Vlahuta +Romania+Pitoreasca

8/3/2019 Vlahuta +Romania+Pitoreasca

1/158

RoMANIAPITOREAscA

Alexandru Vlahuta,

Versiune electronica de Scriptorium.rohttp://www.scriptorium.ro
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


2/158


3/158

Pe DunarcPortile de Fier.Soarele scapata spre asfintit. Crestele muntilor paraprinse. Incet, se desfac si s-astern pe vai perdele deumbra.

Inaintea noastra, pe luciul plumburiu al apei, se iveste-n currnezis mai intai 0 dunga, 0 coama galbuie si creata.Ne apropiem de pragul gherdapurilor. Dunarea incepe savajaie manioasa, - e un zbucium s-un clocot de valuri din-tr-un mal In altul. Peste-adancimi se fac ochiuri mari, carirotesc In loco Ici apa se scufunda, bolborosind, ca supta degura unei valtori, colo se umfla, se burduseste si urlafacand clabuci, batandu-se de stanci cari nu se vad.

Vaporul merge mai incet, mai cu paza. Patru oamenistau la roata de la canna; amandoi comandantii sunt pepunte, In picioare, cu ochii atintiti inainte: trecem printregherdapuri. Dunarea mugeste mai tare. Cu ochii inchisi,te-ai crede intrun codru pe-o vijelie cumplita. Din fundulei se-ntind, pe sub valuri, nenumarate brate de piatra, gatas-apuce vasul si sa-l farme-n bucati la cea mai micanebagare de seama. Aici, sub volbura asta de valuri, eincheietura Balcanilor cu Carpatii. Peste pumnii lorinclestati, Dunarea se arunca furioasa, rupand cu zgomotcele din urma stavilare ce i se mai ridica-n cale. Si Invalmasagul acestei ciocniri de titani, fiecare val pare castriga, fiecare stanca pare ca se misca. Deodata apa lunecade pe zagazul colturos si se intinde ca 0 panza. Lupta,naprasnica lupta dintre cei doi uriasi, cari de aci incolo au
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


4/158

a purta strajile Romaniei, s-a incheiat. Muntii, invinsi, sedau la 0 parte. Zarea se deschide. Din stanga, de subcurmatura unui deal, vine raul Bahna sa intfimpine, sa sa-lute sosirea marelui fluviu la pragul tarii, cu al careipamant si destin se leaga pentru totdeauna. Din cedepartari scoboara si cat a luptat Dunarea ca sa strabata-ncoace! A trebuit sa spintece muntii, sa-si sape albia Inpiatra de-a curmezisul Carpatilor. A batut, si "Portile deFier" s-au deschis In fata puterii eterne a valurilor ei.Acum vuietul conteneste - biruitoare, apa s-asazaintre mal uri, potolita, neteda ca 0 oglinda. Carpatii Iiimping spre miazanoapte inaltimile invalite In codru.Cateva stanci curioase Ii mai ridica, din desisul verde, ca-petele plesuve, ca si cum ar vrea sa mai priveasca 0 data lapotopul acesta calator, caruia nimic nu i-a putut staimpotriva.Turnu-SeverinDe la Varciorova malurile se pleaca si se netezesc. Intinseogoare de porumb inverzesc zaristea. Linia ferata tivestedrept, ca un chenar regulat, marginea apei pana la Turnu-Severin, care s-arata-n asfintitul soarelui ca-ntr-un decorde teatru. Dunarea, largita, taie 0 curba-n tarmulromanesc si-mpinge orasul pe-o inaltime acoperita de ar-bori, din desisul carora ies la iveala, tot mai sus, tot maimari, case albe-nvalite cu olane rosii. Fumuri groase, negreclabucesc din cosurile fabricilor. De departe s-audbocanind In santiere ciocanele de fier. Pe mal, la schela,furnica multimea, ca la balci.

Eplin locul acesta de amintiri stravechi. Pe-aici aucurs, acum optsprezece veacuri, legiunile romane, menite-
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


5/158

a rasadi un popor nou In campiile pustiite ale Daciei. Aicii-a intemeiat mai tarziu Septimiu Sever straja rasariteanaa imparatiei lui, "Castrele Severiane", din cari se mai vad siastazi urme (Turnul lui Sever) In gradina publica aorasului, asezata deasupra portului, pe-o terasa-nalta, deunde se deschide una din cele mai frumoase privelisti peDunare. Aici a fost odata capitala Olteniei, scaunulvestitilor bani ai Severinului, a carer obarsie se pierde Inadancimea vremii, dincolo de descalecatoare. Sapaturile cese fac prin imprejurimi descopar ziduri antice, chipuri depiatra, scule si monede romane -razlete amintiri dintr-olume de neasernanati viteji, cari-au adus s-au impanzit Incampiile Dunarii lumina, graiul si falnica putere a celeimai mari si mai slavite Imparatii din cate-au stat subsoare.

Ce urme de uriasi au lasat legionarii lui Traian pe un-de-au trecut! Pasii lor se cunosc prin desfundaturilemuntilor. Toate li s-au supus. Stancile s-au dat la 0 parte siIe-au facut loc, apele s-au plecat speriate de umbra si zgo-motul celor dintai poduri ce Ie-au incalecat. Dunarea,Insai mareata si naprasnica Dunare, s-a imblanzit si s-adat invinsa In mainile lor. Se vad si astazi capataile poduluicare-a facut nepieritor numele lui Apolodor din Damasc,iesind din valuri, ca doua brate de gigant intinse spre cer.

Aici, pe pamantul acesta, sfintit de jertfe mari si depretioase amintiri, se ridica azi Turnu-Severin, unul dincelemaiinsemnateporturialeRomaniei, oras apusan, cucladiri frumoase, cu scoli marete, cu uliti largi si drepte -cetate intarita odinioara, aparata de-un sant adanc pe care,la vreme de primejdie, 11umplea intr-o clipala Dunarea,puind-o astfel subt 0 pavaza de apa din toate partile,
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


6/158

strangftnd-o la san, ca pe-un copil iubit, sub bratul eiocrotitor.

Si ca si cum ar fi fost scris, ca orasul acesta, de care seleaga atatea mari intamplari, sa-si mai insemne 0 datanumele In istoria neamului nostru, iata ca tot aici, unde adescalecat acum optsprezece veacuri imparatul Traian,pune intaiul pas pe pamantul tarii romanesti tanarul printCarol I, chemat sa ia In mana lui agera si norocoasa des-tinele acestui popor si - redesteptand In el stramoseascavitejie si putere de munca - sa-l pregateasca pentru 0nona faza de propasire si de glorie.Corbul. HinovaVaporul spinteca netezisul apei, aurit de cele din urrna razeale soarelui. Indarat, orasul se pleaca, se cufunda-n valuri.Departe, spre miazanoapte si apus, muntii, intr-un nor depulbere alb astra , Ii onduleaza coama pe poalele rubinii alecerului. Malurile ies din apa intr-o inclinare dulce,desfasurand lanuri de grau In limpezisul zarilor. Pestetoate-o moliciune, 0 pace dumnezeiasca se lasa de sus.

Un deal din Serbia se culca drept In calea Dunarii. Ea,linistita, coteste pe la capul dealului, bate-o bucata bunaspre rasarit si se-ndoaie-n forma de potcoava In tarmulromanesc, In fundul acestei potcoave e Ostrovul Corbului,In care un razboi intre rusi si turci, spun localnicii, ar filasat corbilor de mancare lesuri pentru trei ani de zile.

*Un chiot lung sparge tacerea amurgului. Pe malul

stang, casute albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite sescoboara la adapat. In fata pichetului Hinova, granicerulnostru, cu arma la umar, pare 0 statuie de bronz. Livezile


7/158

satului se oglindesc In valuri. Cumpana unei fantani sepleaca si se inalta ca un cocostftrc care bea apa. Orizontulse deschide, se largeste din ce In ceoOchiul strabate adftncIn plaiurile tarii, pe langa dunga fumurie trasa de "ValulluiTraian ", care, pornind din coasta Hinovii si taind sprerasarit dealul Starminii si viile Orevitii, se-nfunda, dincolode Padina, In inima Olteniei. Soarele-a asfintit. Aerulmiroase a pamant ars, stropit de-o bura de ploaie. Dru-muri albe se pleaca din sat, legand viata de pe pamant cudrumul miscator al apei. Copacii, casele fug, se sterg caniste naluci In urma noastra. Farmecul noptii se-ntinde -astampara to ate zgomotele pamantului. Malurile s-apropie, ca si cum ar vrea sa-si sopteasca ceva. Pe mar-mura vanat-a apei luna cerne 0 pulbere de argint. Toateparca se pregatesc sa treaca din lumea realitatii In lumeabasmelor.Ostrovul Mare. RuiniE noapte, - 0 noapte calda, adanca, linistita. Nu se maiaude decat respirarea puternica a masinei si faiitul som-noros al apei. Luminile intarziate ale satelor clipesc, caniste licurici, printre crengile copacilor. Trecem pe langaOstrovul Mare. In bataia lunei, turla bisericii, satul, viile,padurea, toate au infatisarea fantastica a lucrurilor vazute-nVIS.

Or fi stiind oare pacinicii locuitori de pe acest ostrovdin ce vremi de vijelie au ramas zidurile naruite, valurilede pamant si cele patru metereze din preajma satului? Orfi banuind ei vrodata ca, de pe monedele pe cari Ie gasesc,cand Ii sapa via sau ogorul, Ii priveste chipul unui imparatroman si ca, sub vechile ruini, pe cari-si intind navoadele


8/158

la soare, dorm atatea scumpe amintiri din istoria neamuluilor?

De la Severin pana dincolo de Galati, mai toate satele siorasele noastre de pe malul Dunarii sunt ridicate pe ruinide acestea sfinte - ziduri surpate si mormane de moloz -ramase de pe urma intinsei si glorioasei imparatii, ai careilegionari au vanzolit limanurile marilor s-ascunzatorilemuntilor, zguduind pamantul sub tropotul cailor lor.Taranii dunareni -plugari, pescari, impletitori de rogojini-Ii intaresc temeliile caselor cu caramizi scoase din vech-ile zidiri romane, admirabila simbolizare a inchegariiregatului roman de azi, pe urmele si din vlastarele celeimai frumoase si mai infloritoare provincii romane, deacum doua mii de ani aproape!La CalafatDin vale de Gruia, In dreptul satului Pristolu, 0 lama sclip-ito are de otel se-mplanta-n malul drept. E raul Timocului.Serbia ramane la apus. Dunarea de-aci incolo pune In fataRomaniei 0 noua vecina - Bulgaria. Pe-o departare depatruzeci de kilometri malurile nisipoase bat spre rasarit,pana la satul Cetatea, pe unde se indoaie iarasi un cot mareIn tarmul din stanga, scobit de valuri, pana-n sesulMaglavitului.

E miezul noptii. Slabe, tremuratoare licariri clipesc, caniste ochi somnorosi, pe amandoua malurile. Un mugetlung, rasunator, da ecou dumbravilor de pe ostroave: va-porul se opreste la Calafat. Orasul doarme sub straja lunii.Caselensirate pe costisa pravalita spre Dunare Ii asternumbrele negre pe ulitile largi, tacute, pustii. Schela degrane In timp de liniste, cetate de aparare-n razboi - Cala-
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


9/158

fatuI Ii are de mult paginile lui de suferinti si de glorie Inistoria tarii. In zidurile caselor vechi se cunosc si aziurmele bombelor, - asa raman pe trupul ostasilor batranisemnele razboaielor In care au dat vitejeste piept cumoartea. Asupra acestui oras s-au aruncat cele dintaiobuze turcesti In primavara anului 1877, cand razboiul nuera Inca deschis, cand Romania - linistita In fata furtuniice se pregatea - nu facea decat sa-si asigure pazagranitelor ei dunarene. Dar la glasul tunurilor din Vidin, cala un cantec batranesc, desteptator de amintiri marete, undor adftnc de lupta si de biruinta tresari In inimile ostasilordin tabara Calafatului. In ziua de 15 Mai, pe cand cele douacetati Ii lncercau puterile, aruncandu-si ghiulele pestevalurile nepasatoare ale Dunarii, un obuz cazu si se sparsela cativa pasi inaintea Domnitorului Carol. - "Ura!" strigavoios tanarul Voievod, ridicandu-si chipul In vant; un"ura!" puternic, mai rasunator decat bubuitul tunurilor,zbucni din pieptul tuturor ostenilor, si muzicele regi-mentelor intonara imnul national. - Astfel salutauinceputul razboiului acei care, peste opt luni, dupa minunide vitejie, aveau sa intre biruitori In vechea cetate, care segrabise sa le-arunce cele dintai bombe, si la care, astazi,priveste cu fala vulturul de pe monumentul Independentei,intru amintirea acelei zile, In mijlocul orasului Calafat.DesaVaporul luneca-ntre malurile joase, acoperite de salcii.Vapaia lunii se farma de muchile valurilor; ici si colo pe lu-ciul apei tremura stropi de lumina. De la Calafat, Dunarea-si abate cursul spre apus, taind 0 curba adanca In tarmulBulgariei pana-n fata satului Desa, de unde iarasi se-
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


10/158

ndreapta spre rasarit. Gorgane rotunde, departate unele dealtele, se Inira ca niste straji In largul zaristei deschise.Noaptea e limpede, luminoasa, s-atata liniste e-n aer, cafrunzele nemiscate-ale salciilor Iti par inrnarmurite ca de-ovraja. Aici, pe magurile Desei si-au intins corturile, In varaanului 1877, escadroanele Olteniei, In asteptarearazboiului. Nici nu se putea alege un loc mai nemerit pen-tru a pregati la fapte vitejesti inimile acelora cari, pestedoua luni, aveau sa se arunce cu pieptul deschis In foe si-ngrindina de gloante pentru mantuirea si-naltarea patrieilor. De jos, din marginea satului, ruinile unei cetatiromane Ie spuneau din ce vita stralucita-si trag neamul; iarIn fata lor, peste zavoaiele de plopi si salcii de pe malulDunarii, se intindea campi a pe care, cu trei sute de aniinainte, Mihai Viteazu, spargand duiumul ostilor turcestisi, ca 0 vijelie naprasnica, spulberand steagurile verzi de pepamantul tarii lui, gonea dara de sange si de turbane risip-ite pana-n vagaunele Balcanilor.Gura Jiului. Bechetul. CeleiulSe crapa de ziua. Negurile Dunarii impiedica vedereamalurilor. Privirile ostenesc cautand In desert un punct desprijin dincolo de zarile apei, - pare c-am pluti In largulmarii. Dar iata ca dinspre rasarit un tanc se aprinde, si-njuru-i se desface-un rotocol de lumina alburie. Ccata serupe-n pale argintii. Incet, de 0 parte si de alta, sedezvalesc malurile plecate sub pad uri de salcii. Stoluri derate salbatece Ii falfaie aripele greoaie pe deasupra apei.Un bran de otel, sclipitor In bataia soarelui, taie lanuriledin stanga. Este Jiul, copilul zburdalnic al muntilor, care-sigoneste undele limpezi peste sesurile Olteniei, se
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


11/158

prabuseste urland in saritoarea de la Zaval, si de aci,parasindu-si vechea albie potmolita de nisip, ii sapa altanona pana-n fata ostrovului Copanita, unde intra si se mis-tuie in valurile tulburii ale Dunarii.

Ne-apropiem de Bechet. Casutele albe, luminoase, alesatului se ivesc una cate una de dupa perdelele de salcii.Ele par a fugi din marginea apei, gonite de amintirilerazboaielor, speriate inca de viforul mortii, care de-atateaori i-a facut pod de gloante intre cele doua tarmuri. Infata, pe malul drept, e Rahova - port bulgaresc -odineoara cetate turceasca, pe zidurile careia de doua oriau falfait biruitoare steagurile luptatorilor romani sub Mi-hai Viteazulla 1595, si sub Domnitorul Carolla 1877.

Razele soarelui bat piezis, imprastiind solzi de aur pe-ncretiturile apei. Vaporul lasa-n urrna 0 carare de spumaverzuie. Malul stang se culca, deschizand ochiului privelistiadanci in sesurile Romanatilor. lata intinsa sistralucitoarea balt-a Potelului, vestita pentru multimea sivarietatea pestilor ei. lata Celeiul - vechea Malva, capital aDaciei Malvenze. Aici sunt ruinile celui mai mare si maiinsemnat oras din perioada tracica: sub zidurile acesteazac scuticile poporului roman de azi. Vase, statui simonede romane, dezgropate de sub paraginile Malvei ,dand la 0 parte negurile timpului, vin si urzesc, cumarturiile lor pretioase, inceputul istoriei neamului nos-tru. Aici, la Celei, se vad urmele podului pe care I-a duratConstantin eel Mare peste Dunare, pentru a pune inlegatura Dacia cu Moesia. De-aici, din valea Malvei , pur-cede "drumullui Traian ", drum larg de piatra, care treceprin Romula si se-nfunda-n munti. Pe calea asta veche,povestesc taranii din Celei, se purta Craiul de roua


12/158

noaptea, pe luna, intre Dunare si munte; s-odata, pe candse-ntorcea devale, apucandu-l ziua pe la locul unde-i acumsatul Potopinu, cic-a intins soarele, care de mult 11cauta,numai 0 raz-asupra lui si I-a baut dintr-o sorbitura. ~-atunci "Uriasii", cari haladuiau In Malva, au pornit, castolurile de cocori, si s-au dus pe alte taramuri, si-n urmalor s-au naruit, de la sine, zidurile cetatii, si toate s-au iros-it, ca si cand n-ar fi mai fost ...

Cine stie daca, In aceasta inchipuire a poporului, nu erasunetul departat al pustiitoarelor invazii, In fata caroraimparatul Aurelian, gingasul "Crai de roua", a gasit ca-imai intelept sa-si retraga legiunile din Dacia!SilistioaraZavoaie de salcii prind iarasi sa imbrace malurile, pan-acidezvalite. In stanga, pe-o terasa verde, se vad liniile dru-mului-de-fier. Mai departe, 0 biserica Ii ridica peste co-paci turlele-i nalte si stralucitoare, Iata-ne-n dreptuloraselului Corabia, sentinel a dunareana asezata-ntremaguri, port insemnat, legat de inima tarii printr-o linieferata. Ceva mai la vale e satul Silistioara, In fata caruia s-aasternut peste Dunare podul de vase pe care-a trecutarmata romana In campiile Bulgariei In ziua de 20 august1877. Mare, de-a pururea vrednic de aducere-aminte varamanea momentul acela In viata neamului nostru. Sol-emne si pline de barbateasca hotarare erau chipurileparlite de soare ale ostasilor insirati drept, umar la umar,pe sesul Silistioarei. Ei sirnteau ca asupra lor, In clipaaceea, stau atintite privirile duioase si increzatoare ale un-ui pop or. Ei stiau ca In cutele drapelului lor due mandria,si grijile, si sperantele unei tari. Norod mult din toate


13/158

partile, si preoti de prin sate, si fruntasi din Bucurestivenisera sa-i vada si sa-i binecuvanteze. Domnitorul Carol,calare strabatand randurile, imbratiseaza cu privirile-i devultur iubita lui ostire: "Incepem astazi luptele glorioaseale strabunilor, graieste armatei Domnul si Capitanul ei,ridicand spre rasarit spada vechilor si legendarilor Voiev-ozl.

Faceti dar sa falfaie din nou cu glorie drapelulromanesc pe campul de bataie, unde stramosii vostri aufost secoli intregi aparatorii legii si ai libertatii. Inainte dar,ostasi romani, inainte cu barbatie, si In curand va Yetiintoarce In familiile voastre, In tara voastra, libera prin voiinsiva, acoperiti de aplauzele intregii natiuni".

Un "ura" puternic, clocotitor, zbucneste din mii deguri. Si podul se intuneca de sirurile voiosilor ostasi, care- cu Domnul lor In frunte - cantand se due In campiilemortii, se due s-arate Inca 0 data lumii nepieritoare virtutiale Romaniei si sfintele ei drepturi la viata si la neatarnare.

De mult Dunarea nu mai vazuse fluturand pestevalurile ei steagurile acestei tari. Ea tresare la cantecelesoldatilor ca 0 mama duioasa la glasul celui mai ales si maiiubit copil al ei. Multimea se uita cu drag pe urma lor, panacand nu se mai vede decat un nor de praf - simbol alnelinistii care-n clipele acelea invaluia destinele tarii.IslazulSoarele e sus. Tot cerul e de-un albastru stralucitor. Os-troavele - gradini plutitoare - Ii rasfrang In valurirachitele argintii. Din lunci rasuna talangi, fluiere s-auddoinind. In aerul caldicel e un miros dulce de faneata si desulcina. Pe dealuri, departe, tarlalele-nguste par niste


14/158

velinti intinse la soare. De-a lungul tarmului stang se-nsirasatele In lant; case mici, tupilate, bordeie acoperite cusovar, si-n toate - un aer de umilinta, de frica, parca staugata s-o rupa de fuga. Nimic din maretia uimitoare a vech-ilor castele de pe malurile Rinului. Pe-acolo veacuri deliniste si de siguranta au ingaduit omului sa-si lege temein-ic viata lui -a urmasilor lui de aceeasi vatra, de-acelasi coltde pamant. Aici, pe valea Dunarii, mereu au bantuitrazboaiele si navalirile de barbari. Sute de ani au batut Inpartile acestea vijeliile noroadelor flamande si pustiitoare,In urma carora doar gramezile de cenusa mai aratau pe un-de au stat gospodarii si sate. Cine sa cugete la cladirinepieritoare pe-un pamant asa de nesigur! Abia acumincepe sa s-aeze 0 viata mai statornica de-a lungul acestuitarrn al Dunarii, atat de des lncercat cand de foe, cand deapa, cand de inecul talazurilor de nisip purtate de vanturi.Trecem prin fata Islazului, sat mare, frumos, aproapeun orasel, asezat la varsarea Oltului In Dunare. Aici s-ausfintit steagurile revolutiei de la 1848. Aici s-au strans intais-au cuvantat In fata poporului conducatorii miscarii: Eli-ade, Magheru, Tel, Golestii. Mara, In Campia lui Traian,numita de atunci "Campia Regenerarii", pe pristolulincunjurat de faclii aprinse, straluceau crucea si evanghelia- simbol de jertfa si de mantuire. Norodul ingenuncheat,cantecele preotilor imbracati In odajdii, luminatremuratoare a facliilor In razele soarelui, zornaitulcadelnitelor, fumul de tamaie ce se ridica In aer, toatedadeau clipelor acelora 0 maretie deosebit de sfanta si demiscatoare. Inimile bateau mai tare. Un sentiment nou,Inaltator, de evlavie, de incrcderc, strabatea multimea. Sesirnteau toti mai buni, mai tari, gata de orice jertfa,


15/158

infratiti intru acelasi cuget. Un alt soare rasarise pe cer Inziua aceea de 9 iuniu. Frumoase si de neuitat sunt cuvin-tele ins pirate pe care le-a rostit atunci, In ascultareacuvioasa a norodului, preotul sapca din Celei:

"Dumnezeule al puterei si al dreptatii, priveste pepoporul tau ingenuncheat inaintea evangheliei si cruciitale. EI nu vrea alta dedit dreptatea ta; asculta sibinecuvanteaza rugaciunea sa. Da putere bratului sau, sidusmanii tai vor pieri. Varsa In sanul lui curajul, In inimasa incrcderca, si orftnduiala In spiritul sau. Dumnezeule allumilor, tu, ce ai pus odinioara stalpul de foe povatuitor luiMoise In pustiu, porunceste si acum ingerului tau sa se co-boare In mijlocul nostru si sa ne povatuiasca intru cailetale. Binecuvanteaza din inaltul cerurilor stindardelenoastre, incoronate de cruce a mult iubitului tau fiu, fa-le ase desfasura pe drumul bunei oranduieli si al adevarateiI.."g orn ...

Numele acestui preot mare la suflet si iubitor de neama ram as legat de reinvietoarea miscare de la '48, si taraniidin Islaz 11pomenesc cu drag In cantecele lor:"Sa traiasca pop a Sapca,C-a scapat tara de claca,Si Golestii cate trei,Ca ne-au dat cate-un bordei."

Tot asa a ramas de-a pururea legat de biruintile lui Mi-hai Viteazu numele unui alt preot oltean, popa Stoica dinFarcas, pe care iarasi 11canta poporul:"Canta ciocarlia-n vie,Eu credeam ca-mi canta mie.Canta lui pop a Farcas,
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


16/158

Care sare sapte pasi,Ce iese din leturghie,Taie la turci cate-o mie."

Si la toate cumpenele, In toate intfimplarile mari,gasim statornic In istoria poporului nostru amesteculacesta al celor sfinte cu cele lumesti - adanca,nestramutata legatura dintre cruce si spada.

Turnu-MagureleIncep sa se desfasure bogatele holde, nesfarsitele Ianuridin Teleorman, unul din cele mai manoase tinuturi aletarii. 0 lina suflare de vant adie peste granele coapte.Intinsa padure de spice se-ndoaie In valuri sclipitoare.Dinspre miazanoapte, de subt un desis de salcii, apare 01-tul. EI vine-ncet, greoi, tacut, In fata Dunarii se desface-ndoua brate, ca si cum ar vrea sa se mai razime-o clipa pepieptul celui din urrna ostrov inainte de a intra In marelefluviu. De partea ceealalta, din codrii Balcanilor, vineOsma. In raspantia asta de ape, ti se pare ca Oltul,despicand voiniceste torentele Dunarii, a strabatut din-colo, pe tarmul pietros al Bulgariei, si trece-nainte pe subzidurile Nicopolii.

Suntem In fata portului Turnu-Magurele. Orasul e re-tras mai deoparte, pe podisul luncii deschise intre Dunaresi Olt. In lunca aceasta a fost vechiul oras Turris, de undese carau In sus, pe apa Oltului, proviziile armatei pe carecuceritorul Daciei 0 impanzise dincolo de meterezileCarpatilor. Din "Turnul lui Traian" nu se mai vede azidecat 0 movila de pamant. Pe-aici si-au facut vad ostileturcesti, al carer suvoi cotropitor sute de ani s-a izbit, ca deun zid neclintit, de piepturile otelite ale rornanilor. Lo-


17/158

curile acestea au vazut la lupta pe cei mai mari si maislaviti voievozi ai nostri: pe Mircea eel Mare, pe VladTepes, pe Radu de la Afumati si pe Mihai Viteazu, care-astepta pan' ce iarna-i asternea pod de gheata pesteDunare ca sa se rap ada ca 0 vijeIie In ostile turcesti si,invalmasindu-le mai mult cu iuteala decat cu puterea, sabata si sa supuie toate cetatile lor din smarcurile Osmiipana In talazurile marii. ~-acum douazeci de ani, tot pe-aici, prin locurile acestea de-atatea ori stropite cu sange, s-au intors ostasii nostri biruitori din campiile Bulgariei.Rarite erau randurile, si steagurile zdrentuite de gloante,dar pe chipurile uscate si pIine de praf ale acelor viteji carivazusera moartea asa de-aproape stralucea ca 0 luminadumnezeiasca; toata lumea se descoperea cu respectinaintea lor - pe strazile orasului flori Ii s-aruncau din bal-coane, si ochii se umezeau de lacrimi privindu-i, lacrimi deiubire, de recunostinta, de admiratie. Ei aduceau cu dansii,din tabiile Grivitii si ale Plevnei, cele mai mari si maiscumpe trofee cu cari s-a putut vrodata mandri 0 armatavictorioasa - slava si neatarnarea patriei lor.ZimniceaE cald - aerul fierbe de zapusala. Roata vaporului vanturapietre scumpe In dogoreala soarelui. Fug indarat malurileverzi; ostroavele parca se invartesc In loco In dreptul in-sulei Barzina se-ntinde pe tarmul stang marele iezerSuhaia, care porneste din stuharisul satului Vanatorii sitine mai bine de 0 posta, pana In platoul pe care-i asezatoraselul Zimnicea -veche si bogata schela de grane - cap-itala tinutului Teleorman acum saizeci de ani, cand, pentrupaza si carantinele tarii, se oranduise ca orasele de pe mar-


18/158

ginea Dunarii sa fie resedinti de judete. Pe sesul ce seasterne inspre apus, pana In Rusca Lunga, a fost vecheacetate-a Zimnicii, din care nu se mai vad azi decatsanturile de aparare, Aici se gasesc In pamant urne de lutpline cu cenusa si sfaramaturi de oase, scule si ramasiti depodoabe femeiesti de pe vremea dacilor. Locul acesta - eelmai insemnat cimitir antic din cate s-au descoperit la noi- se numeste si azi de tarani: "Campul mortilor". Mai de-parte, pe maguri usor inclinate, de-a lungul malului sedesfasura In soare galbene lanuri de grau si inisti albastre.Pe tarmul din dreapta, inalt, rapos si uscat, e sistovul,orasel si port bulgaresc. Case mici, vechi, sprijinite una dealta, povarnite sub coperisuri de olane, au aerul unormosnegi ce povestesc intamplari pline de groaza si de jale.Dunarea se largeste. In stanga tarmul se lasa, deschizandprivelisti nernarginite peste ogoarele si suhaturile tinutuluiVlasca. Satele fug din calea revarsarilor si s-asaza pedealurile departate. Apele aburesc de caldura. Din desisurilntunecoase de salcii ies lisiti si gaste salbatice, momite desoare. Sitarii vineti si becatele cu cioc alb si subtire seprimbla lara frica pe langa vapor. Incet vaslesc din aripi pedeasupra noastra gusatii pelicani. Departe-nainte se vad,intre cer si apa, minaretele din Rusciuc - mai demult cet-ate turceasca, azi oras insemnat al Bulgariei - impins InDunare pe-o limba de mal.Giurgiu. CalugareniiSosim In fata orasului Giurgiu. Tarmurile se departeaza.Din cosurile inalte ale fabricilor galgftie rotocoale negre defum ce se risipesc molatic In zarea nesfarsita. Dunarealinistita, larga are aspectul unui lac frumos, poleit de razele
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


19/158

soarelui. Un ses neted, verde, rasare In mijlocul apei. E os-trovul San-Giorgio, pe care-a stat odinioara un falniccastel, zidit de genovezi - stapanitorii marilor de-acum 0mie de ani. In dreptul acestei insule se-ntinde, pe campi adin stanga, Giurgiul- sentinela capitalei la Dunare - vee-hea si zbuciumata cetate, stapanita cand de romani, candde turci, batuta si pusa-n flacari cand de unii, cand de altii,nestiind pana pe la inceputul acestui veac carui dumnezeusa se inchine, si cui, si-n ce limba sa-si spuie durerile. Incinci sute de ani sia vazut de paisprezece ori bisericileprefacute In geamii.crestinii trebuiau sa s-ascunda prin be-ciuri ca sa se poata inchina In legea lor.

Pe aici i-a intins pod peste Dunare acum trei sute deani batranul si nebiruitul Sinan-pasa spaimacrestinatatii. EI venea cu oaste multa si cu valva mare,hotarat sa sfarme -0 data pentru totdeauna - stavilareleromane din poalele Carpatilor, cuibul acesta de viteji, caride-atata timp stateau straji neadormite la portile Europeiapusene si nu lasau puterea Semilunii sa-si intinda mai de-parte valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea neamuluinostru, pe vremea aceea domn In Tara Romaneasca eraMihai Viteazu, una din cele mai eroice figuri In istoriaomenirii. Vazftnd el ce potop de oaste vine asupra-i sicugetand ca 0 lupta In camp deschis nu e cu putinta, se re-trase la cat eva ceasuri departe de Giurgiu, pe valeaNeajlovului, la locul numit Vadul Calugarenilor. Aici, dru-mul spre Bucuresti trecea printre doua dealuri acoperitede paduri. Valea era ingusta si mlastinoasa. La intrare eraun pod lung de lemn peste baltoacele Neajlovului. Mihaitrecu podul si se aseza In strftmtoarea aceasta ca-ntr-o cet-ate. Putini erau la numar ostasii lui, dar inimosi, incercati


20/158

In lupte, cu multa iubire de tara, si hotarati cu totii a-i dascump viata. Impartiti In cete, asteptau pe vrajmas si-siplanuiau lovirile. A patra zi, pe la namiezi, pandarii de pemaguri zarira dinspre Giurgiu un nor mare de prafintunecand vazduhul. Pe la toaca, oastea marelui vizir, dezece ori mai numeroasa decat a lui Mihai, era impanzita lagura vadului, dincolo de pod. Din infundaturile codrului,romanii Ii masurau vrajmasul cu care-aveau sa dea piepta doua zi. Noaptea si-o petrecura sfatuind imprejurul fo-curilor. Cand se lumina de ziua, toti erau In picioare,nerabdatori, gata de lupta.

Marimea primejdiei Ii infierbanta. Mihai se primblaprintre ei. Privirea si yorba lui dau sufletelor incredere sibratelor tarie. "Cu inirna, copii, si nu pierdeti nici 0miscare. Ganditiva ca In cumpana barbatiei voastre atarnaazi destinele tarii, mandria si viitorul neamului nostru!. .."

*Cumplita a fost lupta, si mult sange s-a mai varsat

pana sa se hotarasca biruinta acelei zile. De trei ori s-auizbit, din ce In ce mai indarjite si mai furioase, cele douaarmate. De trei ori nenfricosatele siruri ale lui Mihai serap ad din colo de pod si-si despica drum cu palosele-ngloatele adanci si dese ale lui Sinan. Inabusiti Ins a decovarsitoarea multime a dusmanului, care parea ca de ce-otai, de ce sporeste, romanii se retrag, incet si cu randuiala,In snftmtoarea In care turcii nu-ndraznesc Inca sa seadanceasca. Se lasa soarele spre asfintit. Printre copaci sevad ostasi legandu-si ranile-n pripa, nerabdatori de a-ijertfi patriei cea din urma picatura de sange. In vale vier-muiesc turbanele. Sinan-pasa se pregateste sa treaca podulsi sa inainteze cu toata armata. Incep clipele marilor griji.


21/158

In vremea asta, iata ca soseste In tabara romanilor 0 ceatade trei sute de puscasi ardeleni. Ajutorul acesta, venit latimp, e primit ca un semn dumnezeiesc. Acum nu mai e unmoment de pierdut. Mihai Ii intocmeste iute randurile, s-asaza-n fruntea calaretilor si, smulgand 0 secure din manaunui soldat, Ii face cruce si da pinteni calului. Un freamatlung, ca de starnirea unui vant, cutremura padurea. Turciiapucasera a-i trece 0 frunte de oaste dincoace de pod. Mi-hai se repede voiniceste-n ea si-nvartejindu-se Ii face loccu calul si cu bratul in multimeanspaimantata, rateaza din-tr-o lovitura de stangaci capul lui Caraiman-pasa i-nvalmaseste cu ai sai sirurile rupte si zapacite de iutealaizbirii. Sinan, fierband de manie, Ii ridica grosul armateisi trece podul. Mihai se face ca se retrage i-l lasasanainteze putin In stramtoare, unde multimea,neputandu-si desfasura randurile, nu mai era asa deprimejdioasa. Turcii incep sa se creada biruitori, canddeodata se trezesc izbiti In fata de oastea Invapaiata a luiMihai. Puterea, si mai ales iuteala atacului neasteptat Iiopreste-n loc; loviturile, cari curg ca grindina, Ie ia vazul.Tipetele celor dinainte arunca groaza-n sufletele celor dinurma. Macelul se-nfierbanta. Luptatorii sunt piept la piept.Ochii scapara, si inimile se-ndarjesc de-o parte si de alta.Adanc strabate In gloata fulgeratorul voievod, lasand darade morti pe unde trece; ostasii lui ucid cu manerul cand Iise rupe spada. Ei inainteaza mereu, spargand sir dupa sir,imprastiind spaima si neoranduiala In oastea pagana, car-encepe sa dea-ndarat si sa se-nvalmasasca. Cei din urma,vazfmdu-se-mpinsi spre pod, 0 iau la fuga. Sinan se rapedesa-i intoarca. EI racneste, blestema si bate-n misei cu ghio-aga-i de fier. Dar strigatul mortii rasuna mai tare. Oastea
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


22/158

vizirului se tulbura toata, napadita ca de-o furtuna.Romanii lovesc orbeste, Piepturi si capete trosnescsfaramate sub copitele cailor. Multimea, nebuna de groaza,Ii cauta scaparea-n fuga. Fricosii tarasc pe eroi. La pod seinghesuiesc sa treaca deodata cai, oameni si tun uri. Seface-o larma s-un invalmasag de nu mai stiu incotro sa semiste. Toti poruncesc, si nimeni n-asculta. Unii morstriviti de-mbulzeala, altii s-azvarl In mocirla. Sinan,irnbrancit, cade de pe pod si-si rupe dintii, - un supus 11ia-n spate i-l scapa. Soldati si pasi fug laolalta, lasand siarme si steaguri In mainile romanilor, cari-i gonesc,lovindu-i de zor, pana cand noaptea ia subt ocrotireaintunericului ei sfarmaturile ce mai ramasescra din mareaoaste-a lui Sinan.

Mihai se-ntoarce-ncarcat de trofee. Stelele clipescpeste baltile de sange. Batranul, cruntul vizir, boceste-ncortu-i, rupandu-si hainele de pe el. Nauc, nepricepand ce-i asta, aiurit de durere, geme clatinand din cap: "Alah,Alahl. .." si pe cand spahiii lui tremura tupilati prin balarii,din tabara romanilor se-nalta-n linistea noptii cantece debiruinta.Intrc tarmur-ile noastre.De la Giurgiu In jos trecem printr-o larga alee de rachiti.Dunarea-si croieste matca drept, pare c-ar fi canalizata. Pelanga mal se misca-ncet slepuri mari incarcate cu lemne.Nori albi, scamosi, plutesc In albastrul cerului. Amurgeste.Din stanga, In zidul de salcii, se deschide-o poarta princare intra, linistit, Argesul. Aici, In unghiul acesta de ape,pe ruinile Constantiolei, veche cetate zidita de Constantineel Mare, e targusorul Oltenita - schela de grane a


23/158

judetului Ilfov. Malurile se tesesc, De-o parte si de altapamantul se asteme pustiu si neted ca 0 apa. In departare,spre miazazi, se pierd intr-o lumina rosietica inaltimileBalcanilor. Ne oprim cat eva minute la Silistra, portbulgaresc, De-aici, din fata vechiului fort Arab- Tabia,amandoua tarmurile ni-s deopotriva de scumpe. Indreapta incep sa se desfasure sesurile ondulate ale Dobro-gei, - In stanga, nesfarsitul camp al Baragunului, care-avazut pe Alexandru Machedon, gonindu-si falangele peurmele getilor inspaimantati, si pe Mircea eel Mare,biruitorul de la Rovine, alungand de pe hotarele Romanieioastea sfaramata a trufasului sultan Baiazid-Fulgerul.Deaici porneste marele brat al Dunarii - canalul Borcea-care trece prin fata orasului Calarasi si, batand spremiazanoapte, curge cale de cinci peste intre desertul pur-urea-nsetat al Baraganului si suhaturile mlastinoase aleostrovului Balta.

Noaptea se lasa tacuta, vasta, solemna. Luceferi multirasar din fundul apei si tremura pe valuri. Sub tainicamfingaiere a lunei, Dunarea, culcata-ntre paduri, cari-iaduc aminte de izvoarele-i departate, pare ca viseaza.

Cate-a mai vazut, Doamne, si cate mai stie Dunareaasta a noastra, - cand ar sta ea sa Ie povesteasca petoatel. .. Inca din vremurile tulburi, de pe cand pamantulnu-si asezase Inca neamurile-n graniti hotarate, roiaupopoarele pe malurile ei atragatoare. Si n-a fost imparatmare sa nu-si poarte peaici doru-i de cucerire. N-a fost coltde lume In care sa nu fi strabatut faima "Frumosului Is-tros", fermecatoarele legende ale acestui minunat fluviu, lacare se-nchinau atatea noroade -a carui apa - scrie So-foele - avea, In credintile celor vechi, darul de a spala de


24/158

pacate. De-a lungul acestui torent, care spinteca Europa Indoua, au curs puhoaiele de barbari, oardele salbatice alepustietatilor de la miazanoapte si de la rasarit - popoarevechi s-au risipit, iar altele au odraslit si s-au ridicat pesfarmaturile lor, si crai din toate partile lumii si-aunapustit pe-aici ostile In razboaie, din strasnicia carora s-au dezlegat si lamurit cele mai mari evenimente In istoriaomenirei. Ramai uimit cand stai sa cugeti ce de noroade s-au vanturat pe malurile Dunarii, si cate frunti incoronates-au oglindit In undele ei, de la Dariu pana la domnitorulCarol.

Pe drumu-i lung, de trei mii de kilometri, Dunareaspala trei Imparatii, sase regate si dona principate, da viatala 30 de orase, din cari trei sunt capitale, soarbe 120 derauri, sparge doua siruri de munti, si In falnicu-i mers spremare Ii asculta gloria cantata-n sase limbi; dar doina,adftnc miscatoarea doin-a Romaniei, 0 farmeca intr-atata,ca-si da acestei tari cea mai frumoasa si mai bogatajumatate din stapanirea valurilor ei. Nici nu se putea visaun dar mai pretios si mai binefacator pentru patrianoastra, pururea ravnita de atfttia megiesi puternici, tintaatator vise lacome, Ileana Cosanzeana pusa de soarta Incalea zmeilor inviforati, rapiti de frumusetea ei! Dunarea ebraul vrajit din basme, care-ncingand trupul mandru alacestei fecioare incremeneste pe loc bratele vrajmaseintinse asupra ei.Podul de peste DunareNe apropiem de Cernavoda. Inaintea noastra se-nalta, alb,stralucitor In bataia lunei, podul "Carol I". In linisteanoptii, sub cerullimpede si instelat, frumusetea si maretia
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


25/158

acestei puternice intrupari a geniului romanesc ne dau im-presia ca suntem intr-o lume de vraji, In fata unuia dinacele minunate poduri de argint de cari ne vorbeaupovestile-n copilarie. Picioarele de sprijin, zidite-n piatra,sunt asa de departe unele de altele s-atat de inalte, incattoata uriasa impletitura de fier, pe care alearga zgu-duitoarele trenuri, pare ca pluteste In aer, usoara ca 0dantela. Acum cele doua maluri se impreuna pentru tot-deauna sub maiestria acestui nepieritor arc de triumf,inchinat batranului Danubiu de poporul care-atatea vea-curi a luptat alaturea cu el si de-atatea ori i-a amestecatsangele-n un dele lui pentru ocrotirea civilizatiei apusene.Dobrogia, vechea noastra Dobrogie, al carei pamant e 0cornoara nesecata de amintiri istorice, dupa un somn decinci sute de ani sub jugul strain, se desteapta la 0 nonaviata. Un domn tot asa de viteaz ca si Mircea, cuceritorul eide odinioara, a venit si i-a sfaramat cu spada lantul derobie. Acum Romania intinde asupra ei puternice brate defier peste valurile Dunarii, si cu drag strangftnd-o la sanu-i,mandra, increzatoare, priveste inainte-i deschise largiportile rasaritului si calea nesfarsita a marilor.

Ne oprim cateva minute la Cernavoda, port asezat Inscobitura malului drept, pe marginea vechii albii, princare, cu mii de ani In urrna, Ii taia Dunarea un drum maiscurt la mare. Noaptea-i asa de luminoasa, parca-i ziua.Sclipitoare, tacute, valurile se imping incet unele pe altele.Deasupra, Calea lactee, Calea lui Traian, cum Ii zicepoporul, alba, stropita de stele, pare-o rasfrangere aDunarii pe cer. De pe puntea vasului privesc visator Inurma spre dorobantul de bronz, pazitor etern la capataiulpodului dinspre mare. Intre cele dona mal uri , peste


26/158

batranul fluviu, indraznetele arcuri de fier se-nalta ca nistearipi gigantice intr-o falnica pregatire de zbor, ce pare ainratoa inchipuirii avantul si sperantele tarii noastre.BrailaSe lumineaza de ziua. Copacii sparg perdelele de ceata.Pamantul se desface ca din scutice si-si disterne privelistiledin ce in ce mai limpezi, din ce in ce mai largi. In fata por-tului Harsova, asezat pe malul drept, la poalele dealuluiCiobanu, se impreuna cele doua brate ale Dunarii. Putinmai inainte, din vale de ostrovul Gasca Mare, despicandogoarele, ii aduce Ialomita dinspre apus undele-i galbenesi linistite, - a patra solie din imparatia Carpatilor nostri.La sosirea ei, Dunarea se tulbura, ajunsa ca de-un doradftnc ... Ce tanara si falnica era cand se batea cu stancile casa-si faca loc in lume! Ce dulce-i canta freamatul codrilorintunecati! Un popor de amintiri 0 striga din urma. Apeleei se razletesc si se-mprastie ca vitele unei funii despletite:unele apuca inspre rasarit, spre magurile Dobrogieiimbrobodite-n negura, altele se-ndoaie spre apus, sprestrasina Carpatilor, ca si cum, dornice de inaltimi, ar catasa mai intalneasca-n cale muntii aceia frumosi, cu cari s-auluptat odinioara si pe cari i-au lasat invinsi.o lunca mare, scrijalata de privaluri si sparta de balti,s-asterne-ntre aceste brate, cari strabat astfel raschirate 0departare de trei peste. Stufisuri de papura-nalta, deasa caperia, astupa viroagele. Soarele rasare-ncet de dupadealurile Macinului. Vaile fumega in departare. In urmanoastra, pe luciul apei, tremura vine albastre si rosii.Paduri seculare de salcii intuneca malurile. Intram intr-uncanal drept. De-o parte si de alta, copacii, insirati ca pe-o


27/158

alee, se vad rasturnati In apa. Stoluri de grauri se vantura-n aer ca 0 pulbere vanata. Incet, perdeaua de arbori setrage la 0 parte, deschizand ochilor una din cele maiincantatoare privelisti. In fund, pe-o celina ridicata In fatainaltimilor fumurii ale Dobrogiei, se desfasura, In toatamaretia ei, Braila, vechea Proilava, unul din cele mai fru-moase erase ale tarii noastre. Turlele bisericilor stralucescIn razele diminetii ca niste globuri de cristal. Aici orizontulse largeste, se lumineaza din toate partile. Avem impresiaca suntem pe Bosfor, la intrarea In Constantinopoli.Dunarea-si impreuna bratele cu zgomot. Valurile, starnitede roata vaporului, fug speriate In urma noastra si seizbesc de maluri. De pretutindeni s-aud fluiere, sute desteaguri falfaie-n aer, In fata portului se-nalta 0 adevaratapadure de catarguri. De-a lungul cheiului, slepuri insirateincarca si descarca. Mii de brate se misca In zorul demunca al diminetii. Movili de porumb se dau la lopata.Carbuni, piatra, baloturi grele de marfuri s-azvarl huruindpe jgheaburi de lemn. Deasupra acestui furnicar de mun-citori, pe dealul culcat de-a lungul Dunarii, se ridica orasulcu strazile lui largi si drepte, cu gradini frumoase si cladirimarete, cari-i dau infatisarea unei capitale apusene. Ca la 0bataie de pusca, cum iesi pe bariera dins pre miazazi, dai deparcul "Monumentului ", 0 adevarata padure, In mijloculcareia se Inalta pe 0 movila, intre patru tun uri , 0 piramidade piatra, ale carei inscriptii amintesc ca la 1828 fortareataBraila a fost luata de sub stapanirea turcilor si redata pen-tru totdeauna Romaniei. Putin mai inainte sunt vestitelebai de la Lacul-Sarat. Cu treizeci de ani In urrna era camppustiu pe aici, doar bivolii se racoreau pe arsita Inmlastinile sarate ale acestor balti. Acum s-a ridicat un
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


28/158

orasel, cu gradini, oteluri si bai, In mijlocul acestei campiinisipoase, langa lacul al carui namol negru - un adevaratizvor de tamaduire - atrage vara mii de bolnavi din toateunghiurile tarii.

Prin multe focuri si prin mari greutati a trecut si Brailape vremuri. Pusa aici, In pragul eel mai bantuit de prime-jdii si mai greu de aparat al tarii, a trebuit si ea, ca maitoate orasele noastre dunarene, sa-si vada adesea portilesparte de ghiulele turcesti, bisericile-n flacari, si steagurileverzi ale Semilunii falfaind pe zidurile stropite de sangelevitejilor ei fii. Azi, dupa lupte si suferinti de veacuri, 0 altaBrailii, libera, mandra si stralucitoare, se ridica pe vechile-iruini, - un oras nou, insufletit de 0 nona putere de viata,Ii inalta-n cer uriasele-i cosuri de fabrici - stindarde depace, de munca si de propasire.Galatii.Pornim. Malurile drepte si uscate fug indarat. 0 pulberemarunta de aur pluteste sub cerul albastru In zaristea-necata de soare. Departe, la rasarit, dealurile goale, ru-mene ale Macinului par aprinse. Un val de pamant,asternut de-a curmezisul inaintea noastra, ascundevederea Galatilor. Din stanga, despicand malul plecat sigol, intra linistit bogatul Siret, manunchiul puternic In carese impreuna toate apele curgatoare ale Moldovii. Nici unuldin raurile cari strabat tara noastra nu soarbe atatiaafluenti In undele lui. Privit pe harta, Siretul pare-un copacurias, culcat de-a lungul Moldovii, cu radacina-n Dunare sicu crengile raschirate, infipte prin crapaturile muntilor.Caraus neobosit, el aduce corabiilor catarguri si umpleschelele Dunarii de avutiile codrilor departati. Zi si noapte


29/158

rasuna vara frumoasele-i vai de doinele plutasilor.Acum ni s-a deschis intreaga stralucitoarea priveliste a

Galatilor. Lunecam incet pe dinaintea cazarmilor. In portstau sute de vase. Ne credem intr-un oras pe apa.

Pe tot braul cheiului e imbulzeala, fierbere, amestec delimbi.

Ciudata impresie imi dau primii pasi pe uscat dupaatftta plutire. Mi se pare ca pamantul se misca, se leaganacumme.Aici, in partea aceasta de jos a orasului, se vanturabogatiile si marele negot al portului. Aici sunt fabricile,garile, pescariile si docurile, cu largullor bazin incunjuratde magazii de grane si de marfuri, la usa car ora tragcorabiile din Dunare, ca 0 trasura la scara. Aceasta-i vatraGalatilor vechi, vestita schela a Moldovii, "Venetia MariiNegre", cum ii ziceau odinioara scriitorii straini. Pe-aici seintorceau domnii nostri cu pitacul imparatesc de laTarigrad. De aici si din limanul Brailii, porneau in Rasaritcorabiile turcilor, incarcate cu zaherele stranse cu hapca depe manoasele noastre tinuturi, pe vremea cand firmanelelor numeau Moldova si Valahia "hambarele sultanului".

Fruntea orasului, partea linistita, curata si luminoasa aGalatilor, se desfasura-n sus, pe podisul ridicat intre Siretsi Prut. Nimic nu-ti mai aminteste timpurile de groaza side jaf prin cari-a trecut orasul acesta mare si plin de viata.In centru se gramadesc cladiri inalte, razatoare, oteluri,pravalii bogate, cari te cheama de pe drum. Mai pe demargini, in curti largi, intre copaci, case vechi, cu zidurigroase si drepte, varuite pe dinafara, cu obloane la ferestresi cu balcoane ruginite de cari atarna vrejuri uscate deiedera, au aerul unor batrani gospodari cari-si pastreaza
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


30/158

portul, firea si datinile stramosesti neatinse de prefacerilevremii. Ratacesc singur prin strazile largi, tacute si plinede soare ale orasului, pe cand gandurile mele rna poarta cuveacuri In urma. Vad republica infloritoare a Galatilor,inainte de Dragos- Voda, descarcand pe pietele ei bogatiileRasaritului si ale Apusului, In zarva negustorilor adunatidin toate politiile lumii. Vad pe Alexandru eel Bunpetrecand pe loan, fiul lui loan Paleologu, imparatulBizantului; alai mare, si muzici, si calareti insotesc pan' lacorabie pe tanarul mosafir, care, mai tarziu, ajungandimparat, Ii aduce aminte de frumoasa ospitalitate a tariinoastre si trimete voievodului Moldovii titlul de rege sicoroana imperiala, iar mitropolitului, mitra de patriarh.Vad pe Petru Rares, cu pletele pe umeri, cu camasadesfacuta la piept, ingenunchind pe marginea Bratesuluisincordan-du-si bratele vanjoase pe majile -ncarcate cupeste: de unde sa-i treaca prin cuget ca, pe cand el asudatragftnd la navod, crainici trimesi prin tara 11cauta de zorsa-i spuie ca sfetnicii Moldovii s-au strans la Iasi si I-auales domn!. .. Vad apoi tatari si turci gonind pe ulitimultimea orbita de spaima, calcand femei, copii si batraniIn copitele cailor, dand foe caselor parasite, prefacandbisericile-n grajduri si infigandusi sulitele ude de sange Inochii sfintilor de pe icoane. De sub nori grosi de fumzbucnesc lungi, sfasietoare tipete de groaza si de jale. Siiarasi zarea se limpezeste. S-aaza zile de pace si demunca. Pribegii se-ntorc pe la vetrele lor. Orasul prinde ase infiripa. 0 nona viata se urzeste sub carmuireaparcalabilor intelepti si harnici. Si cand, de pe cele douamaluri ale Milcovului, pornesc glasuri de Irati sa cante:"Hai sa dam mana cu mana
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


31/158

Cei eu inima romana",Galatii ne dau pe Costaehi Negri, unul din eei maiinvapaiati apostoli ai Unirii; iar cand eele doua principate

ridica-n mainile lor 0 singura coroana si eer un domnpamantean, Galatii Ie dau pe Alexandru loan Cuza.Tulcea"Varda!" Majli - aici: plasa (prin apropiere de mreaja). -si puntile se trag eu zgomot. Roata izbeste puternie Invaluri, incepe malul sa fuga dinaintea noastra - easeleparca se-nvartesc, Tot mai In fund, tot mai departe, se vadpe eheiul plin de lume fluturand batistele, ea niste aripi deporumbei. In stanga ne desparte de nemarginita oglinda alaeului Brates un val de pamant clisos si fara vegetatie, de-a lungul caruia se asterne alba veehea sosea a Prutului spreReni. In dreapta invalesc malul desisuri de lozii si detrestie. De dupa muntii Dobrogiei soarele s-arata, In ceatadiminetii, ea 0 ghiulea de foe. Dunarea s-abate din drum,ea si cum ar vrea sa mai arunee-o privire - eea din urrna -inspre campiile Moldovii, si-n larga indoitura pe eare-ofaee-n tarmul Dobrogiei, ne pomenim din nou trecand prinfata Galatilor. De asta data vedem pe deal tot orasul eaintr-o panorama. Un vant reee sufla dinspre miazanoapte- e crivatul Rusiei. Dintre maluri umbrite de salcii iesePrutul, tulbure si malos, eea din urma solie pe eare-o maiprimeste Dunarea de la Carpati. De-aici pana In furea Ci-atalului tarmul stang nu mai e al nostru. Neapropiem demuntii lsaeeei. Varfurile lor vinete, plesuve trag liniicolturoase pe albastrul eerului, braiele sunt imbracate-neodru, iar jos, pe poale, se-ntind semanaturi, imasuri silivezi. Un brat mie se rupe din Dunare. Pe malu-i traganat


32/158

se vede oraselul Isaccea, vechiul Noviodunum, incunjuratde lanuri de gran, si mai in jos, fortareata Eschi-cale, inpreajma careia au avut turcii, pe vremuri, multe razboaiecu rusii, care navaleau aici usor prin vadul Isaccea. Totprin vadul acesta a fost venit si Dariu impotriva scitilor, cucinci sute de ani inainte de Cristos; dar cum a venit, asa s-aintors, caci scitii s-au retras departe spre munti, si Dariui-a ostenit oastea zadarnic cautandu-i.

Ceva mai la vale, la furca Ciatalului, Dunarea se des-face-n doua mari brate, cari, incovoindu-se pe dupa 0rariste de salcii, se departeaza, pentru a nu se mai intalniniciodata. Bratul Chilia, rapes si salbatec, fuge la stanga sispala hotarul nostru dinspre Rusia pana la mare, unde-sidescarca apele prin sapte guri. Noi apucam la dreapta pebratul Sulina, si peste-o jumatate de ceas sun tern in fataportului Tulcea. Aici Dunarea face 0 curba larga spremiazazi si-rnpinge orasul intre doua dealuri uscate, piet-roase, pe spinarea carora morile de vant, puse la rand, searata in zarea albastra a cerului ca niste cersetori garboviti,cu bratele-ntinse. Eo caldura nabusitoare. Pe cheiul incinsde soare, oamenii, caii de la trasuri au 0 infatlsare trista,obosita si de-abia se misca. In tot orasul e 0 tacere, 0liniste de noapte. Casele dorm cu perdelele Iasate, Negus-torii se-ntind si casca in fundul pravaliilor rara musterii.Ma primblu pe ulicioarele inguste ce se ridica din piata sinu vad decat zaplazuri inalte, si porti inchise, innegrite deploi si de vechime. Mi se pare ca rna aflu intr-o manastire.Pe deasupra coperisurilor de sindrila rasar mari si rotundeturlele verzi ale bisericilor. Si-n aerul acesta cald, incropit,rna urmareste pretutindeni un miros de musetel si de pieleruseasca. Lungi, nespus de lungi imi par cele trei ceasuri
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


33/158

pe eari Ie petree aiei.SulinaPe la toaca ne urcam pe un vapor mai mie si plecaminainte. De-abia am pierdut din oehi morile de vant de pedealurile Tulcii, si iata ea din ramul Sulinii se desparte unal treilea brat - Sfantul Gheorghe - a carui linie alba se-ndoaie spre dreapta si se-nfunda-n stufaris. In aceastarupere si imprastiere de valuri peste delta Dobrogiei,Dunarea pare e-ar incerca sa s-ascunda, sa fuga de putereacovarsitoare a marii, care 0 atrage, 0 cheama de departe eustrigatul talazurilor ei. De jur imprejur, cat bate oehiul, eolunca mlastinoasa, acoperita de papura si de salcii. BratulSulina, in mare parte eanalizat, eu malurile pierdute, s-asterne drept si alb ea 0 tramba

peste netezisul aeesta verde, pustiu, nemarginit, Undesi unde vezi pe mal cate-un eonae de peseari, 0 hruba lungainvalita eu malduri de stuh. Cate 0 barca, eu panzele-ntinse, se iveste, ea 0 pasare din alte lumi, in dunga argin-tie a apei. Cai slobozi, eu eoame lungi, ies din desisuri,scutura din cap si se uita tinta la noi eu un aer mirat,intrebator. Pustietatea, salbatacia aeestor loeurineumblate, intinsele paduri de trestii cari-si leagana invant varfurile aramii, tacerea aeeasta adanca, stapanitoarepe-ntregul euprins, toate fae sa te erezi departe de pamant,intr-o planeta nelocuita.

Carra seara zarim inaintea noastra, mai intai, catevasuluri de fum risipindu-se molatie in albastrul limpede,straveziu, al eerului, apoi eatarguri ascutite, din ee in eemai multe, din varful carora atarna retele de franghii eaniste panze de paiajin, apoi cosuri inalte, turnuri de biser-
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


34/158

ici, coperisuri de case, - un oras care iese din apa si seridicancet, incet, atras In vaza ca de puterea unei vraji.Este Sulina, limanul fericit In fata caruia trag corabiilemarii si ale Dunarii - poarta larga prin care tree bogatiiletuturor continentelor, purtate de la un capat la altul allu-mii pe drumul neted si lara pulbere al apelor.

De-a lungul cheului sunt insirate, cu privirea spremare, otelurile, agentiile, palatul Comisiunei dunarene sitoate cladirile mai de frunte ale orasului. Doua diguri largide piatra calauzesc valurile canalului inlauntrul marii. Aicise sfarseste lunga si glorioasa calatorie a batranului Istru.Aici mandria si puterea fluviului-rege se farma detalazurile grele ale marii, invalmasind In vuietul acesteiizbiri undele si strigatele intregului pop or de rauri pe carile-a smuls din coapsele muntilor. Si In sfada aceasta de apenelinistite, deasupra volburei acestia ingrozitoare, seleagana pururea un clopot, a carui bataie da de stire mar-inarilor, pe vreme de ceata, sa fie cu luare-aminte.

E noapte. Sub cerul negru, lara stele, orasul doarme.Ascult plescaitul somnoros al valurilor - vecinica sidesarta framantare a marii. Departe, cele doua faruri de lacapetele digurilor licaresc In intuneric ca dona can dele-ntr-un cimitir. Din cand In cand mi se pare ca aud glasuritanguitoare bocindu-se pe valuri. Dangatul clopotuluirasuna rar, induiosat, In fioroasa imparatie-a noptii.Pe Marea NeagraPe Insula SerpilorRasare soarele scanteietor din geana departata a marii.
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/


35/158

Razele astern braie verzui, galbene si rosii pe intinsulnetezis al apei. Pamantul se retrage In urma noastra. IncetSulina se pleaca, se scufunda sub valuri. Copacii, catar-gurile, sulurile negre de fum, toate se sterg; albastra boltaa cerului se lasa ca un coviltir urias peste pustietatea luciea marii.

Dupa doua ceasuri de plutire spre rasarit, zariminaintea noastra 0 movila alba. Acolo-i insula Serpilor. Dedeparte par ruinele unei cetati fantastice infipte In valuri.La vreo suta de pasi vaporul se opreste. 0 barca ne ia, sipeste cateva minute punem piciorul pe tarmul pietros alacestui singuratec ostrov. Un dorobant chipes, frumos,vine vesel inaintea noastra. El stie ca odata cu noi i-ausosit merindele de la Sulina.

- Nu ti-e urat aici, leat? = il iutreb ca sa intru In yorba- pe cand ne urcam incet spre farul din varful insulei.- Poi de ce sa ne fie urat? ca doar nu suntem pepamant strain ... e tot tara noastra.

Si tanarul strajer Imbratia c-o pnvire mandra sifericita larga intindere a marii, ca si cum ar fi vrut sa spuie:"A noastra-i toata".

Pasind printre bolovani, Ii povestesc cum au stat aicide mult, de mult, acum trei mii de ani, Ahile, eel mai vestitviteaz al Grecilor, cum s-a insurat el aici cu Elena ceafrumoasa, si la nunta lor au venit Neptun, zeul marilor, siAmfitrite, sotia lui Neptun, si zanele tuturor apelor carecurg In mare; Ii arat locul unde a fost templullui Ahile, si-ispun cum pasarile insulei zburau In fiecare dimineata lamare de-i muiau penele, apoi veneau grabite de stropeautoata podeala de marrnura a templului -o maturau frumoscu aripele.


36/158

- Or fi astea, zise dorobantul, zburatuind un stol delari albi care ciuguleau In petecul de secara de pe podisulostrovului.

- Chiar ele ... nu; dar stramosii lor de buna seama c-aucunoscut pe mandrul Abile.

- Ale naibii dihanii, - sa Ie auzi cum tipa. Domnule,juri ca-s niste copii care rad.

Suntem pe varf, langa far. Nici un copac, nici 0 tum nuse zareste pe scofalciturile varoase si crapate ale acestui os-trov. In jurul nostru valurile fosnesc. Ele vin mereu, de de-parte, popoare In veci nelinistite, si se sparg urland decoastele pietroase ale insulei, In care bat staruitor, ca sicum ar vrea s-o smulga din loco Soarele imprastie raze totmai fierbinti din limpezisul albastru al cerului. Curcubeies-aprind pe talazuri. Privirile noastre se adancesc In zare,se pierd uitate pe desertul nernarginit si stralucitor almarii. Valurile parca ard. Niciodata n-am vazut atfttalumina, atata spatiu. De-un sentiment de evlavie ni seumplu sufletele, si stam neclintiti, ca intr-o tainicarugaciune, sub farmecul acestei uimitoare privelisti. Tim-pul pare a se fi oprit din zbor. Gandurile noastre atipesc deleganarea si tanguirea neintrerupta a valurilor. Toti tacern,ca intr-o biserica.Constanta.Asa linistita si blanda s-arata marea cand am plecat dinSulina! si cat ne-a prins In larg, a si-nceput a se posomorisi, din ce In ce mai cu manie, a-i ridica ostirile-i de valuriinaintea noastra. Soarele a asfintit. Pamantul nu se maivede. Un intuneric greu, amenintator, se lasa din cerulinnorat, mra stele. De pretutindeni, mugind, talazurile
http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scriptorium.ro/http://www.scr

Vlahuta +Romania+Pitoreasca

Documents

Transcript of Vlahuta +Romania+Pitoreasca