MIERCURI.a.NULU vim

VOIESCEST VEI PUTÉ,

a esi in tóte oilele Mari de Lnuia sl a doua4iduph Serbät6iiii.

Abonaem pentru Bucureaci pe anti 128 leiése lute' 64

Trcl lene e'2Pe lm At' 1111 na eaemplarid 24 parIcseinelrile linia de 30 litere I leaIesertient sit reelame linia . 3 lei

StI

Abundania materielordmane foila.Pe

WARIt POL:TICC, COMERCitALE,

(AR FICLE:AE TRAMISE i NEN_TBLICATE SE VORU ARDE.)%-

Dirept)rialq 4iarlui : C. A. Rasetti. Gerant6 respautletoriti : M. CaltikL,s,.a.

Pentra ahonar i reelamart se vord adresa la Administratould clialialat D. C. D. Aricesea, Pas. Rotranq

ne obligd a lei-

Proeesulti irriuluì Niclapercea s'aamOnatfi de &Mat :onor. Curte Crimi-nate pentru 28 Main.

Vineri la 17 Main, se va infci-sia procesulti intentatti Romdnulut pen-iru No. de la 10, 13 si 15-16 Aprile.

Domnule Redavtoriti.

Conformü votului on:rabilei A-

dunäri Legislative a terei am mersilla d. Perceptor al colori Rosie si amnurn6ratil contributiunea personale pelunile Ianuariù i Fevruariii, jar pen-tru tuna Martie nu am plAtitü ere-çUndù ca ilegalä implinirea banilortipe acea Ina. D. Perceptoril ins'a

avertismentil.

Aasta me grnescti a v'o comu-nica pcntru cunostinta

N. Poenaru.

Domnulti doctorifi in Medicing 1a-tropulo s'a conformatti votului Adu-närii ea refusat5 plate ilegalilorti im-posite decretate de guvernulti respinsti

Adunare

Ast54 12 Maiii 1.863 la ora çle-ce si 20 minute a diminetei a ve-iiitú d. Petre Mavrodinii preceptorelecontributiunilorn din culórea ga1ben5,insocitil de d. lonità Dianovetiaou, mn

martori dd. Done Hristescu

Gbitg Sterie, ca conforra legil deurmgriri se pung in lucrare aIiniatulúala II-lea din Partea a II-a.

Suptii semnatulii aim) declaratúcà legea de uriariri este pentru im-pasite votate de Adunare érti nu re-rusate i c5. prin urmare protestezilcontra aplicArei ieï ca contra unei

datoria mea imi impunea face acéstà protestare i cà nu mevoju supune ping nu se va aplica for-tia politiAnéscA. Totil d'odat5 anati

darn eitire esecutatoriului articlu 137din codica Penale care çlice:

Veri care din slusbasit publiei,de ort ce ramure, va ori va po-runci se se ié, ori va cere saù cea-ace n'avea drepta a mua, etc. etc. seva pedepsi cu bàtaie de la una sut5pmn la una sulg cinci deci nuelo,

011 cu munca Giurgiului sail a Bräilei

etc. etc."

Acéstä declarare amt.' supscris-o§'ainü dat-o d-lui preceptore care s'adust') apol spre a educe forta politienéscg.

C. A. Rosetti.

Fortia poliPi.éscA a venitù s'aprocesii apol la facerea procesului ver-bale, s'a pecetluitu o mobilà si la 19Main la ora 10 dimin4ta va face yin-Oarea, la casa d-lui C. A. Rosotti.

wewuombaw.tmore,4.

ITCURESCI, '1/2 6

Fondulti regitnelui constitutioaaleeste neresponsabilitatea regelui Into-cuitO de responsabilitefea ministeriale.Darn In ;Hue eäadù ministrii, emanci-pOndu-se ei insii de datoriele respun-sabilithtii torn, se ascundn la spatele

responsabilitatea se mutO dinloculti sett, si te,3ia este deschis6 re-volutiunif, singura sanctiune eficace cepote respunde respunsabilitätii regale."

Aceste cuvinte le dice 4iariulû L aPresse de la 21 Main.

Guvernuln actuate lasuì a violet('aceste principie elementarie ale gayer-nului constitutionale , a ascunsh res-punsabilitatea ministeriale la spateleneresposabilitätii tronului; Ministrii s'atipusti, In facia natiunii, nu ca represin-tantil, ca mandatarii deputatiloril, aiCamerei, cumin trebue se tiO in orl ceregime constitutionale, ci ca manda-datarii, ca reFresintantil tronului. Prinaasta all descoperitá tronulti i ranpush in facia opositiunii ; Pan espustilovirilorli ; i facincin pe capulú statulul,care trebue a domni ern nu a gayer-ne, se iÒ cOrma statului si se gayer-ne, ei an nimicitui prin 'taste respun-derea ministeriale. In facia stäruin-iei guvernului d'a viola astii-felin t6-

te datinele si legile constitutionali ,camera face tiä adresh energici princare lovesceaastii sistemO de guvernare.

In acOstä positiune, dac6 guver-nulti nn va cede, nu se va retrageInaintea reprobArii generale a natiunii,nu este posibile de catti séú revolu-tiunea, singura sanctiune eficace cerespunde responsabilit01 regale, set"uà loviturä de Steil. Una din acestedin aceste solutiuni trebue se vii6,este en neputinti5 se nu viiá, chci a-cesta este dilema inevitabile In carese pune fatalicesce unit guverrin careviclézh t6te legile constitutionail aleterei sele, precumil face guvernu ac-tuate alit. Prusiei.

Acesta este sitnatiunea in care s'apusú guvernulti prusiann, si in care per-siste. Acesta a fost si situatiunea cefOcutii guvernulti lu Ludovich Filipti,cu ministeriulfi de la 29 Octobre, si la24 Fevruarin revolutianea a lovitia peregele ce acoperise cu pereóna sea res-punsabilitatea ministerial e, si l'a trArtaStia muri In esiliti. A dresa Adunhrii Prusiei,act' numal de Prusia vorbimil de la In-,ceputil pän'aici, vine a da guvereuluiuà ultimA presciintare; ea apropih con-fiictulú de desnodämintult" seii. Puterealucrurilorn, (lice La ,Presse set' mai binelogica faptelorn demunstrá iminintia u-nui desnodAmintil, precumn si necesi-tatea lui.

In adevern la Berlin opiniuneapublici este f6rte miscath si lumea s'a-stéptà la ceva. T6te simptomele ceprecdtí uuí revolutiune sOn uli lovire deStahl sunfú In aern. Cine va esi tri-uinfAtoriii din acestO luptg? Evenimen-tole ne yore. arelà. OH- care ins6ft6 asth-ciï desnociamintulti acestui gaaviiconflictii, provocatii de unii guvernil cal-cátorin de lege ; triumfulfi definitivúnu 14:5te fi de citti alù dreptatii Istoria.ste facià spre a ne intäri in acestácredintig. Uli loviturá de stain pótepAre a reusi pentru momentii, darn incurindfi i neaperatti ea prov6ce re-volutintlea, care este dreptatea co cldpoporuln fiA-chruia dupii fepteie seie.Si Carolu I, lacobil II al Engliterei,Ludovic XVI, Carol X, Ludovicti. XIX aiFranciei, Othone alú Greciei , cer-cara a face loviture de Statii, darpestepucinii el merserä a espià, fih-carein felult" sell, aste velettati dictatoriall,

Aceste letiunì main' ale isiorielservisca de lectituve Bismarcilorn aisi celorti cari-i ascultO, pe cuitui mateste Mich timptil

Scirite din Polonia uraidzO a fi fa-vorabili insurectiunii. Trebtie insafacemú uli distinctiune nitre aceste sciri;eele cari ne vinn din serginte rusesch,adicii din Werszawa een de aiure, nearitO pretutinqine revolutiunea Invinsh;noi romAnii 'lash scimil dirt neterici-tele timpuri ale invasinnil , mai binedecatti ori cine val6rea ce putemúda acestorti sciri mead ; luptele dela Calafatil i Oltenita cu Turciicart buletinurile rusese ne spuneatic6 a cficlufú MP; muscalti mortú si do-ui raniti, pe cOnclui din Turci cadeaiicu sutele, ne pane in positiane a jue-deca despre creciemintulti ce meritO a-ceste sciri. Nuvele particularie pe ca-ri putemil pune mai multtl teineiti nearith insurectiunea crescindil sin pre-cumn veclurhmn, in scirile ce publica-rainti eri, intinlindu-sn deja chianti inRusia, ande s'an si format,'" dincolo deDniepru, mai matte corpuri de insur-ginti. Pe d'altii parte coinitatuth nati-onale din Warszawa lucre:La ener-06. Prin tiä nouh proclamativae gayer-nut(' nationale declarä inalleitabili tOteaverile actuall ale Poloniei ; oprescepe particulari si pe functionari d'a luaparte la operatiunile ficanciarie ca gu-vernuln Rusiei si la vre all afacere delucrOri publice ; previne pe cettitiani sipe bauchihaii sträini cli va priivi canulti si thr6 valóre ori ce contract('d'asemenea naturg ca guvernulti rusú.

Prin uä altä proclamatiune comi-tatuiti nationale opresce pe Ales. Las-ki, banchiarin la Paris, d'a tua prese-dintia bancei din Warszawa. Elii con-tractdzii imprumuturi In numele natiu-nii, ipotecindti averi insemnate, si de-ja a si peiiinitii uà paate din suma a-cestorit Imprumuturi contractate cu uilcash de bancn din Prusia.

Principele Czartortski a priimitilin Norvewegia, uncle a inersil, celti maicOldur6se demonstratiuni pentru causePoloniet Presedintele AdunArii natio-nale s'a fOcutri organuln simpatieloriiuniversali ale poporalui pentru Polo-nia. La teatru s'aii fecutti mai unitemanifestuir I acestil sensh.

Se asicurii ca si guvernulti olan-dese ar fi adresatri la Petersburg(' uhnotit in favórea Poloniel.

Astnfelift darn eumai noi Roinánli,carii sunken eei mai interesati In trium-fulii revolutiunii polone, nu gaisimit niciunii mi4úiocú d'a areta simpatiele miss-tre acestui poporn martial; be duiguvernuln nostru, precumú s'a aretatùin Camerä, treee peste fruutarie penefericitii Poloni ce se alla in tdre.Fac6 cerulti ca se nu mérga cu orbi-rea si mat departe ; face cerilln senteeiù vedemii exindusii d'uO politics rh-tecitA, ca se n'o califichtleaa deveni nIl impadicare, uIl stavire laliberarea acelui poporn deerol, i ano face se ae perdenin 'astafeinmai niultù, de este cu putintia, in: opt-niunea Europei civilisate.

ADRESA GAMERE1 DEPUTATILORU A

PRUSIEÍ CiTRÀ REGE.

PREA INÀLTATE, PREA PUTERNICE REGE !

Prea groóse rege çi dome !I. La ineeputule sesiunii actuate

Camera denutatilorn, implinindù nIl da-tor7i1 grea cOtre cor6nO i Mee terAa infacisatn MaiestOtil vOstre regescicu sinceritate i respectn, intelegerea

sa deapre situatiuneaacestei situatiuni s'a

0011111111.11.91C11111111111111WA,T.

4111111111111

15 MDT 1863.AlifULTI VIL

LUMIN ;47A.Z A.-17E

N 1.41 FL

At4,asrk.a pentra Istrict de . . 152 leiéie iuja 76

T.:31 hne . . . . , . . . - 88.Lama.iv,ntele incep la 1 gi 16 ale fie-aril lime.Me se tacit in &striate ls cf.:..resp(mcil aa-

riuldi i pria poste.La Paris la d. ÀialltraLm, rae de l'ansiear

eomedie,.e; pa triatestru 20 franc!.Auttria la directiile postal! . qit

tkle de ti.or,!_tre, pe trimestra 10 fioriaivAlatit austriacl.

No. 13.

terel. In faciavelutú silitO a

declare solemn, cli paceaputerea estern6 nu se pottide citti prin intórcereastitutionale.

IL D'atunci aude trei luni, Parh a

la

internä si

terelcon-

redstarea

mid consciinta c6 s'atinge de cele mal'nalte bunuri ale coninel si ale tereia petutil da deputatilorti abnegarea dosine, cu care s'aä condusti aceste di-cusiuni. Prin noua esplicare a artictu-MI 60 alil constitatiunii, prin intrerum-perea relatiemilorn personale eu ea--

trecutu m mutt(' Dena, ministrif s'aa sustrash inii ceadupe eemn putintä a unei intelegeri.All zAdärnicitii scopulú dupe urm6 aidsesiunii.

PrdinOltate c. 1.

V. Camera deputatitornse apropilde tro tú Intr'unù momentft, in cat e,precum t sper6, sortit decisiunii nu s'ailaruncat I mcli. Imelinesce Allen uh dathdatoria consciintei sale, declarinda na-intea 1aies1litii vOstre ea profundil re3-pectii: Camera deputatilortiare nliai unii minlilocii de intelegereacestil ; refusä co operarea saactuate' politick a guvernalul. In. ham§i'n, afcrii, in formd qi'n fondit esisteitre consTiarit corcinet fi lerei undcare, depe intima i statornica nOstracoaving ere , se }Ate complini nuinalprinteni schiinbare a pers6nelornmai mu tn ancA PRINTR'UI SGITIMBAIIESISTEMEI

VL Maiestate regdsch! Téra coresuai 'naiete de rOta respecrú dreptuln't

se dephrte calca-rea constitutiunii, fär6 a se doliindi uágarantid, cA nu se va mal repeti. Mi-

nistril MaiestOtii-vóstre, continuO, dincontra a pronuncia de facid §i a fdptuiprincipit anticonstitutionalt. Nu destultiatAta ; ali refusatta cooperarea torn d'adiscuta si lucre din preung cu repre-sintatiunea terei lègea de esecutarestipulatti in, constitutiune despre re-sponsabilitaten ministrilorn ; ati merstimal departe si nu s'ail sfiitil a declarenaintea Cameral adunate, cA nu pottisupune responsabilitatea torn sentintelcurtii judiciarie destinatO spre aceetade chtre constitutiune. In fine s'atisustrash, suptil pretestulti celn maivolá de la deliberarea Catnerei, si,conlearin cu stipulArile cele mai 16-murite ale constitutiunii, care ac6rd6

constitutionale. Fie, ca rugaciuna a res-ambelorii Camere dreptulú d'a cere pectu6si.i a deputatileru se fie !tseipresinta ministi Horn; an ninth atarna- de Maiestatea Vóstrae Fie, Lei Maie-ta infAcisarea lorú in Camerti, d'uaconditiune, caleulatia spre a face uninnon punt(' de litigin asupra dreptuluinostru constitutionalfi.

III. Alaturea ci desbinarea in-ternä s'a pusti necontenitil cresciintepericlulti esteriorti. Supt.(' guvernulnMaiestatil vOstre situatiunea esternda Prusi0 ajunsese mai favorabilede ctitti fusese de multti limp(' ina-into. Speranta la restabilirea puterif§i, Germaniel re'nviasa din nor'.In loculi tendinteloril de separatismd

a ne'ncrederii intre diferitele se-mintil germane, a inceputi a se mani-festa unit spiritn nor; si yin a coupe-rOrii la nnn mere scopti comunn natio.natal. Inalta vOsträ -familia regésea Ita-rea a fi chiamata, a efectua cele teat

ale natiunii. M'eisitrqactuali ai Maiestatil vOstre aú destrustiaceste ascepAri. Prin politica torn es-ternh, prin coeduita torn anticonstitu-tionath in inilru ali pierduta: incredereapopórelorú 0 a guvernelord. El insii at"tostn nevoiti a pronuncia in eamera de-patatilorii, ce Prussia este incongiuratOpetutindine de inamicl, ca pretutindineain jurulti lei o ainenint6 complicArl deresbenl. Prussia a remasti mal isolate'in Germania, In Europa chiari. Ca-'e'en deputatilorti a ardicatn in milmulte rinduri vocea sa, spre-a opri peministrit MaiestAtil vOstre pe ealea pa-ricl6se, cn-ail epucatti in politica es-ternA. Consiliulil iet a fostii respinan.Ministril an declarata, cg, de vol.(' so-coti de trebuintA, vorù face resbeln casail WA consiniptimintuln represente-tiunil terel.

IV. In intervaln, camera depute-Worn a continuatit, conformil datoi ielsele, scale deliberuíri, cari ptf,eaù sitrebeian sä pOstrecle teref constitutia-nea sa mtlitard populard, se asicure ar-matei bases sa legate, se restabile or-dinea fa jinacie, se redea terei dreptulúsea eonstantionale fi pacea sa internd. Nu

statea vóstnìl se eau; e si se VsOiciprecumil a fostn in 4iIrle gle 16se nittrecutului nostre, steal uci ecaregale, puterea si siouraet.a gave eellui In reciproca leghfurd a .incredarei

credintei in principe §i popord. Nu-mai in acOsta unire suntemu hut A-.tuncT, darn numd atunci, putemiiascepti cu fruntea setiinil i ea Animamtinnhaiatil ori ce atacii, vie elti deori uncle.

Cu celi waif profundil respeetti etc.Camera Deputatilord.

Leopole, 19 Main. Gazeta Nero-dowa anuatià cii instrectienea a is-bucnita si 'n Rusia mici dincolo deDniepru si ch acalo nu s'aflä, mai niciee cumn trupe rusesci. S'aii formatiateal multe corpuri de insurge4 si ancarat(' do la insurectianati polonl sele traraita oficeri. Oa fOl6 anuntitide la Sokel : lnsurgintii de la Dolho -byszow la Volhynia au intratia in in-(a-LIM tenet si, dup5 plecaraa torn Ru-sil an ocupatÚ Delhohyszow lour-gintii an prociametti llisertefee tereni.

Iioein ,,,:i cedere de proprietate terito-riale. Totti Gaeeta Nareclowa" pa-'alic5 miracle coniaadantilort iesarec-titiaii la V;:thylia cari suntii : Dueiu,Krajeuwski, Lozinski si WISIII0 -W6:i.

-- Leopole, 20 Main. Navele so-ilite asta-li spunt" c5 distrectele ru-sesci invecinate cu Podolia si '7 -:iihy-nia an remasti plan acumn linistite.

Leupole, 20 Main, n6ptea. Nu-vele particularie de la Brody vorbesciadespre u6 luptl care a lost(' la 17Main, intre Berdyezew si Machnowka,si care s'a terminatfi in fav6rea po-lonesilorti. Wiesuiewski s'a retrastipeste Bug (rill) in regatuli Polouiel.

Cracovia, 21 Main. Citiwd in4iariu1ii Czas," cti despOrtirea MT 0-borski a combAtutt" cu succesti aprOpede Kladawa In contra Rusilorn sup:conianda Colonelulei Hilfeiding ; ase-mellea ca Dombrowskt a bOtutin din nonpe Rusii lingo Kreezew. In Podlachiatinge Maaltinia pe calea feratO Wars-zawa Wilna apr6pe de Czyzew ailcombAtutti despärtirile lui Mysthowskisi Plucinski in contra unui corpti ru-sescu li 'Iti-a destiintatg ou Multi.

426 ROMANULU "2 MARI

Petersburg 21 Maid. DiariulfiNordpost" de ast141 anuntid : In gu-berniile occidintale s'organisd bandede terani spre pasa vi aperarea per-s6nelord qi a mi4il6celorti de comuni-catiune. Ele se compunfi In lid carelocalitate de la 60 pInd la 100 de 6-meta, tT alegii înii comandantii lordqi suntii supuql comandantilord militariqi politiei provinciale.

Francfort, 20 Maid. DiariultiEurope" anuntid din sorginte oficiale:guvernuld rusescii a dobinditd convic-tiunea cii insurectiunea so va strdmutaIn provinciele vechii Poloniei. D'a-ceia a decisii, organisarea fine militiede térd In provinciele occidentali sprea tine suptti plait nobilimea si a man-tine ordinea. Diariuld Europe" nu-mesce acdstfi mesurfi u Jaquerie alecrii urindri teribill nu se potti tinedcalcula.

London, 20 Maid. In sedintade erl a cameral' comunilorfi a recla-matt] domnu Hennessy atentiunea ca-merei pentru conduita Prusieii In con-tra Poloniei. Dise cii Prussia nu nu-mat a Inchidiatii conventiune cu Rus-sia, ci o qi mitntine c'uti estremfi se-veritate. Dete citire unei epistole a

unul oficiard polonese, sere spune cdtrupele rusesci gonite din cdmpulti bd-táliei gdsescii din partea autoritdtilorúprusiane aperare, protectiune qi tadfelulti de ajut6rie atfitit in provisiunlalimentarie, cìltú i 'n munitiunI deresbeld &i se rescortd mnapoi cu ar-mole lord. Dwane Hennessy Intrdbii,ducä acdsta nu este ud cfilcare a drop-tnlui gintilorti ? Continudndit, dice eh'

fruntaria prusiand este ocupatd mi-lititresce s,i c;tesce ad altfi epistolti aunui oficidrit prusiand, comandate defrurtarid adresatá until generariii rusú,prin care care ca generariuld rust"' seicomunice In timpii priinciosit ori ce,speditiune rusdscd apr6pe de fruntaria,ca eld din partea lui se póth da or-dinile nesesarie. Domnu Hemiessy in-trdbá dr4i, deed qi acdsta nu este Lidcälcaie a dreptului &Word, i dficaEnglitera a fAcutii remonstrári In con-tra unei asemene conduite ? Lor-duff* Palmerston dice cá tied neutraletrebue se poprdscfi pe beligerinti d'aintrebuinta teritoriuld sett pentru scoptid'a sevir0 anti atacú avantagiosii ; Pru-sia a &Iced in *multi 1832 acdstfi da-torid a neutralitutii, permitind trupeloritRusiei a trece teritoriulti sett, spre atacape polonesi In spate. MIA datá Prusian'a cilcatü dreptulti neutralilorti prii-mindii pe teritoriuld seú pe ruqi qi Ina-poiundii acelord ce se Inforcead arme-le lord. Dacd le ad procuratti muni-Vaal de resbelit, n'a cálcatii tined drop-tuld de neutralitate, cdei in resbelultiCrimeiei s'a adoptatii doctrine cfi neu-tralii potti procure beligerantilord pro-visiuni de resbeld; asemenea nu esteud calcare a dreptului neutrahlord ar-marea proprielord sale fruntarie, caripóte aye de scopil propria sa sicuran-id. Domnu Fitzgerald oservii, cd pro-curarea do munitiuni de resbeld estetoleratu pentru supuqii staturilorti neu-trali, darn nu i insu§i staturilorti neu-trail. Domnu Palmerston recun6sce te-meiuld acestei oservatiuni, i domnuHennessy repetesce positivül eu auto-ritätile prusiane au procuratti rulilordinunitiuni de resbeld. La ufi oserva-tiune a domnului Griffith, lorduld Pal-merston respunde eu, prin desarmare,anti neutrale nu Implinesce atfitii ufi o-bligatiune cutre pärtile boligerinti, cutuuá datorid pentru sicuranta supuailortisec Cu acdstwase termind conventiunea.

In gazeta GermanieiNordului: Póte, cd respunsuld regeluila adresa deputatilorú, va recomandaCamerel cu seriositate a relua lucrä-rile sale, darn a da mai inteiü guver-nului refusata desluvire asupra decla-ratiunii corute, fiindd cd acdsth cestiu-un UQ s'atinge Mutual de aituat.tunea

momentului, nici esclusivii de actua-lele purifitorid ald corónei, ci si deviitoriii, de mostenitoriuld acestel co-r6ne, de succesoriulfi tronului. Ga-zeta Crucii dice : Amd aretatti mal 'na-inte cd cu adresa trebue se viid peplanuld d'unteid cestiunea inchideril se-siunii. Avindú mud in vedere desvol-tarea ce ali luatfi d'atunci lucrurile, nuscinni deed guvernuld n'arit face bined'a mai lfisa se se prelungéscit situa-tiunea actuale penteund scurtfi timpti,spre a se lumina Ora.

Berlin, 20 Maid, sdra. Anun-tiatoriuld Statului de astkli dice : Re-gele a suferitii a laltit-eri i eri maimulte atacuri spasmotice de durerI dererunchf. Nóptea trecutfi a fostri band

Maiestatea sa s'a simp-Wit slabii dart'. In genere bine. Eriastfidi Maiestatea sa n'a datii audiinte.

La sectiunea budgetarifi s'ali Inftt-cisiatii eri i astddi represintantii mili-tari ai ministeriului de resbeld. Su-prinderea a fostii mare. Nu se scienimicd despre ce se va intimpla mfiine.Camera senioriale a decisti In unanimi-tatea voturilord, afard de unuld (Baum-stark), dupfi propunerea sectiunill adadresä de multdmire atingdt6rifi de po-Mica guvernului in cestiunea polond.Domnii de Bismarck i de Roon, s'atiaflatti facid, darli ait tdcutti. Desbate-rea a fostd plind de invective In con-tra Camerei deputatilord. Nu se sciecandii se va tine edinta

Berlin, 21 Maid. In datfi dupedeschiderea qedintei de astddi a Ca-morel deputatilord, a intratii domnu Bis-mark. Preqedintele anuntifi cd Mini-strulti va comunica Camerei anti me-sagiú regescii. Mesagiuld dice : Prinpretentiunea la puterea disciplinariä îiicontra ministrilord, qi prin Impunereatficerii, s'ad vetematii drepturile con-stitutionali ale ministeriului. Prin douescrisorie Ministeriuld a datii ocasiuneCamerel a reduce cestiunea la lusem-netatea unui casii isolatti. Camera n'aprofitatii d'aceste pasuri impacinitórie,din contra si-a apropiatd indireptd con-duita presedintelui seii. ETA asemeneapositiune a Ministrilorti nu corespundeea demnitatea cor6nei. D'acea-a, con-tined mesagiulii, nu putemit de &Mt' aconsilia a se termina acdstu stare alucrururilord, :spre a se putò continualucrárile deliberative. Dupd citirea me-sagiului domnu Bismark párfisesce Ca-mera. Domnu Virchow propune trà-miterea inesagiului la sectiunea adre-sei. Ministril, dice, ail Informatii redpe rege, i cu acdstfi ocasiune este ufidatorid a areta regolui ce consiliariare. (Aplause) Domnii Sybel i Schi-verin sprijinú propunerea. Domnu Gra-bow voiesce a se trece la ordinea qi-lei. S'a decisü In unanimitate rädica-rea qedintei. edinta viitórifi se credocd va fi mitine.

Torino, 19 Maid, *tea. Se-natulii a amánatii decisiunea In causecercetfiril atingAtórid de Principele SantaElia. Mai 'neinte va trebui a se re-solve luteund comitatü sowed cestiu-nile de principii ivite prin desbatereaasupra juridictianii senatulul asupramembrilord sei.

Alesandria, 19 Maid. Princi-pele Napoleone a presintatii Vicorogo-luI cordond aid legiunii d'o-nbre.

Kopenhagen, 19 Maid. La dis-cusitinea proiectului de lege asupra mo-dificAril budgetului normale in Reichs-ratk (senatil), a declaratii ministrultide finance: se Intelege de sine cd, fi-indù cd guvernniti n'a propusd Wei adnoud incuviintare de plfiti, contingen-tele analogii alit Holsteinalni la (Alai-tuielele Monarchiel intrege de la 1862ping la 1864 se va lua din case flols-teinului. Legea afostü adoptatfi ai s'adecisti a treia discusiune. Planuld pen-tru regularea armatei nu se va supune

zesiunea actuate.

London, 19 Maid. De la Shang-hai aflitind cd Peking e linicituí ; in-surginti ad fostd goniti din vecineta-tea de la Tientsin. La Fooshan vi laSaigon s'a trimisfi re'nfortläri. Iapa-nuld e linistitd.

Instructinnea obligatkie.intre cestiunile de reforme socia-

li la ordinea dilei i earl fact' maimulti resunetti è i a Instructiunii o-bligatorie. Acésta cestiune a fostil §i

And studiati in Francia §i Anglia

cu multd stAruintig. E ua cestiune

dificile. Mai multe voci ilustre s'a ra-dicatil pentru si contra; §i argumen-tele, de ug parte si de alta, stint(' a-

WO de tari si de invingetórie, incAttitrebue 11110 studifi seriosii i unii co-ragifi nu ordinariil, ca se se pronun-tie eineva in cunoscintg de causA pen-tru dinsa.Cu tóte acestea opiniuneapublieg, prin inspiratiune, s'a pronuntiatpentru &ma; si solutiunea pe care refle-siune pr6 consciintiósg a sciintei arfi mai amAnatu-o, è data a di de acestfimare fenomene universale, opiniunea pu-

blica, pe care-Ifi admirgmti cite ug datafag se-la intelegenati, despre care nup1'6 tinemú , socotélg, si pe care ar

trebui se-la studigmil mai seriosüse-lü consu HAW' mai desü. Aylf In-.

structiunea publica obligatórig 6 adop-tatti in generale.

La noi, putemil dice, a fostil a-doptatg numai de opiniunea public&

Ar fi trebuitti, póte, ea discusiunile

pentru si contra se se fi reprodustila nol, ea singurulti mid'locil de a neconvinge si de a ne intari intr'ug i-

deig ce adoptamil, ea singurulti mi-(Poeù de a fi preggtiti cu armele tre-buitórie ca s'o aperamil i s'o susti-nemfi; fiindii-cg numal asta-fela póteomula se-si apropieze ideiele, opiniu-nile, institutiunile. Din nenorocire e-lementele indespensabili pentru discu-siune ne suntù tagaduite. Nu 6 li-bertate de pre* pentru cg trebue unfitcapitale pecuniariti mai mare pentrucautiune de catti pentru materialele

intrepiinderil, i acelfi capitale 6 des-tinatti se remaig neproducatoriii; pen-tru ca suntù iii multime de formede indeplinitil, cari suntti atatea pe-dice ce depArtéza pe intreprindetoriú.Apol intreprinderea n'are nici sicuran-p, è espOsgi a fi ptigubitg si chiarfi

a cAd6 pentru celü mai micti lucru,pentru ug frase, pentru ug jume-tate de frase reti interpretata. A-daoge-se pe lingà acestea lipsa de

fonduri a ómenilorfi, cari suntfi apti

pentru ug asemene intreprindere,cad singuri aru fi dispusi a o face,

e invederatti ea pedicele puse suntùneinvinse. De aci provine uniformi-tatea presel. Ìn adeveril, adi se [Atedice ea numal e de Mil ug singurgideig predominante la noi in téra;eu tóte acestea, cate alte ideie nusuntti gata, de aril avó medilóce, la

lupta, care ar produce lumina.Nu 6 libertate de discusiune; fiindù-cá nu è libertate de adunare, con-stituitg si organisata. Mtg.. felti e o.multi, din nenorocire; acolo unde nue unU interest"' directil pentru dinsulaea se-Ifi puig in nevoia de a-si des-volta activitatea sa intelectuale, trebuese-la incongiuri de una prestigiu,convingi ca are ua misiune de impli-

cg esercita ug fonctiune. AltQ-

felù nu luer&A. Pentru aceia suntainventate diferite ii3 meetinge,

cluburi in Europa; si scimù ca acesteanu stint(' la noi. Cu tóte acestea,scopulfi nostru nu e niei se deschidemfiug discusiune, care acumil n'ar mal

aye interesulfi iei , nici se aretärnü

argumentele pentru si contra instruc-tiunil obligatória, ceea-a ce ar fi fór-te importante, darfi ne ar lua si maimultü timpú si mai multú spatta decatil puternti/ se dispunemti. Scopulfi

nostru e se aretamti principiulú fon-damentale alfi acestel ideie, instructiu.nea obligatória, necesitatea i acordulaiei cu resortulfi liberei activitati indi-

limitele in care obligatiuneatrebue se fig restrinsg, ca se nu ve-teme acesta resorta, i midilócele de

realisare ale acestei reforme sociali a-MO de importanti.

in acéstgi sferg eireunscristi, su-biectulti nostru va av6 in vedere numai principiele generali ale organisg -rut instructiunii obligatorig. Analisea

diferitelorti ramuri ale iel va reesi dinaceste principie; insa espunerea iei ce-re si multù spatiti, si mal

si nu promitemti a o publica de 'n-datg, ci mai trçliù canda se va incepelucrarea adunaril legislative.

Cea-a ce ne isbesce mai cu o-sebire, and(' oservami pe omfi in

viéta sa sociale, este ea elfi are in

sine unit fond(' nemarginita de tre-buinte si de dorinte, si ug comóranedesecata de midilóce ca se le satis-facg. Aceste trelminte suntti de ua

naturg cg pe catti omulti lesatisface mai bine, pe atatil se Imul-tescii mai multü; érù midilócele suntùde ug naturg diferitg, contr rid putemiidice pe càtú suntfi mai multi' ceru-te de trebuintie prin immultirea lord,pe atätti mai multi" se simplifica si

se fact' mai apte de a le satisface prinmai pueing fortg materiale, dart' cu

mai multä desvoltare de spiritti. A-

césta e calea misteriósa a perfectibi-litatil omului, pe care eRI merge de

seele i va merge eternii, treciedfi

prin diferitele transformAri ale per..

fectiunit, PA% insa niel tra data se in-tinmpine perfectiunea si se se popréscg.

De aci urnang ca tre.bue se fig lasatfi propriel sale desvol-

.

tgri, liberului soU arbitriti. Nimine al-

tulii nu pôte simpti si cunósce mai

bine de Ma dînsulü trebuintele sale;nimine altulù, mai bine de catti &in-sult], nu póte desvolta si aplica me-

dilócele ce posede elti penti u satisfa-rerea acestorfi trebuinte.

Acestea suntfi in scurtil ideiele

pe cari se basézA principiulù liberta-tii

Dérg , dacA acésta e adeväratú

pentru trebuintele materiali, din neno-rocire, nu e adevèratil i pentru a-

cele trebuinte care tindti a inalta ca-racteriulti fiintelora omenescì i cari

suntii cele mai de capetenig in ra-portu cu natura sa intelectuale si morale. CO cari ati mai multil trebu-inta de a-si desvolta moralea i in-telegerea, o simptü i o dorescti maipueinfi ; si chiara de arti simpti-oaril dori-o de ajunsfi , n'arti put6 fi

capabili se die rnidiloculti de a a-junge la dinsa prin propriele lor0 lu-mini.

De aci urméza ea, pentru trebu-intele intelectuali si morali, individultinu trebue se fig lasatfi propriel saleimpulsiuni , propriel sale desvoltgrl.

Aceste trebuinte ne Hindi) simptite

midilócele ce posede individulù, ca se

le satisfaca, nu vorii fi 'puse in lu-crare. Atatii din causa lipsei de impulsi-une càtù i pentru ca descoperirea a-cestorti midilóce presupune óre-carecapacitate, ce lipsesce individilorfi se

pune ug Maya' desvoltarii spiritulul.Acésta stavill n perfectibilitafti o.

menesci, acéstg pedicg a progresulul,

vine societatea de le derama. Orl ceguvernti bine intentionatil si Mg depoint] civilisata, se póte crede fràpresumptiune , 65 posede saU ca tre.hue se posédg unU gradil de cultura

mai mare decgitfi vulgulti , i ca prinurmare e capabile se dea ug educa-tiune i ug instructiune mai bung po-porului decAtti ctim0 ar putè se i-ode multimea. Prin urmare se pôteadopta in principiti, cà educatiunea e

unulti dintr'acele Wane in carivernulti póte se interviig in folosulti

pentru bindle poporul 1.Cara acestea periclula ce repre-

sinta interventiunea guvernulul in tótecele-lalte casuri , inteacesta aiù in -

structiunii publice, e mai micui. In.structiunea, candti e In adevärti nà

instructiune , nu desnervéza , ci din

contra imputernicesce i mgresce fa-cultatile active ale omului, i , in ori

ce mod() ar fi dobinditg , ea produceasupra spiritului efecte favorabili inde-pendintei, ajutoriult1 datti in-dividulul in acestti chipü, prin inter.ventiunea guvernului, are ug tendintg

opusg celel ce in cele-lalte easurl o facficriticata; adicg e unti ajutorú alú eg-ml resultatii e de a lucre mg la urmaPara ajutoriú. Casulti instructiunii pu-blice nu e unulfi dinteacelea in earl'

darea ajutoriului se perpetue starealucrurilorti , care face interventiuneadin ce in ce mai necesarig, apoi in-dispensabile i perpetua. Prin acestiiajutoriii chiarti , in scurtil timpa in-

terventiunea incetézg , fácindu-se i

nutile.

Cu tôte acestea, ori Mil de micapericlulti interventiunii, totfi esiste. Deacea-a trebuescti luate mesure , cari

se-RI reducg cat(' se pôte mai multi;cari se-lfi nimicéscg de e cu putinta.

intre mesurele cele mai eficaci

se potil socoti cele urmAtórie :Guvernula s'd nu facd din educatiu-

ne unU monopolg nicl in clasile dejosii Mel in cele de sum). Nu tre-

bue se siléscri directfi sati indirectü

pc lume, ca se invete in scólele salesat' la profesoril sei, érü nu si'n alteseóle private si la profesoril privati.

Elù trebue se se marginésegi a stabiliregule pentru acósta si se caute a

procura avantagie acelora cari volt

inveta in scólele Statulul. Ori cine

musA fiindti obligatu a inveta

ste liberfi a inveta unde voiesce. Cuvin .

tula e cg de si se póte ca invetatorii nu-

miti de guvernti se fig In genere supe-riori invätatorilorti privati darg acei pro-

fesori al Statului nu pad se concentrezetóte cunoscintele si tótA agerimea de

spiral ce se OW alb in gramada

totale a profesorilor0; si este bine sese lase deschise egtfi mai multe dtu-

muri earl ail ug probabilitate cà pota

se conduca la scopulfi doritfi alti res-

ptindiril luminil.Nu trebue anca ca guvernulii se

aiba in drept5 sail in fapt0 unfi con-trolti completú asupra educatiunii po-porului. Esercitiulfi until asemenea

control0 e wad despotismit Guyer-

nula care póte se dè directiunea

simptimintelora poporu-lui in cea mai frageda etate a óme-

póte se faca cu acesta poporilori ce-I va plaè ; i rara if va pl-

ROMANULIY " MAIU. 127

europian5, tiindti la tóte conditiunile darti inchiaiate intro imperiulfi otomantiunei societati in cale de progresú la si puterile crucine n'an pututii fi in-libertatea conscintiei, la egalitatea in- datoritórie i pentru principate.naintea legii, la respectulti ilActurile citate mai susn de aniIall" domicilului si allí proprietätii. Cntn 1393, 1460, 1511 si 1634 recunosciine vomn tine de principurile cele Domnilorn terei dritulii de a inchinia

eè cea-a ce e bine pentru din- mari nici un contradictiune nu p6te tractate Internationali. Domnitorn te-,5ii in rostirea dorintelorú intre Adu- rei darn io cuvinc si dreptulü de anarea de aici i cea de peste Milcovfi." face conventiuni pentru regularea rela-

Pinä barn atnta voise fatalitatea tiunitorti din darn a tenet*.ca se nu esiste urn" consensti comune Acestii dreptii prineipatele PaiiIntro fratii depe ambele termurt ale si esercitatii, preclunit dovedesen tra-Milcovului, asupra lucrtirilorti ce tre- tatele ce ele aü Inchiniatii cu alte pu-buiati se ésil din milnele torn in su- teri in urma eapitulatiunilorii torn cuprema epocii de la 1857 , in cAtti, butte P6rtn, precumn :

si la altele private; precumn asemene in locii de a fi proclaniata unirea i Tratatulti luf Mircea, Suveranulnnid persónele private nu trebue se cliiarti independinta terei de pe loca, Romäniel, en Sigismundn regele Un-depind de autoritate canal doresc lit locn de a desevIrsitn prin noi gariel, din 1396,a ii

te cele-lalte marl acte de suveranitate 1)Tratatulú de aliantin lui Dan IVse stabilésca scóle private.ale unui poporti desteptati" si recunoscut cu Corvinii din 1488,Instructiunea obligatória va con- de Europa intrégn; In loci" de a lì con- IlTratatulfi de cadrupla alianuí totfista intru a cere de la popora, ca se vocatù ambele Adunäri intent" singurn a lui Dann cu Polonia, Ungaria i Mol-posédà eire-cari cunoscinte, daril nu si Adunare, in uà constituento a Roinn- dova din 1498,

se le prescrie cuma si de unde se niel si a pune prin calea acósta pe ,,'Fratatulú tut' Stefann, Suvera-dobiudéscil acele cunoscinte. Europa In positiune do a area prin nulú Moldovei, cu Polonia la 1518,

(firsitula pc mane.) P. A. fapte, de-si respectn cuvintuln, parola Tratatuln lui Petru-Raresiti cusolemne din 30 Martin 1856, noi ama Sigismundii din 1527,apucatü unii la restiritil si altii la a- Acelfi din 1538 Augustii, totti

Jurisdietiune,a Consulariá. pusti. De acea-a credemn ca si in- all" lui Raresiii cu Polonia,strumentulii ullirnuí alü conferintielorfi lui Stefann LOcustii din 1539adanate spre a lua cunoscintn do ce- ea Polonia,rerile nóstre, este atätil de difusti Tratatulii cunecompletü; legea electorate attitit do Rudolfü, Imperatuln Germaniei din 1598,restrinsä I Do acea-a nu ni s'ail acor- Tratatuln lui Matein Bassarabadatn de indatà nicl unirea, nici ;unite pentru aliantia ofensivti si defensivn cudin -cele-lalte puncte pe cart' le supu- Racoti, principele Ardialului din 1638,sernnan la aprobarea strninilorn. Stria-

1,Tratatulú de pace aft' tut Vasilenutii Içi dá ce-i trece printre degite. Lap" cu ilannlú Tatarilorn,De esti mutt ce-ti cunosci trebuintele, Tratatulfi lui Petra Schiopu cude estI omit co scie a se sui la trial- Anglia din 1588,timea positiunii ce-t,t esto destinatn, Chianti si In timpurile mai nonefn-ti singurn i va ti bine filcutil. A- principatele afi esercitatii dritulti de acesta este vocea practica a logicel cc- inchnia conventiuni cu staturile megin-lei mai slinet6se a lucrurilorii. site. Asia spre esemplu putemn cita

in WU:i casulii, pentru ca se ve- ,,Carteluln îuchliiatú cu Austria lanimit la subiectn, opiniuuea din urmn 1838 pentru strAdarea desertorilorii.triumfli. Sirulü de cestiuni generali se 1,Conventiunea inchiniatn drrisi cutun In deliberatiune ; elii se compunea Austria la 1854 pentru linia telegraficn.din 12 puncte, anume : Necurmatulfi esereitin al(' save-

1. Indreptarea otariului principa- ranitntii de entre Principate, nu lastitelord prin uí comisiune europiann; 2 indouiéln ea aplicare capitulatiunilorú,supunerea strniniloriii din principate la hichiniate de Inalta P6rtn cu cele altojurisdictiunea terei; 3 libera intemeiare patent' crestine, nu s'an pututii Intinuea legaturelorii comerciall ale principa- si asupra principatelorú.telorii; 4 organisarea puterii inarntate Se trecen.fi acurnii qi la cestiuneaa terei, cu privire la un ssteinn de a- dad" si in privirea principatelorn pu-perare national(); 5 libertatea ea-Retort' terile striline arn avè vre unit interestiin marginea capitulatiunilorti; G infiin- de a tine la aplicarea capitulatiunilorntarea unul Sinodii; 7 egalitatea inain- born inchniate cu lnalta P6rtii."tea legii sub t6te raporturile ; 8 res-

51Capitulatiunile accste statorni-pectulii domiciliului i alti individua- cesen mai multe drituri In favórea su-litätii; 9 drepturi politico pentru pusilorn statelorn crestine. Asia se (16mintianii de or" ce religiune crestinn ; consulilorú dritulti de a aye gardn, de10 despArtirea puterii legislative de a esercita juridictinnea civile si crimi-cea esecutivn ; 11 independinta puterii nale, de a reclama pe supusii born cn-judecntoresci .de cea admiuistrativn; 12 quti in robiii, de a se da coribieloriResponsabilitatea ministrilorú. staturilori crestine la casurile trebuin-

Punctulii alii doile: adecá supune- cióse agiutoriulti cuvenitn, de a se scutirea strninitorii din principate la juris- mostenirile de resluirile cuvenite subdictiuuea Wei, se tun In desbatere in nume do : droit d'aubaine," de a sesedinta de la 6 Noembre 1857. asieura respectulii transactiunilorti,

In acea memorabile sedintiä, d. mai pre susii de bite de a se asicuraA. Pawl In calitate de eapeetaterin alü respectuln i aperarea religiunii cre-comisiunii 1 insiircinatà cu dosvoltarea stine, preeuing si libertatea cultuluisirului de cestiuni, ceti la tribunn ur- Staturile crestine sl-aii fostú stipulatiimntoriulii proiectii: t6te aceste privilegie pentru supusil

15 Striinii se bucurti in Principate lorii petrectitori in Turcia, In vedereade privilegie numer6so a &Arena apli- stiirii lucrurilorit de acolo. Obiceiurilecatiune so sprijine pe tractate, (capi- inse i legile doinnit6rie in principatetulatiuni) inchiniate de Inalta Pórtil ea diferescii de ale Imperiulia ottomaná.putertle crestine. Aceste capitulatium Deosebita stare a lucrurilorii In prioci-se pan ore impune Principateloru, sail pate a facutil darn cii aceste capitula-puterile contractanti aft vre unit' into- tiuni nu numai Wait pututii aye apli-

care in Ott" a born intindere, darn Incaresu de a sprijini naäntinerea torn?Se cercetrunii darii cestiunea de a slujitii si de pedici" guverneloro lo-

dritii, si voinü vede cii capitulatiunile cali in administratiunea terel. Acestemai susú qise nu suntii nici dectimil capitulatiuni ati fosta marginite In apli-facute pentru Principate. care"' lorii pentru cii in legile terei

Dupe capitulatiunilo din a. 1393, este cunoscutti dritula d' aubaine pentril

P6rtri cu Principatele Romäne, acesto ciia dupe vointia lor1460, 1511 qi 1634 iachiniate de In.

hnstriiniinu suntfi imiipetdraienasti ( a ienu-

tere si-an pAstratti unti guvernn no- roinnnii, Imam' cà legile iii vig6resuntti legile romme codica comer-tionale si neatirnatn, si deplinnciale a Franciei, pontru princi-bertate de legislatiune. Qapitulatiunilepate esistil tribunate statornice; pontracil principatele Wag avup portlier do

sula.

Cuvernula trebue se stabilésca

colegiuri, sae de instructiune speci-ale in tciinte, in arti, in litere i in-

dustria, darfi nu trebue nici se siléscanici se momésca pe cineva ca se nr-meze la acele sae ale sale, éril nu

Amii promisfi, in articlulit tre-cutti, cii astn-di vomn areta cine aúsciutti face un Intrebuintare solemne,de vechiele nóstre capitulatiuni. Eatneh ne tinemn cuvintulli.

Cititorii nostri isi vorti lì aducindiiatninte cn, in ann11857, s'all fost des-cliisû atntil in Iasi cAtti si in Bucuresci,cilte uit Adunare ad-hoc spre a espri-me dorintele principatelorfi in privireaviitóriel born reorganisnri. Uh comi-siune europiann fu tramisa spre a a-siste la manifestarea acestori dorinte,si a le transmite apoi la scaunuli con-ferintelorn din Paris, acele ce prin tra-tatulti din 30 Martin 1856, prescrisesebasea deschiderii anon"' asia Aduniiri.Se scie csa Adunarea din Bucuresci semnrgini simplu si curatn, in manifesta-rea celorti patru puncte : Unire, prin-cipe striinii, guverni" constitutionalerepresintativn, autonomia. Adunarea dinIasi lam din contra. Dupg lunge des-bateri se otnri a intra in discusiuneasi asternerea cestiunilorú atingAtóriede organisatiunea interiórin. S'an nu-mitfi doue comisiuni spre desvoltareauntil ;inn de cestiuni generali ce, flirt'jignirea autonomiei principatelorg, sevent' putè comunica comisiunii inter-nationale ea base a viitórei organisnri.Unii din deputati air fostii In contra a-cestei procederi suptil cuvintii cii ce-stiunea unirii si numai cestiunea uniriiprincipatelorii afi rnotivatii convocareadivanurilorn ad-hoc si, prin urmarecii intrarea in cestiuni atingátórie deorganisarea interióri, ar fi nui loyireIn suveranitatea si, mai cu sémli, In

autonomia principatelorú, garantatii printratatulti de Paris. Inainte do tóte, ce-real" acei deputati, se so rostóscii do-rilitele panel asupra cestiunilorii politicede interesú generale, se punemii in a-plicatiune dorinta unirii Inerandrt iii in-telegere ca /MU nostri de peste Mikovií§i se rugtimii pe puterile garanti ca,inainte de t6te, se ne respecteze f i in

faptti autonomia garantatti... O táróscii-se Mt" data- starea politicá a Rominiellase-ne stiipini in casa nósträ, si a-tunci noi singuri vomu sci si vomiitrebui a face tóte reformele din intrude earl' téra nóstril are nevoiii, refor-lüo pina acumii in mare parte sat'umpedicatii annul prin inriurirea dinafara, i prin lipsa de stabilitate din intru.

Altil an sustinutii din contra ciisirulit de cestiuni ptistrezti intregn au-tonomia nóstrá si en tratatulit de Paris cere se asternemü cAte-va Nina-

! pie cart se formeze basile viitoriei n6-stre organisatiuni. Trebuie se aretilmúEuropei en nu voimn a 1i nicl China,

republicri sociale, ci nil societate Veli procowle

resbelú nici pentru en religiu-nea crestinn domnesce In ele, pentrucn t6to religiunile suntii tolerate, si a-poi nici jurisdictiunea consularii n'aesistatti In intinderea coprinsuli capi-tulatiunilorn, fiindli ct" art. 294 din regulamentuli organicú, §§ 46 i 2009din codica civile, si §§ 17 si 19 dincodica criminale aplicatú tan d'a-una cu asistintia chianti oficiale a con-sulaeelorú si cu acea stipulatn In cartelulgiinsc3hiiiiatü de Moldova cu Austria la

IlAplicarea insii i aceea cuitii s'alipututii face a capitulatinnilorn adictiprin intervenirea consulatelorti in tóteluernrile atingatórie de supusiIail adusti cu sine tin paralisare in pu-nerea In lucrare a legilorn civili sicriminali. Aseminea impregiurnri atifavorisatfi apoi emigrarea in Princi-pate a acelorti strnini fugiti din toraborn pentru a scapa de legile locululnasceril lorú si a se bucura in Princi-pate de privilegie esclusive.

Prin urmare, staturile crestinen'aii niel unit interesn d'a mintinè niscecapitulatiuni ce nu suntti aplicabili inprincipate 4i cari nu aduch de cntliconfusiuni i necontenite collicte. Dincontra principatele romino, cari an a-doptatii legit() Europei civilisate, prin-cipiele si tendintiele iei, suntü in drep-tate, dupn dreptulti internationale, areclaim fol6sele ce alto staturi crestine

acordézii intro ele.Ca un consecintin chianti a aces-

tui dritu internationale Europianli estesi supunerea striiinitorn la jurisdictiu-nee statului, pe all" cnruia teritoein pe-treat ; dupn cumuli aritä i Vatel, In car-tea sa despre dreptuli popórelor § 101,102, 103, 105, 108 cap. VIII, cartea H.

Dreptti aceste darn :Luindli in privire driturile suve-

rane, ce Principatele pástratiprin capitulatinnile born din 1393,1460-1611 si 1634 bare care se nu-meal i dreptulti de a regula relatiu-nile torn en puterile strnine prin con-ventiuni speciali ;

Lutindii In privire cil la min ase-mine dreptii l'rincipatele n'an renuntiattinici uti diniórn, ci mai alesú si dupiiinchiiiarea capitulatiunilorti born, cu im-periuluí otomann esercitatt" in tantimpuln si la On ocasiunea i acOstalu deplina consciintn a dreptului lent";

Luindli In privire cti capitulatiunileincheiate de Sultani cu staturile diresti-&MAW sunt acturi de suveranitate i prinurmare obligatorie numai pentru tereleunde el avean i plenitudinea suvera-nitntii i nici cumú rentru teritoriele,unde ei nu esercitan nid miti draft,de alit suveranitätii; dupe principiuliijuridicn cii lucriirile dintre doui nu pottijicni pe unit alti treile (Cluber § 114,Martens, § 53.)

Nu mai pacing lutindli in privirecn aplicarea disposiiunilorü acelorncapitulatiuni striine principatelorn, es-te necompatibile cu deosebita stare alucririlorli i eu asecliiimintele si obi-ceiurile acestorn tore.

Luandii in privire cii aplicareapartiale a acelorn capitulatiuni nu nu-mai este jicnit6rin drepturilorn princi-patelorü, ìi chiarn produatórie de a-busuri, ci i fira nici min interesii pen-tru staturile chrestine ;

Luiindii in privire ea una din con-ditiunile esistintei, a desvelinii s'a

unui statil este ca toti petreclitorilpe teritoriuln sett se-I respecteze le-gile lui si so nu aibn in perspectiväputintia nepedepsirii;

LuAndii in privire cti mmii asemenesupunere a struinilorn la juridictiunealocale a principateloril este iutemeiatäsi pc dritulti popórelorn ca Lin dedue-tiune logica diii drepturú socularin alúacestorlí tore do a live unti guvernilnationale i neatnrnatfi; 0 nu vetAm5driturile celorii alte staturi ;

Lutindti in sfirsitli in privire cii,dupn dtituln publien ca i dupe aeon"privatú, aculn ee intrebuintózil dreptulúsett, nu vetinin pc nime (qui jure suoutitur, neminein laedit.)

Apoi Adunarea doresce :Ca strAinif petreciltori in 'Hindi-

pate so fui supuli jurisdictiei terelrii interventiunea consulatelorit."

Proiectuln acesta fu priimitil in u-nanimitate. Nei Fame reprodusii intul intinderea spro a demustra cumulitrebuie se lucreze noinnnulú, ciindli seattinesee a aplira unii d i.op t ii inainteastrninului, spre a areta terimulù pe care trubuiii si treletie se se puiri off ca.

re ministeriú gelosti de supunerea stra-iniloril la jurisdictiunea terei. Nu Iatratatele Turco-Europiane este loculti,Oda si mnntuintia nOstri. Locultt, tn-ria si mtintuintia n6strtt suntii In ve-chieie si glori6sele n6stre capitulatiuniin specie ; si in genere : In draptulápublicti alti pop6relorii. Darú p6te n1se va respunde : pe aceste s'ali basattsi Adunarea ad-hoc a Moldovei in1857, anelti vorbi europei, si cu t6teaceste isprävitú nimicui. Conven-tiunea tact pomenesce mlícaruí despreinlaturarea jurisdictiunii consulare. A-Va este, dupn 110; si nu este asiadupn altii. Noi "weak' maniera nOstrnde privire in cestitmea acesta. Acolouncle multi nu vedi" nimicii, noi vedemtotuln. Eatii cunt". Candil Europa, princonveutiunea de Paris n'an isü nimicdespre jurisdictiunoa consulariii, ne aúdatil totulü. Ne afi recunoscutii testua-le acele patru capitulatiuni ale nóstrepe earl s'aii intemelatii di vanulti ad-hocii. Drepturile ce decurgn din aces-te capitulatinni, ni s'an aretatri tot(' deacelil divauti. Cu alte cuvinte Europanea-an OM" : ceea ce-mi cereti mie,Ina' vine peste mtinti ca se ve dart; darfaceti-o vol., ctici oapitulatiunile v6stredin cutare timpü, ve garantezii dreptulúde a regula voi insive relatiunile vós-tre cu puterile sträine prin conventi-uni speciale.

Aice sth tOtui legea si proorocia.AicI chinea si ltientu.

Amman filri a mai vocifera in con-tra ingerintiei strninilorti, este de in-trebatti daen scimii noi ceti vechielenóstre capitulatiuni, dun seimn a leaplica, dacn eyelet in dinsele miicarúatita curagiii, ciith este miirimea untillint" de mustariii?

De avemn? se giceinii acestuimunte: mutilte ! si elü se va mute.

I. M.91241,SIIMI.

CURE POSTEA AUSTRiAeidin

Téra Rominilorú.Dacri avemii nenorocirea a yea ser-

vitiulfi postale in tera ce avemii strui-ruitónin nebuniä d'a o crede cri estetora Rominilorn, filcutti de Postitriace si ruse, aveamil cclii pucinti com-pensarea en servitiuln lorú se fnceamai regulatii.

De ciite-va lune 'Iasi" se duse s'a-cea consolare i Postea austriacit ne diiactual (paniele de doue ori pe septil-mnnti, cu grimada, ente 3, 4, 5 nu-more tin datil, cea-a ce hen, pentrueel cari primescú 4 sari 5 foie , ate20 de eóle iii tenet'.

Protestning darn contra acesteiprocederi, attitti care postea din Bu-dread cuitti i entre spediliunea de diariedin Wiena. Mai multh inci. Suntemùautorisati de mai multi abonati din Bu-curesei la foiele stráine, si vomii fi incurindii de ciltrn top', a declara Postelaustriace din Bucuresci si spediflunii dediarie din Wiena, cil daca nu se va in-drepta catii mai mina' acóstii deser-dine, acestú abusfi, vomil Inceta totiabonamentele nóstre cu acestii trimes-tra si voinfi face se ne via foiele pecalea Constantinopolci.

DICii directiunea Postii austriacedin Bucuresci s'a molepsitii de eseni-lole ce i-a datil servitiuln nostru pos.

tale, celii pueinn spedifittnea diarielorgdin Wicna, nu este molepsita, si va IR-oIego paguba ce-i vonni face, ce sun-temii toti otariti a-I face, prin totaleaincetare d'a mai renoi abonamenteleviitoriului trimestru prin postea ans-triacti. Acesta o vomit face en, atuitiimai lesne, dici vomfi avea s'o satisfa-cere national() d'a lovi Postea austriacndin Bucuresci.

Acesto linie sperämii cii so vornlua in grabnicii considerare, ea atiitiimuial cu s6mt" cii s'atinge si de towconiereialii, din causa scrisorilorit, si ciise va face servijulfi postale in timpiide varil totii asia de regulatii cele pu-tom() OW era In timpulù de érná.

Doninif, cari ali priirnitii In depo-sitii prin judete portretc de ale capi-tanului Dunca, mad rugatl a trimitebanii la Admilistratinnea acestui qiurittcalf" mat curindn.

D. M. N. din Pitesci esto rugatiia trimito In Administratiune abona-mentuln pentru douf abonatI la Tesa-urult, de Monumento istorice, cari allreaaasit neplatite din cele 12 bilete cea priitnitù d-sa do hr d. E. C.

DETIEIIIIE TELEGRAFFIE.Kersbl Vienet de la 23 Malt. 1863. st. u.

Meta live . . . . 76 - 40Nauionale . . . 81 -Aknienile Pantie!' . 797 -

Kredital . . 192 - 10London . . 110 - 90Silber . . 110 - 25D8kani 5 - 29

Admiuistrauisnea agestbi Ziar8.Ssntri rogant dd. Abonv nt din Ka-

nitala ST bine-voiaske a )flfla n'a-geaste Admininistragiene indats densnriimirea billetelorti tie li se nresintefie-kstetea ?lentos esnirarea bonamen-teIor la 1 mi 16 ale lunei dakareinnoieskti abonmenta1 8 mi ne latttirnn8, kemii tui a nliti reabouamentultd-lor rats la trei yile deua uresintai eakitanuel de reabonare, snre a ne fi ne-volts ageasts Administranisne, lu ob-servarea regelelorti salle; sz le Intre-remits darea foaei, ne kind d-lor vo-eek8 a o avea.

10 Gr. LI. Sersrie.

Koresnondinga AdministraD-ld Nij Dregslineska la Tire

gult 5rlaui. Fi inkredinat ki delaaneasts administranntee vi s'a8 8nediat8nekontenitt mi regulatt toate foile, miks liana de pa le ant uriimit8 ns nro-vine de lat.& din reaoa voings a age-lorti nersce ne nrin ale kmor8 msnia trebaitt, din neferitiire, ss treaks ellenins ss ajsngs la d-voastrs. Akunatsure satisfagerea drentet d-voastre tie-red, vi sat snediat8 la nostia Albemtid'a drent818, nrekrm8 ne agi notataaril) enistola-ve dela 30 Anrilite

D-lal K. Manega la Karakalt Zi-ars18 mi biletalt Fa No. 11477 de re-abonarea d-181 N. Dobranean8 ui s'a8snediat unu uostie. Assure tie1or8 gemai kongine enistolele d-tale dela 29Mirdit ad 6 Mal vel avea resnaus8esalikativ8 urns enistoh.

G. Iletrini la Iassi. S'a nri-imit8 dole d. Sogekt Librar8lt lei 166nil nar. 20 desnre kare este V"orba Inenistola d-tele dela 26 Anrilit. Mi re-snansr18 la kon&erea agestet enistole

d-tale Il s'a snediatt nrin nostie.D-Isi Fontanina la Kraiova. Sure

satiefatierea gererel d- tale fakets unuenistola dela 30 Anrilitt, am fsksttvi se kontinaa trimiterea agestei foaiede la 16 Anrilit, mi santeul ragat8 a

bine-voi s ne notani ori d- voastred'a drentslii sat nrin d. Boigea RadianaNo, biletshil de iebonament 8 aelt no-sedaal. ksei dene registrele noastre a-bonamentalt d-tale este eseiratt.

Bolgea Radiane la KraloveSure inkaragiarea mi sasasninerea in-d8striei mi artelort noastre naaionale,ui-mt snediatt nrin nestie o listseat) No. 5 mi 61 bilete de lotaria de-slCss nentrts kaleaska desnre kare estevorba in anelait inserat8 in ageastefoaie deln Amities, nui te rngsi n8 se,stsreerati a adana konkurss18 gelor-lalnigets noel Romani d'ekolea In nrivinuaageetei lotarie de ieterest nanionalt.

D -lit V. Alessandreskss la Iassi.In agela, 8 interest an lot ageiami re-gsgaene gi s'a snediatt ini d-tale o li-eta sitle No. 3 mi 61 bilete.

D-lal N. Iletreska la Brsila A-seminea jai ea seediat8 mi d-tal o h-etS No. 6 mi 61 bilete.

D-lst V. Mexedingeana la IlloeuitiTots asemenea ia suediat nui d aeleo lists sab No. 4 mi 61 biletele.

Gr. H. Senate.SURE IIITI1NUA 115BLIKI.Tovsrstaia Emits de mai mulgt

any, matt firma Kostake Grajdanis mitoveramie mi D mitrie Havel8 mi to-varstnia este ingetats dela 21 Anrilie1863, min &mare niai anal8 din am-belie usrgl nsmal este Ebert a s8b-skri

otii firma veke mi la haze de 5'ar8ivi vre o aseminea xsrtie dare din gellerehanoskete tni trekate in Hilanuel8 in-keiatt va urivi da drent8l8 Nemai nemale de hare va fi s8b-skrise.

Dimitrie Havel8.No. 434. 4 2z

.11:1111.901.111

DE INKIRIAT 1111 DE V1NZARE. Deastazi kasele clans no& Tirgelai-de-afars ka does etaori, 15 odai nivnige,grajd8, mouronti, kexnie au usints inksrte, koloarea de negra No. 35. De-ritorii se vor adresa la d-lsi MironS. Blasto. A. libritvesko.

No. 431 6 Is]

¡MP

ROMiNIMU I v27 MAIII 1863.

PUBLICATIEComissia Dotatii Oastii.Ministeral8 de Finange nrin adresa

No. 15939 din 11 Mai8 Invitencla Ko-missia Dotatei a merge Wail* nriimea-sks smnele densse lo tessasr, nestetotS 921,357 lei se fage kanoskat8atiemti bani seta a se da ks dobindade In virtstea mi ka kondiniile nre-skrise in art : legei Kassi de Dote,aie.

Art: 4. Toate samele Kassii deDotagie !lifts lestrt n'a8 intrebsinvrenemijlogits se wErsa la tesaerulti nsblikkare illstemte dobinda legiaitoare k1t8timnt vort fi in disnosinisnea sa, laintimnlare ka fisk818 se n'aibs trebs-hula de assemenea same ge tiert do-binds se vors da ku egeleauti kondi-nisni la 'slte Hasse nebliee nrektim8gelle Meniginale mi namai lee nreks-derea agestora se vora natea da uar-tikolarillora' k8 garanue valabile, inkondinianile mi formele ge se vor8 re-gsla aria regelamente administrativi.

Doritori se vort adrese inskristla kanteeleria Komisii (Ministerelt deBesbel8) aretind8 garannele ka karenota assigara simele ge voesla se In-nrsnastas. IOU Gika.

No. 437. 3 2z

de lnkirial Kasele din shua Xe-rsstrets ale Kolouel8lblat Kulogls. No. 66

No. 436 3 4zji

Sa perdutii. La 8 a lsnel korenteMai.8 an dokamentt al kaselort meledin aliaa Laski; No. 16 max. Tabagielide lokaeskt. Este invitat8 gine it vafi gssitt a mi'18 adage nriimind8 ee-kornaesa sn3 galbin8 ksgi la din kon-tra deklarti ks ss va nriivi ka o xsr-tie albs ori la %sine va voi ss'l nie.

Ishana Sedlinski,No. 435. 1

pilraSIIRE fflTIINQA numAn.S8b-semnat818 ka onoare bee ka-

noskett ks a deskisti otelal8 set limitoteld de vaporti, in oramalt Giar-gia liege aleis kb aarouiere de skelavanoralsi de 40 [(awl un wags ne d1 .kalstori a-i fage onoare kb nresingad-lor fiindt asiguraui ks vors gesi toatskomoditatea gents ka ureasri foartemoderate.

Kiekor Anamt.No. 433 3 3z

Un Profesor se cere. Henke lim-ba Roinanal Frangeze, mi Germans,aentrs o skoala nrivats .de bsegi laorams Rimnika ssratt. Doritoril nearsagest8 nost8, kare trebbe se albs voeuentra ateeasts de la Onor Fforie aMkoalelor, se vors adresa nentrs afla-rea kondiaiandort, la d-18 S. LazarasOntigien eliga Franueza. No. 16

No. 430 3 1sj

Secidere de prefu.Linninsrile de Stcarin8 din Fabrika

sab-insemnatel81, gelle in greatate de32 logi fanta, le am rechist la 4 let10 narale, iart tiele de 28 logi la 4lei, Vestind8 tote de odate sure mtiinna

ks din hmainarile ge se a-deist in kanitala dintr'alte uirji, Babnamire ie fant8 de 32 loni sant8 maismsri ke dot logi mi mai imferioare lakalitate de kstil tiele din fabrika meadans ksratt se noate inkredinga nrinIneerkare.

Nikolae Baleen&No. 404,. 1 2z

Spre fliin(a public&La gradina ka Won't in anroni-

erea gredinei k kai, ligioara ka mu-tes, sa8 deskist ant Stabiliroent8 nogde bst in DImbovina un dsmi. Ama-tori gsseskis agi o verdeage. frumoass,smbrs dean., ant reetaarant8 lea min-kri mi baatari alese, kerate mt ksnreusrI foarte moderate; se rekomandsinnaltei souietsgI tui Onor. 118blikt,8,18 inkuraja ks vizitarea damnealort

Antrenrenor8 Leonold Kartost.No, 416 4 2z

inkirial. Kasele din max.Batimtea In kare a loksit8 d. TomeBagdadt, tut 8133 anartament8 din xa-nalii tje &awl, nentra an8 anti sa8mal =lat. St se adreseze la Ilronri-etaral8 la d. D. Tome Iloaeska ne a-liga Xerestreb.

No, 413 1 2z

MAGMILL 1401i ANGELESCCRalea Mogoinoae vis-s-vi de Ilalatsla Domneskt.

Anunta ca iaü sosit Lint' mare asorti-ment de Ape Minerale precum Borvis deBorssek, SelterghWaseril MarienbaderfiKraitbrun et Ferdinandbrunil , ChissingetRakoti et Pandur-quelle, Adelhait-quelle,Wildunger, Glaichent-, erg Konstandin qu-elle, BOx-Bitter-wasserti, Pfilnauer-Bitter.wasseril, Karlsbader millbrun, Eger Wiesen-quelle Haler Iodwasser, Sare de karl-sbad î prafurti de saidlize proaspetedin 1863.

Ssnt Insemnatal Rekomandl sosiria din no8 a mat nasItor, msrfsrl nrekum TOT FELZ3L de VINBRI,LIKER8111, CHAMIIANI, CHOCOLAT1 KAKAO nisat, VANILLE, MUSTAR de afane mi Giron-dine (Inmerial) SARDELE FRANA6ZEIHTI de I-ia Kalitate, nar-masan, SAL AM, de VERONA mi de Sibis etc. etc. gersial5 nen-trs skinduri fskuts gata, asemenia tot fels de Vluseli flikste gata

laksri fhkste gata, ks aueasts okasie ns linsesk de a ads-

ue Onor. no#tri konsunenfi. Vie tuslomire uentrs trekstSHERiND kl in viitor tot ku ageiamf inkredere de kare neam 138-ksrat nins aksin k servisisl uel mal nromntt.

ZAIIAR ENGLIZESK 3 lei fi jumettateokaoa, Ilwe Negre ku 18 lei okaoa.

lön Anyelesehu,2 2z.No. 353.

Spre euno0ataDireknianea mstsrsrit komarilort

se afls ak8mii In kasa No. 2 sas stra-da Melari, Kovagi, aside este ursveliade xaine a d- lei Kusssler et Komp.

I. K. Guyer,2 lsNo. 127.

STREK8R'bTORI METALILIE.

Ana Dimboviuei, din kassa nek8-rageniel tie este Intr'insa, nu se noateintrebainna fsrs a fi limnszies, mi surea o limnezi se Intrebeingeazs In Bs-karemti claim mijloage. Intiialt este d'abate ana ka Matra akrz, tieea-tie Ro-n:and o zik8 aim betsts. A introdagetun amestekats ka niatra akrz in sto-mak8 este an8 obigeit fonest8 sans-tena mi aim din kaasele ge1lor8 malmake boale de organile digestive (demistake), snasmari de stomakt, etc.de kare netimesk8 an8 mare namsrtde lokaitori din Bakaremtl. A18 doileamij1ok8 este d'a strekstra ana min nie-tre noroase, namite nietre de strekarat8Agest8 mijlok8 este grosier8, fsts e-leganua mi nekomod8. Ei8 nevoemtene menagera (femeite din ken) a gineane off ana In lokeri nelorate mi esteUs anevoie ka ana strelorats Bs fieferits de nraf8 mi de felaritele neka-ranenii desagreabile. Strekarstorile me-tallee, fabrikate de dd. Bonjean Ainemi Komp. in kalea Mogomoai No. 69santa mai sanerioar dekst8 tots ie s'aflokht3 Ilinl, akam8 in asts nrivinns.Sant8 simnie, solide, elegante mi ilea

Igusts% natars18 tui anei gelei mai stri-kate. IIregal8 lort moderat va inlesuifie-ksraia d'a le &yea IM d'a desfiinnasistemala de Irian alas ati de Metrestrekerstoare.

Ilrin inuerkare, ageste strekara-tori at foste adontate nentra servigialtarmatel un suitalarilort la Frangia miIn Romsnia, se gssemte tote d'aanaIn mi.gasin8;

StreksmtoriNo. 1....trekarind 5 oka ne orb 1t area de b gal,

2. 8 i) 1) )) 6

3. 10 If 57 7

R4. 15 5, )1 10

30 1) 20

No. 378. 1 3z

de vinzare La Magasinal8 Ge-orge St. Roemzons18 in alia Liuska-nilorti a sositt o uartids insemnats degiment8 adevsrat8 Ilortiand rafinat8.Doritorii se note adresa la namital8Magasin8 ande lib vor avea mat eftintde kits ori li kare a1t8 Mugasint.

No. 387 1 2z.

Fr' de inldriat.'"InKasa dole Fi1aret8 namits Oragik8

nentra skoaterea saaninnet de &dashku 9 kamere, din kare 2 Saloane fortemarl, kam8 mi nivniga agestort kase,nentra atillEtt intr'insa vine sat bere,

lokale din gara nivnini, sure valeaFilaretalal ; sure a se snekela kiart lagara ei, ge ds In Fila-rete. Doritorit se vor arita la Admi-nistragia agestei foi sere a efts nre-unite ati kondigiile.

No. 382. 1 2z

de Inkirlat Lings biserika Oge-tari aliga Xagi Tadorake, 5 odsi sus3 jos grajd8' mi grsdine. Amatoril sevor adresa la Ianka 11017ilio tote ne a-geiami aliga No. 5.

No. 402 2 3z

Se vinde spre tiere. I:Mamadane mowia mea Tinovenalt sail Bol-dals o jamstate ors kale de Bakaretutisnre Tanari. Doritorii volt veni a kon-tiakta lokaiinga fiinda-mi in Batitutekasa d-lai Haris,

Laksiga Voineaska.2s.No 386

Agentul sqiettifii dersms181do 1ler8 Frangeze-Aastriage, fave ka-neskatts tataior d-lor Komersangt uni

ori ksraia aetnean8 din IlrinteinateleRomsnii, ks urimeinte a transuorta msr-fie mi objekte de tote felal din orikare torte a Esronii aigi In gars, are--hint mi d'aigi In ori kare narte aEgronii ka nregart foarte moderate mimiternele fiksate.

VILHELM VALDNER.Agental Soaietvili dramulside fier gavernamentahi Fran-gez-Aastriak8, Ulitaa nem-geasks in kasa d. %nuke.No. 392. 6 3z.

Ciment de PortlandLa Magazina Dimitrie D. Garb-

nar8 et Koran. In Brsila.Ss afls gelt mal bent IIIMENT8

DE IIORTLAND sosit8 aliam8 in betoae de 4 Kantare engleze. Atiest8 ar-tikolS firma trsgindal8 dirikt8dela fabriks noate al8 vinde d-lor a-matorl Mai jest kb galbeni batoladam, letim8 se noate nrokara nrin altekase

Doritori de agest8 material8 ata-biligt In alte orame si. uotti adresa laagest8 Magazins kare ia angajamental8al esnedia franko ort ande ss gere.

No. 370 2 2z.

pir Avis important.A soit hi d. Darot strada Tea.

trslai No. 9, sn8 asortiment8 mare detots felalt de saerti1 de narete din fa-brieele gele mai renamite din Haris

No. 378. 14 dr

tn agronomU. K3 Hea maibens rekomandagiane doretute a tntrajar', ne vre o momie. Doritoril se vor a-dresa In Dadesk8 la xanalii Dim No. 12.

I. T.1 2zNo 401.

de rimifare. Via de la &ratedin distrikts 8 Eszsalsi, a kasit nee-satslai Vornik8 I. Veksresks, in sansde nogoane neste trei-zetil, se vind kaligitaaie la 31 Mais karent8, 2 mi 3Iside viitor8, ineenindase strigarea la11 ore Innainte de mint, mi kare li-gitanie are a se sevirtui In kasile no-menitslai reuosat8 =le le are in max.sf. Ekater.ni din koloerea Albastra.

Euitroaus Katinha Vsksreaska.1863 Mai8 3.

1 3zNo. 407.

de vinzare. Lokals Viran denstrada Kraiovei, din kanitila Bakareuat8.18 kasii renosatelal Vornikti Ioan Va-keireska, lea dose fege avsnd faua din

Kreiovei 39 stinjini, mi *lea dene eliga Antimalsi 40 V2 stInjini se vindeka liqitamie la zilile 31 Maie korent82 mi 5 lanle viitor8, ingeuindase stri-garea la 12 ore (amia.7.8), uni kare li-nitanie are a se sevirmi in kasile reno-satalesi ge le are In max. sr Ekaterinikoloarea Albastrs.

Enitroana Katinka Vekareaska.No. 406. 1 3z

de arendat. Momia Bezdad Icatoate tranerile ge o komnant, din ja-denal8 Dimboviga, nronrietatea ankia-lei me8 d-18 Baronale Dimitrie Bela,

este a se anemia de la 23 Annaviitor8 Innainte. Doritorii se not8 nre-zenta la lokainua &dal due nodal8Mogomoai Iu toate zilile dimineaga dela orele 8 nins la 11.

No. 405.B. Bela.

1 3z

UN ANGLAIS desire donner des le-cons d'Anglais. S'adressez à M. Grantvis-a-vis de l'Eglise Sarindar.

No. 337. 14 2z........

Castelululdin

Tirgul Ohneiintreprisa Coln&

Direku-la aaestaia Kastel fage keno it,

ka in atelierile sale ss lakreazs mi BS

gsseutte de vinzare.1. FRINGII dela 3 72 lel szn1 la 7

lei okaea.ODGOANE nentra nodarl mi ko-

rebii de la 5 la 7 lei okaoa.KAPEST8 etc.

2. [Linn de ksnine. wi de in8 de la

70 narale Dins la 4 lei kotal.Direktort K. Hetresko.Entreurennort Kollin.

No. 244. 3 3z.

de vinzare. La D -lori Hem-pel et Comp. A8 sosit8 o narticle,Kase de fier8 sigsre de fokt ini de

seertars, ka mi flortland tlitnent8 ga-rantat8 de balsa kalitate.

No. 420 2 2z

de vinzare Momia Jilava dinDistrikta 1lfov, In densrtare de o js-mItate nomta din kanitale, In dramala

ge18 mare silt Giargialal este de vin-zare. Doritoril de a o kamnara se not8

adresa la aronrietara el d-na EfresinaGika sie lskaemte ne uods Mogowosimax. sf Vasile orI land8 sure a nstea

vedea kondiuiile.No, 397. 1 3z

SIMINUT DE BÖMBAKS.

Se afle de vInzare innreans ka

nstrakgiane nodalt Ihniintt No. 1511a

G. Berodz. No. 384 1 3e

DE V1NZARE. Momia Megomoani85kasa din max. Gorgan!, doritorii

vor adresa la ori ge ors la nroarietaeIon Voiueska,

No 255. 8 dr.

Tuaegrafia . ItO6L rj hua ortam o. 15.