deIU “Dreptatea e sãnãtatea lumii” (Nicolae Iorga)

Daniel S: “Felicitãri, domnuleprimar Florin Constantin, pentruspectacolul pe care l-aþi organizat laFestivalul Þuicii. Vã mulþumim cãne oferiþi ocazia de a admira ºi de aasculta artiºti de valoare. Oameniimeritã sã se bucure de roadelemuncii lor de peste an ºi s-a doveditcã vãlenarii apreciazã manifestãrileacestea. Dovadã este faptul cã pla-toul pieþei a fost arhiplin în toatezilele cât a þinut festivalul.Mulþumiri încã o datã”.

Gabriela Sandu: “Se mai con-struieºte ceva pe terenul pe care afost fabrica Sticloval? Þin minte cãacum câþiva ani se auzea prin oraºcã se va construi acolo un centrulcomercial sau un hypermarket. Ar fi

excelent sã avem încã un magazinmare în oraº, aºa ar apãrea con-curenþa iar oamenii ar puteacumpãra produse la preþuri maimici. În plus nu ar trebui sã maimergem periodic la Ploieºti pentruaprovizionare”.

Mircea S.: “Domnule primar, dece nu amenajaþi platoul dintre Casade Culturã - Clinica medicalã ºi fostulCinematograf într-o piaþã aºa cum eîn alte oraºe: sã fie dedicatã doarpietonilor, cu macadam sau alt tip depavaj, cu bãnci de relaxare, cu stâlpide iluminat, aºa cum vedem înBraºov, Sibiu sau alte oraºe, desigur,pãstrând proporþiile. Clãdirile din jur:Primãria, Casa de Culturã, Muzeuldin fostul cinematograf sunt

impozante iar piaþa ar arãta foartebine. S-ar putea organiza spectacole,concerte, expoziþii în aer liber, chiarºi muzicã de fanfarã ºi alte concerte,aºa cum vedem în multe oraºe dinþarã.

Amalia Antonescu: “Nu suntdin Vãleni dar þin sã vã felicit pen-tru felul în care aratã oraºul dum-neavoastrã. Am prieteni ºi rude aicipe care le vizitez din pacate destulde rar din cauza distanþei mari faþãde oraºul Medgidia în care locuiesc.Am venit anul acesta la FestivalulÞuicii ºi am fost plãcut surpinsã denumãrul foarte mare al celor careau participat la sãrbãtoare. Am ple-cat acasã cu o grãmadã de bunãtãþitradiþionale pentru toþi ai mei.”

ãleniiMunteV

NR. 67 NOIEMBRIE 2014

Pentru apã ºi canalizare: 0728.880.605 – ing. ROMULUS MÃNCILÃ(orele 08.00 - 16.00); Dispecerat: 0724 299 614 - (între orele 16.00 - 08.00) Pentru iluminatul public: 0752 132 453 – ANGHELINA CORNELIU; Pentru serviciile de salubritate: 0722 547 484 –CRISTEA GABRIELA; Pentru Poliþia Localã: 0752 132 454 – PETCU VASILE; Pentru gaze: 928 – DISPECERATUL DISTRIGAZ SUD PL; Centrul Cultural: 0244 280 345

TELEFOANE UTILE:

Vocea cetãþenilorMesajele dumneavoastrã cãtre domnul primar sau cãtre primãrie transmise în mediul on-line (pe pagina de Facebook Constantin Florin sau pe e-mail primariavaleniidemunte@yahoo.com)

ori în scris la sediul instituþiei se vor regãsi în rubrica “VOCEA CETÃÞENILOR”.

Prin Hotararea Consiliu-lui Local nr. 91 din data de05.11.2014 a fost aprobatãrectificarea bugetului peanul 2014, ce cuprinde listarectificatã a obiectivelor deinvestiþii cu finanþare dinbugetul local pe anul 2014,listã ce cuprinde ºi investi-þia: Reabilitare ºi extinde-re clãdire Fizioterapie –Spital orãºenesc Vãleniide Munte;

Descrierea investiþiei:

Scopul obiectivului deinvestiþii se constituie înconsolidarea corpului defizioterapie existent ºi ex-tinderea acestuia, astfel în-cât sã poatã asigura func-

þiunile necesare desfãºurã-rii activitãþii de recuperareºi atingere a standardeloractuale în domeniul fiziote-rapeutic (cabinet medic,salã asistente/salã trata-ment, saloane, oficiu ºi sa-lã mese, vestiare personal,vestiare pacienþi, cabinetespecializate – masaj, parafi-nã, electroterapie, baiegalvanicã, kinetoterapie).Construcþia finalã va avearegim de înãlþime P, supra-faþa construitã desfãºuratãde 574.40 mp ºi suprafaþãutilã de 486.50 mp.

În proiect s-a þinut contde amplasarea saloanelorºi cabinetelor, corect faþãde punctele cardinale, pen-tru asigurarea unei ilumi-

nãri naturale cât mai bune.Se vor amenaja perimetraltrotuare ºi spaþii verzi

Constructia propusã es-te împãrþitã în doua zonefuncþionale cu accese se-parate: zona de internare ºizona de fizioterapie ºirecuperare.

Zona de internare seconstituie din 8 saloane cugrupuri sanitare, salã asis-tente/salã tratament, cabi-net medic, vestiare perso-nal, salã mese ºi oficiu.

Zona de recuperare me-dicalã ºi fizioterapie este înlegãturã cu zona de inter-nare. În cadrul departa-mentului de recuperare –

fizioterapie se pot desfãºu-ra programe de reechili-brare funcþionalã a orga-nismului sau/ºi de relaxareprin mijloace specifice spe-cialitãþilor. Aceastã zonãcuprinde: kinetoterapie,parafinã, baie galvanicã,masaj, electroterapie, zonede aºteptare ºi vestiare.

Asigurarea utilitãþilor seva face prin branºarea lareþelele existente în incintã(curent electric, alimenta-re cu apã, canalizare, tele-fonie, gaze naturale).

ªef birou, DoruStroescu

Administrareafondurilor europene

Continuã modernizareaSpitalului orãºenesc

Secþia Fizioterapie -reabilitatã ºi extinsã

In memoriamNicolaeIorga

În data de 27noiembrie se împli-nesc 74 de ani de latrecerea în nefiinþãa marelui istoricNicolae Iorga.

pagina 2

În perioada 24-26 octombrie 2014, laVãlenii de Munte s-a desfãºurat cea de-a 17- a ediþie a Serbãrilor Toamnei.

1 DECEMBRIE - ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI

1 DECEMBRIE - ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI

citiþi în pagina 2

Echipa “Romeo Constantinescu”,CªTIGÃTOAREA

CUPEI LICEELOR LA FOTBALÎn perioada 13-18 octombrie 2014, s-a

desfãºurat la nivel judeþean, Cupa liceelor la fotbal, organizatã de Carrefour Ploieºti.

Echipa de fotbal a Liceului Tehnologic Agro-montan “Romeo Constantinescu” din Vãleniide Munte (foto) a fost câºtigãtoare.

citiþi în pagina 4

SERBÃRILE TOAMNEI la “VÃLENII DE MUNTE”

citiþi în pagina 3

2Vãlenii de Munte - EDUCAÞIE, CULTURÃ, EVENIMENTE

Tel./fax: 0344.119.001Email: ziarulgazeta@yahoo.comTiraj: 2.000 exemplare

Se distribuie gratuit

REDACÞIAPUBLICAÞIE A PRIMÃRIEI Vãlenii de Munte

Vãlenii de Munte

În anul 1931, marele inventator HenriCoandã a vizitat ªcoala de Arte ºi Meserii dela Vãleni, însoþit fiind de patronul acesteia,Nicolae Iorga.

În anul 1929, Nicolae Iorga devenea con-silier al oraºului cu jurãmântul: „Jur credinþãregelui, supunere constituþiunii ºi legilor þãriimele, jur sãapãr ºi sãsprijinintereselecomunei”.(era prezentºi ministrulde interneAlex VaidaVoievod).

În anul1931, ªcoalade Arte ºiMeserii Nicolae Iorga, la care urmau cursurileºi elevi din Slãnic ºi Filipeºtii de Târg. Tot înacelaºi an s-a instituit ªcoala de CântãreþiBisericeºti.

Tot de-ale învãþãmântului de laVãlenii de Munte...

Elevii de la Gimnaziul Comercial (1924 –1931) purtau obligatoriul o uniformã: bãieþii -ºapcã cu bandã portocaliu închis, cu iniþialeleG.V. (Gimnaziul Vãleni), iar fetele - ºorþ alb cugri ºi bandã bleumarin cu panglicã portocalieînchisã (asemãnãtor elevelor din Bucureºti).

Dintre eroii Rãzboiului de Independenþãe de amintit vãlenarul Constantin Ulescu(1846 – 1877) soldat în Regimentul 7 Infanteriede Linie, cãzut în asaltul de la Griviþa „… încapul plutonului, înflãcãrându-ºi soldaþii... fiindgrav rãnit cãzu aproape de redutã dupã ocumplitã agonie“.

Vãlenii a fost onorat de felurite con-grese: al prunarilor, al cântãreþilor de stranãºi în 1934 al Ligii Culturale. Delegaþii din totspaþiul românesc, studenþi italieni, polonezi,unguri au participat la Congresul NaþiuniiRomâne. Au cuvântat regele Carol al II-lea,Nicolae Iorga, primarul oraºului C. Miulescu.Veneau aici la Altarul Românismului.

În anul 1945 a fost dezvelit bustul dinbronz al lui Nicolae Iorga, în centrul oraºului,opera sculptoriþei Maria Grigorescu Vasilo-vici, aflatã astãzi în faþa Colegiului Nicolae Ior-ga. Alocuþiunile au aparþinut protoereuluiGhe. Iliescu, primarul oraºului Grigore Rãdu-lescu, prof. Petre Dumitrescu ºi academicia-nului I. A. Basarabescu.

În anul 1936 funcþiona la Vãleni Gim-naziul Comercial de Bãieþi cu peste 120 deelevi. Doar 3 profesori erau plãtiþi de la stat,iar restul de cãtre pãrinþi.

ªtiaþi cã la Vãlenii de Munte...Cronicar, Ion Bocioacã

Prof. Mihai Istudor

Va fi ningând pe umerii þãriizãpada strãbunilor noºtri laceas de sãrbãtoare a românilor,întru aleasã þinutã frumoasã.Ningã amintirile drage ale celorcare în urmã cu 96 de ani,înfãptuind Unirea cea Mare aþãrii, la 18 noiembrie/1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia,acolo unde domnul ValahMihai Voievod Viteazul, dinMila lui Dumnezeu, intrase tri-umfal la 1 noiembrie 1599,dupã victoria de la ªelimbãrasupra principelui transilvanAndrei Bathory.

Medievala cetate a Bãlgra-dului rãmase ca simbol al uni-tãþii românilor peste veacuri.

Figura mãreaþã a întâiuluiunificator al Þãrilor Române,chiar dacã din raþiuni pur mi-litare, rãmase emblemã pestetimpul ce va sã curgã pânã laanul mântuirii noastre, 1918.

ªi anul acesta veni. Veni cuo coroanã de aur brodatã cusângele ºi martiriul celor peste340 000 de morþi ºi rãniþi înflãcãrile Primului Rãzboi Mon-dial, pentru eliberarea Ardealu-lui de sub ocupaþia austro-ungarã sau apãrând inimaMoldovei în ,,triunghiul morþii”Mãrãºti-Mãrãºeºti-Oituz, în varaanului 1917.

Procesul istoric în urmacãruia toate provinciile locuite

de români s-au unificat în ca-drul aceloraºi graniþe, Vechiu-lui Regat al României alãturân-du-i-se Basarabia, Bucovina ºiTransilvania (Ardealul, Criºa-na, Maramureºul, zona Bana-tului), a fost definit de trei fac-tori: contextul politico-militar ºiideologic european, intensifi-carea sentimentului ºi miºcãriide afirmare naþionalã ºi acþi-unea politicã fermã a elitelorromâneºti atât din Regat cât ºidin aceste provincii româneºtiaflate încã sub dominaþie strã-inã dar, decisivã în desãvâ-rºirea unitãþii statale a Româ-niei, a fost dezmembrarea celordouã mari imperii, din motivediferite de la care aveam derecuperat teritoriile noastre:Imperiul Rus (transformatsocial ºi politic în urma revo-luþiei bolºevice din 1917) ºiImperiul Austro-Ungar (învinsîn Primul Rãzboi Mondial).

Ca urmare a revoluþiei bol-ºevice din Rusia, în perioadaaprilie-octombrie 1917, organi-zaþiile social-politice din Ba-sarabia elaboreazã programe încare cer autonomia Basarabiei.Sfatul Þãrii, organul repre-zentativ al fraþilor de pestePrut, din care fãceau parte,între alþii, marii patrioþi Pan-telimon Halipa ºi Ion Inculeþ la2 decembrie 1917 proclamã Re-publica Democraticã Moldove-neascã, menþinând-o formal încadrul federaþiei ruse, iar dupãce pe 24 ianuarie 1918 republi-ca îºi declarã independenþa,acelaºi Sfat al Þãrii voteazã, laChiºinãu, unirea Basarabiei cuRomânia.

La 14 octombrie 1918, laCernãuþi, sub conducerea luiIancu Flondor, s-a constituitConsiliul Naþional Român,organismul politic al românilorbucovineni, care, în virtuteadreptului la autodeterminare,decide separarea Bucovinei deAustria. Pe 27 octombrie 1918,la Cernãuþi, se formeazã Adu-narea Constituantã care hotã-rãºte unirea Bucovinei cu cele-lalte provincii româneºti dinImperiul Austro-Ungar. În 15/28noiembrie 1918, CongresulGeneral al Bucovinei, convocatla Cernãuþi, proclamã unireaBucovinei, vechi pãmânt româ-nesc, luat de austrieci în 1775,cu România, constituind adoua etapã a fãuririi statuluinaþional unitar.

În Transilvania, încã înaintede manifestul „Cãtre popoarelemele credincioase” al nouluiîmpãrat Carol I, urmaºul luiFranz Iosif, Partidul NaþionalRomân a adoptat „Declaraþiade autodeterminare”, redactatãde Vasile Goldiº.

Au loc tratative prin careromânii iºi exprimã dorinþadespãrþirii definitive de Un-garia, între reprezentanþii Con-siliului Naþional Român ºi odelegaþie a guvernului maghiar,aceastã dorinþã fiind susþinutãºi de deputatul AlexandruVaida -Voevod în Parlamentulde la Budapesta.

Astfel, în ziua de 18 noiem-brie/1 Decembrie, la Alba-Iulia,în cadrul Marii AdunãriNaþionale, în prezenþa a 100 000de români, veniþi din toateprovinciile istorice, unii pe jos,alþii cu cãruþele, îmbrãcaþi încostume naþionale, în numelecelor 1228 de delegaþi, VasileGoldiº dãdea citire RezoluþieiAdunãrii de la Alba-Iulia, deunire cu „patria-mamã” a „tutu-ror românilor din Transilvania,Banat ºi Þara Ungureascã”.

Cei 1228 de delegaþi au votatunirea cu România, au ales unConsiliu Dirigent, avându-l capreºedinte pe Iuliu Maniu.Urma ca o delegaþie sã meargãla Bucureºti ºi sã prezinte re-gelui Ferdinand I hotãrârea deunire.

Aici, la Alba-Iulia, în acea zide împlinire naþionalã generaþiiîntregi de români, vorbitori deaceeaºi limbã-româneascã ºipurtãtori de aceeaºi simþire-româneascã, îºi vedeau astfel,de dincolo de timp, scãldaþi înpãmântul þãrii,Visul.

Graþie acelei zile mãreþe,acum, la ceas aniversar, dinco-lo de micimea prezentului, ºi aþesãturilor unui labirint în careun alt Fir al Ariadnei trebuie,respirã dumnezeiesc Patriaeternã.

1 DECEMBRIE - ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI

În data de 27 noiembriese împlinesc 74 de ani de latrecerea în nefiinþã a mare-lui istoric Nicolae Iorga.

Personalitate copleºitoa-re a secolului XX, NicolaeIorga a fost nu numai istoricci ºi critic literar, drama-turg, poet, enciclopedist,memorialist, ministru, par-lamentar, prim-ministru, pro-fesor universitar ºi acade-mician. Este cunoscut înlume ca medievist, bizanti-nist, romanist, slavist, isto-ric al artelor ºi filozof alistoriei.

Dotat cu o memorie fan-tasticã, Iorga vorbea fluent16 limbi strãine ºi a scris în7 limbi. Marele savant ro-mân era invitat sã þinã pre-legeri ºi comunicãri la di-verse universitãþi, academiiºi congrese internaþionale.

Conferirea titlului deDoctor Honoris Causa decãtre Universitãþile din Ox-

ford, Paris, Roma, Geneva,Praga, Varºovia, Viena,Strasbourg, Bruxelles, Stoc-holm, Cernãuþi, Cluj, Bucu-reºti ºi alegerea sa ca mem-bru al mai multor academiieuropene ºi americane în-dreptãþesc pe deplin apre-cierea biografului sãu,Barbu Teodorescu, care l-acalificat drept „academi-cianul tuturor academiilorºi doctor al tuturor univer-sitãþilor”.

În cei 30 de ani cât alocuit în Vãlenii de Munte,Nicolae Iorga a fondat oserie de aºezãminte cultu-rale care au contribuit deci-siv la dezvoltarea urbei: ti-pografia „Neamul Româ-nesc”, Universitatea Popu-larã de Varã „Nicolae Ior-ga”, ªcoala de MisionareNaþionale ºi Morale „Regi-na Maria”, Muzeul de ArtãReligioasã, Teatrul în aerliber, º.a....

Aici, la poalele munþilor,eruditul profesor a clãditun altar al culturii româ-neºti. Însuºi Tudor Argheziscria în nr. din 27 iulie 1946al ziarului „Adevãrul” cã„Vãlenii de Munte a fost o

insulã de românitate” graþieactivitãþii intense depusãcu atâta dragoste ºi dãruirede Nicolae Iorga.

În memoria „apostolu-lui de la Vãleni”, Consi-liul local Vãlenii deMunte, Centrul Cultural,Muzeul Memorial „Nico-lae Iorga” ºi unitãþile deînvãþãmânt vor organizamanifestãri culturale de-dicate zilei de 27 Noiem-brie 1940.

Muzeograf,Claudia Giannotti

La Vãleni, 1936S-aprind ºi felinareªi spun cã sunt aprinseªi-ar arde foarte bineDe-ar fi la ars aprinse.

Vezi apoi ridicateªi arcuri trimfale

În deal la CireºeanuLa Tutungiu-n vale

ªi lângã pod o casãCu grabã se spoieºteIar miercuri ºi sacauaÎncepe ºi stropeºte....

(va urma)

In memoriam Nicolae IorgaLuptã!

Nicolae IorgaAcel ce 'n mijloc de vrãjmaºiNu ºtie calea sã ºi-o taie,Acel a cãruia vãpaieO stinge vântul pãtimaº,

Acela nu e legiuitStãpân în lumea 'nchipuirii:Cu mirul sfânt al nemuririiN'a fost din leagãn miruit.

Cu groapa care îl ascundeFiinþa i se nimiceºte,Cãci a fugit din locul undeSe moare, dar se biruieºte.

Gând tânãr, 1890-4(Cules din: "Toate poesiile lui

N. Iorga adunate de elevele saleºi lucrate de misionarele M.

Oprea ºi M. Bobu, Vãlenii deMunte, 1940)

„La Alba-Iulia ningeCu tricolore eºarfe mereu,La Alba-Iulia ningeIstoria poporului meu.

La Alba-Iulia ningeCu Mihai Viteazu’ în alb,La Alba-Iulia ningeDreptatea Ardealului dalb.....................................La Alba-Iulia ningeIeºiþi din case, români,La Alba-Iulia ningeCu fulgii trimiºi destrãbuni...”

3 Vãlenii de Munte - ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

În perioada 24-26 octombrie2014, la Vãlenii de Munte s-adesfãºurat cea de-a 17- a ediþie aSerbãrilor Toamnei. În cadrulacestei manifestãri s-a organizat,în data de 25.10. 2014, Concursulde þuici ºi alte bãuturi alcoolice,un eveniment aºtepat cu mareinteres.

La ediþia din acest an s-auînscris în competiþie un numãr30 de producãtori, de la care s-au adunat împreunã, 74 deprobe.

Structura pe categorii de bãu-turi, participante se prezintã ast-fel:

Rachiu de fructe - 10 probe;Rachiu de tescovinã - 1 probã; Þuicã - 51 probe; Palincã - 12 probe;Concursul de þuici a fost orga-

nizat, ca în fiecare an, în modexemplar, de staful ConsiliuluiLocal ºi Primãria Vãlenii deMunte ºi s-a desfãºurat subpatronajul Asociaþiei Degustã-torilor Autorizaþi din România.

Colectarea probelor pentruînscrierea în concurs s-a realizatîn recipiente uniforme, cuprezentarea clarã a datelor deidentificare, respectiv, tipul deprodus, tãria alcoolicã, anul deproducere ºi numele producã-torului, activitate aflatã în sarci-na subsemnatului.

Echipa de deservire a fostalcãtuitã din eleve ale LiceuluiTehnologic din Vãlenii de

Munte, care a reuºit prezenta-rea probelor pentru degustareîntr-un ritm optim ºi în condiþiicare au asigurat secretizareaeºantioanelor.

Comisia de Jurizare, condusãde domnul preºedinte al co-misiei, Petre Badea a fost alcãtu-itã din 6 membri A.D.A.R., de-gustãtori experþi, care prin pro-fesionalism ºi competenþã a asi-gurat evaluarea corectã a tu-turor probelor înscrise în con-curs. Pentru aprecierea pro-belor din concurs s-a utilizat ofiºã specialã de notare, cu punc-taj de la 0 la 100 de puncte. Înfuncþie de punctajul final, calcu-lat pe baza mediei aritmetice, s-au acordat medalii de aur (12),argint (15), bronz (29) ºidiplome de participare.

La ediþia din acest an a con-cursului, producãtorii de þuicãdin zonã au fost interesaþi înmod deosebit de modul în caresunt apreciate produsele lor, ceelemente de evaluare senzori-alã contribuie decisiv la notareaprobelor. De altfel, dupã în-

cheierea concursului, anun-þarea ºi înmânarea premiilor,unii producãtori au recunoscutcã anul acesta au reînscrisunele probe prezentate ºi anultrecut. Concluzia a fost cã Ju-riul, format numai din experþidegustãtori, cu mare experienþã,a evaluat la modul cel maiobiectiv cu putinþã calitateabãuturilor din concurs.

În urma acestor discuþii s-aconturat o idee pe care ne pro-punem sã o materializam câtmai repede: organizarea unei,,mese rotunde,, unde sã aibãloc un schimb de experienþã,între membrii Comisiei dedegustare ºi producãtorii locali,cu obiectivul clar de a creºte ca-litatea þuicilor produse aici.

Aºteptãm cu interes ediþiileurmãtoare ale Serbãrilor Toam-nei de la Vãlenii de Munte,localitate care este fruntaºã înmenþinerea ºi promovareatradiþiei locale.

Inspector urbanism,Mihai Ispas

Au fost atribuite medalii de aur urmãtorilor producãtori:

SERBÃRILE TOAMNEI la “VÃLENII DE MUNTE”

un eveniment de neuitat

Vãlenii de Munte - INFO

S P O R T F o t b a l S P O R T T e n i s d e m a s ã S P O R T S P O R T F o t b a l T e n i s d e m a s ã

4

TURNEUL DE TENIS DE MASÃ "AmaTuR"VÃLENII DE MUNTE LA A III - A EDIÞIE

Prof. Dana Burduºel

În perioada 13-18 octombrie2014, s-a desfãºurat la nivel jude-þean, Cupa liceelor la fotbal, or-ganizatã de Carrefour Ploieºti.Aceastã activitate a avut loc înfrumoasa salã polivalentã dinBlejoi. Partenerii acestei activi-tãþi sportive au fost Inspectora-tul ªcolar al judeþului Prahova,Primãria Blejoi ºi Clubul Petro-lul Ploieºti.

La aceastã întrecere fotbalis-ticã au participat 10 echiperepartizate în douã grupe.Grupa A: Colegiul Tehnic ”ElieRadu”, Colegiul Naþional “N. Ior-ga” Vãlenii de Munte, LiceulTehnologic “Anghel Saligny”, Li-ceul Tehnologic “Victor Slã-

vescu”, Liceul Tehnologic deServicii ”Sfântul Apostol An-drei”. Din grupa B au facut par-te: Liceul Tehnologic Agro-montan “Romeo Constanti-nescu” Vãlenii de Munte, Cole-giul Economic “Virgil Madgea-ru”, Liceul Tehnologic Ciorani,Liceul Teoretic “Vodã Brânco-veanu” din Urlaþi, Liceul Tehno-logic ”1 Mai”.

În urma disputãrii meciurilordin fiecare grupã, ocupantelelocurilor 2 s-au întrecut pentruocuparea locurilor 3 ºi 4 pentrustabilrea clasamentului final.Câºtigatoare în finala micã a fostechipa Colegiului Tehnic ”ElieRadu” .

Finala mare s-a desfãºuratîntre Liceul Tehnologic Agro-

montan “Romeo Constanti-nescu” Vãlenii de Munte ºiLiceul Tehnologic “Victor Slã-vescu” din Ploieºti.

Învingãtoare, cu scorul de 2-1, dupã prelungiri, echipa de fot-bal a Liceului Tehnologic Agro-montan “Romeo Constantinescu”din Vãlenii de Munte a fost ono-ratã sã primeascã cupa ºi meda-liile din partea Ministrului Ti-neretului ºi Sportului, GabrielaSzabo. La ceremonie au partici-pat Prefectul judeþului Prahova,Inspectorul ºcolar General Ad-junct al judeþului Prahova, Pri-marul localitãþii Blejoi ºi alþireprezentanþi de seamã ai jude-þului Prahova. Echipa a fost sus-þinutã ºi încurajatã din tribunãde cãtre directorul liceului, prof.

Ghencea Nicolae precum ºi deun numãr mare de elevi ai liceu-lui din Vãlenii de Munte.

Rezultatul excepþional alechipei de fotbal a Liceului Teh-nologic Agromontan “RomeoConstantinescu” Vãlenii deMunte este consecinþã a multorore ºi zile de antrenament sub

conducerea prof. Pîrvu MarianCãtãlin. Echipa a avut urmã-toarea componenþã:

Ogluz Ionuþ, RotaruAlexandru, Pavelescu Nicolae,Sora Ionuþ, Savu Cosmin,Neculae Gheorghe, Niþã Marius,Ion Gabriel, Ariciu Ovidiu,Radu Andrei, Ion Constantin.

Prof. GheorgheRãdulescu

Sâmbãtã, 29 octombrie,la Sala de Sport "StelianManolescu" a avut loc tra-

diþionalul de acum turneude tenis de masã"AmaTuR" Vãlenii de Mun-te, ajuns la ediþia a III-a,organizat de secþia detenis de masã a Clubului

Sportiv Orãºenesc "Telea-jenul", împreunã cu spri-jinul Sãlii de Sport ºi alPrimãriei oraºului nostru.Cu un numãr impresio-nant de participanþi,aproximativ 150 de spor-tivi, atât amatori cât si pro-fesioniºti, împãrþiþi în douãgrupe, Open ºi Amatori,

s-au desfãºurat întreceripe durata întregii zile, pen-tru glorie ºi afirmare. Înfinal doar cei mai buni auprimit cupe ºi medalii, iartoþi ceilalþi s-au delectat cubunãtãþile ºi surprizeleoferite de sãrbãtorile toam-nei de la "Festivalul þuicii"Vãlenii de Munte.

Clasament - LIGA A PRAHOVA

CSO "TELEAJENUL" VÃLENII DEMUNTE PE UN MERITAT

LOC 6 CU TREI ETAPE ÎNAINTEDE FINALUL TURULUI

CLASAMENT OPEN CLASAMENT AMATORI1 -- 4 1 -- 4

Uþã Adrian - Bucureºti Anita Dorel - BraºovPetrescu Liviu - Pitesti Petho Mihaly - Racosu de SusPopa Cristian - Bucuresti Tutoveanu Rãzvan - BraºovPostole Aurel - Buzãu Mos Florin - Filipesti Târg

Ocrotitorul spiritual al României - Sfântul Andrei Pe data de 30 noiembrie,

românii îl sãrbãtoresc pe Sf.Andrei, ocrotitorul spiritual al Ro-mâniei.

De Sfântul Andrei se pune grâu laîncolþit. Mai ales fetele de mãritat facacest lucru. Dacã grâul creºte des ºifrumos, înseamnã cã au soartãbunã.

Noaptea din ajunul SfântuluiAndrei este cunoscutã ca noapte astrigoilor, atunci când spiritele morþi-lor ies din morminte. Strigoii repre-zintã un pericol pentru cei în viaþã,

deoarece îi pot omori pe cei apropi-aþi lor, sunt aducãtori de boli ºi sufe-rinþe. Strigoii cãlãtoresc pe pãmânt ºipe ape, scot sunete îngrozitoare, pen-tru a se deplasa se folosesc de cozide mãturã. Ei bântuie pãmântul pânãla venirea zorilor, pânã la primul cân-tat al cocoºilor. Pentru a se proteja depericole, se ungea cu usturoi pisat pra-gurile uºilor ºi ferestrelor, coteþele,casa, grajdul, pentru a fi protejatã gos-podãria. În aceasta noapte existã obi-ceiul-pãzitul usturoiului, fetele ºi flã-cãii din sat petrec întreaga noapte,pãzind astfel usturoiul.

Noaptea Sf. Andrei este ºi noap-tea când fetele nemãritate pot aflacine va fi viitorul lor soþ, acestea îºivor petrece noaptea în faþa uneioglinzi în apropierea cãreia s-au aprins douã lumânãri ºi vor sta trezepânã când vor vedea chipul ursituluiîn oglindã, dupã care se vor culca, însperanþa cã-ºi vor visa sortitul, nuînainte de a pune busuioc sub pernã.

Pentru a se vedea dacã anul celnou va fi rodnic, se aduc crenguþe deviºin în casã ºi dacã vor înflori pânã laCrãciun, este semn de abundenþã ºiprosperitate în noul an.

Florin Constantin, primarul oraºuluiVãlenii de Munte,

ureazã tuturor celor care poartã numeleSfântului Andrei multã sãnãtate, fericire

ºi împliniri alãturi de cei dragi!

Lamulþi

ani!

Echipa “Romeo Constantinescu”,C ªTIGÃTOAREA CUPEI LICEELOR LA FOTBALEchipa “Romeo Constantinescu”, CªTIGÃTOAREA CUPEI LICEELOR LA FOTBAL