Voievodul Litovoi

2
7/25/2019 Voievodul Litovoi http://slidepdf.com/reader/full/voievodul-litovoi 1/2 Voievodul Litovoi Ţara Litua a fost un cnezat condus de către Litovoi, primul domn român care şi-a dat viaţa pentru apărare provinciei sale, pentru că a refuzat să mai plătească bir regelui Ungariei. Istoricul asile !ărăbiş arată că factorii geografici şi con"uncturi politice şi economice au impus şi #n $ltenia formarea de ţărişoare româneşti cunoscute către "umătatea secolului al %III-lea. &rau aşezate de-a lungul apelor sub conducerea marilor cnezi şi voiezvozi. 'ela al I-lea, regele Ungariei, a luat o serie de măsuri de apărare, #n anul ()*+, #mpotriva invaziei cumanilor, cea mai vulnerabilă zonă pe unde putea pătrunde forţele cotropitoare era 'anatul de everin. in acest motiv, regele ungar ceamă ordinul cavalerilor Ioaniţi sau $spitalieri din Ierusalim şi le conferă mai multe avanta"e şi drepturi #n scimbul apărării graniţei. iploma sau actul pe care 'ela al I-lea #l dă cavalierior Ioaniţi atestă pentru prima dată organizarea e/istentă #n $ltenia. 0stfel, 'ela le acordă Ioaniţilor 1#ntreaga ţară a everinului, #mpreună cu munţii ce ţin de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi 2arcaş până #n râul $lt, afară de ţara cnezatului Litivoi, pe care #l lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit şi până acum3. „Din punct de vedere al organizării politice, diploma ioaniţor certifică existenţa unei formaţiuni dintre care patru în dreapta Oltului şi una la stânga lui. În Oltenia se menţionează, mai întâi, !ara "everinului#, urmează apoi cele trei cnezate$ al lui %oan, alui &arcaş i al voievodului  'itovoi. (rau formaşiuni politice vec)i, aşa cum erau şi în *ransilvania, cunoscute încă din  secolul al %+lea. În depresiunea *ârgu -iului, tăiată prin miloc de râul -iu, prelunginduse spre apus până în depresiunea *ismanei, iar spre răsărit până la Olt era centrul ţării 'itua condusă de voievodul 'itovoi. Documentul nu cunoaşte cum se numea această ţară de către locuitorii ei  şi a numito după numele domnului. !ara 'itua era un voievodat întins, în primul rând pe teritoriul udeţului /or de astăzi, din moment ce înglo0a şi !ara 1aţeguluui, 234 o continuare naturală prin 5alea -iului, loc pe unde şi legăturile dintre românii de dincolo şi de dincoace au  fost permanente. În sud, voievodatul co0ora spre câmpie6, arată arată istoricul 5asile 7ără0iş în lucrarea „!ara 'itua6. !nezatul voievodului Litovoi şi ţara lui eneslau erau superioare cnezatelor lui Ioan şi 2arcaş, care au fost cedate cavalerilor Ioaniţi. 4otrivit istoricului asile !ărăbiş, stăpânirea lui Litovoi reprezintă cel mai important nucleu politic românesc din $ltenia. Organizarea socială $rganizarea socială era bine pusă la punct. 5n Litua e/istau diferite pături sociale. 1iploma Ioaniţilor mai arată că la "umătatea secolului al %III-lea #n Ţara Litua, ca şi #n #ntreaga $ltenie, #n afară de cnezi şi voievozi, mai erau şi nobilii, #n termenul nostru boieri, şi 6rusticii7, adică ţăranii. 0şadar, #ncă #nainte de #ntemeirea Ţării 8omâneşti e/ista o stratificare socială9 o pătură superioară de proprietari, de nobili sau boieri, şi o pătură inferioară de rustici sau ţărani. :;<

Transcript of Voievodul Litovoi

Page 1: Voievodul Litovoi

7/25/2019 Voievodul Litovoi

http://slidepdf.com/reader/full/voievodul-litovoi 1/2

Voievodul Litovoi

Ţara Litua a fost un cnezat condus de către Litovoi, primul domn român care şi-a dat viaţa pentruapărare provinciei sale, pentru că a refuzat să mai plătească bir regelui Ungariei.

Istoricul asile !ărăbiş arată că factorii geografici şi con"uncturi politice şi economice au impusşi #n $ltenia formarea de ţărişoare româneşti cunoscute către "umătatea secolului al %III-lea.&rau aşezate de-a lungul apelor sub conducerea marilor cnezi şi voiezvozi.

'ela al I-lea, regele Ungariei, a luat o serie de măsuri de apărare, #n anul ()*+, #mpotrivainvaziei cumanilor, cea mai vulnerabilă zonă pe unde putea pătrunde forţele cotropitoare era'anatul de everin. in acest motiv, regele ungar ceamă ordinul cavalerilor Ioaniţi sau

$spitalieri din Ierusalim şi le conferă mai multe avanta"e şi drepturi #n scimbul apărării graniţei.iploma sau actul pe care 'ela al I-lea #l dă cavalierior Ioaniţi atestă pentru prima datăorganizarea e/istentă #n $ltenia. 0stfel, 'ela le acordă Ioaniţilor 1#ntreaga ţară a everinului,#mpreună cu munţii ce ţin de ea, precum şi cu cnezatele lui Ioan şi 2arcaş până #n râul $lt, afarăde ţara cnezatului Litivoi, pe care #l lăsăm românilor aşa cum l-au stăpânit şi până acum3.

„Din punct de vedere al organizării politice, diploma ioaniţor certifică existenţa unei formaţiunidintre care patru în dreapta Oltului şi una la stânga lui. În Oltenia se menţionează, mai întâi,!ara "everinului#, urmează apoi cele trei cnezate$ al lui %oan, alui &arcaş i al voievodului 'itovoi. (rau formaşiuni politice vec)i, aşa cum erau şi în *ransilvania, cunoscute încă din secolul al %+lea. În depresiunea *ârgu -iului, tăiată prin miloc de râul -iu, prelunginduse spre

apus până în depresiunea *ismanei, iar spre răsărit până la Olt era centrul ţării 'itua condusăde voievodul 'itovoi. Documentul nu cunoaşte cum se numea această ţară de către locuitorii ei şi a numito după numele domnului. !ara 'itua era un voievodat întins, în primul rând peteritoriul udeţului /or de astăzi, din moment ce înglo0a şi !ara 1aţeguluui, 234 o continuarenaturală prin 5alea -iului, loc pe unde şi legăturile dintre românii de dincolo şi de dincoace au fost permanente. În sud, voievodatul co0ora spre câmpie6, arată arată istoricul 5asile 7ără0işîn lucrarea „!ara 'itua6.

!nezatul voievodului Litovoi şi ţara lui eneslau erau superioare cnezatelor lui Ioan şi 2arcaş,care au fost cedate cavalerilor Ioaniţi. 4otrivit istoricului asile !ărăbiş, stăpânirea lui Litovoireprezintă cel mai important nucleu politic românesc din $ltenia.

Organizarea socială

$rganizarea socială era bine pusă la punct. 5n Litua e/istau diferite pături sociale. 1iplomaIoaniţilor mai arată că la "umătatea secolului al %III-lea #n Ţara Litua, ca şi #n #ntreaga $ltenie, #nafară de cnezi şi voievozi, mai erau şi nobilii, #n termenul nostru boieri, şi 6rusticii7, adicăţăranii. 0şadar, #ncă #nainte de #ntemeirea Ţării 8omâneşti e/ista o stratificare socială9 o păturăsuperioară de proprietari, de nobili sau boieri, şi o pătură inferioară de rustici sau ţărani. :;<

Page 2: Voievodul Litovoi

7/25/2019 Voievodul Litovoi

http://slidepdf.com/reader/full/voievodul-litovoi 2/2

&/istă, de asemenea, şi o organizaţie militară. !nezii şi voievozii trebuiau să adune oaste #n cazde luptă. $ştenii se recrutau din ţară şi erau de arme deosebite3, menţionează asile !ărăbiş.

Ţara lui Litovoi se va extinde

Ţara lui Litovoi se va mări după moartea regelui =tefan al -lea al Ungariei, #n anul ()+) şivenirea pe tron al urmaşului său Ladislau al I-lea, care era minor.

1oievodul 6Litovoi >or"eanul7 ? cum #l numeşte Iorga ? ocupa #mpreună cu fraţii săi o partedin teritoriul din sud de !arpaţi pe care-l avea coroană ungară ca putere suzerană şi refuză să mai plătească tribut. :;< tăpânitorul Ţării Litua e #nfăţişat ca un adversar de temut, şeful uneifamilii cu aparenţă de dinastie. eciul calificativ de cneaz voievodal a dispărut, iar Litovoi estevoievod3, se mai arată #n lucrarea 1Ţara Litua3.

Litovoi moare pe câmpul de luptă

8egele Ungariei a #ncercat să-l aducă pe Litovoi la supunere pentru recunoaşterea suzeranităţii şila plata tributului pe cale paşnică. !u toate insistenţele regelui, mândrul şi cura"osul voievodgor"ean a refuzat cu demnitate pretenţiile magiare şi astfel s-a a"uns la conflictul armat.5mpotriva lui Litovoi, regele l-a trimis pe magistrul >eorge. Lupta are loc #ntre noiembrie()+@ şi mai ()++ şi s-a desfăşurat lângă Aaţeg. 4e câmpul de luptă, Litovoi #şi pierde viaţa, iar fratele său 'ărbat a fost luat prizonier şi dus #n faţa regelui, care, pentru a-l elibera a fost cerută osumă mare de bani, fiind instituit din nou tributul faţă de regele ungar. 'ărbat rămâne #n frunteavoievodatului, dar pierde Ţara Aaţegului. 1Litovoi este cel dintâi domn român căzut #n apărareaţării lui. imbol al libertăţii şi independenţei româneşti, rămâne una dintre figurile de seamă aleneamului nostru.