Vlad (hAre iog

*'i: j::i?:

b

"_di

i: i:r :: ii ii: ..1:: ;i: r: !J . ..

a: il il i'i:.i ,:: ii::: :.': rj.. ,1'::i i: ia i:: -:;.i l: :i ' ::::i'a,:: :i a :;i a i:a :a ::i l:r I ,: ::

i: f:: jll :.1::;::i:::: ! ;': 'i, ti i: ii: i:::ri:_ :_: !:r a-ri +,i, r: :.1

i,:: ii :,1:: rl i: ! :.,i .rir tr ,:.: ir lrr i: r. rl

S!L\/I83FlIF

*J Mare,soaxe,

sfhnt,legdmdnt.

gi de mdine,senine,de mdnd

GUPRINS

CON$TINTADE NEAM

,,ALESUL DOMNULLII..." .................. 3

IO, $TEFAN VOIEVOD, DfN MILA LUI DUMNE ZELJ,DOMNAL TARrr MOLDOVEr................ ...... 6

BATALn.E LIII $TEEAN CELMARE PENTRUAPARAREAINDEPENDENTEI $I LIBERTATtr PAMANTULU ROMANESC.. 23

Bltdlia de la podul ina1t......... ...............24Bltdlia de la R5zboieni (ValeaAlbe) ....28BItdlia de la Codrii Cosminului.............

FAPTELE DE CREDDTTAALE DOMMTORULUI ..........45

ARTELE $I SCRISUL PE VREMEALUT$TEFANCELMARE$rSF4NT................. ..........7sArhitectura ..........75

Pictura

TESTAMENTUL LUI $TEFAN CEL MARE $I SFANT.................. IOO

CHIPUL $I FAPTELE DE GLORIE ALE VOIEVODULUI iNLTTERATTJRA $r ARrA .................

MOLDOVA LUI $TEFAN _ LEAGAN DE VIS$r spATru DE DOR.. ................. ll9

CERCUL. ........12g

UN NUME CARE A STRABATUT SECOLE .................,132

STINTEM URMA$II LUI gTEFA,N CEL MARE (cdntec)................. 14t

i*:

x*1N

,e-l

5!

*4?

il,n

xu4

Hq

Fl

x'r'lL,1'-i\r.dx:1t4t(F.

xWfais

r.9/ttp

xl*It';\

ti(,tt

L!

f;fit

il

Vodd cel Cumplit gi allii - am fost nevoili sd studiem campaniiie cuceritoarede alte pdmdnturi ale luiA1. Nevski, Suvorov, Kutuzov, petru I...

$i doar grafie spiritului nostru ancestral, domic de ribertate, a reu$itsd' rdzbatd din adancul fiinlei un putemic sentirnent de rezistenfd, faptcare a condus spre eliberarea nationalS gi obfinerea democraliei. Regimuiagraro-neocomunist, instaurat din negiijenla conducerii democratice ?n aniinoudzeci ai secolului trecut, a fbcut sd stagneze pentru aproape dou[zeci deani procesul de democratizare. Astdzi, cdnd ni s-au deschis noi perspective dedezvoltare, avem acces la culturd, la informafie, iar tineretul are posibilitateade a-gi-organizaun viitor european, un viitor demn de timpurile pe care letrdim. intdi de toate, ins[, avern nevoie de cultivarea unui spirit patriotic, aconqtiinlei de nearn, a dragostei fa!6 de trecut, istorie, limbd, cuiturd. Fdrdcongtiin!5 de neam, nu putem avea conqtiinld istoricd. Iar un popor ftr6congtiinld istoricd este condamnat la disparilie.

congtiinla, zicea cineva, este forma superioard prin care fiecare dintrenoi ridicr la nivelul raliunii lucide raportul sdu cu lumea, cu cosmosutr, curealitatea socioculturald, cu istoria gi politica. Nimic nu este intdmpldtor inaceastd lume. Noi, rom8nii, am avut o lard sfintd gi strdbund, a cirei istoriecoboarr ?n timpuri imemoriale. Pe parcurs de secole gi milenii, Dumnezeune-a luminat mereu neamul, conducdndu-i spre orizonturi de credinfd qiumanitate. Am fost ghida{i de sentimentul cd suntem un neam care are despus ceva omenirii. Orizontul g6ndirii a atins dimensiuni apreciabile, de aceeain traseul nostru istoric am incercat s[ convertim destinul in supradestin,atribuind misterului existenlial sens, valoare gi responsabilitate. Demnitateanoastd de neam str6bun, un neam de o spiritualitate onorabild, ne-a indemnatsd ne apdrdm idealurile. cu trupul de multe ori sdngerdnd, am incercat sdrdmdnem in picioare, privind cerul qi sperdnd cd de acolo ne va veni izbdvirea.N-am uitat niciodatd faptul cd cel care std prea mult in genunchi risc[ sdnu-gi mai poatd recdpdta pozi\ia normal6. Ne-am ridicat de fiecare datd dingenunchi, devenind gi mai puternici, qi mai increz[tori in idealurile noastre.S-a int6mplat aceasta fiindc6 am purtat mereu in pliurile memoriei dragosteapenfu inaintagi, pentru Sfhntul nosfru voievod $tefan cel Mare.

Se zice cd rostul unei mari congtiinle este de ane reprezenta in istorie.$tefan cel Mare gi Sfbnt a fost gi rdmane o asemenea congtiinfd. prinpersonalitatea sa fbrd asemdnare, ne-am cultivat gi noi sentimentul dragosteide patrie, congtiinla de neam, congtiinla istoric6.."

Autorul

ALE:

xistd lucruri, s

taine ale vietiiactiveaz6, spirir

materialitatea. Asemenea,vin din altarele memorieiagterndndu-se canigte vii I

sfdrgit. Iar omul, cdldtornu reugeqte s5 se atingamai desprindd gi esenfele.astral, din care izvordsc n

Ornui, se zice, este

Durnnezeu vede lumea c,

putea afirrna cd ,,micu1 tinsolit rnereu de iubirea d

dumnezeiascd. Aceastd lurla indumnezeire gi atunci e

Universului, infelege cineNimic nu vine din afa

gi rafiunea ta. Spunea cispiritul nostru se impiete?nlelepciune) care) depo:la un anume reflex, desr

ufinare, totul ce nagte spitale inlelepciunii lumegti.

Geniile sau v6rfurile s

p6nd ia perceplia integralia fi arbitri qi de a da mlsurfiinlei, cdutdnd un echilibrcu Axul istoriei, cu vibra'

ni ::rdiem campaniile cuceritoaren. iutuzov, Petru I...rr.-" domic de libertate, a reugitlic s:ntiment de rezisten!6, faptt r::nerea democraliei. Regimuiqa :onducerii democratice in aniip.cze pentru aproape doudzeci delc. s-au deschis noi perspective dere.::e, tar tineretul are posibilitateak : :emn de timpurile pe care 1e

; c:-":r'area unui spirit patriotic, anc::. istorie, limbd, cultur6. Fdr6F::- istoricd. Iar un popor fbr6n:3.me- .rar6 prin care fiecare dinted "-: cu lumea, cu cosmosul, cuk; \irnic nu este intdmpldtor inI si;:ra gi strdbund, a cdrei istorie[;e rcole gi milenii, Dumnezeuri s::e orizonturi de credinld gil;,i -;-.intem un neam care are den l::ensiuni apreciabile, de aceeax.-";::m destinul in supradestin,E,i - :esponsabiiitate. Demnitateafo ,.

-'-Ie onorabild, ne*a tndemnat

[e ::: sAnger6nd, am incercat s6d ; i :e acolo ne va veni izbdvkea.l;;a mult in genunchi risc6 si[u'-.:: ridicat de fiecare dat5 dini *::ezEtori in idealurile noastre.E- :* piiunle memoriei dragosteaxr; S:efan cel Mare.ns; ;: a ne reprezenta in istorie.he : asemenea congtiinfd. Prink-.,: Sl noi sentimentul dragosteikq -:

Autorul

AtCSUt OOA/I,NUIUI...

xist6 lucruri, stdri, evenimente care scot in evidenld mariletaine ale vielii, taine ce ne inundd mintea gi congtiinfa, neactiveazd, spiritui. incdt, 1a un moment, le simlim cu desdvdrqire

materialitatea. Asemenea zilei care ia na$tere din aburii zorilor, aceste tainevin din altarele memoriei colective ale neamului, din miturile lui solare,agtern0ndu-se ca nigte vii alcbtuiri de lumini peste erele fbrd inceput gi fbrdsfbrqit. Iar omul, c615tor printre v6rstele gi placerile temporare, deseorinu reugegte sd se atingd cu ratiunea de aceste lucruri, nici vorbd sd lemai desprindb qi esenfele, raza de lumind sclipitoare ce descoperd punctulastral, din care izvordsc memoria gi adevErul.

Omul, se zice, este ,,un mic Dumnezet', dacd acceptdm ideea c6Dumnezeu vede lumea cu ochii omului. Din acest punct de vedere, amputea afirrna cd ,,micul Dumnezeu", privindu-se in oglinda cerului, esteinsolit mereu de iubirea divind, descoperindu-i-se, la un moment, luminadumnezeiascd. Aceastdlumind sau iubire iluminatorie il desdvirqeqte pdndla indumnezeire qi atunci el, omul, personalitat eain catzd., aqezatd,in centrulUniversului, inlelege cine este gi cu ce misiune a venit.

Nimic nu vine din afard, dacd nu se nagte mai intdi in tine, in sufletulqi raliunea ta. Spunea cineva cd atunci cdnd povestim despre un om,spiritul nostru se impletegte cu Memoria Genetici. Este vorba de aceainlelepciune, care) depozitatd in straturile istoriei unui neam, reinviela un anume reflex, descoperind Legea gi Unitatea Universului. prinunnare, totul ce naqte spiritul omului este alimentat de izvoarele freaticeale inlelepciunii lumeqti.

Geniile sau vdrfurile spiritualitdJii unui neam, extinzdndu-gi conqtiinlapdnd la perceplia integrald a Universului, au avut intotdeauna misiunea dea fi arbitri gi de a da mdsurd faptelor gi adevdruiui. Ele sondeazd inlduntrulfiinfei, cdutdnd un echilibru intre punctul de tangen{d al luminii interioarecu Axul istoriei, cu vibraliile sufletului divin. $i atunci c6nd spiritul lor

bitit

btt$

E?tllp,

LJ

IIi.tr1p-1

l'{

Elt!.1

ff:6

x;?ryfls

Hbt.lriF5

I\.

se contopegte, este un semn al Providenlei ce se rdsfrdnge benefic pesteneamui din care face parte Cel Ales...

De cinci secole, spiritul lui $tefan cel Mare qi Sfbnt, aureolat de legendd,dEinuiegte asupra ldrilor Romdne, ocrotindu-le gi insuflelindu-le la faptemari, poporul vdzand in el chintesenla propriilor sale virfufi: dragostea de

!ard, setea de libertate; vitejia, infelepciunea...

$tefan, $tefan, domn cel Mare,Seamdn pe lume nu areDecdt numai mdndrul soare.Din Suceava cdnd el sare,Pune pieptul la hotareCa un zid de apdrare.

Poetul anonim l-a comparat cu soarele. $i nu intampldtor, deoarecepoporul l-a considerat mereu ,,Soarele Moldovei". Papa Sixtus al IV-lea ilnumea Athleta Christi (dupd biruinla str6lucitd de la Vaslui), inmdndndu-iprin solii sdi ,,Spada de Apdrdtor al cregtinitdlii"" Iar Eminescu igi exprimaveneratia qi admirafia, scriind:

$tefan, $tefan, domnul Sfhnt,Ce nici in ceruri samdn n-areCum n-are sarndn pe pdmdnt.

Conqtient de misiunea ce o avea ca,,ales al Domnului',, ,,un sfrntcum nu mai poate rdsdri altul" (N. Iorga), $tefan cel Mare cunogtea gitrdia profund invdldtura cregtind. $tia ci,,faptele credinfei" sunt mai maridecdt ,,faptele lumeqti". credinla fbrd fapte este ,,ca un trup fbr6 suflet",considera voievodul. De aceea, igi indrepta mereu toat6 dragostea gienergiile intru nobilul scop de a elibera lara qi a-i apdra independenja,considerdnd cd acestea sunt fapte de credinfd, fapte dumenezeieqti.

Noi, romdnii, n-am incetat niciodatd sd credem c[ intr-o zi ,,sabia luide olel va strdpunge pdmdntul gi va fulgera la soare". $i duhul vrednicieilui va trece ca un fior prin inimile noastre, degteptdndu-ne din ,,somnulde moarte" (vorba lui Mateevici) gi invrednicindu-ne la fapte de giorie.,,Afunci, dupd veacuri de visuri urdte", scrie M. Sadoveanu in eseulMoartea lui $tefan vodd (adaos la edilia viola lui $tefan cel Mare din

197 4, Editura Minerva).ierta rdt6cirile noastre. Ideasupra ogtilor noud 5iv[zduhul la glasul tdu!"

Spunea Nicolae Iorgaminune celebra caractertz

,,a fost mai mult decdt unde marele istoric Ai patriorpersonalitatea cea mai pr

![rii Moldovei qi pdnd inIstoria a demonstrat r

domnia gi personalitatea htoate cinci secole, insufletunei noi meniri. Cdci, oarr

a oblinut la 1877 indepenc

la strdvechile rdddcini, a :Ioan Cuza, unirea princrsufletelor qi de credinla c

in 1918 Jara in hotarele e

s-au trezit in noi, mai intdvirtulile eroice, spiritul de

peste bordul istoriei reginun trecut de glorie gi spirstopat pentru aproape o su

$tefan cel Mare gi Sfde romdn, in fiecare celulienergiile inepuizabile ale

...LaPutna, unde MArsute de ani arde candelaclipd, precum nu se va sti

p :e se rdsfrdnge benefic peste

lrr ,i Sfint, aureolat de legendd,tr---; ;i insuflelindu-le la fapte

ryn:-,rr sale virtuli: dragostea deil-

J.:: cei Mare,!--aref;c**;i soare.

!c :. sare,

fln:.:eF,-:

ts S: nu int6mpldtor, deoarecelc':-, ::". Papa Sixtus al IV-lea il[.:: Je 1a Vaslui), inmdndndu-iFj.:-:". Iar Eminescu iqi exprimaii

*::-:;l SlAnt,

f *:.in n-are

lc -:e pdmdnt.

h

[il;-:s al Domnului", ,,un sfOnt

;;- !::lan cel Mare cunogtea gi

F::.-E credinfei" sunt mai maripE :::- ..ca un trup fbrd suflet",frr- rereu toatd dragostea gi

}.-. -nte dumenezeiegti.t& ,:;iem cd intr-o zi ,,sabia luiF* .i :u1are". $i duhul vredniciein" :;;reptdndu-ne din,,somnulrc::::ndu-ne la fapte de glorie.) ::::3 \{. Sadoveanu in eseul

1974, Editura Minerva), ,,!i se va descrefi chipul fefii, vei zilrnbi gi veiierta rdtdcirile noastre. Atunci, bdtrdnule, umbra ta uriagd se va indlladeasupra ogtilor noud gi-1i vor scdnteia iar ochii, gi se va cutremurav[zduhul la glasul t[u!"

Spunea Nicolae Iorga cd lui $tefan cel Mare gi sfant i se potrivegto deminune celebra caracterizare pe care \rictor Hugo i-a fbcut-o lui Napoleon:,,a fost mai mult decdt un om, a fost un secol". continudnd ideea susfinut[de marele istoric gi patriot, am addu_ea ca $tefan cel Mare a fost gi r6rn6nepersonalitatea cea mai proeminenta a neamului nostru de la interneiereaJ[rii Moldovei qi p0nd in ziua de azi.

Istoria a demonstrat nu o singurd data c6 impulsul de energie dat dedornnia gi personalitatea lui $tefan cel Mare gi Sfbnt a lost sd ajungd pentrutoate cinci secole, insuflelind poporul la elaborarea unei noi congtiinle gi aunei noi meniri. Cdci, oare nu sub flamura vredniciei lui, neamui romdnesca oblinut Ia 1817 independenla? oarc nu insuflefili de sentimentul reveniriila strdvechile rdddcini, a fost rearizatd, in 1859, sub sceptrul lui Aiexandruroan Cuza, unirea principatelor? oare nu condugi de dorul de unire asufletelor qi de credinla cultivatd de voievod, neamutr romdnesc a intregitin 19i8 lara in hotarele ei strdvechi? oare nu impulsionali de spiritul lui,s-au trezit in noi, mai intai in Basarabia, apoi in intreaga lard rom6neasc6,virtulile eroice, spiritul de dreptate gi libertate, care ne-au fdcut sd aruncdmpeste bordul istoriei regimul comunist, impus noud, unei l5ri civilizate, cuun trecut de glorie gi spirit cregtin, de cdte nigte barbari, un regirn care astopat pentru aproape o sut6 de ani dezvoltarea fireascd a Europei?...

$tefan cel Mare qi Sfhnt n-a murit. Duhul lui vibreazd in fiece sufletde romdn, in fiecare celuld a trupului, impulsiondnd in permanenfd in veneenergiile inepuizabile ale spiritului sdu...

...La Putna, unde Mdria sa gi-a asezat singur mormintul, de peste cincisute de ani arde candela cinstirii gi neuitdrii. Nu s-a stins nici pentru oclip6, precum nu se va stinge vreodatd amintirea lui...