abstinenqd alimentari alterneazd cel mai des cuir('(:ese bulimice. TulburXrile nutrigionale se pot explica prin

3 S. Freud, Trois essais sur la th6orie sexuelle, Gallimard, Paris, 2007,

1,,78 (n.a.).

21