vizualizează document (PDF)

Monografia comunei MiroslavaDespre locuri [i oameni

~n aten]ia Masterprint:

Se ata[eaz\ aici descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=nieiISBNEditur\

Sub acestea ad\ug\m

Colaboratori: Dan Ni]\, primar al comunei MiroslavaDr. Sorin Iftime, Complexul Na]ional Muzeal „Moldova“Dr. Irinel Popescu, Universitatea „Al. I. Cuza“Profesor Dumitru Bunea,

Grupul {colar Agricol „Mihail Kog\lniceanu“

Fotografii: Cristian [email protected]

Tehnoredactare [i copert\:

[email protected]

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiat\f\r\ permisiunea scris\ a firmei Sofia Consulting S.R.L. ( )

Copyright © 2013

ComunaMiroslavaDespre oameni [i locuri

Cuv=nt `nainte

Miroslava reprezint\ o atrac]ie turistic\. Rezerva]ia natural\ „F=ne]ele SeculareValea lui David“, precum [i rezerva]ia „P\durea Uricani“ sunt adev\rate brandurituristice ale comunei. La r=ndul ei, Podgoria Uricani, atestat\ `nc\ din anul 1588,este renumit\ pentru vinurile sale.

Palatul Sturdza [i bisericile vechi din satele comunei Miroslava reprezint\ [i elepuncte de atrac]ie pentru turi[tii informa]i. Biserica „Sfin]ii Voievozi“ din Ciurbe[tieste atestat\ istoric `nc\ din anul 1769, iar biserica de lemn „Sf. Nicolae“ din aceea[ilocalitate a fost construit\ `n 1806. Biserici vechi, adev\rate bijuterii, pot fi vizitate[i `n alte sate ale comunei: biserica din Miroslava a fost ridicat\ `n 1811, iar biseri-ca de lemn din Vorove[ti – `n 1768.

Ar trebui ad\ugat c\ la Miroslava s-a `nfiin]at `n anul 1831 „Institutul deEduca]ie“, iar Mihail Kog\lniceanu a fost printre primii absolven]i. ~n Palatul Sturdzapoate fi vizitat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei.

~n iulie 2013 a fost organizat\ pentru prima dat\ manifestarea „Zilele turismuluila Miroslava“. Rezerva]iile naturale [i monumentele istorice din Miroslava repre-zint\ puncte de atrac]ie pentru turi[tii dornici s\ descopere tradi]ii str\vechi binep\strate [i peisaje extraordinare.

Viziteaz\ Miroslava, viziteaz\ Rom=nia!

Elena Udrea

Prefa]\

Miroslava este cea mai mare comun\ din jude]ul Ia[i. Num\rul locuitorilor cre[te dela un an la altul. Atra[i de infrastructura bun\ [i de peisajele frumoase, mul]i vin spreMiroslava pentru a-[i construi o cas\. Pe de alt\ parte, companii importante au g\sit laMiroslava posibilitatea de a-[i dezvolta afacerile [i a creea locuri de munc\.

De ce la Miroslava [i nu `n alt\ parte? Acest lucru nu este o `nt=mplare. A[ezareageografic\, infrastructura [i, nu `n ultimul r=nd, deschiderea administra]iei din Miroslavade a atrage investitori au dat roade. Monografia este oglind\ fidel\ a comunei noastre.Din aceast\ lucrare pute]i afla am\nunte importante din istoria satelor. De asemenea,evenimentele istorice sunt relatate pe larg iar lucrarea beneficiaz\ de fotografii publicate`n premier\.

V\ invit\m s\ vizita]i Miroslava, s\ v\ bucura]i de frumuse]ea locurilor, de rezerva]iilenaturale, de ospitalitatea locuitorilor [i de oportunitatea de a deschide o afacere `ncomuna noastr\.

DDaann NNii]]\\, primar al comunei Miroslava

8 Descrierea geografic\

Comuna Miroslava este situat\ ̀ n par-tea central\ a jude]ului Ia[i. Ea este pla-sat\ la limita sud-vestic\ a municipiuluiIa[i, la 47º08’ latitudine nordic\ [i 27º29’longitudine estic\. Miroslava este la 30de kilometri de r=ul Prut, pe care se afl\frontiera Uniunii Europene [i grani]a din-tre Rom=nia [i Republica Moldova. Fa]\de limita vestic\ a jude]ului, comuna Mi-roslava se afl\ la 40 de kilometri, iar fa]\de cea sudic\ – la 25 de kilometri.

Suprafa]a comunei Miroslava, cu cele13 sate componente, este de 8270 dehectare. Popula]ia comunei num\r\12.150 de locuitori.

Stema comunei

Crucea [i coarda de vie pleac\ de lavechea stem\ a familiei Sturdza (o crucepe care era ̀ nf\[urat un [arpe), ar\t=nd c\`n casele acestei familii func]ioneaz\ Li-ceul Agricol din Miroslava, de veche tra-di]ie. Acela[i simbol face trimitere [i lavestita podgorie de la Uricani, aflat\ peteritoriul comunei Miroslava. Balan]aprovine din stema familiei Beldiman;

episcopul Apamias Beldiman a ctitorit bi-serica din satul Corne[ti `n anul 1833 [i arenovat biserica din Miroslava. S\geatacu dou\ v=rfuri, flancat\ de stea [i cornulde lun\, reprezint\ vechea stem\ a luiCiurba (sec. al XV-lea), de la care se tragenumele satului [i al lacului Ciurbe[ti. Co-roana mural\ cu un singur turn marchea-z\ rangul de comun\.

Stema comunei Miroslava a fostadoptat\ de Consiliul Local `n anul 2007.

Atestarea documentar\

Dovezi ale locuirii continue `nc\ dintimpuri str\vechi pe aceste meleaguri aufost descoperite `n diverse situri arheolo-gice, comuna Miroslava av=nd `n com-ponen]a ei unele dintre cele mai vechisate atestate documentar din zona jude-]ului Ia[i. Prima men]ionare documen-tar\ a unei localit\]i din arealul comuneiMiroslava face referire la Vorove[ti [idateaz\ din anul 1434. Celelalte satecomponente sunt atestate istoric astfel:

Balciu 1446Br\tuleni 1456Uricani 1456Proselnici 1490Ciurbe[ti 1503Miroslava 1579G\ureni 1583Corne[ti 1613Horopaz 1646Valea Ad=nc\ 1772Danca[ 1820Valea Ursului 1864

La 1875, componen]a satelor comu-nei Miroslava era urm\toarea: Balciu,

Descrierea geografic\ 9

COMUNA MIROSLAVA

I. Descrierea geografic\


B=rca, Br\tuleni, Capul Rediului, Ciur-be[ti, Corne[ti, Danc\[, Foc[oaia, Gala-ta G\ureni, Horpaz, Iezereni, ~mpu]ita,Marcul, Miroslava, Nisip\ria, Proselnici,Rate[ul lui Beldiman, Socii, Uricani, Va-lea Ad=nc\, Valea lui {tefan Vod\, ValeaLupului (dou\ sate) [i Vorove[ti. Legeadin 1904 arat\ c\ Miroslava era comun\`n plasa Galata. Din 1908, satul Mirosla-va a fost inclus `n comuna Galata. La1912, comuna era format\ din sateleBalciu, Ciurbe[ti, Danc\[, Ez\reni, Mi-roslava [i Proselnici. ~n 1925 num\rulsatelor componente s-a redus din nou,acestea fiind Balciu, Galata, Miroslava [iValea Ad=nc\. La 1929, comuna Miro-slava nu mai apare, fiind desfiin]at\.Miroslava apare din nou `n calitate decomun\ `ntre anii 1932-1950. ~n acestdin urm\ an, 1950, a fost din nou desfi-in]at\. ~ntre anii 1950-1968, Miroslava afost sat `n comuna Uricani.

Legea reorganiz\rii administrativedin anul 1968 re`nfiin]eaz\ comuna Mi-roslava, av=nd componen]a de ast\zi:Balciu, Br\tuleni, Ciurbe[ti, Corne[ti,Danc\[, G\ureni, Horpaz, Miroslava,Proselnici, Uricani, Valea Ad=nc\, ValeaUrsului (`n loc de Marcul) [i Vorove[ti.

Popula]ia

Ne vom referi `n cele ce urmeaz\ lanum\rul de locuitori din comuna Miro-slava. Trebuie precizat `ns\ c\ `ntre anii1950 [i 1968 comuna Miroslava a dis-p\rut ca unitate administrativ\, reap\-r=nd `n 1968 ca urmare a Legii Organi-z\rii administrativ-teritoriale, prin con-topirea comunelor Uricani [i Corne[ti.~n perioada comunist\, dac\ lu\m ca e-talon anul 1977, 48,7% din totalul lo-cuitorilor comunei Miroslava lucrau `nagricultur\ (1.632 de persoane la C.A.P.Uricani [i Corne[ti, iar 203 persoane laI.A.S. Miroslava). Un procentaj de 26%din popula]ia comunei Miroslava eraocupat\ `n industrie [i construc]ii. Esteinteresant de re]inut faptul c\ 1.702 per-soane, adic\ 45% din popula]ia comu-nei, migrau zilnic pentru munc\ `n ora[.

La recens\m=ntul din 1912, [ase sateale comunei aveau peste 200 de locui-tori, Uricani [i Vorove[ti dep\[ind 400.~n 1966, `n satul Miroslava tr\iau 983 depersoane. La recens\m=ntul din 1977,num\rul de locuitori din `ntreaga co-mun\ era de 6.980, iar la `nceputul anu-lui 1980 crescuse la 7.041 pentru ca `n2013 s\ ajung\ la 12.150.

7363 7632 8022 8333 8756 9243

12150

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Anul2002

Anul2003

Anul2004

Anul2005

Anul2006

Anul2007

Anul2013

Popula]ia total\ (stabil\)

Descrierea geografic\ 11

Structura socio-demografic\ la nive-lul anului 2012 arat\ astfel:

Vecinii [i leg\turile rutiere

Comuna Miroslava se `nvecineaz\cu urm\toarele unit\]i administrative:

Municipiul Ia[i nord-estComuna Valea Lupului nordComuna Rediu nordComuna Le]cani nord-vestComuna Horle[ti vestComuna Voine[ti sud-vestPrincipala leg\tur\ rutier\ este asigu-

rat\ prin Drumul Na]ional DN28 (E583),

iar leg\tura cu municipiul Ia[i [i satelecomunei este asigurat\ de Drumul Ju-de]ean DJ 248A (Ia[i-Voine[ti), DJ248(Ia[i-Ciurea).

Relieful

C=mpia colinar\ slab fragmentat\,cu terenuri prielnice agriculturii, ocup\o suprafa]\ important\ din teritoriul co-munei Miroslava. ~nclin\rile pantelor va-riaz\ `ntre 5% [i 35%, `n func]ie de tipulsolului, influen]ele re]elei hidrografice,structurile litologice (tipuri de roci) [ilungimea versantului.

Lunca Bahluiului este pozi]ionat\ `npartea nordic\ a teritoriului administratival comunei [i este cea mai joas\ form\ derelief, format\ ca urmare a transport\rii [idepunerii aluviunilor. Altitudinea [esuluiare valoarea maxim\ de 48,5 metri la in-trarea `n comun\, `n punctul de vecin\ta-te cu localitatea Le]cani, iar cea minim\– de 40 de metri, `n apropiere de G\ureni

Elevi [ i pre[colari 1.126

Studen]i 482

Salaria]i 2.890

{ omeri 301

Persoane cu handicap 461

Pensionari 2613

Persoane asistate 92

Anul

Localitatea

Miroslava 300 300 304 377 377 700 806 946 973 973 980 985

Balciu 113 113 113 122 122 163 190 205 205 205 205 206

Br\tuleni 86 86 86 107 107 114 120 145 145 161 162 164

Ciurbe[ti 208 208 208 222 222 260 300 319 319 338 340 343

Corne[ti 140 140 140 181 181 184 200 217 217 217 220 234

Danca[ 60 60 60 72 72 69 70 77 77 82 82 82

G\ureni 65 65 65 75 75 68 68 68 68 77 80 94

Horpaz 199 191 191 233 233 370 400 499 499 604 610 629

Proselnici 146 140 140 169 169 151 155 163 163 170 175 178

Uricani 220 220 220 257 257 268 250 293 293 309 330 340

Valea Adânc\ã 82 82 88 82 82 763 1000 1242 1242 1345 1350 1364

Valea Ursului 21 21 21 27 27 88 90 128 128 128 130 145

Vorove[ti 240 240 240 201 201 238 300 351 351 351 351 352

Total 1880 1866 1876 2125 2125 3436 3949 4653 4680 4960 5015 5116

2012 20131993 1994 1995 1996 20102007 2008 20091992 2011

Num\rul gospod\riilor este `n con-tinu\ cre[tere `n toate satele comuneiMiroslava. Cea mai spectaculoas\ dezvol-tare o are satul Valea Ad=nc\, ale c\rui

str\zi se `nvecineaz\ cu alte artere alemunicipiului Ia[i. Din 1912 p=n\ `n pre-zent, de la 231 la 12.150 de locuitori,popula]ia comunei a crescut de 52,59 ori.

TToottaall GGoossppoodd\\rriiii nnooii

[i a locului de ie[ire a Bahluiului spre mu-nicipiul Ia[i. ~n\l]imea absolut\ variaz\`ntre 186 m `n dealul Miroslava [i 40 mpe [esul Bahluiului.

Ca urmare a construirii canalelor dedesecare [i a amenaj\rii unor bazine dere]inere a apei pe Bahlui ̀ n satul Belce[ti [ipe Bahlue] `n localitatea Podu Iloaiei, nuexist\ riscuri de inunda]ii. Lunca este br\z-dat\ de numeroase meandre mai vechi,multe dintre ele secate, aici [i la baza ver-san]ilor form=ndu-se mla[tini. R=urileBahlui [i Nicolina au erodat de-a lungultimpului malurile, cre=nd forme de reliefcu aspect de trepte `n partea lor st=ng\.

V\ile secundare prezint\ un microre-lief variat, cu albii majore `nguste [i albiiminore slab eviden]iate `nt=lnite pe `n-treaga suprafa]\ administrativ\ Miroslava,ca tipologie put=nd fi amintite v\ileresecvente, subsecvente [i obsecvente.Cele resecvente au `nclin\ri mici, dep=n\ la 3% (Valea lui David), fragmen-t=nd terasele Bahluiului. ~n categoriacelor subsecvente se `ncadreaz\ v\ile

Corne[ti, Valea Ad=nc\, B=rca [i ValeaUrsului, cu numeroase zone umede saubr\zdate de afluen]i mai mici ai Bahluiului.

V\ile obsecvente sunt mai pu]in dezvol-tate [i sunt orientate, `n multe situa]ii, dela sud la nord, reprezentative fiind v\ile

Recea, Br\tuleni [i Uricani, pozi]ionatepe partea dreapt\ a r=ului Bahlui.

Substratul geologic este alc\tuit `nprincipal dintr-un complex de argile [imarne, cu intercala]ii lenticulare denisipuri de v=rst\ sarmatic\. Pe teritoriulcomunei Miroslava sunt `nt=lnite maimulte tipuri de soluri din clasele proti-soluri, cernisoluri, luvisoluri, hidrosoluri,salsodisoluri [i antrisoluri.

Vestigiile arheologice

S\p\turile arheologice au scos laiveal\ urme ale existen]ei umane pe a-ceste meleaguri dat=nd din neolitic. PeDealul Nucului, l=ng\ satul Valea Ad=n-c\, au fost descoperite topoare de silexdin neoliticul t=rziu. ~n sudul satuluiBr\tuleni s-au descoperit, din perioadade trecere de la epoca neolitic\ la cea abronzului, urme ale unei a[ez\ri cu lo-cuin]e, precum [i resturi de ceramic\.Urme din prima epoc\ a fierului s-au

Descrierea geografic\ 1312 Descrierea geografic\


descoperit la Corne[ti, G\ureni, Prosel-nici, Uricani.

Pe teritoriul satului Ciurbe[ti s-au g\-sit urme de cultur\ dacic\. Din epoca de`nceput a migra]iilor (secolul al IV-lea)au fost g\site vestigii la Corne[ti, Uricani[i Valea Ursului. Urme din secolele alXI-lea - al XII-lea au fost g\site la Miro-slava [i Valea Ursului. Din secolul alXV-lea provin primele atest\ri docu-mentare ale satelor comunei Miroslava.

Re]eaua hidrografic\

Miroslava face parte din bazinul hi-drografic al Bahluiului, av=nd o re]ea deape destul de s\r\c\cioas\. R=ul Bahlui,afluent al Jijiei, str\bate comuna pe odistan]\ de aproximativ 4 kilometri, prinpartea de nord, dinspre vest spre est. Areun debit extrem de mic, mai ales `n peri-oada de var\. Cele 13 sate ce formeaz\comuna Miroslava sunt str\b\tute demici p=raie, de lungime redus\, av=ndde regul\ numele localit\]ii.

P=nza freatic\ se afl\ la ad=ncimi re-lativ mici, cuprinse `ntre 4 [i 8 metri, di-feren]e exist=nd `n zonele mai `nalte,unde se pot dep\[i 8-10 metri.

Comuna Miroslava dispune de o su-prafa]\ total\ de 258 ha luciu de ap\.Lacul Ciurbe[ti are o `ntindere de 154 ha.Lacul Ez\reni, format `n urma bloc\riicursului inferior al p=r=ului cu acela[inume, are o `ntindere de 54 ha.

Clima

Clima este temperat-continental\ spe-cific\ Europei Centrale, cu patru anotim-puri distincte. Vara se caracterizeaz\ prinvalori termice ridicate, ce pot ajunge [ip=n\ la 40ºC, cu ploi pu]ine [i sub form\

de avers\. Temperatura cea mai ridicat\(40ºC) fost `nregistrat\ `n verile anilor1904 [i 1936.

Din analiza datelor privind c\dereaprecipita]iilor la Ia[i [i la Miroslava rezul-t\ urm\toarele: media anual\ de precipi-ta]ii, dedus\ din `nregistr\rile la sta]iunileCopou-Ia[i [i Aeroport, a fost de 526 mm,deci mai mare dec=t media perioadelor1877-1901 (473,3 mm) [i 1896-1955(517,7 mm). Este important de men]ionatfaptul c\ la sta]iunea meteo ce a func]io-nat la Miroslava s-au ̀ nregistrat sistematiccantit\]i mai mari de precipita]ii dec=t lasta]iunile din municipiul Ia[i. Uneori, di-feren]ele au fost foarte mari. ~n anul1933, la Ia[i au c\zut 803,3 mm, iar laMiroslava – 1.459,9 mm.

~n lunile de var\ poate ap\rea feno-menul meteorologic de grindin\. Maselede aer care se deplaseaz\ dinspre norddetermin\ iarna apari]ia v=nturilor pu-ternice (criv\]ul). Data primului [i ulti-mului `nghe] variaz\ de la un an la altul,dar ca reper sunt luate zilele de 15 oc-tombrie [i 17 aprilie. Cea mai sc\zut\temperatur\ (-34,2ºC) a fost `nregistrat\`n [esul Bahluiului `n iarna anului 1963.

Flora [i fauna

Miroslavei `i sunt specifice flora [ifauna zonei de silvostep\. ~n comun\ e-xist\ importante rezerva]ii naturale, pre-cum P\durea Uricani [i Valea lui David,rezerva]ie floristic\ (descrierea acestoraepoate fi citit\ `n capitolul dedicat po-ten]ialului turistic al Miroslavei – n.ed.)De asemenea, Grupul {colar Agricol dela Miroslava are un parc dendrologic. ~nValea lui David `nt=lnim o specie devipere unic\ `n lume, cioc=rlii de c=mp[i [op=rle.

Istoricul satelor 15

Satul Miroslava este atestat istoric dinanul 1579. Originea denumirii se parec\ ar fi numele propriu Miroslav, `nt=lnit`n documente vechi din Moldova [i }araRom=neasc\. Acest nume apare `n vre-mea lui {tefan cel Mare, `ntr-un uric dinanul 1493.

~n anul 1571, la Ia[i, Petru Vod\ `nt\-re[te nepo]ilor lui Ghedeon Popa [i Mi-roslav st\p=nire pe jum\tate din satulDolniceni:

„Deci, noi v\z=nd a lor mare jal-bacu mare m\rturie a oamenilor buni[i b\tr=ni, megie[i de prin prejur [iispisoc de `nt\ritur\ de la AlexandrVod\ ce l-au avut, iar noi `nc\ am datlor [i am `nt\rit mai suscri[ilor nepo]i alui Ghedeon Popa [i a lui Miroslavacea jum\tate din sat Dolniceni s\ fiea lor [i de la noi uric [i cu tot venitul[i altul s\ nu se amestece.“

Numele satului Miroslava apare mait=rziu `ntr-un document din 18 decem-brie 1589, c=nd Petru Vod\ {chiopulstabilea hotarul m\n\stirii Galata:

„(...) {i i-am f\cut hotar [i brani[te`mprejurul m\n\stirii care se nume[teMiroslava, s\ fie din capul z\gazului,drept la deal, pe marginea p\durii dincap\tul sc\uealelor p=n\ la drum, `nvale la sali[te p=n\ la malul Bahluiului[i cu loziile la marginea iazului [i deacolo tot malul hele[teului iar\[i laiazul lui Didul.“

Din acest document reiese c\ dealulpe care a fost zidit\ m\n\stirea Galatase numea Miroslava, numele Galata, im-portat probabil din Istanbul, substituin-du-se vechii denumiri.

II. Istoricul satelor

Miroslava

16 Istoricul satelor


La 28 martie 1640, Vasilie VoevodLupu, cei patru arhierei ai Moldovei, Var-laam Mitropolitul [i Episcopul Dosofteide Roman, Anastasie de R\d\u]i [i Gheor-ghe de Hu[i [i cu `ntregul sfat d\ruiescm\n\stirii Trei Ierarhi din Ia[i „12 f\lcide vie cu prisac\ din Miroslava“, pentruca la 20 martie 1641 acela[i Domn s\`mputerniceasc\ m\n\stirea Galata deSus „s\ str=ng\ oameni [i s\ `ngr\deasc\viile de la Miroslava [i cei care nu vorface s\ fie certa]i, iar viile z\logite“.

G\sim apoi o serie de zapise [i ispi-soace care atest\ numele dealului, al sa-tului sau numele locuitorilor din acestsat. C\tre anul 1672, M\riuca, femeialui Simion P\s\rarul, d\ zapis la m=nafiului s\u, Simion Stolerul, c\ el esteproprietarul adev\rat al casei de pe Uli-]a S=rbeasc\ din Ia[i, cump\rat\ de el cu30 lei b\tu]i de la Vasile Andronic, „a[i[-derea [i o vie care ia[te `n Miroslava `nvalea lui {tefan Vod\“, sor\-sa Sofronianeav=nd niciun amestec.

Dup\ cum reiese dintr-un documentdin 26 mai 1685, viile din Miroslavaerau adesea l\sate `n paragin\, motivpentru care voievodul Dumitra[cuCantacuzino scria:

„cei ce au vii la Miroslava, undeeste mo[ia m\n\stirii Galata dinDeal, [i le p\r\sesc timp de trei ani,pustiindu-se, nu vor mai avea niciunamestec la aceste vii...“.

~ntr-un zapis din 17 iunie 1691, SavinUricar [i Mihalcea, feciorii lui Dumitra[cuColivar, `i v=nd lui Paladie F\clierul dinIa[i p\r]ile lor din Nedeeni, cu 50 lei, atreia parte din jum\tate de sat; la v=nzare(„tocmal\“) fost-au, pe l=ng\ al]ii, [i {tefan[i Pavel Vieriu, „ot Miroslava“.

Un zapis original din 2 mai 1730arat\ c\ {tefan din Miroslava cu ai s\ivinde Mariei Turcu un pogon de vie pa-

ragin\ de pe mo[ia m\n\stirii Galata,care, la r=ndu-i, la 10 septembrie 1734,vinde via paragin\ din Miroslava luiIordache S\punariul.

Arhitectura [i infrastructura

La `nceputul secolului XX, `n zonaunde se afl\ ast\zi partea nou\ a satuluiMiroslava erau doar dou\-trei case. Dup\al II-lea R\zboi Mondial [i dup\ `nfiin]a-rea I.A.S.-ului [i a [oselei Ia[i-Voine[ti,densitatea locuin]elor cre[te.

Schi]a de sistematizare a comuneiMiroslava f\cea referire la finele anilor’70 la caracterul preor\[enesc al comu-nei. Se preconiza ca p=n\ `n anul 1985s\ fie construit un c\min cultural, iar re-]eaua de ap\ s\ fie extins\. ~n acei ani,re]eaua de ap\ aproviziona doar liceul,sediul I.A.S. Miroslava [i blocurile.

Cl\dirile la care facem referire erauconsiderate de reprezentan]ii P.C.R. cafiind „blocuri moderne, care sporescgradul de confort [i civiliza]ie al locuito-rilor“. Ast\zi, aceste blocuri de locuit re-prezint\ o mo[tenire arhitectonic\ preapu]in pl\cut\, iar reprezentan]ii Prim\-riei Miroslava caut\ solu]ii pentru a leda o nou\ `nf\]i[are.

Spre deosebire de perioada comu-nist\, centrul Miroslavei face ast\zi o-biectul unor discu]ii serioase `n ConsiliulLocal privind reamenajarea zonei. Unstudiu de oportunitate a fost aprobat deconsilieri [i se inten]ioneaz\ ridicarea peterenul dintre Prim\rie [i {coala Gene-ral\ „col. Constantin Langa“ a unui com-plex urbanistic modern. Acesta va cu-prinde 14 ansambluri de locuin]e colec-tive, parc\ri, o sal\ de conferin]e, parcuri[i alei pietonale.

Popula]ia

Cel mai vechi document de care dis-punem este condica liuzilor (persoa-nelor) din 1803. ~n acest an apar dou\sate: Miroslava lui Beldiman, `n ocolulStavnic, pe locul unde se afl\ ast\zisatul Miroslava, [i Miroslava Galatii `nocolul Codru, probabil locul unde esteast\zi cartierul Galata.

{i `n documentul men]ionat mai susMiroslava apare `mp\r]it\ `n dou\. La Mi-roslava Galatii – sau, dup\ cum g\simaici, Miroslava m\n\stirii Galata – erau102 gospod\rii, `n care locuiau 26 bir-nici, 60 supu[i f\r\ bir, 2 preo]i [i un sudit(str\in). La Miroslava, mo[ia postelniculuiAlecu Mavrocordat, „fost\ a lui Beldiman“,erau 49 de locuitori, dintre care 27 bir-nici, 14 slugi, 2 copii de cas\, un arenda[al mo[iei, un cr=[mar [i un str\in.

Trebuie precizat c\, p=n\ la 1800,popula]ia din Moldova era rar\. Abiadup\ aceast\ dat\ va cre[te, prin adu-cerea locuitorilor din nord, din Bucovi-na, unde, dup\ 1775, exodul de popu-la]ie se m\rise prin venirea bejenarilorhrisovoli]i de peste hotare.

~n anul 1832, `n Miroslava (ambelesate) erau 70 de locuitori a[eza]i [i 77c\p\t=ieri, deci mai pu]ini dec=t `n aniipreceden]i. Sc\derea popula]iei poate fi

explicat\ prin vremurile tulburi ale ciu-mei [i holerei din anul 1831. ~n catagra-fia anului 1845, `n satul Miroslava alvornicului Vasile Beldiman nu vom maig\si dec=t „57 de birnici, 11 c\p\t=ieri,8 v\duve, un b\tr=n nevolnic, 2 preo]i,3 dasc\li, 3 slugi `n ograda boiereasc\ [iun negustor“. Nu vom mai insista aici a-supra situa]iei din Miroslava Galatii, de-oarece `n lucrarea de fa]\ ne intereseaz\mai mult evolu]ia satului Miroslava deast\zi, fost Miroslava lui Beldiman.Dup\ moartea vornicului Beldiman,Maria, v\duva acestuia, `mparte avereacelor doi fii ai s\i, mo[ia Miroslava reve-nindu-i lui Alexandru, care `n 1859 avea27 de ani [i rangul de sp\tar.

~n 1901, la Miroslava erau 26 de fami-lii cu 166 de suflete. La 19 decembrie 1912erau 231 de persoane, pentru ca la fineleanului 1930 popula]ia satului s\ ajung\ la375 locuitori `n 55 de gospod\rii.

Din cauza numeroaselor schimb\riadministrativ-teritoriale, satele care al-c\tuiesc `n prezent Miroslava au trecutde la o comun\ la alta. La sf=r[itul seco-lului al XIX-lea, majoritatea satelor apar-]ineau comunei Miroslava, doar c=teva]in=nd de comuna Galata. La `nceputul se-colului XX, se al\tur\ comunei Miroslavacomunele Corne[ti [i Uricani.



Ca istorie, num\r de gospod\rii [ipoten]ial economic [i turistic, Uricaniuleste unul dintre cele mai importante satece compun comuna Miroslava. Pe terito-riul s\u se afl\ P\durea Uricani [i Valealui David, ambele rezerva]ii naturale.

Uricanul este cunoscut [i pentru pod-goria sa [i pentru vinul Feteasc\ Neagr\de Uricani. O parte dintre societ\]ile co-merciale mari sunt amplasate tot pe teri-toriul acestui sat. Dup\ cel de-al DoileaR\zboi Mondial, satul Uricani a ]inut deraionul Ia[i [i, mai apoi, de ora[ul Ia[i. ~nanul 1968, Uricaniul a devenit sat al co-munei Miroslava. Infrastructura estefoarte bun\, satul fiind str\b\tut de [o-seaua ocolitoare a Ia[ului. Dup\ 1989,num\rul de gospod\rii a crescut semni-ficativ. Astfel, dac\ `n 1992 erau `nregis-trate 220 de gospod\rii, `n 2013 num\rulacestora a crescut la 340.

Relieful

A[ezat `n depresiunea Jijia-Bahlui,satul include `n aria sa forme de reliefspecifice C=mpiei Moldovei, ca partecomponent\ a Podi[ului Central Moldo-venesc, respectiv dealurile Holm [i Uri-cani, primul la est, al doilea la vest, cu o`n\l]ime de 120 m fiecare. Teritoriul sa-tului este traversat de r=ul Bahlui pe olungime de 3 km, de la vest la est, `ncare se vars\ p=raiele Uricani [i Ro[ioru,primul din vatra satului, al doilea dinCantacuzina. Cele dou\ dealuri formea-z\ o vale, pe fundul c\reia curge p=r=ulUricani, de 1,5 km, care `[i are izvoarele`n p\durea din sudul satului.

Solul

P\m=ntul pe care este a[ezat satul are`n componen]a sa toate categoriile de sol.

Dealul Holm este format din argil\.Aici, vechii localnici [i-au a[ezat lut\-riile, sco]=nd materia prim\ pentru case[i dependin]e. Dealul Uricani este aco-perit de un strat de cernoziom, dar unelepor]iuni au fost sp\late de vreme prinprocesul eroziunii, v\z=ndu-se argila.De aceea s-au produs unele alunec\ride teren, cum se pot vedea [i la Maldurisau `n S\r\tura lui Vasile Ni]\, ultimacauz=nd str\mutarea locuin]elor. Peambii versan]i ai Holmului se pot obser-va alunec\ri de teren, planta]iile de peace[tia av=nd tocmai rolul de a stopafenomenele de eroziune [i alunecare ap\m=ntului.

Partea cea mai joas\ de teren o re-prezint\ Lunca Bahluiului, ce se `ntinde`ntre vatra satului [i terasa medie a fa-bricii Antibiotice. Lunca Bahluiului esterodul interven]iei omului asupra naturii,din ini]iativa lui Gheorghe Simionescu,cel ce a fost c=ndva proprietar al mo[ieipe care se afl\ azi satul Uricani. P=n\atunci, aceast\ zon\ era inundabil\, al-bia R=ului Bahlui av=nd multe meandre[i b\l]i pline de pe[te. Acest teren pecare se afl\ ast\zi Lunca Bahluiului esteplin de umiditate, mai ales `n anii `n ca-re nu se fac lucr\ri agricole de toamn\.Pentru eliminarea surpluslui de ap\ s-aus\pat canale de dren, unul dintre acesteafiind folosit pentru ad\patul animalelor.Terenul dintre calea ferat\ [i iezetur\ afost des]elenit `n 1960 de fosta ~ntreprin-dere Agricol\ de Stat Ia[i, c\reia i-a [ifost `ncredin]at\ zona de c\tre ConsiliulPopular Local. Principalele culturi agri-cole de pe aceste suprafe]e sunt de gr=u,porumb [i culturile trifoliene. Mai t=rziu,terenul dintre Bahlui [i vatra satului afost transferat Cooperativei Agricole deProduc]ie, `n schimbul altor terenuri,mai slab productive.

Uricani


~n locurile cunoscute sub numele deCantacuzina [i Dediu au existat f=ne]elesatului, produc\toare de f=n de calitatesuperioar\, f=ne]e des]elenite [i replan-tate cu vi]\-de-vie.

Subsolul din Uricani nu beneficiaz\,din p\cate, de rezerve minerale de intereseconomic. ~n structura geologic\ aparefrecvent argila, p=nza freatic\ se `nt=lne[-te la piciorul pantei dealurilor, la o ad=n-

cime de 4-8 m, iar mai sus, pe panta dea-lului se afl\ la o ad=ncime de 8-15 m.

Flora [i fauna

Flora [i fauna din Uricani sunt speci-fice silvostepei. P\durea din sudul loca-lit\]ii este o adev\rat\ rezerva]ie natural\de quercinee, dar aici mai g\sim [i speciica ulmul, teiul, carpenul. Pe versantul


apusean al Holmului este o p\dure t=n\-r\, unde se g\sesc salc=mi, stejari, aluni,conifere etc. Ea a fost recent plantat\ cuscopul de a preveni eroziunea solului,fenomen evident mai ales `n locul detrecere spre satul G\ureni.

~n Cantacuzina se afl\ rezerva]ia flo-ricol\ „Valea lui David“, pe care o reg\-sim inclus\ [i `n Catalogul Na]ional alRezerva]iilor.

Gr\dinile din vatra satului sunt plan-tate cu vi]\-de-vie de soiuri nobile sauindigene, cu pomi fructiferi [i legumepentru propriul uz gospod\resc, surplu-sul fiind destinat comercializ\rii `npie]ele din apropiere.

~n c=mp `nt=lnim marile culturi degr=u, porumb, sfecl\ de zah\r, soia, ma-z\re, fasole [i cartof.

De[i vegeta]ia are specificul silvoste-pei, `n timp ea a suferit modific\ri im-portante. P\durea de stejari se `ntindepe dealurile Cruceriu [i Uricani, precum[i `n „cur\tur\“. Suprafa]a ei a fost multmai mare, dar defri[\rile au f\cut ca su-prafa]a acesteia s\ scad\.

F=nea]a satului Uricani s-a aflat `nLunca Bahluiului, `n amonte, `n partea denord-vest a satului Br\tuleni, la „LaRecea“. F=nul cules de aici era de o cali-tate inferioar\ celui din Cantacuzina. ~ngr\dinile locuitorilor g\sim acum [izmeura, cultur\ care a `nlocuit `n timpc\tina alb\ [i m\ce[ul. ~n p\dure, peterasele dintre parcelele de vie [i `nlanurile de gr=u, se g\se[te murul, iartoamna t=rziu pot fi culese coarnele [iporumbele.

Din categoria plantelor medicinale,`n Uricani se pot g\si cu u[urin]\ pojar-ni]a, menta, lum=n\rica, p\tlagina,

coada-[oricelului, sulfina, p\p\dia, urzica,brusturul, nalba, cimbri[orul, scaiul etc.

Din categoria plantelor otr\vitoare,folosite tot `n terapiile naturiste sau `nmedicina popular\, se pot g\si m\tr\-guna, cucuta, pelinul, bozul, sp=nzul,ceapa-ciorii, br=ndu[a.

Fauna cuprinde o gam\ divers\ deanimale [i p\s\ri, unele dintre ele fiindmai noi pe raza satului, a[a cum sunt fa-zanul [i c\prioara. Dintre animalele s\l-batice specifice zonei amintim: lupul,viezurele, vulpea, iepurele de c=mp [ide vizuin\ colonizat, pop=nd\ul, [oare-cele de c=mp, orbetele (c\]elul p\m=n-tului), dihorul. Prim\vara pot fi v\zutevenind `n ]\rile calde [i stabilindu-se peteritoriul comunei p\s\ri precum ber-zele [i r=ndunicile. Printre p\s\rile auto-htone se num\r\ cinteza, uliul, pi]igoiul,porumbelul s\lbatic, cioc\nitoarea, cio-c=rlia, graurul.

Cadrul istoricToponimie

Primul document `n care reg\sim nu-mele satului Uricani dateaz\ din 30iulie 1456.

~n ceea ce prive[te originea [i semni-fica]ia numelui Uricani, exist\ c=teva a-bord\ri. Pe de o parte, cuv=ntul „Uric“ar fi preluat `n limba rom=n\ din limbamaghiar\. ~n Evul Mediu, `n Moldova [iMaramure[, cuv=ntul uric era folositpentru a denumi o mo[ie boiereasc\ saum\n\stireasc\ cu privilegiu de imunitateereditar. Pe de alt\ parte, cuv=ntul maiare un sens, cel de „act de proprietate“.

Dac\ ar fi s\ avem `n vedere acestedou\ semnifica]ii, atunci Uricani a fostnumele dat oamenilor care au locuit peo mo[ie boiereasc\ ori m\n\stireasc\,iar proprietarul acelei mo[ii a avut lavremea respectiv\ un act provenind de

St=nga: Planul mo[iei Uricani (1868). Corpul A


la cancelaria domneasc\, prin care `ierau recunoscute [i `nt\rite privilegiile.Probabil c\ deosebirea acestei a[ez\ride cele din jur consta tocmai `n acestprivilegiu ereditar. Acestor locuitori lis-a spus „uricani“, adic\ „beneficiari deuric“. De la locuitori, denumirea s-a ex-tins [i la teritoriul ocupat de ace[tia.

O alt\ ipotez\ ar fi aceea c\ terme-nul de Uricani ar fi un derivat al cuv=n-tului „uric“, care pe vremuri desemnapersoana dintr-o cancelarie domneasc\`ns\rcinat\ s\ redacteze urice, numit\ [ilogof\t. Unii speciali[ti resping aceast\ipotez\, sus]in=nd c\ atunci denumireacorect\ ar fi trebuit s\ fie cea de Uricari.

Cei mai mul]i speciali[ti sunt de a-cord, `n ceea ce prive[te originea nume-lui, cu prima dintre ipotezele amintite.

Dic]ionarul Geografic al Jude]uluiIa[i, editat `n 1979, aminte[te de topo-nimul „Uricul“, desemn=nd un „deal `nC=mpia Moldovei, la sudul satului T\u-te[ti, de la 120 m altitudine“ [i „afluent alp=r=ului Valea Lupului, ce izvor\[te dinsectorul Ap\r\[ti de l=ng\ satul T\ute[ti“.~ntruc=t dealul Uric se afl\ chiar la hota-rul satului Uricani, se poate accepta [iaceast\ ipotez\, potrivit c\reia numelesatului [i cel al locuitorilor provin de laacest toponim. ~n aceast\ accep]iune,Uricani ar fi „cei care locuiesc la Uric“sau „cei care au p\m=nt la Uric“.

Primii locuitori

Cercet\rile arheologilor au atestat e-xisten]a omului `n aceste locuri `nc\ dincele mai vechi timpuri, c=nd au ap\rutprimele unelte primitive pentru o munc\rudimentar\ [i pu]in productiv\. Acesteunelte erau la `nceput f\cute din a[chii[i miez de silex. ~n Moldova, pe teraseler=urilor, arheologii au descoperit astfelde unelte primitive.

~n 1952, chiar pe actualul loc al Fa-bricii „Antibiotice“, la o ad=ncime de 10m, pe c=nd se s\pau funda]iile fabricii,s-a descoperit o a[chie masiv\, de form\oval\-ascu]it\, pe ale c\rei margini seputeau vedea urmele utiliz\rii sale. Acestartefact, al\turi de celelalte g\site `nBoto[ani, la Ghireni [i Mitoc, reprezint\cea mai veche dovad\ de existen]\ aomului, dat=nd din paleoliticul inferior(cca 200.000 `.e.n.). Istoricii au presupusc\ acea a[chie a apar]inut unor v=n\toriveni]i [i stabili]i pe malul st=ng alBahluiului, din regiunea Prutului demijloc. Pe malul drept, pe locul satuluiUricani de ast\zi, terenul ar fi fost `mp\-durit, ceea ce `nsemna c\ era bun pentruv=n\toare. Aceast\ a[chie poate fi v\zut\la Muzeul de Istorie a Moldovei din Ia[i.

Exist\ [i alte dovezi ale vie]ii ome-ne[ti pe aceste meleaguri, dat=nd dinepoci istorice diferite, pornind din pale-oliticul inferior, trec=nd prin paleoliticulmijlociu [i superior, apoi din mezolitic,neolitic [i neoliticul t=rziu. Multe dintreaceste descoperiri au fost f\cute pe teri-toriul Fabricii „Antibiotice“.

~n 1956, pe dealul Uricani s-au f\cutunele s\p\turi arheologice, prilej cu cares-a g\sit un fragment de idol din lut ars dinperioada cunoscut\ sub numele de Epocabronzului. S-a stabilit c\ acest obiectapar]inea culturii Horodi[tea-Folte[ti.Tot aici s-a g\sit o amfor\ cu decor `n re-lief, crestat, „Vasul de la Uricani pepostament“, pe care `l putem admira laMuzeul de Istorie a Moldovei din Ia[i.

Din Epoca fierului dateaz\ o serie deobiecte g\site tot `n zona Fabricii „Anti-biotice“ – urne [i alte vase. ~n Epoca fieru-lui, locuitorii se `ndeletniceau cu cre[te-rea animalelor, agricultura [i me[te[ugu-rile. Este perioada `n care au ap\rut triburi


mai puternice, constituite pe teritorii maimari [i bazate pe democra]ia militar\.

O alt\ atestare istoric\ a vie]ii pe me-leagurile Uricaniului dateaz\ din seco-lul al IV-lea. Este vorba despre resturi delocuin]e descoperite pe dealul Cimitiruluidin Uricani. Aceste locuin]e erau de faptni[te colibe de suprafa]\ [i ni[te bordeiesemi-`ngropate, de dimensiuni mici,prev\zute cu vetre simple.

Atestare documentar\

Prima atestare documentar\ a satuluiUricani poart\ data de 30 iulie 1456.Documentul provine de la domnulMoldovei Petru Voievod, care

„miluie[te pe sluga sa [i scriitorul s\uGiurge Ioan Levici cu mo[iile anumeOne[tii, la C=rlig\tura [i Vorove[tii peBahluiu, [i `ntre Bod=rca [i `ntreBr\ge[ti un loc `n pustie s\-[i fac\ sat“.

Acest document a fost prezentat `ntimpul unui proces pentru mo[iile Uri-cani, Br\tuleni, Mih\ile[ti [i Vorove[ti.Documentul a fost prezentat atunci ̀ ntr-ocopie f\cut\ de c\minarul ManolachiCodrescu. Originalul nu s-a p\strat `narhive. Se presupune c\ ar fi fost luat laplecarea din ]ar\ de c\tre c\lug\rii greci[i dus la Epitropia Sf=ntului Morm=nt.

Un alt document poart\ data de 28mai 1617 (7125) [i este p\strat `n Arhi-vele Statului din Bucure[ti, `n Colec]iaDocumente Moldovene[ti, volumul I,documentul nr. 4, `n original. El este rupt,dar are un sigiul aplicat. Con]inutul acestuidocument spune a[a:

„†Eu Iona[co, f(eci)orul (loc rupt)Nastasiei den Uricani, nepot de sor\ luiFarc\, martor(isesce)u `nsim pre minecu acest zapis al mieu, de nimenenevoit, (c\ am v\n)dut parte de ocin\den sat den Urecheani dimisale l(ui)Miron Barnovschii starostei de Cern\u]i[i am luat la ... (loc rupt) lui 1 calmurgu, breaz, p\ntenog, pre] dreptcincispreze(ce) taleri. {i la tocmalanoastr\ au fost: Marco samagi(ul di)n(t)\rg din Ia[i [i Manolachii negu]\toriul[i Grigorie Duvalmul [i mul]i oamenibuni den t=rg [i de la ]ar\. }i den-tra-acestu zapis ca sa-[i a(i)b\ (omisiune) a-[i face zapis domnescu, ca s\ se [tie“.

„U las va leat (`n Ia[i, `n anul...)7125 • 1617 mai, 28, 7 taleri tij daleste mi Bozincovi (7 taleri de Bozinmi-au dat de asemenea).“

Rezerva]iile naturale P\durea Uricani[i Valea lui David, precum [i istoriculpodgoriei Uricani sunt descrise pe larg`n capitolul dedicat poten]ialului turistical comunei Miroslava.


Satul Vorove[ti este situat la 8 km decentrul comunei Miroslava, pe drumul ju-de]ean ce leag\ Ia[ul de Voine[ti. Pentru aajunge de la Prim\rie la Vorove[ti se tra-verseaz\ [i satul Valea Ursului, ce face partetot din comuna Miroslava. Vorove[tiulavea, `n primii ani de dup\ Revolu]ia din1989, 240 de gospod\rii. Num\rul aces-tora a crescut `n 2013 la 352.

Cadrul istoric

Dup\ documentele istorice existente,satul Vorove[ti pare s\ fie cea mai vechea[ezare de pe teritoriul fostei comuneUricani. Numele de Vorove[ti apare ̀ n hri-soave `nc\ din prima jum\tate a secoluluial XV-lea, `nainte de {tefan cel Mare.

Documentul (uricul) lui {tefan celMare din 1459, septembrie 3, confirm\boierului Go[til\, printre alte sate [i mo-[ii, [i s\li[tea „unde au fost Vorove[tii“.Din acest uric ar reie[i c\ Vorove[tiul

disp\ruse ca sat [i nu mai era dec=t os\li[te, adic\ un loc de sat.

La 28 ianuarie 1518, {tef\ni]\ Vod\`nt\re[te st\p=nirea episcopiei R\d\u]ilor,`ntre altele [i asupra pris\cii din hotarulVorove[tilor cump\rat\ de Pahomne, epis-copul de R\d\u]i, de la P\tru Vartic cu200 de zlo]i t\t\re[ti.

~ntre timp, schimb=ndu-se domnul,c\lug\rii ob]in acela[i privilegiu [i de lanoul domn Radu Minhea Voevod la1623, decembrie 1, Ia[i:

„Am dat aceast\ carte a domnieimele rug\torilor no[tri c\lug\ri de laSf=nta M\n\stire Galata [i v\tafului lordin satul Vorove[ti care este `n ]inutulC=rlig\turii, pentru ca, oric=]i oamenior veni acolo `n sat [i nu vor fi `nscri[i`n pravile, [i oamenii din alt\ ]ar\, russau leh sau unguri sau valahi, ori celimb\ va fi, s\ aib\ de la domnia measlobozenii de trei ani, nici bir s\ nudea, nici ilie[ (dare perceput\ pentru

Vorove[ti


cereale – n. red.) s\ nu pl\teasc\, nici50 sapiri, nici sulgiu de vachi [i nici oangherie s\ nu dea p=n\ c=nd se vor`mplini acei ani mai sus numi]i. Pentruaceasta [i tu mare v\taf din acel ]inut,globnici (pl\titori de amenzi pentrudelicte – n. red.) [i potvodari (pres-tatori de c\r\u[ie – n. red.) ori cl\caris\ nu tulbura]i acel sat. Numai dac\ sevor afla ni[te oameni r\i, ho]i saut=lhari, pe ace[tia s\ aib\ ai prinde [iaduce la domnia mea. A[a s\ [ti]i.Altfel s\ nu face]i.“

Nu se [tie c=]i oameni vor fi venit dinalte ]\ri sau din Valahia `n Vorove[ti, `nurma privilegiului de slobozenie, [i nici`n ce condi]ii `[i vor fi dus via]a iobagiim\n\stirii Galata. Se [tie `ns\ c\ `n 1760locuitorii satului Vorove[ti n-au ie[it s\presteze claca stabilit\ prin hrisovul luiConstantin Mavrocordat, `nc=t arhiman-dritul Procopie, egumenul m\n\stiriiGalata, cere [i ob]ine de la domnitorulIoan Calimachie, la 16 august 1760,carte prin care domnul porunce[te:

„Ori pe cine va primi om la mo[iasfintei m\n\stiri Vorove[ti s\ aib\ a luadijma de a zeci din toate dup\ obiceiu [iorice suflet va fi `mpotrivitoriu pentrudijm\ s` nu fie; cum [i de cas\ s\ aib\ ada pe an de toat\ casa c=te un leu, saulucru de c=te 12 zile, [ase zile de var\ [i[ase zile de iarn\ dup\ hotr\r=rea testa-mentului.“

Vorove[tii mai sunt pomeni]i [i `ntr-ohotarnic\ din 1776 care stabile[te hota-rele dintre Br\tuleni, Uircani, Vorove[ti[i Mih\ile[ti.

Dup\ un `nscris de pe cartea de ritu-al „Apostolul“ din biserica din Vorove[ti,`n anul 1768 a fost construit\ bisericadin acest sat.

Catagrafia (recens\m=ntul) din 1820`nregistreaz\ pe nume to]i locuitorii sa-tului, categorisi]i dup\ situa]ia lor fiscal\

[i social\. Satul Vorove[ti, din ocolul Codru,]inutul Ia[i (c\ci ]inutul C=rlig\tura se des-fiin]ase) avea 25 de pl\titori de biruri, zi[i[i birnici, 8 v\duve, 7 slugi ale mo[iei,dou\ slugi ale lui Costandache v\taf decl\ca[i, o slug\ a banului Mihalache, unaa postelnicului Mavrocordat, 4 supu[i laDeliba[a, un argat, un vier al ofi]eruluiRu[\], un vier al lui Condurache, doi ru[iarga]i, trei rupta[i ai vistieriei, un grec(supus str\in), 11 cl\ca[i de }arigrad, ungrec or=ndar la mo[iei, unul cu bir de t=r-gu[or (Nicolina), doi preo]i, un dasc\l [iun jidov or=ndar (c=rciumar). Dreptul dea ]ine c=rcium\ `l avea numai proprietarulmo[iei [i acesta o d\dea `n arend\.

Dac\ se urm\re[te numele locuitori-lor satului Vorove[ti dup\ catagrafia din1820 [i cele care au urmat, se constat\c\, `ntr-adev\r, `n urma c\r]ii domne[tidin 1623, aici poposiser\ [i se a[ezaser\oameni ven]i de peste hotare. Astfel, ca-tagrafia `nregistreaz\ 4 capi de familie(darnici), care se numeau: Rus, probabilde etnie rus\, plus doi ru[i a[eza]i de cu-r=nd [i scuti]i de bir neav=nd 3 ani ve-chime, Urachi (Ursachi?) [i Cozma, apoidou\ familii cu numele de Ungureanu,ar\t=nd c\ ace[tia veniser\ de pestemun]i, chiar dac\ nu erau unguri. Unuldintre cl\ca[i se numea Simion T\tarcea,fapt ce arat\ c\ era de origine t\tar\.Apoi figurau familiiile Marcan, Mutihac,V=ntuleac, V=tulec [i V=scan. Ultimiipar a fi nord-bucovineni. Recens\m=n-tul nu d\ numele de familie al tuturor lo-cuitorilor. Pentru cei mai mul]i se indic\ai cui sunt – de pild\: a lui Anton, a luiVasile etc. – sau li se indic\ meseria:Ciobanu, Chelaru, Vieru etc. Unii suntnumi]i dup\ defectele fizice: {tirbu,Invalidu etc. Cei ce nu erau `nsura]i sunttrecu]i to]i cu atributul „burlac“, ce devi-ne mai apoi numele de familie Burlacu.~n total, `n 1820, `n Vorove[ti locuiau 67de gospodari capi de familie [i 7 v\duve.


Catagrafia din 1832 `nregistreaz\ ocre[tere a popula]iei. Astfel, cifratotal\ se ridic\ la 81 de capide familie [i 9 v\duve.Num\rul birnicilor cre[-te la 70. Aceast\ cre[terea celor pl\titori de bir seexplic\ prin noua legis-la]ie. Din 1832 intrase `nvigoare Regulamentul Orga-nic sau prima Constitu]ie a ]\rii,prin care se desfiin]au diferitelecategorii de scuti]i: slugile mo-[iei, cl\ca[ii, d\r\barii, f=narii, po-darii, c\rbunarii etc., to]i ace[tiafiind trecu]i `n r=ndul birnicilor.R\m=neau scuti]i de impoziteprivilegia]ii: c\pitanii, vel c\pi-tanii, postelnicii, vornicii depoart\, preo]ii, diaconii, das-c\lii, b\tr=nii neputincio[i [iv\duvele. Conform acestuirecens\m=nt din 1832, `nVorove[ti erau trei ma-zili: Enachi, feciorullui Vlad Condre,Neculai Bogza [i{tefan, fiul preotu-lui Vasile. Ca [i `n1820, num\rul preo-]ilor era [i acum dedoi. Ace[tia se numeaupreotul Vasile(trecut ca fiul

preotului Pavel Dacot\) [i fiul s\uConstantin. De asemenea, existaudoi dasc\li: T\nase, fiul preotului

Vasile, care era [i `n 1820, [iSimion, fiul lui Grigore Hlib\.Recens\m=ntul mai indica

[i prezen]a a patru b\tr=ni[i nou\ v\duve.

Locuin]ele dinacele vremuri erau

ni[te bordeie, u[or de f\cut[i lesne de p\r\sit. Prin-

cipalul avut `l reprezentau vitele.Catagrafia din 1832 are o serie dedezavantaje, pentru c\ nu cuprindealte date de identificare ale locuito-rilor, `n afar\ de numele de botez. ~ngeneral, se arat\ al cui fiu este locui-torul respectiv, men]ion=ndu-se nu-

mele de familie al tat\lui. Se g\sesc [i familii noi,

precum: G\duian, Pascal,Bordei, Zv\tu, Jogureanu,

Rusu, Tanana,Pl\cint\, Zaim,

S\ceanu, Bucur,Nicoar\,

Grigora[, {tirbu,Cozma, Ene,

Jurbureanu, Prodan,R\stoac\, Bejan,Turcuman, Te[u,

Rogojin\, D\r=ng\,Deliu, }=rlea,

Cocoarce, Condre,Bogza, Florea,

Lupa[cu, Ghime[,Chiriac etc.

~n 1838 s-a rea-lizat un nou re-cens\m=nt, iar `nVorove[ti erau

60 de birnici, 4 b\tr=ni, 4 v\duve,2 preo]i

Monument dedicat

solda]ilor dinVorove[ticare [i-au

pierdut via]a`n Primul

R\zboiMondial


(preotul Constantin [i fratele s\u preotulVasile). Dasc\lul T\nase murise, iar `nlocul lui era dasc\lul Alexandru, fiulpreotului Constantin. Apar nume noi defamilie: Pintea (vornicul), T\b\rean,Alutai, Suseac, Cacer, Darie, Morariu,Grecu, Trohin, Harpagic, Munteanu,Lungu. Nu se mai inventariaz\ dec=t unmazil (Enachi, fiul lui Condre Vasile).

Datele `nregistrate la recens\m=ntuldin 1845 nu difer\ considerabil de celede la catagrafia din 1832, ceea ce dove-de[te c\ popula]ia devine mai stabil\.Num\rul birnicilor r\m=ne cam acela[i,apar nume de familii noi: Prisca,Mustea]\ (aceasta era porecla lui Ion alui Trifan), Dalcu (poreclit Deliu). Fami-lia Tanana provine, de asemenea, dinporecl\ (Constantin a lui Ion T\nase zisTanana). Apare [i familia Timofte (Toadera lui Timofte zis Andrei). Se `nregistreaz\[i cei nou veni]i: Ioni]\ Chelariu dinRuginoasa, Dumitru Bodescu dinMedeleni, Dumitra[cu – fiul lui Jitariudin Dume[ti.

Preo]i sunt tot cei doi fra]i din 1838,dintre care Vasile este trecut ca b\tr=n.Apare un v\taf la mo[ie, Vasile Simion,probabil fiu al dasc\lului Simion Hlihor.Preo]ii [i dasc\lii bisericii erau singuriic\rturari ai satului, iar cartea se `nv\]anumai `n familie, de aceea `n slujbabisericii se aflau cei din aceea[i familie,conducerea bisericii transmi]=ndu-sedin tat\ `n fiu. Cei ce nu puteau ajungepreo]i r\m=neau dasc\li. ~n satele decl\ca[i acest lucru era mult mai frecventdec=t `n satele de r\ze[i, pentru c\ ioba-gii nu puteau `nv\]a carte. ~n satele der\ze[ti se putea g\si oric=nd un ambi]ioscare s\ `[i `nve]e copiii carte pentru adeveni preo]i.

O alt\ explica]ie pentru acest lucruconsta `n faptul c\ `n satele de cl\ca[i

erau adu[i ca preo]i fii de r\ze[i sau chiarde mazili, c\ci preo]ii nu erau obliga]i laclac\. De aceea, `n 1832 recens\m=ntulne indic\ la mazili pe {tefan, fiul preo-tului Vasile, care probabil, prin tat\l s\u,era mazil.

Dup\ Revolu]ia din 1848, dorin]a deeliberare [i ̀ mpropriet\rire a ]\ranilor cl\-ca[i devenea tot mai insistent\. Iob\gianu mai putea dura mult\ vreme. Ideilede egalitate ale Revolu]iei Franceze ser\sp=ndiser\ `n toat\ Europa. Tineriipleca]i la studii aduc cu ei aceste idei [i`n }\rile Rom=ne.

Reforma agrar\ din 1864 a tranfor-mat cl\ca[ii `n st\p=ni ai p\m=nturilorpe care le munceau. Nu exist\ docu-mente pentru a se stabili cu certitudinecine a primit p\m=nt [i mai ales ce su-prafa]\. Prin procesul de `mpropriet\rires-au stabilit [i vetrele satelor de cl\ca[i.Aceste sate au luat fiin]\ `n v\i, nu peterenurile prielnice agriculturii. Astfel desate sunt Uricani, G\ureni, Proselnici,Br\tuleni.

Vatra satului Vorove[ti se situa apro-ximativ `n mijlocul satului de ast\zi, lapoduri, unde a func]ionat `ncep=nd din1865 [coala. Biserica era oarecum izo-lat\ [i nu este exclus s\ se fi construitchiar pe locul unde se g\sea m\n\stirea`nfiin]at\ de protopopul Ia[ului, Ioil. Do-vada faptului c\ Vorove[ti este un sat decl\ca[i este forma neregulat\, aproaperotund\ a gr\dinilor. Cl\ca[ii `mproprie-t\ri]i atunci foloseau spinii pentru a-[idelimita gr\dina. ~nc\ nu se punea pro-blema unei sistematiz\ri a satului [i a uneialinieri a terenurilor pentru gr\din\.

~nfiin]area [i dezvoltarea satului sebazeaz\ pe existen]a unor condi]ii priel-nice pentru albin\rit. Chiar `n actul de la1434, prin care se constituie prima a[e-zare, aici se men]ioneaz\ existen]a unei


pris\ci (prisaca lui Giurgiu cel Negru).Pe l=ng\ albin\rit, primii locuitori se o-cupau de cre[terea vitelor [i cu agricul-tura. ~ntr-o statistic\ din anul 1851 lo-cuitorii din Vorove[ti figurau cu 50 def\lci de ar\tur\, 25 de f\lci de ima[, 30de f\lci de f=nea]\. De asemenea, de]i-neau: 10 boi, 6 cai, 50 de animale detamazl=c [i 40 de oi. Boierul proprietardin acele vremuri de]inea: 26 de f\lcide gr=u, 20 de f\lci de porumb, 6 f\lcide secar\, 6 f\lci de orz, 4 f\lci deov\z, 20 de f\lci de ima[, 70 de f\lci def=nea]\, 38 de boi, 5 cai, 45 de vite.Deci, locuitorii cl\ca[i nu erau prea`nst\ri]i.

O alt\ `ndeletnicire veche a locuito-rilor a fost cultivarea vi]ei-de-vie. Exis-ten]a viilor `n Vorove[ti este atestat\ dehrisovul de dona]ie al domnului Petre{chiopu din 1578, prin care acestad\ruie[te m\n\stirii Galata Vorove[tii cuvii [i Mih\ile[tii cu mori, iar `n catastifulm\n\stirii Galata din 4 noiembrie 1588sunt `nregistrate 5 f\lci de vie, 38 bu]ide vin de Contari [i 4 bu]i cu vin deVorove[ti. Dup\ obiceiul p\m=ntului,care era legea la vremea aceea, dac\cineva defri[a o anumit\ suprafa]\ deteren de pe mo[ie str\in\ [i o planta cuvie sau livad\, devenea st\p=nul viei saulivezii, d=nd zeciuial\ din produse.Terenul acesta putea fi l\sat mo[tenireurma[ilor sau putea fi v=ndut. Conformstatisticilor din 1851, `n Vorove[ti exis-tau 8 pogoane de vie.

{coala din Vorove[ti de-a lungul istoriei

Modernizarea mediului rural rom=-nesc s-a declan[at dup\ Unirea Princi-patelor `n 1859. La 25 noiembrie 1864,

Alexandru Ioan Cuza a promulgat LegeaInstruc]iunii Publice nr. 1159. La numaic=teva luni de la apari]ia acestei legi aluat fiin]\ {coala Primar\ din Vorove[ti.Se p\streaz\ [i ast\zi `n Arhivele Na]io-nale din Ia[i documente din 1870 ale{colii Primare din Vorove[ti.

Primul `nv\]\tor a fost Ion Urm\, `nv=rst\ de 23 de ani, fiind atestat la datade 20 martie 1869. ~n prima clas\ de e-levi se aflau 22 de copii. De[i [coala era`ntre]inut\ de comun\, nu avea unspa]iu propriu, func]ion=nd `ntr-o cl\di-re `nchiriat\ `n mijlocului satului, la po-duri, pe unde se g\se[te azi casa `n carelocuie[te Nicolae Mutihac, urma[ al luiCostache Radu Mutihac. Acest spa]iu `ncare se desf\[ura activitatea [colar\ a-vea condi]ii improprii. ~n arhive exist\ ocoresponden]\ purtat\ de primul `nv\-]\tor, Ion Urm\, cu organele comunale[i jude]ene.

Scrisoarea nr. 11, 27 ianuarie 1870

„Domnule RevidioreSubsemnatul ~nv\]etoriu cu onore

v\ facu cunoscutu c= localulu de[col\ e forte r\u `nc=tu imposibilu asta `n elu cinsprideci momenti pibanc\ unde spotu nenoroci copii.Cutote c\ suntu mul]i din ei lipsi]u de`mbr\c\minte; a[a daru ve]u [ti DleRevidiore c\ nu mai potu ]ine clasu `naseminea od\i. C=tu va fi geru, `nse[colarii au p\r\situ [cola mai `nainte:pentru care v\ rog pe dvs a regula ceve]u g\si de cuviin]e“

SS ~nv. Ion Urm\

Referatul `nv\]\torului Ion Urm\c\tre Inspectoratul {colar Ia[i,

10 septembrie 1870„Timpul `nceperii claselor pentru

anul [colar 1870-1871 fiind verbalprecis de D-voastr\ la 1 septembrie,


nu au avut valoare din cause c\ Dluprimariu au negrijat cu des\v=r[ire ne-f\c=ndu cel mai micu objectu ba chiarnici casa a `nchirie pentru [cola.

Prezent=ndum\ la 1 septembrie dea’mi (`nchirie) de cele necesare pentrustudiu [i de ami `nchirie un alt local,c\ci actualul este incapabel pentru[coal\ dup\ cum [i Dlu Revidiore dinpartea Consiliului Jude]ean la declaratprin adrese Dlu Prmare `mi r\spundec\ au `nchiriat tot acest local [i c\ altulnu voesce. ~n casul acest eu `nsumiam fost forsat a merge la Dlu CostacheBiteadu [i a `nchirie cassele Dsaleafl`toare `n comun\, singure mai capa-bile [i apoi spuind Dlui Primari despreacesta `mi r\spunde c\ nu voesce a [cic\ el are ordin de la Dlui Sub Prefectua m\ da afar\ din cassa `n care staufiind destinat\ a r\m=ne pentru classe[u eu a fi mutat `n alt\; au `n casulacesta [i merg=ndu la cancilaria SubPrefacturii, Dlu Subprefect nu numaic\ nu au voitu a primi adresa, dar ordo-n=nd unui doroban] mau dat afar\.

A[ia dar Dle Inspectore ve rog alua m\surile care ve]u crede mai bune`n satisfacerea me; c\ci trist\ pozi]ieam ajuns noi `nve]\torii, care ve sala-riza ai lumina poporul. Cum am maiave curagiul a ne presenta `nainteapoporului [i a copiilor lor ca pata]i, decine? De un sub Prefect, de un omucare nu se interese nici de cum deeduca]ia statului, dup\ cum am `n]elesdin cuvintele esprimate c\tre mine.

Primi]i Dle inspectore, ~ncredin]a-rea osebitei mele considera]i“.

~nv. SS Ion Urm\

La [coala din Vorove[ti `nv\]au [icopii din Uricani, din Br\tuleni [i dinD=rjeni, unde `nc\ nu erau [coli, a[acum rezult\ dintr-un raport `naintatRevizoratului [colar de acela[i `nv\]\tor,la sf=r[itul anului [colar 1869-1870.

Catalogul generalAlu eleviloru din comuna Vorove[ti

Plasa Stavnicu Districtul Ia[i privindunotele semestrale [i ale EssamenuluiSemestrului al II-lea 1869-1870

Clasa I

Clasa a II-aa

Obiecte: Cunoa[terea literelor, Sila-bisirea, Lectura, Claculul, Rug\]iuni sauno]iuni din istoria sacr\, Scrierea, Con-duita

Note: 5-10

Nr.

ord.

Numele [ i

prenumeleData na[terii

Locul

na[terii

Ab-

sen]e

1Dumitra[cu

Vasile1858, aug. 14 Vorove[ti 30

2Maneta

Ionu1859, iunie 26 Ia[i 73

3Popovici

Necolai1859, mai 18 Uricani 61

4Rusu

Ghiorghi1857, iulie 29 Vorove[ti 34

5Tabacariu

Ioanu1858, sept. 15 Vorove[ti 35

Nr.

ord.

Numele

[ i prenumeleData na[terii

Locul

na[terii

Ab-

sen]e

1Bejenariu

Gheorghe1859, martie 18 Uricani 86

2 Bor[u Ionu 1862, dec. 12 Dârjani 95

3Ciubotariu

Alexandru1859, aprilie 14 Vorove[ti 49

4 Cojocariu Petru 1859, sept. 10 Vorove[ti 86

5Culiceno

Dimitrie1863, iunie 2 Ia[ii 8

6 Ciubotariu Ion 1860, dec. 18 Vorove[ti 34

7 Doroftei Grigori 1860, sept. 16 Uricani 70

8Horaicu

Constantin1852, oct. 24 Uricani 87

9 Merticu Petru 1859, mai 17 Uricani 68

10 Nani Ionu 1858, nov. 20 Uricani 87

11 Ni]e Constantin 1860, martie 15 Dârjani 114

12 Popovici Ionu 1858, iunie 9 Dârjani 53

13 St\nil\ Ionu 1861, iulie 4 Br\tuleni 57

14Scor]ariu

Ghiorghi1858, febr. 15 Br\tuleni 30

15Ungureanu

Ghiorghi1859, martie 17 Vorove[ti 59

16Vasiliu

Gheorghi1857, dec. 13 Vorove[ti 112

[coala [i care nu vor fi av=nd fra]i cares\ frecventeze [coala“.

~ntr-o situa]ie din noiembrie 1882,`nv\]\torul C. Grigoriu men]ioneaz\ c\`n luna noiembrie au fost 34 de elevi `n-scri[i, dar doar 24 de copii au frecventatcursurile [colii. „Popula]ia [colei ar pu-tea fi `ndoit\ de mare dac\ s’ar urm\ri [is’ar `mplini avertismentele ce se distri-buescu [i dac\ ar fi o esecu]iune pentruelevii din cotuna Uricani care facu ma-joritatea [colei [i care frecventeaz\doarte neregulatu“, men]ioneaz\ acela[i`nv\]\tor. ~ntr-un alt proces-verbal de in-spec]ie din octombrie 1887 se men]io-neaz\ c\ `n acel moment de[i erau `n-scri[i 31 de elevi, doar 8 erau prezen]i.

Fa]\ de anul 1865, data introducerii`nv\]\m=ntului obligatoriu, au `nceput s\se fac\ o serie de progrese. La 1906 s-aconstruit o cl\dire proprie pentru [coal\,care mai exist\ [i ast\zi. ~n ceea ce `iprive[te pe locuitori, ace[tia [i-au ridicatcase modeste. Niciuna dintre locuin]eleconstruite atunci nu mai exist\ ast\zi.

Anul 1907, agitat pentru alte melea-guri, din pricina r\scoalei ]\r\ne[ti pen-tru p\m=nt, a fost unul f\r\ incidentepentru satul Vorove[ti. Locuitorii de aici`[i vedeau lini[ti]i de treab\. Cei maimul]i lucrau pe mo[ia boiereasc\, darnu `n calitate de cl\ca[i, ci ca ]\rani li-

beri. P\m=ntul propriu era lucrat destulde rudimentar, iar nivelul de trai erafoarte redus, `ntruc=t popula]ia era s\-rac\. Portul obi[nuit era format din i]ari[i c\ma[\. De obicei acestea erau con-fec]ionate din c=nep\, iar `n picioare oa-menii se `nc\l]au cu opinci. Iarna, local-nicii purtau pantaloni [i sumane f\cutedin [iac ]esut `n cas\ sau cojace, iar pecap aveau c\ciuli din blan\ de oaie.

Via]a `n Vorove[ti`n urm\ cu un secol

Duminica, pe toloaca acoperit\ deiarb\ din mijlocul satului, pe o banc\improvizat\, se a[ezau cei doi l\utari aisatului, Petrea L\u [i Lucachi, tocmi]i defl\c\i, unul scripcar, cel\lalt cobzar.

Iarna, putem spune c\ oamenii a-proape hibernau. ~n afar\ de munca de`ngrijire a vitelor, nu existau alte treburimajore. Cei mai mul]i `[i petreceau iar-na `n familie, `ngr\m\dindu-se `ntr-o ca-mer\, `n jurul plitei la care se [i g\teasau la gura sobei `n care focul se f\ceamai mult cu strujeni. Dar, la venirea pri-m\verii, to]i ace[ti oameni `ncepeau tre-burile gospod\re[ti. Munca la c=mp `n-cepea cu aratul [i sem\natul. Urma apoisezonul pr\[itului, c=nd ]\ranii, `n grupuri

~n anul 1882, `nv\]\tor la {coala dinVorove[ti era Constantin Grigoriu, fiu alsatului. Acesta a r\mas `n Vorove[ti p=n\la finalul vie]ii sale, fiind `nmorm=ntat `ncimitirul din jurul bisericii. Are un mo-nument cu cruce de marmur\ alb\. ~n-v\]\torul Grigoriu a intervenit `n disputaamplas\rii [colii. {coala a fost `mpro-priet\rit\ cu un hectar [i jum\tate de p\-m=nt `n sat [i cu cca 4 hectare `n Arcaci`n 1864, iar `n 1906 s-a ridicat [i cl\di-rea [colii. Terenul [colii din Arcaci se `n-vecina cu via de la Gloduri, cu islazulcomunal [i cu terenul s\tenilor T.Th.Gavril [i V.I. Dumitra[cu. Datele arat\c\ [coala era construit\ din ceamur, a-coperi[ul – din tabl\, iar cl\direa avea osal\ de clas\ [i patru camere.

Satul Vorove[ti este men]ionat `nDic]ionarul geografic al jude]ului Ia[i din1888, `ntocmit de C. Chiri]\, [i `n Mareledic]ionar grafic al Rom=niei din 1901, casat component al comunei Miroslava,plasa Stavnic, jude]ul Ia[i, cu o popula]iede 60 de familii [i 267 de suflete.

~n diversele documente ale vremii sepomene[te de multe ori de „comuna“Vorove[ti `n loc de satul sau cotunulVorove[ti. Nu exist\ documente care s\dovedeasc\ faptul c\ Vorove[ti ar fi fostcomun\. El a apar]inut fie de comunaUricani, fie de comuna Miroslava, sin-gurele sate care au fost sedii comunale.

Dup\ introducerea `nv\]\m=ntuluiprimar obligatoriu, popula]ia satului aprimit o mai bun\ educa]ie, iar Voro-ve[tiul a `nceput s\ capete alt\ `nf\]i-[are. Satul era un fel de centru [colarpentru cei din Uricani, Br\tuleni [iD=rjeni (Bogd\ne[ti).

Trebuie precizat faptul c\, `n primeledou\ decenii de la `nfiin]are, [coala afost frecventat\ doar de b\ie]i, chiardac\ la nivel statal existau directive princare se insista s\ existe [i clase de fete.Lumea satului a r\mas `ns\ reticent\ laaceste sugestii. Fetele nu mergeau la cusuri,b\ie]ii se obi[nuiau greu cu mersul la[coal\, iar p\rin]ii nu erau interesa]i s\trimit\ copiii la studii. Absenteismul erafoarte ridicat, dup\ cum se poate obser-va din tabelele prezentate anterior. Si-tua]ia nu s-a `mbun\t\]it nici `n urm\-torii ani, dup\ cum se poate vedea dintr-un proces-verbal de inspec]ie din 16noiembrie 1882. Inspectorul [colar C.Chiri]\ consemneaz\:

Clasa I: 14 b\ie]i [i 4 feteClasa a II-a: 5 b\ie]iClasa a III-a 7 b\ie]iClasa a IV-a: 4 b\ie]iTotal: 30 b\ie]i + 4 fete = 34, din care

frecventeaz\ [coala doar 5 b\ie]i [i 4fete „nu urmeaz\ de locu“.

Dup\ cum se poate observa, feteleerau doar `nscrise la [coal\, dar ele nuau frecventat cursurile. Acela[i inspectorad\uga: „Pentru fete se vor urm\ri nu-mai pe acelea din cotuna unde este

Istoricul satelor 3130 Istoricul satelor

Dreapta: fragment din catapeteasma

bisericii din satul Vorove[ti


de 4-5, de diminea]\ p=n\ la apusulsoarelui, cu o pauz\ scurt\ de luat masa,cur\]au de buruian\ c=mpurile de po-rumb. Apoi venea vremea recoltei, a c\-ratului [i desf\catului porumbului.Toamna `nsemna nu doar vremea recol-tei, ci [i vremea cl\cilor. }\ranii st\teaup=n\ seara t=rziu la cl\cile de desf\catporumb ce se organizau la casa vreunuiadintre ei. Aceste momente erau printrecele mai frumoase din via]a satului. Seadunau c=te 10-20 de tineri, fete [ib\ie]i, care `mpleteu munca cu glumele,c=ntecele [i povestirile. Acum se aflautoate nout\]ile din sat: cine a mai n\s-cut, cine a murit, cine urmeaz\ s\ se c\-s\toreasc\ [i multe altele. Din timp `ntimp, gazda `i cinstea pe cl\ca[i cu tul-burel [i se mai `ncingea c=te o hor\ `nritmul muzicii de fluier sau armonic\,instrumente care nu lipseau de la cl\ci.

Cu trecerea timpului, unii dintre lo-calnici, cu spirit `ntreprinz\tor, s-au `m-prumutat la b\nci [i au reu[it s\ cumpe-re p\m=nt de la boieri. Dar a venitcumplita criz\ economic\, iar `n 1929

]\ranii datornici nu au putut s\ maiachite ratele [i dob=nzile la b\nci.

A urmat legea conversiunii, prin carese anula cea mai mare parte a datoriei.}\ranii au reu[it s\ `[i `ntemeieze gos-pod\rii `nst\rite, ap\r=nd astfel [i ]\raniiboga]i. La marginea satului existau gr\-dini chiar [i de c=teva hectare fiecare,a[a cum erau cele ale lui NicolaeBahrin, Gheorghe Dr\ncianu, Ion Radu,Gheorghe Radu etc. P=n\ `n 1941 aufost vremuri bune. Mul]i localnici [i-auridicat case noi, mai spa]ioase, pe carele-au acoperit cu tabl\ sau chiar ]igl\.S-a `nmul]it num\rul de animale pe capde gospod\rie.

Tot acest progres s-a sim]it [i `n via]asocial-cultural\. Au plecat primii copiila [coala secundar\ – ini]ial, doar trei.Ionel Bulba[a, fiul factorului po[tal, aurmat {coala de Agricultur\ de laMiroslava, Teodor Dumitra[cu a intrat la{coala de C=nt\re]i ([coala de dasc\li) [iVasile Mutihac a intrat la Seminarul„Veniamin Costache“ din Ia[i. Cei maimul]i dintre copii au r\mas `ns\ acas\


l=ng\ p\rin]i, din cauza mentalit\]ii ]\ra-nului rom=n de a-[i p\stra copiii aproa-pe. Tinerii pleca]i din sat la [coli se`ntorceau periodic `n vacan]e [i partici-pau la via]a satului al\turi de ceilal]i.

Munca la c=mp era `ns\ grea, se f\ceanumai cu trac]iune animal\, iar produc]iaera foarte sc\zut\. De multe ori, agoni-seala dintr-o var\ nu ajungea familiilorp=n\ `n anul urm\tor. C=nd a `nceput celde-al Doilea R\zboi Mondial, b\rba]iitineri au fost chema]i la arme, iar ceir\ma[i au `ncercat s\-i suplineasc\ pe ceipleca]i. Din p\cate, mul]i dintre cei ple-ca]i la oaste nu s-au mai `ntors. Dintreace[tia, `i amintim pe: Burda Gheorghe,M\m\lig\ Petru, Mutihac Gheorghe, R.Constantin, Dr\ncianu Gheorghe, TananaDumitru, Dumitra[cu Gheorghe, T\taruConstantin, Mustea]\ Neculai, GavrilToader, Grigora[ Pavel, Hriscu Vasile,Constantinescu Vasile, Mustea]\ Constan-tin, Timofte Neculae, V\caru Vasile, V\caruGheorghe, L\u Florea, Mutihac Constantin,Tanana Vasile, For\scu Nicolae.

~n 1930, satul Vorove[ti avea 527 delocuitori [i aproximativ 120 de case. So-lul pe care se afl\ satul Vorove[ti estealc\tuit din hum\ pe care localnicii oexploatau, form=nd „hum\riile“. Acestmaterial a fost folosit la ornamentareaanumitor p\r]i ale locuin]elor, `n speciala prispelor. Huma – sau argila – este unmaterial cu o vechime de aproximativ10 milioane de ani [i, din punct de vede-re geologic, apar]ine Stadiului sarma]ian.

Casele din anii 1930 erau s\r\c\-cioase, construite din ceamur, cu care se`nvelea o `mpletitur\ din nuiele sau seumplea un spa]iu dintre dou\ [iruri delea]uri paralele fixate `n furci din lemntare, `n special stejar, bine `nfipte `n p\-m=nt [i care formau scheletul de rezis-ten]\. Acoperi[ul era f\cut din stuf, paiesau rogoz. Din timp `n timp, se ad\ugac=te un nou strat de paie peste cel exis-

tent, iar acoperi[ul devenea din ce `n cemai gros [i se `n\l]a, c\p\t=nd o form\aproape ascu]it\, conic-trapezoidal\.

Dintre aceste locuin]e, cele mai mul-te aveau o singur\ camer\ de locuit [i otind\ care se `nchidea cu o u[\ prev\zut\pe din\untru cu un z\vor de lemn. Peafar\, casa era `nconjurat\ pe trei laturi deo prisp\ de lut. Astfel de locuin]e eraucasa B\rb\c\ri]ei, mai jos de [coal\, pedrumul ce urc\ spre biseric\, precum [icasele lui Vasile Constantinescu sauLaz\r Condrea. Din p\cate, ast\zi nu amai supravie]uit niciuna dintre acestelocuin]e. ~n col]ul sud-vestic al satului seg\sea `n jurul anilor 1930 o locuin]\dintre cele mai primitive, un bordei dep\m=nt, locuit de o femeie s\rac\, penumele ei Bold\nica.

O cas\ mai deosebit\, construit\ dinc\r\mid\, a fost ridicat\ de un soi deboierna[, Sandu Grigoriu, fiul `nv\]\to-rului C. Grigoriu. Aceasta a devenit cas\parohial\, dar nu a fost locuit\, `ntruc=tpreo]ii preferau s\ tr\iasc\ `n Ia[i, venind`n Vorove[ti doar pentru slujbele din zilelede s\rb\toare sau c=nd erau chema]i la`nmorm=nt\ri, cununii ori praznice.

Spre sf=r[itul deceniilor ’20-’30, celce st\p=nea via de la Gloduri, pe numeles\u V\idianu, a construit o cas\ cu etaj,foi[or [i teras\, drept locuin]\ de odihn\.~n mijlocul satului, el a mai ridicat o cl\-dire temeinic\, acoperit\ cu tabl\, av=ndtrei `nc\peri, o sal\ mare drept salon [iun cerdac foarte larg. Aceast\ cl\dire afost construit\ cu scopul de a fi `nchiriat\s\tenilor pentru organizarea diferitelorevenimente [i s\rb\tori. Dar, dup\ pleca-rea proprietarului, a r\mas pe m=na di-ver[ilor arenda[i, iar mai apoi a devenitcl\direa nim\nui, astfel `nc=t cl\direadin Gloduri a disp\rut cu totul.

Corne[tiul este unul dintre cele maifrumoase sate ale comunei Miroslava.Este un sat tipic moldovenesc, cu f=nt=nifrumoase, troi]e, o biseric\ impozant\ [ioameni calzi [i primitori.

Satul este situat la 6 kilometri sud-vestde centrul comunei. Una dintre legen-dele apari]iei satului Corne[ti se refer\ laeforturile lui Constandin Anghel, tat\lpoetului Dimitrie Anghel, de a aduce ungrup de ]\rani cl\ca[i, originari dinItalia, pentru a munci pe mo[ia sa. Cutoate acestea, `n documentele istoricesatul Corne[ti este atestat `nc\ din anul

1613. Oricum, o bun\ parte din istoriasatului este legat\ de familia Anghel.

De altfel, `n curtea bisericii dinCorne[ti, zidit\ `n anul 1833 de c\treFilaret Beldiman [i av=nd hramurile„Buna Vestire“ [i „Sf. Vasile cel Mare“, seafl\ o piatr\ funerar\ din marmur\ alb\ce apar]ine familiei Anghel. ConstandinAnghel a murit `n 1873, iar so]ia sa,Ecaterina, `n 1880. Fiul lor, cunoscutulpoet Dimitrie Anghel, s-a n\scut laCorne[ti `n anul 1872 (o prezentare apoetului poate fi citit\ `n capitolul dedi-cat personalit\]ilor comunei - n.red.).


Corne[ti

~n casa poetu-lui a fost amenajat`n 1971 un muzeu`n care erau expusemanuscrise, reviste,edi]ii de poezii, fotoco-pii [i c=teva dintre c\r-]ile poetului. ~n perioadacomunist\, Casa memo-rial\ „Dimitrie Anghel“ dela Corne[ti figura pe h\r-]ile turistice ca un im-portant loc de vizitat dinafara municipiului Ia[i.

~n anii tulburi ce auurmat Revolu]iei din de-cembrie 1989, casa me-morial\ „Dimitrie Anghel“de la Corne[ti a fost de-molat\ de c\tre oamenipentru care nu au contatfigura remarcabil\ apoetului [i istoriafamiliei. C\r]ile dincasa memorial\ pot fiv\zute acum la [coaladin sat care poart\ nu-mele poetului.

Trebuie ad\ugat c\dup\ reforma adminis-trativ\ din 1965, c=nd

au fost `nfiin]ate comunelerurale, Corne[tii f\ceau par-te, ca [i ast\zi, din comuna

Miroslava. Prindecretul din 1920, satul

a trecut la comunaGalata. ~n 1932 s-a `nfi-in]at comuna Corne[ti,

care a existat ca atarep=n\ `n 1968.

La `nceputul anilor ’90,`n satul Corne[ti erau 140de gospod\rii. Num\rul a-cestora a crescut `n ultimuldeceniu. ~n 2008 erau `nre-gistrate 200 de gospod\rii,pentru ca `n 2013 num\rullor s\ ajung\ la 234.

~n Corne[tisunt nou\ str\zi:

Strada Dimitrie AnghelStr. Bisericii

Str. P\durea Surd\Str. S\lciilorStr. Dealu PopiiStr. ~nfundat\Str. C=mpieiStr. TeiStr. Salc=m.



Sus: Planul mo[iei Corne[ti (1897). Detaliu

~n satulCorne[ti

a fost realizat[i un moderncentru de zipentru copii

acestora [i dorin]a multor ie[eni de aavea o cas\ `ntr-o zon\ apropiat\ deora[ [i `ntr-un cadru natural deosebit af\cut ca num\rul de gospod\rii s\ creas-c\ apoi sim]itor. Astfel, `n 2009 num\rulde gospod\rii a crescut la 128, iar `n2013 ajunsese la 145.

Construirea de case a determinat a-pari]ia de noi str\zi. Potrivit nomencla-torului, `n satul Valea Ursului exist\ ur-m\toarele str\zi:

Strada Principal\ Strada Ion Creang\Strada M\rului Strada Centurii Strada Otilia Cazimir Strada PomilorStrada Stejarului Strada P\durii Strada Aluni[ Strada Sofia Strada Mihai Eminescu Strada Ciuperca Strada Caisului Strada Ulmului

~n sat exist\ biserica ortodox\ cuhramurile „Pogor=rea Sf=ntului Duh“ [i„Acoper\m=ntul Maicii Domnului“. Bi-serica este construit\ `n stil bizantin.Piatra de temelie a fost pus\ `n anul2003. ~n 2013, `n preajma s\rb\toriiPogor=rii Sf=ntului Duh, a fost realizat\catapeteasma bisericii.

Preotul paroh este Costel Ciubotariu,venit la Valea Ursului cu dragoste pen-tru enoria[i [i cu dorin]a de a finalizalucr\rile la frumoasa biseric\ situat\ laintrarea `n sat.

„Comunitatea noastr\ nu este unafoarte numeroas\. Credin]a oameniloreste `ns\ mare, iar acest lucru se vedeprin prezen]a `n biseric\ duminic\ deduminic\ [i la s\rb\tori. ~mpreun\ vomreu[i s\ finaliz\m lucr\rile la aceast\frumoas\ biseric\“, a spus p\rinteleCostel Ciubotariu.

Valea Ursului

Valea Ursului (Marcul) este cel mait=n\r ca atestare documentar\ dintretoate satele componente ale comuneiMiroslava. El este men]ionat pentruprima dat\ `ntr-un document ce datea-z\ din anul 1864.

Satul este amintit la 1871 ca f\c=ndparte din comuna Vorove[ti. La 1876,f\cea parte din comuna Miroslava. ~n1887, satul Valea Ursului era `nglobat `nsatul Uricani. Din 1906 p=n\ la 1925,satul a f\cut parte din comuna Uricani.Prin legea administrativ\ din 1968, satula fost inclus `n comuna Miroslava.

Satul Valea Ursului este situat de-alungul drumului ce face legatura dintreIa[i, Miroslava [i Voine[ti. Se mai poateajunge la Valea Ursului [i pe [oseaua

ocolitoare a Ia[ului, p\trunz=nd de peDrumul European E85 prin satul Uricani[i trec=nd pe l=ng\ p\durea Uricani,declarat\ rezerva]ie natural\. O alt\ calede acces este de pe drumul na]ionalIa[i-Vaslui, tot pe [oseaua ocolitoare.

Infrastructura rutier\ este bun\. Exis-t\ gaz metan [i curent electric, iar con-ducta cu ap\ potabil\ va alimenta `n pe-rioada urm\toare cele mai multe dintregospod\riile din Valea Ursului.

Ca num\r de locuitori, satul se cla-seaz\ pe locul 8 `ntre cele 13 sate com-ponente ale comunei Miroslava. ~n ulti-mii ani ai regimului comunist, potrivitRegistrului Agricol, `n satul Valea Ursuluierau 24 de gospod\rii.

Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989,timp de c=]iva ani, num\rul de gospo-d\rii a fost de 21 [i abia `n 1995 a cres-cut la 27. Parcelarea terenurilor, v=nzarea


Ciurbe[ti

Satul Ciurbe[ti este a[ezat la 8-9 kmsud de centrul comunei Miroslava, pecoasta dealului cu acela[i nume. ~nCiurbe[ti se poate ajunge u[or din mu-nicipiul Ia[i, merg=nd spre Vaslui. Punc-tul cel mai `nalt al dealului Ciurbe[tipoart\ denumirea de „La Movil\“ [i aicise afl\ hotarul cu satul Horpaz.

Relieful satului cuprinde [i alte dea-luri, mai mici ca altitudine dec=t dealulCiurbe[ti. Este vorba despre dealurileB\rca [i B=rsanul. Primul coboar\ `n [e-sul B\rca, al doilea `n Valea Bobocului.

Un punct de atrac]ie turistic\ `l repre-zint\ iazul Ciurbe[ti, ce ocup\ aproxi-mativ 154 ha. Teritoriul satului Ciurbe[tiapar]ine de depresiunea Jijia-Bahlui dinC=mpia Moldovei. Solul este constituit dincernoziom, prielnic culturilor agricole.

Legenda `ntemeierii satului Ciurbe[tivorbe[te despre doi fra]i, pe numele lorCiubotaru, care au venit de peste mun]i[i s-au stabilit `n apropierea satului Bordea,`n locul numit „La Prisac\“. Ei au deciss\ `[i fure neveste din satul Bordea, lucrupe care l-au [i `nf\ptuit. ~ntruc=t vremeanu era prielnic\, locuitorii din satul Bordeanu au putut s\ mearg\ `n s\la[ul fra]ilor,La Prisac\, pentru a recupera fetele furate.~n prim\var\, c=nd s-au deschis drumu-rile, fetele nu au mai vrut s\ plece `na-

poi. Cel mai mare dintre fra]ii Ciubotaruera [tirb, motiv pentru care purta poreclade {tirbul (Csorba pe ungure[te).

Dup\ isprava fra]ilor cu furtul fetelor,la poalele Dealului Movilei a luat fiin]\un nou sat, zis [i Satul lui Ciorba. Cu tim-pul, localnicii au spus satului Ciorbea,apoi Ciurbe[ti. Mai t=rziu, din cauza ciu-mei localnicii s-au mutat de la „La Prisa-c\“ pe actuala vatr\ de sat.

Legenda ̀ ntemeierii satului Ciurbe[ti arela baz\ fapte istorice reale, cum ar fi ple-carea rom=nilor ortodoc[i din Transilvania[i stabilirea lor peste mun]i. Fuga acesto-ra a `nceput dup\ cucerirea de c\tre un-guri a Transilvaniei [i s-a accentual dup\1366, c=nd regele Ludovic I al Ungarieia instituit sistemul religiei oficiale, ceexcludea de la via]a politic\ pe cei carenu `mp\rt\[eau religia catolic\. Doarrom=nii care se converteau la catolicism`[i puteau p\stra propriet\]ile. Acesta eracontextul istoric pe fondul c\ruia s-aprodus migra]ia acestor rom=ni `n zonaMoldovei.

~n ceea ce prive[te numele satului,pe l=ng\ aceast\ legend\, mai exist\ oserie de explica]ii ipotetice purtate `ntimp din tat\ `n fiu, pe care le mai ofer\[i ast\zi unii locuitori ai satului. Unadintre acestea sus]ine c\ numele deCiurbe[ti se trage de la denumirea popu-la]iei de ciureni sau ciurani. O alt\ opi-nie explic\ denumirea prin termenul de


Sus [i centru:Biserica

cu hramurile„Pogor=rea

Sf=ntului Duh“[i „Acoper\-

m=ntul MaiciiDomnului“

din satul Valea Ursului.

Jos: LaculCiurbe[ti

`n anul 1806, `ntruc=t pe clopotele sale,trei la num\r, st\ `nscris acest an.

Arhitectura sa respect\ planul treflat,iar `n interior este `mp\r]it\ `n tradi]iona-lele altar, naos, pronaos [i pridvor. Stilulconstruc]iei este baroc t=rziu, fiind decibogat ornamentat\. Se pare c\ elemen-tul catapeteasm\ ar fi apar]inut unei altebiserici. De-a lungul timpului, biserica asuportat o serie de interven]ii cu scopul

repar\rii sale (o prezentare a bisericii dinCiurbe[ti poate fi citit\ `n capitolul dedi-cat monumentelor istorice - n. ed.).

Oamenii~n cele doua conflagra]ii mondiale

din secolul XX [i-au pierdut via]a maimul]i locuitori ai satului Ciurbe[ti.

~n 1927, satul avea 272 de locuitori.Evolu]ia satului Ciurbe[ti se producemai ales dup\ Decembrie 1989. De la208 gospod\rii la `nceputul anilor �90,Ciurbe[tiul are acum 343 de gospod\rii.Au ap\rut str\zi noi [i toate au primitdenumiri:

Strada Principal\ Strada FlorilorStrada Recea Strada HortensieiStrada Tineretului Strada MovileiAleea Rozelor Strada Izvoarelor Strada P\durii Strada C\minuluiStrada Bisericii Strada Ima[uluiStrada Lacului Strada ParculuiStrada Viilor Strada IazuluiStrada Logof\t Ioan Buhu[

„ciurd\“, care `nseamn\ turm\ sau ci-read\ de vite, fiindc\ pe aceste locuri arfi sosit p\stori de vite din Transilvania.

Atest\ri arheologice ale vie]ii peaceste meleaguri exist\ sub forma unorvestigii apar]in=nd neoliticului timpuriu.Astfel, la R\chi]i-Valea Bobocului, laaproximativ 2 km SV de satul Ciurbe[ti,s-au g\sit fragmente ceramice cu urmede paie `n past\. ~n apropierea satuluiCorne[ti, `n apropierea izvoarelor, pepanta de SV a dealului Ciurbe[ti, s-aug\sit fragmente ceramice apar]in=ndculturii Cucuteni A. „La Prisac\“ au fostidentificate fragmente ceramice dinseolul al IV-lea d. Hr.

Atestarea documentar\ a satuluiCiurbe[ti dateaz\ din 7 octombrie 1503.~n con]inutul acestui document este spe-cificat faptul c\ domnitorul {tefan celMare Voievod d\ruie[te m\n\stiriiDobrov\] cinci sate [i se stabile[te toto-dat\ hotarul m\n\stirii [i al acestor sate.

„{tefan, voievodul Moldovei, cum-p\r\ cu 1.500 zlo]i t\t\r\[ti de laC`rstina – fata Voislavei [i a nepotuluilui Ivan Damianovici – m\n\stirea dedeasupra Dobrov\]ului [i cinci sate peDobrov\]: Fete[ti, Alecse[ti – unde afost Radul, Munteni, Costiceani –unde a fost Andria[ [i Ostroveni, st\-p=nite cu privilegiu de la AlexandruV.V., mo[ul domnului. Domnul d\ru-ie[te toate aceste sate m\n\stiriiDobrov\] pentru sufletul `nainta[ilors\i [i pentru s\n\tatea [i m=ntuirea sa,a doamnei sale Maria [i a copiilor s\i.Hotare: C\lug\re[ti, T\cute[ti, Dobrov\]ulMic, P=r=ul Colinei, Ruleni, PoianaNasti, Poiana lui Lehaciu, Cet\]ileCut\tna, Poiana Mogo[easc\, Movilamare a Ciurbe[tilor, Petroasa, Vasluiul,Buciumeni, Poiana lui Andrie[, ValeaPribe[tilor, Dumbrava Nencicolui,Movila Evei, Movila T\tarului.“

Din documentele vremii (MironBarnovschi-Movil\ voievod d\ruie[tem\n\stirii Hlincea un loc domnesc de

l=ng\ Ia[i, iar la hotarele acestuia aparenumele satului Ciurbe[ti) reiese c\ `nanul 1626 satul Ciurbe[ti era sat r\z\-[esc [i f\cea parte din domeniul dom-nesc. Dar Miron Barnovschi a apucat s\d\ruiasc\ satul Ciurbe[ti m\n\stiriiB=rnova, `nainte de a fi decapitat `n1630, deci `n perioada scurs\ `ntre 1626[i 1630. Data exact\ nu se cunoa[te,`ntruc=t nu s-a p\strat un astfel de docu-ment, dar `ntr-un act din 1642 se specif-ic\ faptul c\ locuitorii din Ciurbe[ti, din]\rani liberi deveniser\ ]\rani [erbi, mo-tiv pentru care timp de un secol [i jum\-tate ei vor fi `n conflict cu m\n\stirea.A[adar, locuitorii din Ciurbe[ti nu auacceptat s\ fie supu[i m\n\stirii, cidoreau s\ fie oameni liberi.

BisericaBiserica de lemn din Ciurbe[ti a fost

construit\ `n anul 1806 [i poart\ hramul„Sf. Nicolae“. Face parte din monumen-tele istorice ale jude]ului Ia[i, fiind in-clus\ `n acest grup select `nc\ din anul2004. Primul preot al acestei biserici senumea Lupu. Specificul bisericii este fap-tul c\ a fost construit\ din b=rne de lemnpe o funda]ie de piatr\. Ea a fost ctitorit\



Horpaz

Atestat isoric din anul 1646, satulHorpaz este amplasat la 11 kilometri decentrul Miroslavei, pe direc]ia sud-est,de-a lungul [oselei Ia[i-Ciurea. Condi-]iile favorabile pentru apari]ia [i dez-voltarea satului au fost p\m=ntul fertil,apropierea de o surs\ de ap\ – laculEz\reni – [i apropierea de un t=rg impor-tant, cum era `n acele vremuri Ia[ul.

Numele satului apare [i `ntr-un do-cument din anul 1772 privind recens\-m=ntul localit\]ilor din Moldova. Ini]ial,satele Horpaz si Ez\reni formau o singur\localitate, a c\rei vatr\ era dealul Ez\reni.

La 1820, era contopit cu Iezereni [iDanc\[. ~n catagrafia din 1832-1845, a-pare cotuna Horpaz, desp\r]it de Iezereni[i Danc\[. Odat\ cu `nfiin]area comune-lor, `n 1865-1873, a fost inclus la comunaGalata (acum `ngloba [i satul ~mpu]ita). ~n1932-1965, Horpazul a devenit sat al co-munei Corne[ti, pentru ca din 1968 s\ fietrecut la comuna Miroslava.

Satul Horpaz a f\cut parte din paro-hiile Corne[ti [i, ulterior, Ciurbe[ti p=n\`n anul 2002, c=nd a devenit parohie.Biserica actual\ din Horpaz are hramul

„Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvor=torulde Mir“ [i a fost construit\ `n 1935. Ea afost ctitorit\ de locuitorii satelor Horpaz[i Danca[. Biserica este zidit\ din piatr\[i c\r\mid\ aparent\ produs\ la Ciurea[i are forma de plan de cruce treflat\, cuabsidele laterale [i cea a altarului semi-circulare.

O alt\ dovad\ a prezen]ei [i a conti-nuit\]ii vie]ii biserice[ti pe teritoriul sa-tului Horpaz, `nc\ de la `nceputul exis-ten]ei localit\]ii, o avem sub forma unorpietre de morm=nt dat=nd din anii 1814[i 1824, g\site `n cimitirul actual.

Trebuie precizat c\, la `nceputul s\u,satul a fost de tip risipit, fiind locuit denumai 4-5 familii. ~n 1992, la Horpazerau `nregistrate 199 de gospod\rii. ~nanul urm\tor, num\rul lor a sc\zut la191. Dezvoltarea zonei [i cump\rareaterenului pentru construc]ia de locuin]ea f\cut ca num\rul de gospod\rii s\creasc\ `ncep=nd cu 1995. Atunci erau`nregistrate 233 de gospod\rii. ~n 2009,num\rul acestora a crescut la 499, pen-tru ca `n 2013 s\ figureze 629.

Horpazul are 50 de str\zi, dar, ca a-proape toate satele componente ale co-munei Miroslava, este `n plin\ dezvoltare.


Balciu

Satul Balciu este atestat documentar`nc\ din 1446. Este situat la 1 kilometruspre sud de centrul comunei Miroslava [ila aproximativ la 200 de metri de DrumulNa]ional DN 248A Ia[i-Voine[ti.

~n condica vistieriei din 1816, satulnu mai era men]ionat [i se consider\ c\a fost `nglobat `n Iezereni. Din 1929,apare la comuna Galata, pentru ca treiani mai t=rziu s\ fie la Miroslava. Balciua fost sat al comunei Uricani `ntre anii1954 [i 1965, pentru ca `n urma refor-mei administrative din 1968 s\ fie trecutla Miroslava.

~n Balciu a func]ionat mult\ vremesediul comunei Miroslava. ~n localul ve-chii prim\rii se afl\ acum biblioteca.

~n 1992, la Balciu erau `nregistrate 113gospod\rii. Num\rul acestora a ajuns `n2013 la 206, iar num\rul str\zilor este dezece. Pe strada principal\ sunt situateaproape 70 din cele peste 200 de locuin]e.

Parohia Balciu a fost suplinit\ p=n\`n decembrie 2006 de c\tre preotul Mi-hai Rusu de la parohia Miroslava. ~nce-p=nd cu anul 1992, `n timpul arhip\s-toririi P.F. P\rinte Daniel, pe atunci Mi-

tropolit al Moldovei [i Bucovinei, pringrija P.C. Pr. Mihai Rusu, s-a `nceputconstruc]ia unei noi biserici cu hramul„Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil“.Pictura bisericii s-a realizat `ntre noiem-brie 2009 [i octombrie 2010 de c\tre pic-torii Valeric\ Ababei [i Vasile Chih\i]ei.Prima Sf=nt\ Liturghie cu arhiereu dinistoria Parohiei Balciu a avut loc `n aju-nul hramului, la 7 noiembrie 2010, cuocazia sfin]irii bisericii parohiale dec\tre ~PS Teofan, Mitropolitul Moldovei.

Jos: Biserica din satul Balciu


Proselnici

Este unul dintre cel mai vechi satedin comuna Miroslava. Proselnici esteatestat `nc\ din anul 1490. Satul este sit-uat la 9 kilometri sud-vest de Miroslava,`n vecin\tatea iazului Corne[ti.

Dup\ 1989, satul avea 146 de gos-pod\rii. Num\rul lor a sc\zut `n anii ur-m\tori, pentru ca o cre[tere s\ se `nre-gistreze `n 1995 (169 gospod\rii). ~n2013, num\rul gospod\riilor a ajuns la178. Satul are 13 str\zi:

Str. Theodor Palade Str. Sili[teStr. Movil\ Str. M\ruluiStr. Izlazului Str. PrunuluiStr. P\durii Str. ConaculuiStr. Sf. Nicolae Str. VerdeStr. V\ratici Str. BelciaStr. ~nv\]\tor Cernescu Vasile

Biserica „Sf. Voievozi“, construit\ `nsecolul al XVIII-lea, merit\ s\ fie v\zut\.De altfel, Proselnici este un sat situat`ntr-un cadru natural extrem de frumos.


Planul mo[iei Procelnici (1865)


Br\tuleni

Satul este atestat din 1456. Situat laaproximativ 8 kilometri de centrulcomunal, pe direc]ia nord-vest, se afl\ la4 kilometri de Drumul Na]ional DN28.

~n secolul al XIX-lea, mo[ia Br\tuleni,care apar]inuse p=n\ atunci lui Toader [iCostache Palade, hatmanul Moldovei, afost donat\ Spitalului „Sf=ntul Spiridon“din Ia[i. Credincio[ii de aici erau depen-den]i `n acele vremuri de biserica [i de[coala din satul Vorove[ti, situat `n ime-diata apropiere.

~ntre anii 1937 [i 1939 se construie[teo biseric\ proprie de c\tre credincio[ii dinsat, ajuta]i [i de unii donatori din satele ve-cine, precum Vasile Zar\ din Bogd\ne[ti,dup\ cum g\sim ̀ nscris ̀ n pisania bisericii.~ns\ ini]iatorii construc]iei, precum [i do-natorii principali, au fost Gheorghe Trofin,Ileana Jitaru [i Vasile Pichiu.

Biserica a fost cl\dit\ din c\r\mid\,are form\ de nav\ dreptunghiular\, cualtarul `n semicerc, acoperi[ul `n dou\ape din [arpant\ din lemn acoperit cutabl\. Catapeteasma a fost sculptat\ dinlemn de tei [i a fost zugr\vit\ `n anul1938 de c\tre un zugrav localnic.

Actul de sfin]ire a bisericii din satulBr\tuleni, parohia Vorove[ti, pe atuncicomuna Uricani, cu hramul „Sf=ntul Ni-colae“, dateaz\ din 27 decembrie 1939.

Sunt pomeni]i `n acest act RegeleCarol al II-lea al Rom=niei de atunci, P.F.patriarh Nicodim, Mitropolitul Moldo-vei Irineu [i Prea Sfin]itul Valerie, vicarulSfintei Mitropolii.

Biserica a fost reparat\ `n 1954, apoi`n 1965 de c\tre enoria[ii satului. Mitro-politul Moldovei si Sucevei Iustin, viito-rul patriarh al Rom=niei, a resfin]it bise-rica la 27 decembrie 1974. Ulterior, bi-serica din satul Br\tuleni a fost resfin]it\la data de 1 iulie 2012, cu binecuv=nta-rea Mitropolitului Moldovei ~PS Teofan.Hramul bisericii este „Sf=ntul IerarhNicolae, Arhiepiscopul de Mira Lichiei“.

Br\tuleni este unul dintre cele maimici sate ale comunei Miroslava. ~n1989, `n sat erau 86 de gospod\rii. Nu-m\rul lor a dep\[it 100 abia `n 1995.Acum, `n 2013, `n Br\tuleni figureaz\164 de gospod\rii. Satul are 7 str\zi:

Strada Principal\ Str. BisericiiStr. Malduri Str. PonoareStr. Bahlui Str. ReceaStr. P=r=ului


G\ureni

Satul este amplasat la 2 kilometrinord-vest de centrul comunei Miroslava[i este atestat din anul 1583. La `ncepu-tul anilor ’90, satul avea 65 de gospod\-rii, iar `n 2013 figureaz\ ca av=nd 94.

Biserica a fost construit\ `n 1918, iaracum este `n plin proces de restaurare.

Satul G\ureni are doar patru str\zi: Str Principal\ Str. BisericiiStr. Beldiman Str. Antonie Ruset Vod\


Planul mo[iilor G\ureni, Danc\[i [i Ezereni (1864)


Atestat istoric din 1820, satul Danca[este situat la 4 kilometri de centrul co-munei, spre sud. Comparabil ca num\rde gospod\rii cu satul G\ureni, Danca[este cea mai mic\ a[ezare din comunaMiroslava. Dac\ `n 1989 erau 60 de gos-pod\rii, `n prezent num\rul acestora aajuns la 82. ~n sat sunt patru str\zi:

Str. Principal\ Str. {coliiStr. P\durii Str. P\durea Surd\

Accesul spre Danca[ se poate facepe dou\ c\i: pe DN 248 ([oseaua Ia[i-

-Ciurea), prin satele Horpaz [i Ciurbe[ti,sau pe DN 248A ([oseaua Ia[i-Voine[ti),prin satele Miroslava [i Balciu.

De[i este atestat de aproape dou\ se-cole, Danca[ este singurul sat din comunaMiroslava care nu are `nc\ o biseric\.Acest lucru este determinat [i de num\rulmic de locuitori: aproape 200. ~n anul1999, Episcopul-Vicar al ArhiepiscopieiIa[ilor, Calinic Boto[\neanul, a sfin]it lo-cul unde se va `n\l]a l\ca[ul de cult, iar `nprezent se fac demersuri pentru `ncepereaconstruc]iei bisericii parohiale.

{oseaua ocolitoare a Ia[ului face [i leg\tura `ntre satele Valea Ursului, Danca[, Ciurbe[ti [i Horpaz

Danca[


Valea Ad=nc\

Satul Valea Ad=nc\ este atestat din1772. El este situat la sud-est de centrulcomunei Miroslava [i s-a extins p=n\ laDrumul Na]ional 248 Ia[i-Ciurea [i `n`mprejurimile iazului Ez\reni.

La 1774, Valea Ad=nc\ era `nregistrat\ca sat `n ocolul Codrului. La 1845, satulapare contopit cu Horpazul, dar `n anulimediat urm\tor e `nregistrat separat. ~n1887, Valea Ad=nc\ figura din nou ca satcomponent al comunei Galata, p\str=n-du-[i acest statut p=n\ `n 1950, c=nd f\-cea parte din comuna Uricani. Din 1968,satul a fost inclus `n comuna Miroslava.

Valea Ad=nc\ este, practic, cel maimare sat al comunei Miroslava. Exist\str\zi ale municipiului Ia[i care se `nve-cineaz\ cu Valea Ad=nc\. De la 82 degospod\rii `n 1992, satul a dep\[it 1.000`n 2008, pentru ca trei ani mai t=rziu s\figureze cu 1.364 de gospod\rii.

Valea Ad=nc\ are 38 de str\zi. Oparte a satului este cunoscut\ drept „Va-lea Ad=nc\ veche“, iar cealalt\ – „ValeaAd=nc\ nou\“. ~n sat exist\ parohiileValea Ad=nc\ I [i Valea Ad=nc\ II. Bise-rica „Sf=ntul Nicolae“ din Valea Ad=nc\a fost construit\ `n 1716 [i are hramul„Sf=ntul Ierarh Nicolae“, care se s\rb\-tore[te la 6 decembrie.

Jos: Lacul Ez\reni

Etnografie 53

Muzeul de la Grupul{colar Miroslava este o o-glind\ vie a obiceiurilor str\-vechi din satele comunei. Obun\ parte dintre obiecteleexpuse aici fac trimitere las\rb\tori [i la evenimenteledin via]a satelor [i a locuito-rilor din secolele trecute.

Unele dintre tradi]iilepopulare se mai p\streaz\ [iast\zi.

III. Etnografie

Sus: Violeta Butnaru din satul Ciurbe[ti, `mbr\cat\ `n costum popular, merge la t=rgurile de produse alimentare

tradi]ionale, oferindu-le celor interesa]i produse din zona Miroslavei

Dreapta: Primarul Dan Ni]\ [i un rapsod

la „Zilele Turismului la Miroslava“

54 Etnografie

Casele tradi]ionale

~n trecut, multe dintre case-le din satele ce formeaz\ co-muna Miroslava aveau prisp\.Aceasta era folosit\ mai ales `nnop]ile calde de var\, c=nd s\-tenii se mai odihneau [i afar\.

Prispa mai era folosit\ pen-tru depozitarea cepei [i a ustu-roiului, dar mai ales pentru us-carea plantelor medicinale.Cele mai multe case aveau osingur\ `nc\pere, iar acoperi[ulera f\cut din stuf ori paie. Pe-re]ii se f\ceau din `mpletitur\de nuiele [i p\m=nt. Cu timpul,locuitorii [i-au m\rit num\rulde od\i [i au `nceput s\ folo-seasc\ materiale moderne larealizarea caselor. Ast\zi, pu-]ine locuin]e tradi]ionale maipot fi v\zute.

F=nt=nile

La r\scruce de drumuri – fiindc\ pu-]ini erau cei `nst\ri]i care s\ o aib\ `n o-grad\ – se realizau f=nt=ni. F=nt=na este,la origine, o construc]ie alc\tuit\ dintr-ogroap\ cilindric\ cu pere]ii pietrui]i, cughizduri `mprejur, s\pat\ `n p\m=ntp=n\ la nivelul unui strat de ap\ freatic\.

~n Comuna Miroslava sunt peste omie de f=nt=ni. Cele mai multe au fostrealizate `n ultimii ani. Cele mai multef=nt=ni se afl\ `n satele Miroslava – 200,Uricani [i Valea Ad=nc\ – 180, Vorove[ti– 120 [i Horpaz – 110.

Exist\ [i f=nt=ni vechi, `n Uricani [iCiurbe[ti, care au c=teva zeci de ani [isunt realizate manual. Unele au pe aco-peri[ realizat un coco[ [i sunt `mpodo-bite cu icoane. Coco[ul este simbolulvigilen]ei, mai ales al luminii, deoarece

Pe pagina din dreapta: F=nt=nafamiliei Laz\r din satul Ciurbe[ti.Proprietarii au amplasat deasupraacesteia [i o cruce de[i f=nt=na a

fost realizat\ `n plin regim comunist

Sus: cas\ tradi]ional\ din satul Corne[ti.Jos: cas\ tradi]ional\ din satul Proselnici

Etnografie 55

anun]\ mijirea unei zile noi `nc\ pe `ntu-neric. Prin aceasta, coco[ul face aluzie laIisus din Nazaret, care conduce omeni-rea din `ntuneric spre lumina zilei.

Ocupa]ii me[te[ug\re[ti

Agricultura, viticultura [i cre[terea a-nimalelor au fost timp de secole princi-palele ocupa]ii ale locuitorilor din aceas-t\ zon\. Hainele [i covoarele erau reali-zate `n cas\. Iile, [tergarele, batistele, co-voarele [i scoar]ele erau `mpodobite cumotive florale. Industrializarea [i migra-rea spre ora[ – mai ales `n perioadacomunist\ – au f\cut ca o parte dintreocupa]iile tradi]ionale s\ se piard\. {i nereferim aici `n special la ]esutul covoa-relor [i al iilor.

Sus: Ie din secolul al XIX-lea,Muzeul Etnografic Miroslava

56 Etnografie

Obiceiuri

Este bine cunoscut c\ omul, `n via]ade pe p\m=nt, trece prin trei momenteimportante: botezul, nunta [i `nmorm=n-tarea. Toate trei au o leg\tur\ deosebit\cu via]a religioas\ a omului, iar primeledou\ sunt considerate Sfinte Taine.

Pruncul, la pu]in timp dup\ na[tere,este botezat pentru a se cur\]i, a se sp\lade p\catul mo[tenit de la Adam cel dinRai [i de la celelalte p\cate s\v=r[ite p=-n\ atunci, intr=nd `n stare haric\. Apoi,ajuns la maturitate, el se va desp\r]i demama [i tat\l s\u [i `[i va lua so]ie. Acesteveniment este consfin]it prin nunt\, prinSf=nta Tain\ a Cununiei. ~n sf=r[it, la b\-tr=ne]e, omul moare [i va fi `ngropatcre[tine[te, oficiindu-se slujba religioas\[i, de obicei, predica, c=teva cuvintedespre cel trecut `n via]a de veci.

Cuv=ntul nunt\ vine de la termenulgrecesc gamos [i de la cel latinesc matri-monium [i `nseamn\ unirea fizic\ dintreun b\rbat [i o femeie, una dintre legile e-sen]iale ale naturii, stabilite de Dumnezeu`nc\ de la `nceputul existen]ei omului.

Dovezi g\sim `n Sf=nta Scriptur\, `ncartea Facerea, la capitolul 2 – versetele18-24, unde ne spune: „nu este bine s\fie omul singur pe P\m=nt. S\-i facemajutor potrivit pentru el (...), iar coastaluat\ din Adam, a f\cut-o Dumnezeu fe-meie [i a dus-o lui Adam. (…) De aceeava l\sa omul pe tat\l s\u [i pe mama sa[i se va uni cu femeia sa [i vor fi am=n-doi un trup“. C\s\toria este Taina princare un b\rbat [i o femeie s-au hot\r=ts\ tr\iasc\ `mpreun\ `ntreaga lor via]\,`n scopul de a se ajuta reciproc, a na[te[i a cre[te copii [i a se feri de desfr=nare.Ei primesc, prin rug\ciunile preotului,harul divin care sfin]e[te leg\tura lor [i `iajut\ la `mplinirea ei.

Prin Taina Cununiei, leg\tura dintreb\rbat [i femeie devine asem\n\toareacelei dintre Hristos [i Biseric\ (Efeseni5, 22-23).

Nunta

„~n satele Miroslavei nunta ̀ ncepea des=mbat\ seara, cu adusul miresei, con-tinua a doua zi cu adusul na[ilor, dup\

Etnografie 57

aceea – masa normal\, iar darurile se d\-deau luni. Se mai `ntindea pu]in [i mar]i.Bine`n]eles c\ nunta[ii continuau toat\s\pt\m=na! A[a era odat\... Nu era ca `nzilele de ast\zi, c=nd se aleg meniul, dis-trac]ia [i b\utura. Datinile s-au pierdut...“

Vasile Bulba[a, `n MMoonnooggrraaffiiaaCCoommuunneeii MMiirroossllaavvaa,

Editura Kolos, 2009, Ia[i

~nmorm=ntarea

„Ritualurile `nmorm=nt\rii, pe tim-puri, erau mai simple. Puneau 80 de cen-timetri de p=nz\ alb\, o t\iau `n dou\ [ilegau un ban. Apoi se mergea la cimitir,iar dac\ puteau s\ mai fac\ mas\, fa-ceau. Pe vremuri, casa avea o odaie [i otind\, unde se ]inea, de regul\, mortul.Venea dasc\lul, f\cea agheazma [i dup\aceea `ncepe praznicul. Se f\cea la nou\,la dou\zeci [i la patruzeci de zile.“

Lucre]ia Vicol, `n MMoonnooggrraaffiiaaCCoommuunneeii MMiirroossllaavvaa,

Editura Kolos, 2009, Ia[i

Hora din sat

„Pe vremuri se ]ineau toate s\rb\to-rile. Oamenii se mai certau, c\ a[a e dec=nd lumea asta, dar se `mp\cau repe-de, nu era ca s\ ]in\ du[m\nie, ur\...Hora se organiza la cr=[ma din mijloculsatului. Acolo se f\cea [i scr=nciobul. Ti-nerii st\teau p=n\ seara t=rziu. Noi, copiiimai m\ri[ori, mai stateam [i ne uitam,dar nu `ndr\zneam s\ intr\m. Erau peatunci costume populare, iar oamenii se`mbr\cau cu ele…“

Neculai Pl\m\deal\, 88 ani, `n MMoonnooggrraaffiiaa CCoommuunneeii MMiirroossllaavvaa,

Editura Kolos, 2009, Ia[i)

Pa[tele

S\rb\toarea Pa[tilor simbolizeaz\rena[terea [i `nnoirea vie]ii de zi cu zi. ~nzilele dinaintea Pa[telui, oamenii sepreocupau de cur\]enia din case [i dinogr\zi. Se v\ruiau pere]ii, se sp\lau hai-nele [i abia dup\ aceea se trecea la vop-situl ou\lor. Pentru aceast\ opera]iune serecurgea la diverse plante: din coji deceap\ [i de m\r p\dure] se ob]inea culoa-rea ro[ie. Pentru galben se foloseau frun-ze de tei, iar pentru verde – frunze de nuc.

La slujba de ~nviere participa aproapetoat\ suflarea satelor. S\rb\toarea ~nvieriiera prilej de a purta haine noi. So]ii cioc-neau diminea]a ou\, spun=nd „Hristos a~nviat!“ [i r\spunz=ndu-[i „Adev\rat a ~n-viat!“. Tot a[a se salutau [i s\tenii imediatdup\ s\rb\toarea ~nvierii Domnului. ~n zi-lele ce urmau, `n sate se organizau hore.

Cr\ciunul

C=ntarea c=ntecelor de stea este oparte foarte important\ din festivit\]ileCr\ciunului rom=nesc. ~n prima zi de

58 Etnografie

Cr\ciun, mul]i colind\tori umblau peuli]ele satelor, ]in=nd `n m=n\ o steaf\cut\ din carton [i h=rtie, cu scene bi-blice pictate pe ea. Potrivit tradi]iei, ceimici s\ mearg\ din cas\ `n cas\, c=nt=ndc=ntece de stea [i recit=nd poezii saulegende, pe toat\ perioada Cr\ciunului.

Anul Nou

~n s\pt\m=na dintre Cr\ciun [i AnulNou, `n sate cetele de fl\c\i se preg\-teau pentru „urat“. Pe `nserat, `n ajunulanului care se preg\tea s\ se nasc\, „Ca-pra“ [i „Ursul“ erau a[tepta]i s\ apar\ `nogr\zile gospodarilor.

M\[tile sunt cele care vorbesc cel maibine despre imagina]ia ]\ranului. Confec-]ionate cu migal\, unele dintre acesteareprezint\ adev\rate podoabe de art\popular\. La Muzeul de la Miroslava maipot fi admirate m\[ti din zona comunei.

S\rb\toareaSf=ntului Andrei

Sf=ntul Andrei este patronul spiritualal poporului rom=n [i se s\rb\tore[te la30 noiembrie.

Noaptea din Ajunul Sf. Andrei estedestinat\ unor obiceiuri – poate ante-cre[tine – menite s\ asigure protec]ieoamenilor, animalelor [i gospod\riilor.}\ranii le-au pus sub obl\duirea acestuisf=nt, tocmai pentru c\ ele trebuie ga-rantate de autoritatea [i puterea sa. Aju-nul Sf. Andrei este considerat unul din-tre acele momente `n care bariera dintrev\zut [i nev\zut se ridic\. Se crede c\ `naceast\ noapte „umbl\ strigoii“ s\ fure„mana vacilor“, „min]ile oamenilor“ [i„rodul livezilor“. ~mpotriva acestor pri-mejdii, ]\ranul folose[te ca principal e-lement de ap\rare usturoiul. ~n egal\m\sur\, casa, grajdul, cote]ele, u[ile [i

ferestrele acestora sunt unse cu usturoipisat, menit s\ alunge p\trunderea du-hurilor rele la oameni [i animale.

De[i `nv\luite de muzic\ [i dans,fetele vor veghea cu str\[nicie usturoiul,ce nu trebuie furat pe ascuns de fl\c\i.P\zit astfel, usturoiul va putea mai apois\ asigure protec]ia fiin]ei umane, reu-[ind uneori s\-i schimbe chiar soarta.Tot `n aceast\ noapte, pentru a testa rod-nicia livezilor [i c=mpurilor, se aduccrengu]e de vi[in `n cas\, care vor `nflorip=n\ la Cr\ciun, sau se seam\n\ boabede gr=u `n diverse recipiente.

Sf=ntul Nicolae

Rolul de ocrotitor al familiei cu carea fost `nvestit de religia ortodox\ Sf=ntulNicolae `i d\ acestuia dreptul s\ inter-vin\ `n educa]ia copiilor. Obiceiul spu-ne c\ to]i copiii care au fost obraznicisunt pedepsi]i cu c=teva lovituri de nuia.Copii cumin]i primeau dulciuri [i poatec=te un ban.

Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX 59

Din p\cate, nu mai putem ob]ine m\r-turiile celor ce au tr\it acele momente.B\tr=nii satului `[i mai amintesc relat\rilep\rin]ilor [i bunicilor lor, una dintre aces-tea fiind cea a lui Vasile Ni]\, `nregistrat\de Mihai Constantinescu [i publicat\ `n1996, ̀ n primul volum al cronicii Uricani-lor. Vasile Ni]\ (18.03.1912 – 21.08.1983)`[i aminte[te de la bunicul s\u, GheorgheT\utescu, cum acesta `mpreun\ cu al]i]\rani din sat, ce aveau propriet\]i cam de2,5 f\lci de p\m=nt, „s-au ̀ narmat cu sape[i alte unelte agricole [i s-au deplasat `ngrup spre Ia[i, unde locuia boierul lor. Laintrarea `n ora[, respectiv `n P\curari, aufost opri]i de armat\, astfel c\ au fostnevoi]i s\ se retrag\“.

Cercet=nd arhivele ziarelor acelorvremuri, g\sim `n ziarul Opinia, ̀ n edi]iasa din 6 martie 1907, un articol care`nt\re[te m\rturia lui Vasile Ni]\.

„Diminea]a zilei de 4 martie se a-nun]a furtunoas\. La ora 6, la bariereleSocola [i Nicolina, p\zite `nc\ din tim-pul nop]ii de armat\, au sosit grupuri,grupuri de s\teni din Ciurbe[ti, sat dinapropierea Ia[ilor, cu inten]ia de a intra`n ora[. La ora 10.00, cca 200 de s\tenidin comuna Miroslava, `n frunte cu pri-marul comunei au `ncercat, la r=ndullor, s\ p\trund\ `n Ia[i prin barieraP\curari. ~n urma busculadei create [i aarest\rii celor mai d=rji dintre ]\rani,mirosl\venii au fost pentru pu]in timp`mpr\[tia]i; cur=nd `ns\ se grupeaz\ `napropierea ora[ului. ~ncercarea ]\ranilordin Miroslava de a p\trunde `n ora[ se

repet\ la ora 14.00 [i spre sear\ la ora18.00, dar for]ele represive mult mai nu-meroase `i `mpiedic\. Tenacitatea locui-torilor din Miroslava, ca [i teama de noi`ncerc\ri ale ]\ranilor de a p\trunde `nora[ul de re[edin]\, au determinat auto-rit\]ile s\ `nt\reasc\ paza ora[ului, s\ini]ieze cercet\ri `n `mprejurimi unde aufost g\site «mase compacte» de «s\teniascun[i `n v\i». Gruparea s\tenilor `napropierea ora[ului a produs o puternic\`ngrijorare `n r=ndul autorit\]ilor. Gene-ralul Tell a convocat de urgen]\ unConsiliu la care au luat parte, pe l=ng\autorit\]ile militare, [i autorit\]ile civile.~n noaptea de 4 spre 5 martie, armata acontinuat s\ patruleze pe str\zi, `n timpce la bariere solda]ii erau preg\ti]i pen-tru a respinge pe s\tenii ce `ncercau s\p\trund\ `n ora[. La 5 martie [i `n zileleurm\toare, grupuri mari de s\teni au f\cutnoi `ncerc\ri de a p\trunde `n Ia[i.“

~n alte localit\]i r\scoala a trebuit s\fie `n\bu[it\ `n s=nge. ~n dosarul 87/bis1907, fila 50, de]inut de Arhivele Sta-tului Ia[i, Fond Parchetul General Ia[i,g\sim un raport al primarului comuneiMiroslava `naintat prim-procuroruluiTribunalului Ia[i, cu urm\torul con]inut:

„Spre satisfacerea adresei dvs. Nr.7750 pe l=ng\ care trimite]i `n copie or-dinul d-nului procuror general nr. 5719-907, am onoare a v\ supune la cuno[-tin]\ urm\toarele:

1. Mo[iile din comun\ sunt:a) Proselnici, proprietatea d-nului

Leon Juster

IV. Evenimente petrecute `n Miroslavade-a lungul secolului XX

Documente [i m\rturii privind mari evenimenteR\scoala ]\ranilor din 1907

60 Evenimente petrecute de-a lungul secolului XX

b) Corne[ti, ]inut\ `n arend\ de d-l I.Farenstein

c) Ezerenii, ]inut\ `n arend\ de d-lMoise Grimberg

d) Miroslava Ghi]escu, ]inut\ `narend\ de Constantin Constantinescu

e) Miroslava Langa, ]inut\ `n arend\de Grogore Romanescu

f) Uricanii {utzu, ]inut\ `n arend\ deGheorghe Meri]i

g) Uricanii Negel, proprietar NeculaiNegel

2. Pre]ul cu care s-a v=ndul falcea dep\m=nt cultivabil la ]\rani `n 1906 estede 50-70 lei, iar, de f=na] este de 7-120lei, plata se f\cea `n bani.

3. V\ratul vitelor se pl\tea:– P\rechea de boi: 32-50 lei– Una vac\: 16-20 lei– Un berbece: 3-4 lei– Un c=rlan: 2-3 lei– Un gonitor: 10-14 lei– Un m=nzat: 5-8 leiPlata se f\cea `n bani.4. Pre]ul muncilor:– Falcea de arat de la 20-30 lei– Falcea de gr\pat: 6 lei– Falcea de pr\[it de I [i II f\r\ tain,

cu 56 lei, cu tain 48 lei– Falcea de secere cu 23-40 lei– Falcea de cosit cu 20-25 lei plus stog– Pre]ul unei zile cu carul de 3-4 lei– Pre]ul unei zile cu palmele de la 1-2 leiAceste pre]uri se pl\tesc `n timpul

muncei, nefiind angajamente de munciagricole `n timpul iernii – la pra[il\ cu [if\r\ tain, iar la celelalte munci f\r\ tain.Ziua pentru un om mare dela 1 leu p=n\la 2, un copil de la 60 de bani p=n\ la 1leu, luna la plug de la 15-20 lei, zilele demunc\ se socotesc numai lucr\toare,sc\z=ndu-se zilele de s\rb\toare [i dumi-nicile. Plata p\m=ntului, f=na]ului [i su-hatului se pl\tesc numai `n bani. Pentrusuhat nu se primesc pe l=ng\ bani pui deg\in\, ou\ etc. Nu se pl\te[te pentru to-

pitul c=nepei de balt\, pentru pescuitpe[te, pentru ra]\ sau g=sc\ ce umbl\ pep=r=u, pentru masculii vi]ei. Nu se cereplat\ pentru lutul de uns casele etc.

5. Un om poate pr\[i I o falce de po-rumb [i `n 16 zile, pra[ila a II-a `n zecezile, una falce de secere `n 8 zile, dedesf\cut `n 8 zile, c\ratul strujenilor la gi-read\ `n 2 zile, c\ratul popu[oilor la co-[ere. Una falce arat\ `n 3 zile, grap\, bo-roni [i s\m\na una falce de porumb saugr=u etc. Un om poate secera, lega [i pu-ne `n cl\i [i c\ra la arie `n zece zile; poatecosi, aduna c\pi]i [i cl\di una falce `n 8zile. ~n timpuri de ploi desfacerea snopi-lor, `ntinderea manunchilor pentru a seusca, legarea din nou [i punerea snopilor`n cl\i se cuprinde `n pre]ul secerei f\r\ ase mai face o alt\ plat\ din nou. Primi]i v\rog, domnule prim-procuror, asigurareaosebitei mele considera]iuni.“

Sus: Monument dedicat eroilordin satul Horpaz c\zu]i la datorie

`n Primul R\zboi Mondial


Primul R\zboi Mondial

~n conflagra]ie [i-au pierdut via]a maimul]i locuitori din satele ce formeaz\ ast\zicomuna Miroslava. ~n cimitirul din Voro-ve[ti exist\ un monument dedicat acestora.

~n 1917, `n plin r\zboi mondial, gene-ralul Constantin Prezan (foto dreapta), ridi-cat la gradul de mare[al `n 1930, a poposit[i la Miroslava.

BCU

Ia[i

stam

pe, i

nv. 2

501

Jos: Corp ofi]eresc al Armatei Rom=ne `n fa]a palatului Mavrocordatde la Miroslava (1917). ~n imagine, mare[alul Prezan, colonelul Zadic,

colonelul Lecca, comandantul Regimentului 4 V=n\tori, doctor ElieRadu, doctor Baliff, dirijorul Antonin Ciolan, preotul Iord\chescu.


Eroii satului Ciurbe[tidin Primul R\zboi Mondial

Vasile PirchiuAlexandru BindescuHristea CiubotariuNeculai CiubotariuVasile Sl\bu]uIacob FilimonNeculai BejenariuGheorghe Gogu

Neculai AndreescuNeculai. I. VicolAlexandru BejenariuGheorghe H=r]obanuPavel En\chiciucConstantin S=rbuGheorghe RobuNeculai GoguNeculai MoraruAlexandru V. Vicol

Cole

c]ia

par

ticul

ar\

a do

mnu

lui N

arci

s D

orin

Ioan

Prima fotografie f\cut\ din avion la Miroslava `n 1917, `n timpul Primului R\zboi Mondial


~n Rom=nia, de[i aflat\ `n urm\ dinpunct de vedere tehnologic, agriculturaa fost, `nainte de cel de-al Doilea R\zboiMondial [i imediat dup\ conflagra]ie,principala ocupa]ie a locuitorilor.

~n anul 1948, practic trei sferturi dinpopula]ia Rom=niei era reprezentat\ de]\r\nime. Procesul colectiviz\rii a `nce-put `n martie 1949, dup\ ce puterea co-munist\ a promulgat Decretul 84, carereglementa colectivizarea. Decretul aintrat `n vigoare chiar din noapteaurm\toare promulg\rii. Mul]i proprietaride terenuri au fost alunga]i noaptea dincasele lor [i li s-a fixat domiciliu for]at `ndiverse localit\]i din ]ar\. Propriet\]ileau fost confiscate `n `ntregime, cu tot cuanimale, ma[ini agricole [i cl\diri.Multe dintre locuin]ele mai ar\toase au

fost transformate `n sedii de G.A.C.-uri(Gospod\rii Agricole Colective) sau pos-turi de poli]ie.

Expropria]ii erau prezenta]i `n presacomunist\ drept „mo[ieri“. Propaganda,`ns\, nu `i p\c\lea pe cei mai mul]i din-tre rom=ni. Dup\ moartea lui Stalin `n1953, colectivizarea `n Rom=nia a stag-nat, iar regimul comunist a lucrat maimult la consolidarea Gospod\riilor Agri-cole Comune deja existente. Colectivi-zarea a fost reluat\ `n for]\ `n perioada1957-1962.

La acea vreme, [i pe teritoriul satelorce mai t=rziu aveau s\ formeze comunaMiroslava, autorit\]ile comuniste aveau

Agricultura la Miroslava `n perioada comunist\

}\rani cooperatori din Miroslavala Bucure[ti `n 1976

Arhi

va p

erso

nal\

a d

-lui {

tefa

n Bu

lg\r

escu


de furc\ cu ]\ranii ce se opuneau colec-tiviz\rii. Vasile L\pu[neanu, desemnatde c\tre Comitetul Raional de Partid Ia[ica pre[edinte al Sfatului Popular Uri-cani, sus]ine c\ locuitorii satelor nu auavut de suferit `n urma procesului decolectivizare for]at\.

Exist\ `ns\ m\rturii care contrazicafirma]iile acestuia:

„S\tenii din satul Ciurbe[ti auopus o d=rz\ rezisten]\. Primarul co-munei Miroslava, Mih\il\, `i for]a peoameni s\ se `nscrie `n colectiv cuajutorul mili]ienilor. Pentru a `nsp\i-m=nta [i mai mult pe s\teni, `n aprilie1959, au fost aresta]i locuitorii:

Ion {uf\ruVasile V. VicolGrigore VicolNeculai N. VicolNeculai S=rbu Vasile H\r]obanu.Neculai N. Vicol [i Vasile H\r]obanu

au fost condamna]i de puterea comu-nist\ la c=te un an de `nchisoare. Cei-lal]i patru au primit fiecare c=te 18 anide ̀ nchisoare. Trebuie spus c\ Ion {uf\ru[i Vasile V. Vicol au murit `n pu[c\rie`n 1960. Grigore Vicol [i Neculai S=rbuau fost elibera]i `n 1962.“

(Lucre]ia Vicol `n Monografia satului Ciurbe[[ti, 2006,

autor: prof. Constantin Todi)

~n satul Ciurbe[ti, Gospod\ria Agri-col\ Colectiv\ (G.A.C.) „Unirea“ a fost`nfiin]at\ pe 14 februarie 1960. Putem a-firma c\ satul Ciurbe[ti a fost practicprima localitate colectivizat\ din cadrulcomunei Miroslava. Petric\ Ciubotaru,cunoscut de localnici ca Mo[ Petric\Ciubotaru, a fost primul pre[edinte G.A.C.[i a r\mas `n func]ie p=n\ `n 1965.

Potrivit doamnei Lucre]ia Vicol, cita-t\ `n lucrarea mai sus men]ionat\, oame-nii `[i d\deau seama c\ veniturile reali-zate din G.A.C. nu erau suficiente pen-

tru a-[i `ntre]ine familiile. Mul]i au prefe-rat s\ plece spre Ia[i dec=t s\ lucreze laG.A.C. ori la C.A.P..

De altfel, aceast\ migrare dinspreMiroslava spre Ia[i a fost confirmat\ `ninterviurile realizate la scrierea prezen-tei monografii [i de c\tre Vasile L\pu[-neanu: „Industrializarea Rom=niei pro-movat\ la acea vreme de conducereastatului necesita, evident, o for]\ demunc\ important\. Industrializarea aprovocat plecarea oamenilor de la ]ar\la ora[. Evident c\ [i noi, la Miroslava,ne-am confruntat cu aceast\ migra]ie afor]ei de munc\. Se lucra pam=ntul cumse lucra, [i unii oameni, nu pu]ini, auplecat. Omul nu putea fi ]inut cu for]ape c=mp. Unii au plecat la Fabrica deAntibiotice c=nd s-a deschis. Dar nu nu-mai acolo. Mul]i au plecat la [antiereledin ora[. Banii se c=[tigau cu mai pu]inefort dec=t `n agricultur\. Unii munceauziua `n industrie, iar dup\ program lu-crau [i p\m=ntul la Miroslava“.

{i `n alte sate oamenii au plecat dincauza colectiviz\rii. „Mul]i dintre locui-torii Vorove[tiului au p\r\sit satul [i s-au`ndreptat spre fabrici sau centre industri-ale, c\ut=ndu-[i un c=t de ne`nsemnatloc de munc\, care, `n compara]ie cus\r\cia de la sate, le asigura totu[i unvenit. Fabrica de Antibiotice a constituitpentru mul]i locuitori din `mprejurimi oadev\rat\ mana cereasc\. ~n sat au r\-mas doar b\tr=nii [i cei care nu aveaunicio posibilitate de a munci `n centreleurbane. Ace[tia au r\mas la colectiv,unde cer[eau zile de munc\ spre a c\-p\ta, la sf=r[it de an, unul sau dou\ kilo-grame de porumb [i p=n\ `ntr-un kilo-gram de gr=u pentru o zi de munc\, [ialte c=teva bunuri date cu mare zg=rce-nie de cei care deveniser\ mai marii sa-tului [i care ocupau posturi `n gospod\-ria colectiv\ care, pentru ei, era o bun\


vac\ de muls – [i au muls-o cu mult\r=vn\!

~n aceast\ situa]ie, gospod\riiles\tenilor s-au degradat v\z=nd cu ochii,gardurile nu se mai ref\ceau, `n ogr\zidac\ se mai g\seau c=teva p\s\ri care,ca [i st\p=nii lor, sufereau de foame –c\ci boabele de gr=u sau de porumb li sed\deau num\rate, pentru c\ nu aveai deunde s\ le procuri, dec=t, eventual, de lacei certa]i cu normele unei corecte con-vie]uiri [i care tr\iau din furti[aguri“,scrie Vasile Mutihac `n bro[ura Vorove[tiIa[i – File [i cr=mpeie din trecutul satuluimeu (Editura Ars Docendi, 2006).

Problemele din agricultur\ le d\deaub\t\i de cap nu doar ]\ranilor, ci [i lide-rilor comuni[ti. Prezent la Ia[i pe 22septembrie 1961, la o `nt=lnire cu acti-vul de partid, Ghe. Gheorghiu-Dej s-apl=ns de insuccesele din agricultur\ [i amen]ionat c\ se vor deschide `ntreprin-deri industriale. Industrializarea a fost[ansa multor locuitori din Miroslava s\scape de munca grea [i prost pl\tit\ dinagricultur\.

„La Ia[i va fi pus\ `n func]ie, `nce-p=nd cu 1963, o uzin\ metalurgic\. Sevor reprofila [i l\rgi Atelierele dereparat material rulant «Ilie Pintilie».Este `n studiu amplasarea la Ia[i a uneifabrici de mase plastice.

Cum stau lucrurile `n agricultur\la Ia[i? Nivelul cooperativiz\rii aajuns la 89,7% din suprafa]a arabil\.~ntre raioanele regiunii Ia[i sunt foartemari diferen]e `n ceea ce prive[te gra-dul de colectivizare. }in=nd seama deprofilul economiei regiunii, este ne-cesar ca organele de partid [i de stats\ repartizeze pentru ridicarea agri-culturii cadre de partid din cele maibune [i mai competente“.

„Sc=nteia“, nr. 5297, 24 septembrie 1961

De altfel, solicit\rile lui GheorgheGheorghiu-Dej de la Ia[i, `n 1961, de acere activi[tilor de partid s\ se implicemai mult `n agricultur\ r\m=n de actua-litate [i dou\ decenii mai t=rziu. Infor-marea privind activitatea Consiliului deConducerea a C.A.P. Miroslava, din data

Arhi

va p

erso

nal\

a d

-lui {

tefa

n Bu

lg\r

escu


de 15 iunie 1981, arat\c\ nu to]i membrii coop-eratori `[i d\deau silin]as\ realizeze „planul“, iardin cele scrise `n docu-mentul men]ionat sepoate trage concluzia c\lucrurile erau pu]in sc\-pate de sub control.

„Ridicarea sus]inut\a muncii de organizare[i mobilizarea comuni[-tilor trebuie s\ se afle `nprim-plan. Din progra-mul suplimentar de cre[-tere a produc]iei agri-cole, sarcini substan]ialerevin `n acest an unit\]iinoastre, care dup\ o pri-m\var\ de ploi abun-dente [i o perioad\ desecet\ prelungit\ estechemat\ s\ se foloseasc\de cele mai eficiente mij-loace pentru realizareaindicatorilor de plan [iob]inerea de produc]iitot mai ridicate“.

~n 1981, C.A.P. Miroslava avea, prin-tre alte obliga]ii, realizarea `ns\m=n]\riia 100 ha sfecl\ de zah\r, 700 ha po-rumb, 55 ha legume. Bine`n]eles, eraulua]i la rost, `n cadrul [edin]elor mem-brii cooperatori de la Miroslava, care nureu[eau s\ r\spund\ la exigen]ele [efilorde partid.

Peste `nc\ doi ani, `ntr-o informare]inut\ la C.A.P Miroslava pe 15 ianuarie1983, reprezenta]ii Biroului Executiv `lcitau pe Ceau[escu `n fa]a membrilorcooperatori [i le d\deau sfaturi desprecum trebuie s\ arate o gospod\rie indi-vidual\. „Fiecare gospod\rie individual\

trebuie s\ creasc\ cel pu]in o vac\, s\aib\ oi, cel pu]in un porc, p\s\ri, care sa`i permit\ s\ `[i asigure hrana [i s\ poat\avea pentru contractare [i livrare la fon-dul de stat“. Practic, nu bun\starea ]\ra-nului conta neap\rat, ci c=t furniza acestadin gospod\ria proprie c\tre stat.

Revolu]ia din decembrie 1989 a adusc\derea comunismului [i desfiin]areaC.A.P-urilor.

Informarea privind activitatea Consiliului de

Conducerea a C.A.P. Miroslava,din data de 15 iunie 1981

Arhi

va p

erso

nal\

a d

-lui {

tefa

n Bu

lg\r

escu


N\scut `n 1946 `n Miroslava. Teh-nician, absolvent al {colii Tehnice Hor-ticole. Pre[edinte al C.A.P.. Consilierlocal din partea PNL `n perioada 1996-2004. Prin decretul 21/06.02.1974 alConsiliului de Stat, este decorat cuMeritul Agricol.

~n 1965 am terminat [coala [i amprimit reparti]ie la Cooperativa Agricol\de Produc]ie C.A.P. Uricani. Am lucratp=n\ `n 1968 [i apoi am plecat `n ar-mat\. Am revenit `n 1972 [i am fost ales`n cadrul unei [edin]e pre[edinte alC.A.P.-ului. Am de]inut func]ia de pre[e-dinte p=n\ `n decembrie 1980. Precizezc\ C.A.P.-ul a fost `nfiin]at `n 1948. Abiatrei decenii mai t=rziu au unificatC.A.P.-urile Corne[ti cu Uricani [i au for-mat Miroslava. Aceasta unificare a avutloc, a[adar, `n 1980. Nu aveam mijloacede transport s\ lucrez [i s\ m\ deplasez

la noul C.A.P.. Era [i cam r\u cu banii...{i apoi, Valentin Rotaru, noul pre[edinte,era inginer, iar eu doar tehnician. Ce s\fac? Am plecat la Universitatea Agrono-mic\ de la Ia[i. Acolo am lucrat 13 ani,la sta]iunea de cercetare.

Via]a la C.A.P.

Ne adunam dis-de-diminea]\ la sec]iade tractoare, la Valea Ursului. Inginerul desec]ie [i [efii de ferm\ veneau diminea]adevreme. Decideam `mpreun\ ce e def\cut, pe zile, `n func]ie de nevoi: discuit,arat, pr\[it, diferite lucr\ri agricole. Aveamacolo `n jur de 20 de tractoare [i2.500-3.000 de hectare de teren agricol,din care arabil `n jur de 1.500 ha. Aveamcam 1.100-1.200 de oameni.

C.A.P. Uricani avea trei ferme: Vorove[ti(profil agricol), Uricani (agricol [i viticul-tur\) [i Miroslava (profil mixt: zootehnie

{tefan Bulg\rescu, pre[edinte C.A.P. Miroslava

Arhi

va p

erso

nal\

a d

-lui {

tefa

n Bu

lg\r

escu


[i agricultur\). Aveam brig\zi la Balciu [iMiroslava. Brig\zile erau o form\ maiveche de organizare. Nu erau formate dinspeciali[ti, ci reuneau practic oameniisimpli, buni gospodari, brigadieri. ~n1980, la finele anului, au fost unificate [is-a format C.A.P. Miroslava. InginerulValentin Rotaru a fost pre[edinte [i a stat`n func]ie p=na `n anul 1992, c=ndC.A.P.-ul s-a desfiin]at.

Pe de alt\ parte, a[ aminti c\ pe razacomunei Miroslava era [i I.A.S.-ul. ~ntre-prinderea Agricol\ de Stat (I.A.S.) a fost ̀ n-fiin]at\ `n 1948. Se numea la acea vremeGospod\ria Agricol\ de Stat (G.A.S.) Ga-lata. Apoi s-a mutat `n casa lui Todiri]\.Era o cas\ boiereasc\, mare, frumoas\,practic – un conac. Apoi s-a d\r=mat.

Sediul C.A.P.-ului era `n casa lui Du-mitru Anghel. Comuni[tii au f\cut `n ea[i muzeu, [i sediul C.A.P.-ului. DumitruAnghel, n\scut `n Corne[ti, a fost unpoet, reprezentat al simbolismului ro-m=nesc (vezi capitolul despre fiii satului– n.red.) C=nd au venit la Revolu]ie,ace[ti tovar\[i au d\r=mat tot. Ce vin\avea casa? Mai comuni[ti mi se pare c\au fost \[tia care au d\r=mat...

Agricultur\vs industrializare

La cooperativa agricol\ nu reu[ea ni-meni s\ se `mbog\]easc\. Munca la c=mpe grea [i pl\tit\ mai prost dec=t `n alte ra-muri. Cam 15 lei pe zi c=[tiga un membrucooperator, inclusiv produse. La ̀ nceputulC.A.P.-ului, oamenii beneficiau [i de pro-duse alimentare. ~n func]ie de zilele demunc\, primeau zeci de litri de vin, zecide kilograme de br=nz\. Se calcula prac-tic ra]ia de br=nz\ pe zi, spre exemplu,apoi se `nmul]ea cu zilele lucrate.

O perioad\ a mers totul destul de bine.C=nd s-a industrializat Ia[ul, lucrurile

s-au stricat. Au plecat oamenii la „Anti-biotice“, la diferite fabrici. Era muncamai u[oar\ [i banii – mai mul]i. Au ap\-rut [i [colile profesionale, iar tinerii auplecat pe capete.

La I.A.S. era mai bine dec=t la C.A.P.,fiindc\ acolo nu se punea problemacosturilor. La C.A.P. erau arondate toatecoclaurile [i pov=rni[urile. La I.A.S. eraudoar terenuri bune. ~mi amintesc c\aveam la C.A.P. [esul de la Le]cani p=n\`n cartierul Dacia. Din punct de vederepedologic, era considerat un p\m=ntbun, c\ era [i platou. {i se cerea s\facem 5.000 de kilograme de boabe deporumb. P\i terenul \la b\ltea de ap\ [inu se reu[ea nimic cu el!

I.A.S.-urile aveau terenurile cele maibune. Bine, mai erau [i C.A.P.-uri de a-vangard\, cum era Ciurea, Movileni sauBivolari, dar acolo era alt\ situa]ie,exista posibilitatea de irigare. Prin 1977au venit [i la noi cu `mbun\t\]irile funci-are [i am reu[it s\ capt\m apa din iazuri.Industrializarea `nsa a f\cut ca for]a demunc\ s\ migreze, iar lucrul acesta s-areflectat [i `n rezultatele din agricultur\.

Dup\ Revolu]ie s-a retrocedat tere-nul care a fost la Cooperativa Agricol\de Produc]ie din Miroslava [i... cam astaa fost. E p\cat `ns\ ce s-a `nt=mplat, a[acum am mai spus, cu casa poetului Di-mitrie Anghel, care era [i muzeu, [isediu de C.A.P.. P\i nu era bine s\ avem`nc\ un muzeu? C=]i dintre tinerii de azidin comun\ mai [tiu cine a fost DimitrieAnghel?

Nici retrocedarea terenului, f\r=mi-]area lui, nu a fost un lucru bun. Omultrebuia `ntrebat: «c=t vrei la hectar?».C.A.P.-urile care [i-au p\strat formamerg bine [i acum. Agricultura modern\nu se poate face cu p\m=nturi f\r=mi-]ate. Aici nu este vorba de politic\, ci de[tiin]a agriculturii.“

Institu]iile 69

Biserica, {coala [i Prim\ria sunt celemai importante institu]ii `ntr-o comuni-tate. {coala [i Biserica au jucat un rol`nsemnat `n via]a locuitorilor din satelece formeaz\ comuna Miroslava.

Biserica

Unde este turma, acolo este [i pastorul

(Evanghelia lui Matei)

Ce este biserica [i cine a instituit-o?M=ntuitorul ne spune c\ „unde sunt doisau trei aduna]i `n numele Meu, acolosunt [i Eu `n mijlocul lor“ (Matei 18, 20),iar Sf. Apostol Pavel ne spune c\ „Bise-rica este trupul lui Hristos, El fiind ca-pul“ (Ef. 1,23; 5,23).

De la cre[tinarea [i formarea sa caneam, poporul rom=n a avut `n BisericaOrtodox\ un permanent `ndrum\tor. Pri-mele [coli au ap\rut `n incinta biserici-lor [i a m\n\stirilor. Nu departe de Miro-slava, [coala de la m\n\stirea Sfin]ii TreiIerarhi din Ia[i, `nfiin]at\ de Vasile Lupu,[i-a adus contribu]ia la dezvoltarea cul-turii rom=ne.

~n atmosfera vie]ii patriarhale deacum c=teva veacuri, credincio[ii fiec\-rei parohii participau `n zilele de dumi-nic\ [i de s\rb\toare la slujbele din bi-sericile lor, oficiate de preo]i din neamul[i satul lor. Pe atunci, preotul – al\turi derespecta]i b\tr=ni ai satului – avea un rolextrem de important `n aproape toateproblemele de interes ob[tesc. Preotulse implica [i `n aplanarea ne`n]elegerilorsurvenite `ntre credincio[i. De altfel, oinfluen]\ cov=r[itoare asupra sufletuluirom=nesc au avut-o slujbele biserice[ti[i `n special Sf=nta Liturghie.

Biserica a oferit credincio[ilor nu nu-mai o `nv\]\tur\ de credin]\, ci [i normede via]\ moral\. Prezen]a `n satele comu-nei Miroslava a bisericilor vechi de c=tevasecole arat\ credin]a locuitorilor dinaceast\ zon\. Chiar [i `n perioadele isto-rice grele, cum a fost regimul comunist, `nsatele Miroslavei oamenii au mers la bise-ric\, ignor=nd „revela]iile“ ateiste, potrivitc\rora omul s-ar trage din maimu]\. Luptapentru credin]\ [i biseric\ `n perioadamen]ionat\ mai sus este ilustrat\ cum nuse poate mai bine de via]a preotului MihaiRusu de la biserica „Na[terea Maicii Dom-nului“ din Miroslava.

Preotul Mihai Rusu este cunoscutde aproape to]i locuitorii comuneiMiroslava. Reabilitarea [i realizarea picturii

V. Institu]iile

toriza]ie... Primarul de acolo, unulPetrache, `mi tot spunea: P\rinte, cum-p\r\ toate materialele [i, c=nd este totulgata, d\ drumul [i construie[te biserica.Aveam materialele, dar el tot nu d\deaautoriza]ia. Am fost nevoit, a[adar, s\`ncep. Au venit de la Securitate, de laPartid. Regimul era unul f\r\ credin]\ `nDumnezeu. Era ateu. Nu le convenea c\atragi oamenii la biseric\ [i c\ le des-chizi ochii. Timp de vreo trei s\pt\m=ni,crez=nd c\ vor stopa astfel lucr\rile la

biseric\, veneau diminea]a [i m\ luaucu ma[ina de acas\. M\ `nchideau `ntr-ocamer\, `mi l\sau o can\ cu ap\ [i ple-cau cei de la Securitate [i de la P.C.R. peteren. Le [tiu [i numele, dar... Dumne-zeu cu ei! Seara veneau, `mi tr\geau opor]ie bun\ de ceart\ [i m\ trimiteauacas\. Eu `ns\ noaptea nu dormeam. M\duceam la cutare, la cutare, la cutare...Oamenii ajutau cu bani [i trimiteam unb\iat al epitropului bisericii, iar lucr\rilemergeau – spre nemul]umirea celor caresus]ineau acel regim. Eu noaptea `i orga-nizam, iar ei lucrau ziua. Erau peste osut\ de oameni `n fiecare zi la lucr\rilede la biseric\, dar Mili]ia [i Securitateanu se b\gau. P\i `n trei zile am turnattemelia la biseric\! {i avea 33 metrilungime [i 17 l\]ime! C=nd am reu[it s\acoperim biserica, atunci am fost trans-ferat la Miroslava.

Conducerea Bisericii OrtodoxeRom=ne m-a ap\rat `n fa]a celor carereprezentau regimul [i am fost trimisla Sibiu, la ni[te cursuri misionare caredurau cinci ani. Acolo, MitropolitulAntonie Pl\m\deal\ mi-a spus: P\rinte,r\m=i aici [i `]i dau o parohie bun\. Elera tot moldovean, basarabean, de-alnostru. M-am sf\tuit cu so]ia, dar amdecis s\ nu trecem mun]ii [i s\ r\m=nem`n Moldova. ~n septembrie, pe 8 septem-brie, c=nd era [i hramul bisericii de laMiroslava, am f\cut prima slujb\ aici.Atunci mi s-a f\cut [i instalarea de c\treProtopopul Frunz\.

C=nd am venit `n Miroslava, erau treiparohii. Eu aveam Miroslava, G\ureni,Balciu [i Valea Ad=nc\. C=nd am fosttransferat la Miroslava, primar era aiciunul – Hanghiuc. Un om extraordinar debun! ~mi aduc aminte c\, atunci c=ndm-am apucat de lucr\ri la biserica dinsatul Balciu, tot pe vremea regimuluicomunist, c=nd nu era voie, primarul`mi spunea cu luare-aminte, ca s\ nu se

interioare din Biserica „Na[terea MaiciiDomnului“ din Miroslava au fost reali-zate dup\ venirea preotului Rusu. A-cesta s-a n\scut pe 7 septembrie 1957 `nsatul Borca din jude]ul Neam]. El a po-vestit pentru Monografia comunei Miro-slava cum a ajuns preot.

„~n copil\rie eram vecin cu casa pa-rohial\. Preo]ii considerau c\ eram po-trivit s\ devin [i eu preot. Urm=nd sfa-turile lor, am dat `n 1975 examen la

Seminarul M\n\stirii Neam]. Am termi-nat `n 1980. A urmat apoi stagiul militar,iar `n 1982 m-am hirotonit preot `n loca-litatea Vere[ti din Suceava. Acolo amtrecut prin tot felul de `ncerc\ri.

~n anul 1987, am decis c\ Bisericaera mic\, dac\ ne g=ndim la num\rul defamilii de la acea vreme. Am fost ajutatat=t de credincio[i, c=t [i de mai-mariibisericii. Primeam `n schimb periodic a-menzi, fiindc\ nu aveam autoriza]ie deconstruc]ie. Dar nimeni nu `]i d\dea au-

Institu]iile 7170 Institu]iile

L-am `ntrebat care a fost ideea dup\ carea fost au fost reprezenta]i Sfin]ii [i cum afost aleas\ ordinea. P\rintele mi-a m\r-turisit c\ nimeni nu i-a mai adresat oasemenea `ntrebare [i a precizat c\ideea a fost a lui.

Alegerile [i motiva]iile p\rintelui pa-roh Rusu ne pot duce cu g=ndul la `n-

t=mpl\ri petrecute acum mai bine de ojum\tate de veac. Fiindc\ nu este u[ors\ pictezi icoane, nici s\ transmi]i me[-terilor ideile care trebuie reprezentate `ninteriorul bisericii. Cu at=t mai impre-sionant\ este, a[adar, pictura de la bise-rica din Miroslava. Urm\toarea povesteeste relatat\ tocmai pentru a `n]elege

repete povestea de la Vere[ti: P\rinte,c=nd te apuci de treab\, s\ `mi spui s\`mi iau concediu. {i primarul pleca prinsta]iuni. (So]ia lui tr\ie[te [i e credincioa-s\, vine `n fiecare duminic\ la biseric\.)Primarul Hanghiuc pleca, a[adar, dar ni-meni nu m\ deranja aici ca la Vere[ti.Aici biserica este oricum mai la dos, pro-tejat\ de privirile celor care nu au cre-din]\. La Vere[ti, biserica era la o inter-sec]ie de drumuri [i parc\ le st\tea `n g=t.

Av=nd parohia de la Miroslava pepatru sate, `n perioada aceea de la fineleanilor ’80 f\ceam slujba `n fiecare dumi-nic\, prin rota]ie, la bisericile de laMiroslava, Valea Ad=nc\, G\ureni [iBalciu. La Valea Ad=nc\ aveam, prin1987, 40 de familii – acum sunt sute. LaG\ureni erau tot vreo 40 pe atunci. LaBalciu – vreo 80. Dar duminic\ de du-minic\ erau credincio[i care veneau laslujb\ din alte sate. Dac\ era la Mirosla-va, veneau din G\ureni, Balciu [i ValeaAd=nc\ – [i invers. Aici, la Miroslava,nu erau prin comun\ a[a reprezentan]iai comuni[tilor care s\ ̀ i sperie pe oamenis\ nu mai vin\ la biseric\. To]i veneau s\se c\s\toreasc\, veneau de ~nviere [i lamarile s\rb\tori. Bine, erau [i unii dinIa[i care se temeau s\ fie v\zu]i `n bise-ric\ [i veneau de acolo aici, la noi, laMiroslava. Am c\s\torit un procuror `naceast\ situa]ie.“

*

P\rintele Rusu `[i mai aminte[te c\Biserica de la Miroslava era vopsit\ `ncrem la venirea sa [i nu avea pictur\ `ninterior. Avea bolta cr\pat\. „Am ]esut oarm\tur\ cu fier-beton. Dup\ 1990 amf\cut intrarea pe alee, fiindc\ avea o alt\intrare, mai dosnic\. Am reparat bisericala exterior. ~n 1999 am `nceput pictura cuCostin [i Zenaida Racheriu. Nu aveam

suficien]i bani pentru pictur\... Atunci avenit aici un neam], Adolf Abramovicidin Frankfurt. El a preluat lucr\rile dinpunct de vedere financiar.“

~ntr-o noapte, am discutat cu p\rin-tele Rusu timp de c=teva ore `n curtea [i`n interiorul bisericii. Admir=nd picturaextraordinar\, am discutat despre Sfin]i.


74 Institu]iile

altfel truda picturii de la Biserica „Na[tereaMaicii Domnului“ din Miroslava:

Sf=ntul Andrei, cel mai de seam\dintre sfin]ii iconografi, s-a n\scut `njurul anului 1360. Dorind via]a monahi-ceasc\ `nc\ din copil\rie, a mers laLavra Sfintei Treimi (Lavra sf=ntuluiSerghie), care era oc=rmuit\ `n aceavreme de sf=ntul Nicon. ~n urma hiro-tonirii `ntru preot, Andrei s-a `ntors laLavra Sfintei Treimi pentru a vie]ui acolo[i a fost ini]iat `n arta iconografic\, `nparte de c\tre `mpreun\-nevoitorul [ifratele s\u `ntru Hristos Daniel celNegru care, originar din Bulgaria, i-atransmis no]iunile de baz\ ale tradi]ieimo[tenite din Bizan]. Cei doi au mersadesea la Moscova, la m\n\stireaAndronic, `ntemeiat\ tot de sf=ntulSerghie, unde Daniel `[i `ncepuse via]amonahiceasc\, [i s-au `mprietenit cumarele maestru al artei iconografice al{colii de la Moscova, Teofan Grecul. Aulucrat `mpreun\ la pictarea bisericii cuhramul „Na[terea Maicii Domnului“,apoi la cea a catedralei „ArhangheluluiGavriil“ din Kremlin.

~n anul 1399, cel de-al doilea fiu alsf=ntului Dimitrie Donsko�, GheorgheDimitrievici, care locuia la Zvenigorod,a r=nduit construirea unei catedrale [i aunei m\n\stiri `n acest ora[ [i i-a invitatpe cei mai buni arti[ti ai vremii pentru ao picta. Sf=ntului Andrei i-au fost `n-credin]ate frescele catedralei. ~n anul1405, Teofan l-a chemat `napoi de laMoscova la Kremlin pentru a pictaiconostasul catedralei „Bunei Vestiri“.Trei ani dup\ aceea, `mpreun\ cu Danielcel Negru, a lucrat la `mpodobirea cate-dralei „Adormirii Maicii Domnului“ dela Vladimir.

~n jurul anului 1420, s-au `ntors laLavra, unde au primit din partea egu-menului ascultarea de a picta bisericaprincipal\ a m\n\stirii „Sfintei Treimi“.

Sf=ntul Daniel a realizat frescele, iarsf=ntul Andrei iconostasul, care cuprin-de minunatele icoane ale ArhangheluluiMihail [i ale Sf=ntului Pavel, dar mai alesbinecunoscuta icoan\ a Sfintei Treimi,care se pare c\ i-a fost inspirat\ de sf=n-tul Serghie `nsu[i. Cei doi monahi icono-grafi d\deau dovad\ de at=ta r=vn\ pen-tru post [i rug\ciune, `nc=t erau plini deharul dumnezeiesc. P\trun[i `ntru totulde dragostea dumnezeiasc\, `[i `ntor-ceau mereu mintea [i g=ndul spre dum-nezeiasca lumin\ care str\lucea `n str\-fundul inimilor lor, singura lor grij\ fiindde a transpune `n culoare, pe pere]i [i pelemn, oglindirea acestei contempl\riinterioare. C=nd nu se `ndeletniceau cupictura, duminica, st\teau a[eza]i `n fa]acinstitelor icoane f\cute de sfin]ii lorpredecesori, cople[i]i de bucurie [ilumin\ dumnezeiasc\.

*

C=nd intr\ `n biserica de la Miro-slava, credinciosul este cople[it de fru-muse]ea picturii, iar exemplul de maisus spune totul despre credin]a [i r=vnacelor care [i-au dat osteneala pentrurealizarea ei.

Revenind la biserica al c\rei p\storeste preotul Rusu, trebuie precizat c\ peperetele vestic al pridvorului a fost pic-tat ctitorul Gheorghe Abramovici. Biseri-ca a fost sfin]it\ la 17 septembrie 2000de c\tre ~PS Daniel, Mitropolitul Moldo-vei [i Bucovinei.

Pe peretele vestic al pronaosului afost pictat\ urm\toarea inscrip]ie:

„PISANIE. Cu vrerea Tat\lui, ajutorulFiului [i `mpreun\ cu lucrarea Sf. Duh,ziditu-s-a acest sf. l\ca[ la anul 1834, dec\tre fam. Sturza [i Maurocordato. Bise-rica a necesitat repara]ii at=t la structur\prin injectare `n elementele de rezisten]\,c=t [i refacerea total\ a tencuielelor

Institu]iile 75

exterioare [i interioare. La anul 1996,sub `ndrumarea preotului paroh RusuMihai, s-a `mpodobit cu pictur\ `n tehni-ca ulei de c\tre Costin [i ZenaidaRacheriu. Pictura [i elementele de `nfru-muse]are au fost donate de AdolfAbramovici din Frankfurt pe Main, fostlocuitor al Ia[ilor. Biserica a fost sfin]it\la 17-IX-2000 de ~.P.S. Daniel, Mitropo-litul Moldovei [i Bucovinei, `nconjuratde un sobor de preo]i, unde s-au ridicatrug\ciuni de credin]\ [i slav\ pentrure`ntregire [i unitate a neamului rom=-nesc. ~n veci Amin.“

Ar mai trebui ad\ugat c\ preotulMihai Rusu s-a implicat [i `n reabilitareaaltor biserici: „{i `n satul Bal[ aveam

`nceput\ biserica, dar, `n lipsa banilor,am oprit lucr\rile la prima centur\. Amcontinuat c=t am putut [i la bisericaG\ureni. La Valea Ad=nc\ am fost ne-voi]i s\ punem ni[te st=lpi de sus]inere,pentru c\ terenul aluneca. Acum avemmai pu]ini bani, dar Prim\ria ne ajut\mult. Avem norocul s\ fie la conducereun fiu al satului, sufletist [i credincios.

Au venit [i cu secte, dar au fugit cuto]ii. Asta arat\ [i credin]a oamenilor.Odat\ am avut o problem\. Au venitni[te sectan]i din \[tia cu o ma[in\ dec\r]i la poarta [colii. A[teptau elevii s\le dea biblii, bro[uri de-ale lor [i c=te [imai c=te. Cineva m-a anun]at. Mi-aspus: P\rinte, [tii ceva de a[a ac]iune?P\i nu [tiu, domnule, i-am spus. M-am

`mbr\cat [i am ie[it la poart\.S\tenii le luau c\r]ile – dar nudin interes, ci doar ca s\ learunce. Au plecat repede \iacu ma[ina. P\i, cred c\ le luauoamenii [i ma[ina dac\ nu ple-cau repede! Du[i au fost [inimeni nu a mai v\zut piciorde sectant!“

*

Acum sunt `n comunaMiroslava 16 parohii: Uricani,Br\tuleni, Vorove[ti, ValeaUrsului, G\ureni, Miroslava I,Miroslava II, Miroslava Vale,Valea Ad=nc\ I, Valea Ad=nc\II, Balciu, Corne[ti, Proselnici,Ciurbe[ti, Ez\reni, Horpaz.Aici au r\mas mai pu]ini cre-dincio[i. ~ns\ important este c\s\tenii `[i p\streaz\ credin]a `nDumnezeu [i vin duminic\ deduminic\ la biseric\, a[a cumau f\cut-o f\r\ team\ [i `n vre-murile grele.


Dreapta sus, dreapta jos: Biserica actual\ din Horpaz cu hramul „Sf. Dumitru“ a fost construit\ `n 1935. Ea a fost ctitorit\ de locuitorii

satelor Horpaz [i Danca[, servind `n prezent ca loca[ de cult pentruambele sate. Biserica este zidit\ din piatr\ [i c\r\mid\ aparent\

produs\ la Ciurea [i are forma de plan de cruce treflat\, cu absidelelaterale si cea a altarului semicirculare. Construc]ia ini]ial\ nu a avut

nartex, intrarea f\c=ndu-se direct `n pronaos. Biserica are o turl\ cusec]iune p\trat\, care a servit ini]ial drept clopotni]\.

Biserici din comuna Miroslava

St=nga sus, centru sus: Parohia „Duminica Sfin]ilor Rom=ni“ Miroslava II. St=nga jos: Cele dou\ hramuri ale parohiei din Ez\reni,

cel principal - „Acoper\m=ntul Maicii Domnului“ (1 octombrie) [i cel secundar - „Sf=ntul Voievod {tefan cel Mare“ (2 iulie), au fost

alese de c\tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, pe atunciMitropolit al Moldovei [i Bucovinei, `n luna februarie a anului 2003.Slujba de sfin]ire a bisericii a fost s\v=r[it\ de c\tre ~naltpreasfin]itul

P\rinte Mitropolit Teofan `n data de 20 septembrie 2008.


St=nga sus, dreapta sus: Biserica dinG\ureni a fost construit\ `n 1918.

Centru jos, dreapta jos: ~ntr-un important document, „Bibliografia

localit\]ilor [i monumentelor feudaledin Rom=nia“ se men]ioneaz\ ca [i

an al construirii Bisericii „AdormireaMaicii Domnului“ Uricani 1745,

biserica fiind construit\ din b=rne delemn [i lut. L\ca[ul bisericii are form\

de nav\ dreptunghiular\ [i semicercla altar, orientat\ pe direc]ia Est-Vest,

cu u[a principal\ de intrare peperetele dinspre sud. Pe aceea[i latur\

se afl\ [i u[a de intrare `n altar,folosit\ numai de slujitori. Spa]iul

interior, `n total 126 metri p\tra]i, este`mp\r]it conform regulilor ortodoxiei:

altar, naos, pronaos [i pridvor.St=nga jos: ~n Valea Ursului

exist\ biserica ortodox\ cu hramurile„Pogor=rea Sf=ntului Duh“ [i

„Acoper\m=ntul Maicii Domnului“.Biserica este construit\ `n stil

bizantin. Piatra de temelie a fost pus\`n anul 2003. ~n 2013, `n preajma

s\rb\torii Pogor=rii Sf=ntului Duh afost realizat\ catapeteasma bisericii

Biserici din comuna Miroslava

Prim\ria

Prim\ria a `nceput s\ aib\ un rol cuadev\rat important abia dupa Revolu]iadin decembrie 1989. ~n perioada comu-nist\, Consiliul Popular administra tre-burile comunit\]ii. Vom reda `n acestcapitol m\rturiile a trei oameni impor-tan]i `n via]a comunei Miroslava. VasileL\pu[neanu [i Vasile Bulba[a au fost [i`nainte de 1989, [i dup\ actori impor-tan]i `n via]a administrativ\ a comunei.Public\m `n acest capitol [i amintirileprimului primar de dup\ Revolu]ia dindecembrie 1989.

Vasile L\pu[neanu

• N\scut `ncomuna F\urei,jude]ul Neam], la1 iunie 1934.

„Am f\cut Li-ceul Comercial laPiatra Neam] [iapoi `n Roman. {iapoi {coala Me-die Zootehnic\ la

Trife[ti. Dup\ absolvirea cursurilor, `n1954, am fost repartizat la Miroslava. Lu-cram ca tehnician agricol. Ulterior, Co-mitetul Raional de Partid Ia[i m-a desem-nat ca pre[edinte al Sfatului PopularUricani. Eram unul dintre cei mai tineri.M-au desemnat, m-au ales... M\ rog, a[aera atunci. Cred c\ a contat c\ eram t=-n\r, bun gospodar [i organizator.

~n urma reformei teritorial-administra-tive din anul 1968, comunele Uricani,Miroslava [i Corne[ti au fost contopite.Comuna Corne[ti avea 5 sate, iar comunaUricani – 8 sate. Prin unificare am adussediul prim\riei la Miroslava. Anterior,

sediile prim\riilor erau la Corne[ti [iUricani. La Miroslava, am renovat cl\di-rea unde a fost dispensarul uman. Dispen-sarul l-am mutat unde era un canton dedrumuri [i unde este acum circa sanitar\.Acolo am func]ionat p=n\ `n 1973. Apoi atrebuit s\ plec. Era vorba `n acele vremuride a[a-numita rota]ie a cadrelor. ~mi p\reaoarecum r\u c\ plec. Eram obi[nuit cuoamenii. Dar via]a merge `nainte.

Apoi am venit la Consiliul Popular alJude]ului Ia[i, unde am lucrat la plan [i

organizare. Mai apoi am trecut la Direc-]ia de Drumuri, p=n\ `n 1996. Aceastaera tot `n cadrul institu]iei men]ionate.

1954-1973: Colectivizarea, electrificarea [i dezvoltarea comunei

C=nd am fost desemnat primar la Mi-roslava, trebuia s\ colaborez, evident,cu organele de partid. Treaba mergeabine. Apoi, prin 1956-1957, prim-secre-

tar al Regiunii Ia[i era unul, Ungura[u.Problema colectiviz\rii era pe atuncisubiectul principal. Colectivizarea a fostterminat\ `n 1962. Rolul meu era s\ dis-cut cu oamenii, c\ a[a erau indica]iile.M-am `n]eles foarte bine cu oamenii. Afost f\cut un C.A.P. la Uricani [i `nc\unul `n satul Vorove[ti. Am f\cut graj-duri pentru aceste C.A.P.-uri. Am t\iatlemne din p\durea comunal\. Fiecare avenit cu c=te o oaie, dintre cei careaveau, [i am f\cut o turm\.


82 Institu]iile

I.A.S.-ul luase, `ntr-adevar, p\m=ntu-rile cele mai bune. I.A.S.-ul lucra foartebine. Ei `[i cultivau terenurile bune dincomun\, dar nu aveau treab\ cu noi. Nuaveam `n acea perioad\ niciun fel deprobleme cu [efii jude]ului, pentru c\lucrurile mergeau bine. L-am prins caprim-secretar [i pe Ion Iiescu (ulteriorajuns pre[edinte al Rom=niei – n.ed.). Elvenise de la Timi[. Discutam cu el. Aavut o comportare deosebit\. Era st\p=npe el `n toate problemele. Dintre to]iprim-secretarii care au condus regiunea[i apoi jude]ul Ia[i, Ion Iliescu mi s-ap\rut a fi cel mai capabil.

Treburile mergeau bini[or. Erau, evi-dent, [i gre[eli care porneau de acolo,„de sus“. De la Ceau[escu. Am participatla o conferin]\ pe ]ar\ cu primarii. Ceau-[escu mi-a f\cut [i el o impresie bun\. ~]id\dea impresia c\ lucrurile mergeaustrun\. Agricultura mergea bini[or. Nuera o buc\]ic\ de teren s\ fie nelucrat\.Poate c\ dup\ Revolu]ie C.A.P.-urile nutrebuiau desfiin]ate. Poate trebuia doarschimbat\ titulatura.

Agricultur\ vs industrializare

Industrializarea Rom=niei, promo-vat\ la acea vreme de conducerea statu-lui, necesita, evident, o for]\ de munc\important\. Industrializarea a provocatplecarea oamenilor de la ]ar\ la ora[.Evident c\ [i noi, la Miroslava, ne-amconfruntat cu aceast\ migra]ie a for]eide munc\. Se lucra p\m=ntul cum selucra, [i unii oameni, nu pu]ini, au ple-cat. Omul nu putea fi ]inut cu for]a pec=mp. Unii au plecat la Fabrica de Anti-biotice c=nd s-a deschis. Dar nu numaiacolo... Mul]i au plecat la [antierele dinora[. Banii se c=[tigau cu mai pu]in efortdec=t `n agricultur\. Unii munceau ziua

`n industrie, iar dup\ program lucrau [ip\m=ntul la Miroslava.

Electrificarea

Procesul de electrificare s-a desf\[u-rat sat cu sat. S-a lucrat mai `nt=i `n cen-trul comunei. Apoi s-a trecut, `ncet-`n-cet, pe uli]e. Electrificarea este un pro-ces continuu. {i acum se construie[te [iapar str\zi care trebuie electrificate.

Anii de dup\ Revolu]ia din decembrie 1989. Re`ntoarcerea la Miroslava

C=nd a izbucnit Revolu]ia, a fostvrai[te `n Casa P\trat\ (fostul sediu alJude]enei P.C.R. – n. red.). Au venit revo-lu]ionarii [i au dat foc la h=rtii, au arun-cat lucrurile. Se zvonea c\ apa este otr\-vit\... Vremuri tulburi!

Eu mi-am v\zut de treab\ la Direc]iade Drumuri. ~n anul 1996 a venit o dele-ga]ie de locuitori din satul Uricani [im-au rugat s\ revin [i s\ candidez lafunc]ia de primar al comunei Miroslava.Lucrurile mergeau cum mergeau `n co-mun\ [i am acceptat. Nu erau at=tea par-tide cum sunt ast\zi! Atunci am candidatdin partea PDAR (Partidul DemocratAgrar din Rom=nia). Pre[edintele forma-]iunii era Victor Surdu, un cunoscut spe-cialist `n domeniul agricol. Dup\ ce s-adesfiin]at acest partid, am trecut la libe-rali. Avocatul Mogo[ era [eful liberalilordin Ia[i. Am colaborat bine. Apoi amf\cut o organiza]ie la Miroslava [i am maicandidat. Am ob]inut un mandat dinpartea PDAR [i dou\ cu liberalii. ~nainteamea mai fuseser\ primari, chiar dup\Revolu]ie, Sorin Laz\r [i B`rliga Nechifor.

C=nd am venit la Prim\rie, `n 1996,am mers cu un autobuz. Drumul spre

Institu]iile 83

comuna Voine[ti era stricat tare. Era gro-zav! M-am speriat de ce am v\zut. Amreu[it cu fo[tii colegi de la Direc]ia deDrumuri s\ `l reabilit\m c=t de c=t. Eraualte vremuri dec=t cele dinainte de 1973,c=nd plecasem la jude]. Trebuia s\ cola-borez cu consilierii. Am lucrat cu pre[e-din]ii care au fost la Consiliul Jude]ean.Cu Liviu Antonesei am colaborat maipu]in. Nu a stat prea mult la Casa P\trat\.Cu Vladimir T\n\soiu am avut o cola-borare bun\. Apoi a venit d-nul Flai[er.Era un om capabil, dar el era de laPDSR, iar eu de la PNL. Se considera c\Miroslava este o comun\ bogat\ [i sepoate descurca [i singur\. Am luat cl\di-rea de la fostul I.A.S. [i am f\cut `n easediul prim\riei. Unul Barbu, care aveaabator, a vrut s\ ob]in\ cl\direa. I-am spusfostului [ef al I.A.S.-ului: D\-o, dom’ne,la comun\, c\ e nevoie de ea [i ai s\ maivii pe aici!. Am `nceput s\ reabilit\msediul prim\riei comunei. Apoi, anual,hot\ram ce facem `n sate: ap\, pietruirietc. Am ref\cut 6,4 kilometri de drum `nzona Metro, printr-un proiect SAPARDcare a adus prim\riei Miroslava 30 demiliarde de lei vechi. Problema cea maigrea era cea a drumurilor. Nu mai spunde [coli [i gr\dini]e! ~n ultima perioad\a mea ca primar, am f\cut o [coal\ nou\la Uricani. Cred c\ era prin anul 2000.Apoi am f\cut repara]ii capitale la[coala din centrul comunei.

~n paralel cu dezvoltarea infrastruc-turii, eram preocupa]i de retrocedareaterenurilor. Fiecare om dorea s\ `[i ob]i-n\ p\m=ntul dat la C.A.P.-uri. C=nd au`nceput retroced\rile, [i-a luat fiecare cea avut. Au fost suficiente probleme [i ne-cazuri. {edin]ele de fond funciar aveauloc `n Sala mare a prim\riei. Fiecarevenea cu acte, f\ceam m\sur\tori [i eraupu[i `n posesie dac\ era totul `n regul\.

Problema retroced\rilor a fost [i este unacu totul deosebit\ [i o chestiune sensi-bil\ pentru de]in\torii de terenuri.

Dezvoltarea zonei comerciale –[ansa comunei Miroslava

~n perioada mandatelor mele ca pri-mar, economia Rom=niei era `n contin-ua prefacere. Mul]i investitori doreau s\deschid\ o afacere, iar terenurile erau osurs\ important\ pentru business. Mer-geau ini]ial oamenii de afaceri la Consi-liul Jude]ean Ia[i [i la Prim\ria Munici-piului Ia[i. Acolo nu se `n]elegeau [iveneau la noi, la Miroslava. Noi aveamteren suficient. Dup\ ce s-a construitMetro au `nceput s\ apar\ [i investitoricu adev\rat puternici. Am dat 10 hec-tare de teren din islazul comunal pentrurealizarea de investi]ii. Este foarte pro-fitabil pentru comun\. Sunt impozitemari. Cu banii de la Metro aproape c\am cump\rat sediul actual al prim\rieiMiroslava. Acum v\d c\ se modernizea-z\ cl\direa. Este foarte bine.

~n anul 2008, alegerile pentru func]iade primar au fost c=[tigate de domnulDan Ni]\. Eu cred c\ `mi era suficient.Am fost primar [i `nainte de 1989, [idup\ Revolu]ie `nc\ trei mandate. ~miera fric\ s\ nu cad din picioare din cau-za v=rstei [i a oboselii acumulate. Lu-cram efectiv din zori [i p=n\ noaptea.Oamenii sunt trec\tori. Important esteca ei s\ lase ceva `n urm\. Iar comuni-tatea s\ prospere. Dac\ a[ fi din nout=n\r, cu siguran]\ nu a[ c\uta alt drum,ci tot la Miroslava a[ reveni. Fiecare pri-mar a f\cut c=te ceva [i m\ bucur c\Miroslava se dezvolt\. Asta este cuadev\rat important.“

84 Institu]iile

Vasile Bulba[a

• N\scut pe26 august 1945`n satul Vorove[ti,comuna Mirosla-va, jude]ul Ia[i.C\s\torit, doi copii.

Experien]a pro-fesional\: `n lunadecembrie 2010a fost ales ̀ n func]ia

de Viceprimar al Comunei Miroslava.• 1989-2008: asistent sanitar veteri-

nar `n cadrul D.S.V.S.A. Ia[i, circum-scrip]ia Miroslava

• 1975-1989: Vicepre[edinte al Con-siliului Popular al Comunei Miroslava.Principalele activit\]i [i responsabilit\]i:administra]ie local\.

• 1964-1975: Tehnician `n cadrulCentrului Jude]ean de Reproduc]ie [iSelec]ie a Animalelor Ia[i.

Educa]ie [i formare profesional\:•1959-1964: a urmat cursurile

Liceului Agricol „Mihail Kog\lniceanu“din Miroslava, jud. Ia[i.

Miroslava, anii 1960-1989

„~n luna ianuarie a anului 1975 amfost numit `n func]ia de vicepre[edinte– cum ar fi ast\zi viceprimar – laMiroslava. ~n acele timpuri, PartidulComunist Rom=n te numea ori te `nlo-cuia `n func]ie. Numirea era aprobat\ `nsesiunea Consiliului Popular. Fiind vice-pre[edinte, automat erai [i vicepre[e-dinte al Biroului Executiv. A[a era formade organizare. La acea vreme, primarulera secretar al Comitetului Comunal dePartid. Pe linie de stat, erau deputa]ii carese `nt=lneau `n [edin]e ordinare. {edinta

Biroului Executiv avea loc o dat\ pelun\. Erau [i un secretar, un contabil,doi perceptori care `ncasau din cas\ `ncas\ impozitele [i taxele, un casier, unagent agricol care ]inea [i registrele agri-cole [i un om de serviciu. Pe baza re-gistrelor din 1956, 1958 [i 1962 am [if\cut ulterior retroced\rile.

Erau la acea vreme – vorbim de anul1975 – `n jur de 1.500-1.600 de gos-pod\rii. Suprafa]a agricol\ era camaceea[i ca [i acum. ~n 1968 a avut loc oreform\ teritorial-administrativ\. Raioa-nele [i regiunile au format jude]ele.Aveam [i atunci cam 9.000 de hectarede teren.

La acea vreme aveam [i dou\C.A.P.-uri, Uricani [i Corne[ti: au existatun singur C.A.P. pe teritoriul fosteicomune Uricani [i un C.A.P. pe raza fos-tei comune Corne[ti. Fac aici precizareac\ `nainte de 1968 aveam dou\ comu-ne: Uricani [i Corne[ti. Colectivizareas-a `ncheiat `n 1962. Primul C.A.P. a fostla Balciu, apoi la Uricani, apoi laVorove[ti. Dar, `n 1962, cum am subli-niat, era un singur C.A.P. pe fosta co-mun\ Uricani [i unul singur `n fostacomun\ Corne[ti. Acestea, prin anii1979-1980, au fost unificate [i au formatC.A.P. Miroslava.

Fiecare cet\]ean avea obliga]ia s\presteze un anumit num\r de ore pe anca s\ `[i ]in\ lotul de p\m=nt `n folo-sin]\. ~nt=i au fost 30 de ari, iar apoi 15.Ca s\ `[i p\streze lotul de 30 de ari, tre-buia s\ lucreze cel pu]in dou\ persoanedin cas\.

Aveam [i I.A.S.-ul Miroslava. Acestaadministra terenul de pe vechile mo[iiexpropriate [i trecute `n administrareastatului. Mai aveam [i o ferm\ zooteh-nic\. ~n perioada comunist\ nu am pri-mit vizite importante `n comun\. P=n\prin 1964-1965, comuna noastr\ – ca [iUricaniul [i Corne[tiul – era subordonat\

Institu]iile 85

ora[ului Ia[i. Prim-secretar era unulUngura[u. Mai veneau c=nd [i c=nd depe la Ministerul Agriculturii pe aici... Era`n Ministerul Agriculturii un inginer,Moldovan, cu sarcini `n problemelezootehnice. Venea, drag\ Doamne, `ncontrol, dar de fapt venea s\ vad\ deunde a plecat.

L\pu[neanu a f\cut partea grea acolectiviz\rii comunei. Era pe Uricani.La Corne[ti era unul Mih\il\. Ambii aurezistat p=n\ `n 1968, c=nd au fost uni-ficate comunele. L\pu[neanu a fost ales– numit, cum vre]i s\ `i spune]i – primaral comunei. {old\nescu Manea era se-cretar al Comitetului Popular de Partid.Se ocupa cu partea politic\.

La acea vreme, fiecare post de Mili]ieavea un securist. Erau urm\ri]i cei careau fost legionari, ]\r\ni[tii, liberalii. Erausupraveghea]i practic, dar nu a avutnimeni de suferit.

Electrificarea

Acel program se f\cea cu banii oa-menilor, domnule! Restul era propa-gand\. Erau anii ’75 c=nd am venit eu laPrim\rie. Era b\taie mare pe electrifi-care, cum este `n aceast\ perioad\ cuapa, canalul [i drumurile. ~n anii respec-tivi, drumurile nu reprezentau a[a o mareproblem\. La nivel de comun\, fiecaretrebuia s\ aib\ o contribu]ie. Chiar dac\`i trecea st=lpul prin fa]a casei, trebuia s\pl\teasc\ 1.700 de lei. Asta era contri-bu]ia. C\ altfel nu se racorda.

~mi amintesc c\ s-a dat `ncheiat\electrificarea `n Rom=nia. De fapt, elec-trificarea satelor. A[a era atunci. (r=de)

Jos: Sediul vechi al prim\riei comunei Miroslava

se afla `n satul Balciu

86 Institu]iile

Ce `nsemna electrificarea? La Miroslavas-a tras curent prin centru, la liceu [i la[coal\. Apoi, gata! {i se spunea c\ satulera electrificat...

Apoi oamenii au `nceput s\ cunoas-c\ avantajele electrific\rii. ~[i tr\geaunul mai de vaz\, apoi vedeau al]ii [ispuneau c\ nu se poate s\ nu aib\ [i ei.{i pl\teau 1.700 de lei [i erau bran[a]i.Dar pentru ]\rani era o sum\ destul demare. Asta `nsemna electrificarea. Cen-trul satului. Era mai u[or atunci – ca [iacum – s\ faci o situa]ie cu ce nu e elec-trificat dec=t cu ce e electrificat. ({coalaAgricol\ de la Miroslava avea `nc\ dinperioada interbelic\ un grup electric.Practic, la acea institu]ie s-a v\zut primadat\ `n Miroslava ce `nseamn\ curentulelectric – n.ed.)

Religia

De Pa[te mergea lumea la biseric\.Era parohia Vorove[ti, care avea sateleUricani, Br\tuleni [i Vorove[ti. Mai era[i Valea Ursului, dar nu avea biseric\ laacea vreme. Era [i parohia Miroslava,care avea satele Balciu, Valea Ad=nc\,Miroslava, G\ureni. Fosta comun\Corne[ti avea o singur\ parohie, cusatele Corne[ti, Ciurbe[ti, Horpaz,Proselnici [i Danca[. Erau trei preo]i.~nvierea se f\cea prin rota]ie `n diferitesate. Nu se interzicea s\ participi la slujb\.Omul se ducea s\ `[i vad\ de credin]\.P\i [i secretarii de partid... nu se duceaula Mitropolie, ci la diferite biserici orim\n\stiri. Se duceau unde credeau ei c\nu `i vede nimeni. Ori pe la Agapia, oripe la alte m\n\stiri. Se mai `nt=lneau ei[i acolo, dar asta era situa]ia...

~n 1971 s-a dat un ordin de partid cato]i primarii [i secretarii ComitetelorComunale de Partid s\ domicilieze `ncomuna ̀ n care ̀ [i desf\[urau activitatea.Cei care au refuzat au fost redirec]iona]i

spre alte func]ii. Atunci, secretarulComitetului de Partid a devenit [i primaral comunei. Mai era un viceprimar, carese ocupa de probleme de stat. S-a `nfi-in]at [i func]ia de secretar adjunct peprobleme politice. Atunci a venit primarunul Coman, iar viceprimar era TeodorMaxim. Secretar era Traian Faur. Aceast\echip\, mai pu]in secretarul, a mersp=n\ `n 1975, c=nd Dumitru Hanghiuca fost numit primar, iar eu – viceprimar.Echipa noastr\ a mers p=n\ pe 28 august1989. A avut loc atunci o mi[care decadre. Cei care aveau peste 10 ani `nfunc]ie au fost muta]i. Eu am fost trans-ferat la Voine[ti ca secretar cu propa-ganda. Primarul Hanghiuc a fost trans-ferat la H\l\uce[ti. Apoi, dup\ scurt\vreme, a venit Revolu]ia. La Revolu]ieera o atmosfer\... ca peste tot. Ehh, al]ioameni, jos cu \la, d\-l [i pe cel\lalt jos,\la nu e bun... ehh!“

Institu]iile 87

Sorin Laz\r

Pe uli]ele dinMiroslava, SorinLaz\r este salutatla tot pasul. „Bun\ziua, domnuleprofesor“ – i se a-dreseaz\ cei maimul]i. „S\ tr\i]i,domn’ primar“, `lsalut\ al]ii. SorinLaz\r se opre[te

pentru a le `ntoarce salutul tuturor celorcare `i dau bine]e [i schimb\ c=teva cu-vinte cu fiecare. Cei mai mul]i `l salut\f\c=nd referire la calitatea de profesor.Semn c\ i-au fost elevi. Ca primar, lu-mea te mai uit\ c=nd p\r\se[ti func]ia.Ca profesor, fo[tii elevi nu trec nep\s\-tori pe l=ng\ cel care le-a fost dasc\l laLiceul Agricol din Miroslava.

Sorin Laz\r s-a n\scut `n 1939 laMiroslava. A urmat cursurile [colii„Constantin Langa“ `n satul natal. Liceull-a f\cut la „Negruzzi“, `n acele vremurinumit {coala de b\ie]i nr. 2. Rudele `lb\teau la cap pe t=n\rul Laz\r s\ dea lamedicin\. De gura lor, s-a prezentat laexamen, `ns\ – f\r\ tragere de inim\ [idorin]a de a deveni medic – a picat exa-menul. S-a preg\tit temenic [i a sus]inutexamenul la Facultatea de Matematic\--Fizic\, sec]ia Geometrie-Mecanic\.

Dup\ finalizarea studiilor [i a servi-ciului militar, Sorin Laz\r a venit ca pro-fesor la Liceul Agricol, la 1 septembrie1969. „Predam trei ore pe s\pt\m=n\matematica, dou\ ore fizica [i dou\ orerezisten]a materialelor. ~n anii [colari1972-1973 [i 1973-1974 am predat `nparalel matematica [i la Liceul Agricoldin Copou. Erau ani `n care se f\ceacarte. Eram pasionat de ceea ce f\ceam

[i nu m\ g=ndeam c\ via]a `mi va rezer-va [i alte `nt=mpl\ri“, poveste[te SorinLaz\r.

Anii treceau, iar noi [i noi promo]iiterminau la Liceul Agricol din Miroslava`nv\]=nd matematica de la profesorulLaz\r. A venit Revolu]ia, iar Sorin Laz\ra schimbat catedra cu biroul de primar.

„M-am dus ca primar trei luni [i am stat doi ani“

Sorin Laz\r nu [i-a pus problema `ndecembrie 1989 s\ se implice `n via]apolitic\. ~i era suficient\ catedra de pro-fesor. Mul]i s\teni `l b\teau `ns\ la caps\ fie primar. La fel ca [i `n urm\ cuc=teva decenii, c=nd rudele `l `mpin-geau s\ dea la Medicin\, Sorin Laz\r aacceptat f\r\ tragere de inim\ s\ vin\ laPrim\ria Miroslava.

„{i fostul primar Hanghiuc `mi spu-nea s\ m\ implic. Nu mai spun de locui-torii comunei!.. M\ b\teau la cap s\ vinla Prim\rie. C\, vezi Doamne, trebuie s\stea cineva primar. M-am dus pentru treiluni [i am r\mas doi ani“, `[i aminte[teSorin Laz\r.

Sediul Prim\riei era pe atunci `n satulBalciu. Erau vremuri tulburi, iar noulprimar s\ fi vrut s\ fac\ ceva [i nu reu[eamare lucru. „Nu aveam bani [i nu pu-team s\ iau nicio m\sur\ important\.Nu mai spun c\ pierdeam mult [i la sa-lariu. P\i colegii mei de la liceu aveausalarii bune [i mie `mi era ru[ine c\ mergacas\ cu 1.400 de lei. M\ g=ndeam c\ os\ m\ certe nevasta c\ mi-a trebuit s\ fiuprimar. Prefectul din acele vremuri totm\ `mboldea s\ candidez [i s\ fiu pri-mar. Mie nu `mi mai trebuia a[a ceva. ~niulie 1992 mi-am dat demisia [i m-am`ntors la [coal\“.

Dup\ plecarea de la Prim\rie, loculr\mas vacant a fost ocupat de IonFlorescu. La alegerile locale din 1992,

88 Institu]iile

primar a fost ales Nechifor B`rliga. Din1996 p=n\ `n 2008 primar a fost VasileL\pu[neanu, iar de atunci – Dan Ni]\ ac=[tigat dou\ mandate `n fruntea prim\-riei Miroslava.

Sorin Laz\r se plimb\ prin Miroslava,mai trece pe la [coal\, r\spunde la salu-

tul s\tenilor [i prive[te cu aten]ie la ce semai construie[te. ~ntrebat dac\ ar maiaccepta func]ia de primar dac\ ar fi s\dea timpul `napoi, profesorul Laz\r spu-ne c\ nu ar mai pleca de la liceu.

Decizia nr. 94 a Prim\riei Jude]ului Ia[i din ianuarie 1990prin care Sorin Laz\r a fost numit primar al comunei Miroslava

Institu]iile 89

Dan Ni]\

Dan Ni]\ esteun fiu al satului.N\scut [i crescut`n Miroslava, el a`mbr\]i[at ulteriorcariera militar\.{i nu pe uscat, cipe mare. ~n 2004s-a hot\r=t s\candideze pentru

func]ia de primar, compar=nd comuna sanatal\, Miroslava, cu o nav\ care arenevoie de un comandat pentru a str\bateaceste vremuri.

Dan Ni]\ s-a n\scut pe data de 9 fe-bruarie 1956. Pe atunci, erau dou\ comu-ne: Uricani [i Corne[ti. Vasile L\pu[neanuera cel care administra teritoriul viitoareicomune Miroslava. Ulterior, cei doi aveaus\ lucreze `mpreun\, iar L\pu[neanuavea s\ fie `nvins `n alegerile locale din2008 chiar de c\tre Dan Ni]\.

Dar s\ nu antici-p\m. ~ntre anii 1971 [i1975, Dan Ni]\ aveas\ urmeze cursurile Li-ceului de Informatic\din Ia[i. Apoi, dup\al]i patru ani de studii,a devenit absolvent alAcademiei Navale„Mircea cel B\tr=n“din Constan]a. Ca ofi-]er se poate m=ndri c\a ajuns nu doar co-mandant de nav\, ci [icomandant al sec]ieiNave de lupt\. ~n pa-ralel, a absolvit, `nanul 1987, [i cursurileAcademiei de ~nalteStudii Militare dinBucure[ti. Acest lucrul-a recomandat pentrua deveni {ef de statmajor la o unitate mi-litar\. {i dup\ c\dereacomunismului, Ni]\ acondus o perioad\ ounitate militar\.

P=n\ la `ntoarcereasa la Miroslava, DanNi]\ a mai fost lectorla Centrul de Perfec-]ionare a cadrelor dinMinisterul de Interne.

90 Institu]iile

Revenirea la Miroslava poate fi interpre-tat\ ca o re`ntoarcere la ]\rm a unui h=r[itlup de mare. Cum ulterior avea s\ recu-noasc\, [i pe ap\, la comanda unei navemilitare, [i pe uscat, la conducerea uneicomune mari precum Miroslava, provo-c\rile au fost pe m\sur\.

Spiritul organizatoric, ideea de mun-c\ [i disciplin\, precum [i dorin]a de atransforma Miroslava dintr-un „cargo-bot“ `ntr-o „nav\-amiral“ l-au determi-nat pe Dan Ni]\ s\ candideze pentru

func]ia de primar. ~n 2004, `ns\, [ansa afost de partea lui Vasile L\pu[neanu. ~nacel mandat, Dan Ni]\ avea s\ fie vice-primarul Miroslavei. A fost o experien]\benefic\ pentru viitorul primar. A avut[ansa de a `n]elege mai bine din posturade viceprimar al Miroslavei problemelecomunei.

Dup\ acel mandat a urmat o nou\b\t\lie electoral\ cu Vasile L\pu[neanu.Cel care a condus comuna timp de a-proape dou\ decenii `nainte de Revolu-

]ie [i `nc\ trei mandatedup\ 1996 a trebuit s\se recunoasc\ `nvins.

Schimbul de gene-ra]ii a adus [i o alt\viziune `n ceea ce pri-ve[te ideea de admi-nistra]ie. „M\ uitam `njur la alte comune, laalte prim\rii, [i ve-deam c\, dac\ exist\dorin]a de a realizaproiecte, dac\ exist\insisten]a de a `nvingedificult\]ile birocratice[i financiare, atunci ai[anse de reu[it\.“Asfaltarea de drumuri`n localit\]ile ValeaAd=nc\, Horpaz, Balciu,Ciurbe[ti, Uricani [iMiroslava a fost unadin priorit\]ile manda-tului 2008-2012. ~nperioada men]ionat\s-a `nfiin]at [i sistemulde canalizare `n BalciuMiroslava, [i ValeaAd=nc\.

Fiecare etap\ dinvia]a comunei a avutprovoc\rile ei. ~n anii’60, dup\ cum `[i amin-tesc Vasile L\pu[neanu

Institu]iile 91

[i Vasile Bulba[a, se punea problemaelectrific\rii [i pu]ini aveau [ansa de a lep=lp=i `n cas\ un bec. Cine [i-a ar fiimaginat atunci c\ Miroslava va aveasistem de alimentare cu ap\, drumuriasfaltate, zon\ industrial\ [i chiar sal\de sport? Extinderea aliment\rii cu ap\va continua `n toate satele, ca [i alteproiecte importante.

Dan Ni]\ vorbe[te mai pu]in desprece a reu[it s\ fac\. Lucrurile sunt vizibi-le. Pentru el important este ce mai vreas\ realizeze pentru Miroslava. Pe mare,`n calitate de comandant, ai mul]umireac=nd ai `ndeplinit misiunea [i aduci na-va [i echipajul cu bine la ]\rm. Ca pri-mar, ai mari satisfac]ii c=nd vezi c\ lo-cuitorii sunt mul]umi]i de pe urmaproiectelor realizate.

Consiliul Local

„Dac\ nu po]i face bine, m\car s\ nufaci r\u.“ Dup\ aceast\ zical\ s-a con-dus parc\ fostul [ef al ConsiliuluiPopular de la Miroslava, Hanghiuc.

Preotul Mihai Rusu `[i aminte[te c\Hanghiuc nu i-a creat probleme atuncic=nd a vrut s\ refac\ biserica: „C=nd amfost transferat la Miroslava, primar eraaici unul – Hanghiuc. Un om extraordi-nar de bun! ~mi aduc aminte c\, atuncic=nd m-am apucat de lucr\ri la bisericadin satul Balciu, tot pe vremea regimuluicomunist, c=nd nu era voie, primarul `mispunea cu luare-aminte, ca s\ nu se re-pete povestea de la Vere[ti: P\rinte, c=ndte apuci de treab\, s\ `mi spui s\ `mi iauconcediu. {i primarul pleca prin sta]iuni“(vezi capitolul despre Biseric\ – n.ed.).

La Revolu]ie, primar a ajuns profe-sorul Sorin Laz\r. Amintirile sale suntredate `n capitolul despre personalit\]ileMiroslavei. Dup\ mandatele primaruluiL\pu[neanu, din 2008 a c=[tigat dedou\ ori consecutiv alegerile Dan Ni]\.Prim\ria Miroslava s-a implicat mai mult

`n administrarea comunit\]ii, pun=ndaccentul pe realizarea unei infrastructurimoderne [i pe `nfiin]area [i extindereasistemelor de alimentare cu ap\ [i decanalizare.

Rolul consilierilor locali a devenit totmai important, ace[tia aduc=ndu-[i con-tribu]ia la modernizarea comunit\]ii.Red\m aici lista consilierilor locali `nmandatul 2012-2016:

Anina PopescuGheorghita IftimieVasile Bulba[aVasile IlieGheorghe VicolAlexandru VieruNeculai AndrianRadu LupuMihai TananaViorel TunzaFlorin Frunz\Ilie CostinNicolae PopescuGheorghe CojocaruConstantin MerticIlie ApostolSerafim Popa.

92 Institu]iile

Ordinea [i lini[teapublic\

Cuv=ntul „poli]ie“ este utilizat frec-vent. Pu]ini [tiu `ns\ c\ el deriv\ de lagrecescul „ “ care `nseamn\„activitate de Stat“ ( ), adic\ activi-tate de interes public. ~n limba rom=n\,cuv=ntul „poli]ie“ s-a consacrat `n tim-pul Principatelor, mai precis `n epocafanario]ilor.

~n secolele al XVII-lea [i al XVIII-leaafl\m adeseori din documentele vremiicuv=ntul „poli]ie“ `n `n]elesul de activi-tate de stat. Potrivit lui Eugen Bianu,directorul general al Siguran]ei Generalea Statului din anul 1938, este verosimilca no]iunea „poli]ie – activitate de Stat“s\ se fi referit ini]ial la activitatea Dom-nului [i a obl\duitorilor ]\rii, deoareceei aveau „datoria ca unii ce sunt ca ni[tep\rin]i ai patriei, a se sili, a se nevoi, nu

numai pentru ceea ce aduce un folos lao parte, ci mai ales pentru ceea ce s-arcunoa[te c\ este deob[te de folos noro-dului [i de podoab\ [i fal\ patriei“. Mait=rziu, ordinea [i siguran]a public\ `njude]e erau `ncredin]ate ispravnicilorcare, p=n\ la Alexandru Ipsilanti, erau [iadministratorii jude]ului [i totodat\judecatorii locuitorilor.

Un `nceput de organizare general\ apoli]iei se face prin regulamentele Orga-nice din 1831 [i 1832. Nu este lipsit deinteres faptul c\, `n acele vremuri, ceielibera]i din `nchisori erau suprave-ghea]i de ag\ [i ispravnici pentru a nus\v=r[i noi abateri. Celor elibera]i li secereau chez\[ii de bun\ purtare [i le eradesemnat un domiciliu for]at. Trebuieprecizat c\, pe la `nceputul secolului

Poli]ia Local\ `n ac]iune `n P\durea Uricani

Institu]iile 93

men]ionat, `n Principatele Rom=ne sedezvolta un spirit umanitarist care a`nceput s\-i preocupe pe legiuitorii dinApus, `n urma scrierilor lui Beccaria [iMontesquieu. A[a se explic\ cum, `nCondica Criminaliceasc\ „{u]u-Sturdza“de la 1820-1826, influen]at\ de scrierilemen]ionate, se precizeaz\ c\ „sf=r[itulor=nduirii pedepselor nu este ca numais\ se munceasc\ trupul vinovatului, darca s\ se `n]eleag\ [i s\ se `nfr=neze de aface asemenea urm\ri [i de a da pild\ [ialtora“. Condica poli]ieneasc\ apare la9 iunie 1850 sub Grigore AlexandruGhica [i cuprinde reguli, dar [i dispozi]iipentru ora[ul Ia[i.

~n perioada interbelic\, supraveghe-rea [i interven]ia poli]iei erau necesarepentru `nl\turarea diferitelor obstacolece `mpiedicau circula]ia. Scandalagii,turmenta]ii, cer[etorii [i vagabonzii [ial]i perturbatori ai ordinii publice erau`n aten]ia poli]iei, care urm\rea [i ocro-tea totodat\ interesele particularilor, cear fi putut fi prejudiciate de astfel deindivizi. ~n acei ani, satele Balciu,Br\tuleni, Ciurbe[ti, Corne[ti, Danca[,Ez\reni, Horpaz, Proselnici, Uricani,Valea Ad=nc\, Valea Ursului, Vorove[ti[i Miroslava f\ceau parte din Plasa Copou.

Dup\ reforma teritorial-administrati-v\ din 1968, comuna Uricani [i comunaCorne[ti s-au contopit, iar sediul noiicomune a fost mutat la Miroslava. Dez-voltarea comunei Miroslava a determi-nat autorit\]ile s\ `nfiin]eze [i un post deMili]ie.

Dup\ c\derea comunismului, la Mi-roslava a r\mas o sec]ie a Poli]iei Na]io-nale. Ulterior, `n februarie 2011, a luatfiin]\ Poli]ia Local\ Miroslava. Ea are caatribu]ii ordinea public\ [i circula]ia ru-tier\. Aceste atribu]ii, a[a cum am ar\tatla `nceputul capitolului, le `nt=lneamchiar [i `n urm\ cu aproape un secol.Prerogativele Poli]iei Locale Miroslava

sunt `ns\ ast\zi mult mai ample. Afi[ajulstradal, respectarea legisla]iei privindurbanismul, `ntocmirea de acte privindeliberarea C\r]ilor de Identitate sunt tot`n sarcina Poli]iei Locale.

Interesant este faptul c\, `n trecut,pentru a opri ie[irea din ]ar\ a celor ne-mul]umi]i [i care ar fi vrut s\ se pl=ng\peste hotare, Caragea Vod\ a fost celcare a `nfiin]at pa[aportul [i a dat in-struc]iuni, `n data de 31 iulie 1782, „s\nu lase a trece nimeni f\r\ r\va[i [ipasus (pa[aport – n.ed.), nici `ncolo, nici`ncoace“. Iat\ c\, dup\ mai bine dedou\ secole, eviden]a persoanelor [ieliberarea C\r]ilor de Identitate se fac dec\tre Poli]ia Local\.

~n timpul regimului comunist, laMiroslava [efii Prim\riei au folositMili]ia – mai ales `n timpul colectiviz\rii– ca mijloc de presiune `mpotriva ]\ra-nilor care nu doreau s\ intre la Gospo-d\ria Agricol\ Colectiv\ (G.A.C.).

Acum, la Miroslava, Poli]ia Local\are opt angaja]i, de[i, potrivit reglemen-t\rilor, num\rul poli]i[tilor ar trebui s\fie de unul la mia de locuitori – adic\ 12agen]i pentru cei peste 12.000 de locui-tori ai Miroslavei. Pentru o mai bun\supraveghere `n comun\, Poli]ia Local\Miroslava va monta camere de luat ve-deri la intr\rile `n comun\, la institu]iilede `nv\]\m=nt, la biserici, cimitire, pestadionul din Uricani, precum [i la alteobiective importante din satele compo-nente. Imaginile vor fi vizionate `n timpreal la dispeceratul Poli]iei Locale [i seva putea interveni `n orice moment dac\va fi cazul. Poli]ia Local\ Miroslava puneaccentul pe prevenirea actelor antiso-ciale. De altfel, num\rul de contraven]ii[i infrac]iuni `n comuna Miroslava esteaproape nesemnificativ.

urm\tor, 1834, pentru ca ace[tia s\ `[iperfec]ioneze limba german\.

1833 – octombrie: Epitropia ~nv\]\-turilor Na]ionale pune o nou\ condi]ieacord\rii bursei lui T. Stamati, aceea dea se preg\ti `n domeniul „istoriei natu-rale“ (V.A. Urechia).

1834: T. Stamati pleac\ la Vienapentru a studia, conform hot\r=riiEpitropiei.

1838: T. Stamati ob]ine titlul de„doctor `n filozofie“ [i revine `n ]ar\,unde prime[te postul de profesor de „fi-zic\ [i chimie“ la Academia Mih\ilean\.

~nv\]\m=ntul

Comuna Miroslava are o tradi]ieaparte `n ceea ce prive[te `nv\]\m=ntulagricol. Aici func]ioneaz\ cea maiveche institu]ie de profil din Rom=nia.{coala de Agricultur\ de la Miroslava afost de-a lungul timpului [i este [i ast\ziun brand al satului [i al comunei. IstoriaMiroslavei are peste 400 de ani. ~nacela[i timp, istoria {colii de Agricultur\de la Miroslava este veche de 200 deani. Aceast\ pagin\ de istorie nu poate fiexpediat\ `n c=teva r=nduri, motiv pen-tru care vom insista asupra ei.

~nv\]\m=ntul agronomic:cronologie

1831 – septembrie, 24: Revista„Albina rom=neasc\“ public\ un anun]`n care face cunoscut\ aprobarea Epitro-piei ~nv\]\turilor Na]ionale de a fi des-chis `n jude]ul Ia[i, la Miroslava, „Insti-tutul de Educa]ie de la Miroslava“, la 25octombrie 1831.

1831 – septembrie: Este tip\rit [i di-fuzat un prospect bilingv (rom=n\ [ifrancez\) `n care sunt prezentate con-di]iile de studiu de la Miroslava.

1831 – noiembrie, 25: Aceea[i re-vist\, „Albina rom=neasc\“, informea-z\ cititorii despre deschiderea cursu-rilor la Institutul de la Miroslava. Suntaminti]i c=]iva dintre elevii `nscri[i,printre care [i M. Kog\lniceanu, „fiulag\i Ilie Kog\lniceanu“.

1832 – iunie, 16: „Albina rom=neas-c\“ prezint\ `ntr-un reportaj examenulde absolvire a primului an de studii de laInstitutul din Miroslava. La festivitateade premiere, la care a participat MihailSturdza, ce avea s\ devin\ mai t=rziudomnitor, i s-a decernat premiul I elevu-lui M. Kog\lniceanu.

1833 – septembrie, 15: TeodorStamati, profesor la Institutul de la Miro-slava, al\turi de tinerii A. Velini, Al.Costinescu etc., adreseaz\ o cerereEpitropiei ~nv\]\turilor, dorind o „stipen-die“ pentru studii `n str\in\tate. Epitropiaaprob\ bursele, dar `ncep=nd din anul


96 Institu]iile

1840 – aprilie-ooctombrie: M.Kog\lniceanu public\ lucrarea „Despreclim\ [i despre `nr=urirea sa `n lucrareap\m=ntului“.

1841: T. Stamati public\ Manualulde istorie natural\. Con]inutul s\u estefoarte asemn\tor cu cel din caietul-ma-nual „Nations d’historie naturelle avecla vision moldave“, p\strat la ArhivaKog\lniceanu. Clasificarea plantelor pecare a folosit-o `n manual corespundecu cea actual\ dat\ de fitotehnie, iar cla-sificarea animalelor corespunde clasifi-c\rii actuale folosit\ `n zootehnie.

1843-11846: Dimitrie Sturzdza, fostelev al Institutului de la Miroslava (care afost trimis `n str\in\tate pentru a studiaprintre altele agricultura), a scris primelemanuale rom=ne[ti despre cre[terea [iexploatarea calului, `n vederea folosiriiacestuia la arma cavaleriei.

1865 – ianuarie, 16: Se deschideStabilimentul Sericicol „M. Vitlimescu“la Galata Miroslavei. Scopul s\u era dea preg\ti lucr\ri `n cre[terea sistematic\a viermilor de m\tase.

1867 – iulie: ~n cadrul Expozi]ieiUniversale de la Paris, se confer\ o me-dalie de bronz Stabilimentului Sericicolde la Galata Miroslavei pentru fire dem\tase.

1867 – septembrie, 15: Se `nfiin]eaz\{coala de Agricultur\ de la GalataMiroslavei, prin decretul nr. 1272 din30.08.1867. Aceast\ [coal\ era dotat\cu o ferm\ de „300 pogoane p\m=nt pemo[ia Miroslavei“. A fost prima [coal\medie de stat din Moldova [i a doua(dup\ Pantelimon) din ]ar\.

1868 – iulie, 16: Monitorul Oficialnr. 244 public\ raportul general de in-spec]ie a {colii de Agricultur\ de laGalata Miroslavei, alc\tuit de IonIonescu de la Brad, care arat\ c\ „at=tr\spunsurile elevilor, c=t [i lucr\rile lorpractice m-au `ncredin]at c\ to]i domnii

profesori [i-au f\cut datoria [i au f\cut-ocu focul acela sacru de devotament ce-lurm\rise“.

1869 – iulie, 5-88: Ion Ionescu de laBrad este profesor examinator la agro-tehnic\ la {coala Agricol\ de la GalataMiroslavei.

1869 – august, 3: Se public\ rezo-lu]ia prim-ministrului D. Ghica la rapor-tul nr. 46, `n care se face urm\toareaprecizare cu privire la [coala de laGalata Miroslavei: „mul]umirea minis-trului pentru silin]a ce pun at=t al]ii `nexploata]iunea fermei (...) ce servea demodel cultivatorilor ]\rii, c=t [i `nv\]\-m=ntului pentru preg\tirea elevilor de afi folositori agriculturii practice“.

1870 – august, 13: Comisia format\din P.S. Aurelian, A. Negru]i [i C. Cerchezconstat\, printre altele, c\ „lec]iile dezootehnie au fost predate foarte bine“,iar „r\spunsurile elevilor au fost pedeplin mul]umitoare“.

1895 – martie: Se deschide {coala deSericicultur\ „Vitlimescu-Mironeanu“ laGalata Miroslavei, relu=ndu-se activi-tatea vechiului stabiliment sericicol.

1900 – august: ~n cadrul Expozi]ieiUniversale de la Paris, se acord\ meda-lia de bronz {colii Sericicole de laGalata Miroslavei pentru produsele seri-cicole prelucrate.

1919, septembrie, 2: Se `nfiin]eaz\{coala de Agricultur\ de la Miroslava,stabilindu-[i sediul `n fostul local alInstitutului de Educa]ie.

1933: Juriul din cadrul Expozi]ieiAgricole a Rom=niei confer\ „Medaliade aur“ {colii Agricole de la Miroslava,pentru pomi [i vi]e altoite. Cu acela[iprilej, se acord\ [i alte medalii de argint[i bronz pentru cre[terea animalelor.

1930: Juriul expozi]iei organizate deMinisterul Agriculturii confer\ „Medaliade aur“ {colii de Agricultur\ de laMiroslava pentru oile ]ig\i crescute aici.

Institu]iile 97

1937 – februarie, 1: Se deschide{coala Superioar\ }\r\neasc\, sub`ndrumarea lui Dimitrie Gusti.

1934-11940: {coala de Agricultur\ dela Miroslava se poate m=ndri cu o ferm\model, cu numeroase sectoare de pro-duc]ie, `n care se aplic\ cea maiavansat\ tehnic\ agronomic\ a vremii.

1948 – august, 3: Se `nfiin]eaz\ {coa-la Profesional\ Agricol\, ca urmare aReformei ~nv\]\m=ntului. Aceast\ [coal\a trecut r=nd pe r=nd prin transform\rivariate, p=n\ la desfiin]area sa `n 1974.

1974 – septembrie, 1: S-a `nfiin]atLiceul Agroindustrial Miroslava, care apreluat [i continuat tradi]ia de un secol[i jum\tate de `nv\]\m=nt agricol laMiroslava.

Dup\ 1989, Liceul de la Miroslava adevenit Grupul {colar Agricol „MihailKogalniceanu“.

~nv\]\m=ntul agricolla `nceputurile sale

Institutul de Educa]ie de la Miroslavaeste str=ns legat de de via]a [i activitateac\rturarului [i omului politic MihailKog\lniceanu. Institutul a fost deschis `ntoamna lui 1831 de c\tre trei profesorifrancezi: Victor Lincourt, Andre Che-fueux [i Joseph Bagard.

Meritul acestui a[ez\m=nt educa]io-nal rom=nesc const\ `n faptul c\ aicis-au format remarcabile personalit\]i alepoporului rom=n. De asemenea, are unrol incontestabil `n r\sp=ndirea `n Mol-dova a ceea ce se numea la vremea res-pectiv\ „spiritul epocii“. Institutul a fiin-]at `n cl\dirile aflate `n proprietatea luiVasile Beldiman. Are meritul de a fiprintre primele a[ez\minte [colare denivel mediu `n care s-au predat no]iunide agricultur\ ra]ional\ [i [i-a men]inutspecificul timp de un secol [i jum\tate.

Familiile care [i-au trimis copiii la studiiaici aveau o baz\ agrar\ [i erau intere-sate `n a-[i `nsu[i `n acest fel tehnicileagricole avansate.

Institutul de Educa]ie de la Miroslavaa fost str=ns legat de revista „Albinarom=neasc\“ a lui Gheorghe Asachi. ~npaginile revistei se reg\sesc adesea arti-cole legate de cre[terea produc]iei agri-cole pe baza st\p=nirii unor tehniciavansate. Orientarea c\tre agricultur\ arevistei „Albina rom=neasc\“ era fireas-c\, dac\ ]inem seama de contextelesocial-istoric [i economic ale }\rilorRom=ne de atunci.

Gh. Asachi a devenit „epitrop al`nv\]\turilor publice“ [i din aceast\func]ie s-a str\duit s\ introduc\ studiul[tiin]elor `n `nv\]\m=nt.

La 24 septembrie 1831, revista„Albina rom=neasc\“ anun]a deschide-

rea l=ng\ Ia[i, la Miroslava, a unui „pen-sion de educa]ie pentru tinerii nobili“.Nevoia cre\rii acestei [coli rezulta dinfaptul c\ `n a[ez\mintele educa]ionaleexistente absolven]ii nu reu[eau s\ajung\ la un nivel care s\ le garantezesuccesul la `nv\]\m=ntul superior [i lacultura european\. Printre primii elevi`nscri[i la noua [coal\ se num\rau fiii luiMihail Sturdza – Dimitrie [i Grigore.Taxa anual\ era de 2.000 de galbeni, cumult peste sumele cerute de alte insti-tu]ii de `nv\]\m=nt de la acea vreme.

98 Institu]iile

M. Sturdza, cu ajutorul lui Gh.Asachi, a contribuit la alegerea celor maibuni dasc\li din acea vreme din Moldova.De asemenea, s-a implicat personal `nurm\rirea progreselor elevilor, de aceea`n 1832 ia parte activ\ la examenul deabsolvire de la {coala de la Miroslava.Nivelului de preg\tire al elevilor de aiciera la nivelul [colilor din str\in\tate.

Printre dasc\lii ce predau aici se nu-m\r\ Teodor Stamati, care primise `ns\r-cinarea de a preda limba rom=neasc\ laInstitutul de educa]ie, `n anul 1831. Deasemenea, se presupune c\ tot el a pre-dat [i istoria natural\ aici, obiect destudiu deosebit de important.

Dintre absolven]ii Institutului de laMiroslava, printre cei mai cunoscu]i suntDimitrie Sturdza [i Mihail Kog\lniceanu.~n cele ce urmeaz\ vom prezenta c=tevadate din vie]ile acestora.

Dimitrie Sturdza a fost cel mai maredintre fiii domnitorului Mihail Sturdza [i aurmat o carier\ militar\. Tat\l s\u a stabilitpentru el s\ studieze dreptul, economiapolitic\ [i agricultura. Preg\tirea de care abeneficiat l-a ajutat s\ devin\ unul dintrecei mai buni speciali[ti `n cre[terea calu-lui. Dimitrie Sturdza a scris dou\ manuale:unul destinat speciali[tilor `n echita]ie,cel\lalt – solda]ilor cavaleri[ti. De aseme-nea, `n 1845 el a deschis `n caz\rmile dinIa[i [i Gala]i [coli pentru solda]ii ne[tiutoride carte [i a organizat biblioteci `n fiecarecazarm\.

Mihail Kog\lniceanu, fost elev al In-stitutului, a fost personalitatea politic\ce a dominat secolul al XIX-lea. De[i afost atras `n tinere]e de agronomie, cari-er\ spre care l-a `ndreptat [i familia sa,evenimentele ulterioare ale vie]ii salel-au `ndep\rtat `ns\ de acest domeniu.M\rturisea la un moment dat c\ „ceeace [tiam mai mult am `nv\]at nu `nGermania, ci `n Moldova“, cu alte cu-vinte `n perioada petrecut\ la Institut.

~nv\]\m=ntul agricol`n secolul XX: {coala Inferioar\ de Agricultur\

Transform\rile din via]a politic\,social\ [i economic\ de la `nceputul se-colului XX [i-au pus amprenta [i asupra`nv\]\m=ntului agricol de la Miroslava.

Dup\ Primul R\zboi Mondial, s-apus problema copiilor r\ma[i orfani. Deaceea, la 5 mai 1917 a luat fiin]\ Socie-tatea „Ocrotirea orfanilor de r\zboi“,sub patronajul Olg\i Sturdza, cu scopulde a asigura orfanilor un ad\post, cre[-terea [i `ngrijirea necesare [i de a le oferio educa]ie. ~n prim\vara lui 1918, sena[te Orfelinatul „Principesa M. OlgaSturdza“, la Miroslava, care beneficia [ide o [coal\ primar\ pentru b\ie]i.

Un an mai t=rziu, [coala cap\t\ ca-racter agricol, sub conducerea ingineru-lui Radu N. Dumitrescu. Era o [coal\particular\, iar `n martie 1922 MinisterulAgriculturii recunoa[te acestei institu]iigradul de [coal\ Inferioar\ cu drept de

Institu]iile 99

publicitate. Se urm\rea ca, la finalulstudiilor, elevii de aici s\ poat\ munci `nagricultur\. Elevii `nscri[i la aceast\[coal\ aveau v=rsta cuprins\ `ntre 13 [i16 ani [i erau absolven]i a cel pu]in 4clase primare. Se d\dea examen deadmitere la disciplinele: aritmetic\ [igeometrie, istoria ]\rii, citire, scriere,exerci]ii gramaticale.

Procesul de `nv\]\m=nt se desf\[uradup\ manuale didactice asem\n\toarecu cele ale [colii de agricultur\ de gra-dul I din perioada respectiv\. Directorul

Cursurile din anul 1901 ale unui elev de la {coala

Agricol\ din Miroslava

100 Institu]iile

[colii, Constantin V. Orescu, `mpreun\cu al]i profesori au lucrat la `ntocmireaprogramelor [colare care au fost apoiaprobate de Ministerul Agriculturii. Du-rata studiilor la aceast\ [coal\ era de 3ani, la care se ad\uga [i un an prepara-tor, c=nd elevii trebuiau s\ lucreze laferma [colii pentru a se obi[nui cu munca[i cu via]a la c=mp.

Pe l=ng\ disciplinele de cultur\ ge-neral\ se predau [i discipline de specia-litate specifice meseriei de agricultor.Pentru consolidarea deprinderilor prac-tice, elevii participau la executarea lu-cr\rilor agricole. Pentru a-i stimula peelevii cu rezultate deosebite, directorula `nfiin]at o „Carte de aur“ `n care eraumen]iona]i elevii buni la activit\]ilepractice, cu rezultate bune la `nv\]\tur\[i cu bun\ purtare. Comparativ, elevii curezultate slabe erau trecu]i `n „Carteaneagr\“. Lista celor din „Cartea de aur“[i din „Cartea neagr\“ era citit\ `n fieca-re duminic\ de c\tre directorul [colii.R\splata elevilor buni se f\cea nu doarcu laude, ci chiar cu sume de bani, `nfunc]ie de aportul realizat de ace[tia lagospod\rirea [i rentabilizarea terenurilor[colii. Sumele de bani se depuneau laCEC pe carnete individuale. Absolven]iiintrau `n posesia acestor carnete abiadup\ absolvirea serviciului militar, baniifiind un pre]ios dar la `nceput de carier\.

Rezultatele muncii elevilor au fost demulte ori r\spl\tite [i cu premii la diferi-te expozi]ii:

Medalia de aur la Expozi]ia agri-col\ de industrie casnic\ a Moldovei, `n1923, pentru arbori [i vi]e altoite;

Medalia de argint la expozi]iaMinisterului Agriculturii `n 1923, pentrucre[terea cornutelor moldovene[ti;

Medalia de argint la expozi]iaMinisterului Agriculturii de la Ia[i, pen-tru cre[terea vacilor de lapte;

Medalia de aur la expozi]ia Minis-terului Agriculturii, `n 1930, pentrucre[terea oilor ]ig\i.

Dup\ finalizarea studiilor teoretice,absolven]ii efectuau un an de practic\ `nfermele din ]ar\, unde erau obliga]i s\`ndeplineasc\ orice sarcini. Absolventulera obligat s\ trimit\ Institutului de laMiroslava, lunar, o situa]ie cu lucr\rilepe care le-a efectuat, cu notele primite [icu informa]ii despre conduita general\,despre absen]e [i despre plata ce i secuvenea.

Din 1930, elevii nu au mai fost pu[ila muncile c=mpului la fel de mult camai `nainte, insist=ndu-se pe latura teo-retic\ a preg\tirii, motiv pentru care ve-niturile fermei din cadrul [colii au sc\-zut. ~n 1934, societatea „Ocrotirea orfa-nilor de r\zboi“ a fost desfiin]at\, dar{coala Agricol\ [i-a continuat activita-tea. ~n acela[i an s-a `mbog\]it baza ma-terial\ a [colii, prin aducerea la Miro-slava a unei p\r]i din inventarul {coliide Agricultur\ de la Cocioc-Ilfov. Cre[tedurata studiilor la 4 ani [i se renun]\ laanul preg\titor.

~n 1935 a avut loc expozi]ia „LunaIa[iului“, iar [coala de la Miroslava aparticipat cu produse, ob]in=nd nume-roase premii. {coala `ncepuse s\ func-]ioneze dup\ principiul autofinan]\rii,cadrele didactice [i personalul de ser-viciu fiind pl\ti]i din veniturile ob]inu-te din valorificarea produselor de laferma [colii.

{coala Superioar\}\r\neasc\

~n 1937, Funda]ia Cultural\ a C\mi-nelor Culturale `nfiin]eaz\ la Miroslava o[coal\ superioar\ ]\r\neasc\, ce va func-]iona `n paralel cu [coala de agricultur\.

Institu]iile 101

Cursan]i ai acestei [coli erau ]\ranii dinMoldova, cu v=rsta `ntre 18 [i 24 de ani,cu cel pu]in patru clase absolvite. Timpde o lun\, ace[tia urmau cursurile teo-retice [i practice ale [colii ]\r\ne[ti.

{coala de Agricultur\ de la Miroslavale-a pus la dispozi]ie cazarea, cantina,s\lile de clas\, ferma didactic\, profeso-rii [i personalul tehnic. Director al {co-lii Superioare }\r\ne[ti a fost inginerulAlexandru Oancea, director [i al C\mi-nului cultural din Miroslava. La finalulstudiilor, cursan]ii sus]ineau un examenteoretic [i practic. Erau r\spl\ti]i, `nfunc]ie de rezultate, cu semin]e din so-iuri superioare, pomi [i vi]e altoite, ou\de ras\, instrumente agricole, substan]efungicide, c\r]i despre agricultur\ etc.

Din cauza celui de-al Doilea R\zboiMondial, se evacueaz\ [coala la Curteade Arge[, iar `n 1945 [coala `[i reiaactivitatea, dar `n condi]ii foarte dificile.

~n perioada regimului comunist,[coala de la Miroslava a trecut [i prinmomente delicate. La un moment dat,aici au f\cut cursuri [i cei care urmau s\devin\ contabili la C.A.P.-uri. Ulterior,tradi]ia [colii de la Miroslava [i necesi-tatea de a forma speciali[ti pentru agri-cultur\ au determinat conducerea regi-mului din acele vremuri s\ acorde o a-ten]ie special\ acestei institu]ii care, princalitatea corpului profesoral, a reu[it s\devin\ un a[ez\m=nt de elit\ `n dome-niul agricol.

Dup\ Revolu]ie, institu]ia s-a trans-format `n Grupul {colar Agricol „MihailKog\lniceanu“. ~n ciuda greut\]ilor deordin economic [i a sc\derii num\ruluide elevi [colariza]i, {coala Agricol\ de

la Miroslava r\m=ne un etalon `n dome-niul preg\tirii speciali[tilor pentru agri-cultur\ [i duce mai departe, an de an,tradi]ia primei [coli de agricultur\ dinRom=nia.

Alte institu]ii de `nv\]\m=nt din Miroslava

~n comun\ func]ioneaz\ 12 unit\]i[colare [i 10 gr\dini]e. Acestea apar]in de3 unit\]i [colare cu personalitate juridi-c\: {coala „Colonel Constantin Langa“Miroslava, {coala „Dimitrie Anghel“ dinCorne[ti [i {coala cu clasele I-VIII „MironBarnovschi“ din Uricani. ~n aceste uni-t\]i `[i desf\[oar\ activitatea peste 1.000de [colari [i pre[colari, 15 educatori, 24de `nv\]\tori [i 34 de profesori.

~n satul Valea Ad=nc\, `ntruc=t num\-rul popula]iei a crescut, Consiliul LocalMiroslava dore[te s\ achizi]ioneze unteren pentru a putea construi o nou\[coal\ [i o gr\dini]\. {i `n satul Horpaz sedore[te reconstruc]ia [colii [i gr\dini]ei,

Dumitru Bunea, Livi Ionescu [i Sorin Laz\r,

profesori la Grupul {colar Agricol Miroslava

102 Institu]iile

`n timp ce la Valea Ursului se va depuneun proiect pentru finan]area unei con-struc]ii noi pentru o [coal\ [i o gr\dini]\.

{coala coordonatoare „Miron Bar-novschi“ din Uricani are un corp nourealizat `n urma cu c=]iva ani. {coala are`n subordine urm\toarele sate:

Vorove[ti – `n acest moment nuexist\ unitate [colar\ [i nici gr\dini]\. Sedore[te realizarea unui proiect pentrurealizarea celor dou\ construc]ii.

Br\tuleni – pentru acest sat se vor rea-liza proiecte `n vederea reconstruc]iei [colii.

~n satul G\ureni se vor realiza dou\proiecte, `n vederea construirii cl\dirilorpentru o [coal\ [i o gr\dini]\.

{coala coordonatoare „DimitrieAnghel“ din Corne[ti beneficiaz\ de ocl\dire nou\.

~n Proselnici, conducerea prim\rieiconsider\ necesar\ reconstruc]ia [colii[i a gr\dini]ei.

La Danca[, [coala a beneficiat `nanul 2004 de refacerea total\ a imobilu-lui, iar la Ciurbe[ti se dore[te realizareaunei noi [coli [i a unei gr\dini]e.

Biblioteca din Miroslava se afl\ `nsediul fostei prim\rii din satul Balciu. Eaa fost `nfiin]at\ `n 1938 ca „BibliotecaC\minului Cultural Miroslava“. ~n anul1955 este fondat\ Biblioteca Comunal\Miroslava, av=nd la acea vreme un fondde c=teva sute de volume.

P=n\ `n 1969, fondul de cartecre[te la 3.000 de volume, bibliotecase mut\ `n sediul Consiliului PopularMiroslava [i este angajat bibliotecarIoan At\n\soaiei.

~n 1975, biblioteca se mut\ la c\mi-nul cultural Uricani, prin grija doamneiEugenia Ioni]\, iar fondul de carte cre[tela 6.000 de volume.

~n 1990 se re`nfiin]eaz\ postul debibliotecar cu norm\ `ntreag\, bibliote-car fiind Otilia Porumboiu. Din anul2000, biblioteca se mut\ `n sediul fosteiprim\rii, unde func]ioneaz\ [i ast\zi.~ntre timp, colec]iile bibliotecii au cres-cut cu peste 4.000 de volume.

Colec]iile bibliotecii, de tip enciclo-pedic, con]in 11.226 documente, 11.210c\r]i [i 16 documente audio-video.

Biblioteca beneficiaz\ de conexiuneInternet. ~n fiecare an, se aloc\ fonduripentru achizi]ia de c\r]i. Pe de alt\parte, [i biblioteca Grupului {colar de laMiroslava are un fond impresionant decarte: 20.000 de volume.

Biblioteca

Pe pagina urm\toare:revista „Gazeta s\teanului“,

septembrie 1903

Institu]iile 103

Presa scris\

~n anul 1646 este publicat\ `n tipo-grafia de la m\n\stirea „Sfin]ii TreiIerarhi“ prima carte de legi `n limbarom=n\, intitulat\ Carte rom=neasc\ de`nv\]\tur\ de la pravilele `mp\r\te[ti [ide la alte giude]e.

Este de re]inut faptul c\ o serie decursuri [i tratate despre agricultur\, des-tinate ]\ranilor [tiutori de carte, apar`nc\ de la `nceputul secolului al XIX-lea.~n anul 1832 apare la Bucure[ti „CursulElementar de Agricultur\ [i EconomieRural\“, ulterior retip\rit `n anul 1850.Pentru [tiutorii de carte, lucrarea aducea

104 Institu]iile

o serie de recomand\ri importante. ~npartea a III-a, capitolul I, `n paginile503-512 se putea citi despre cum tre-buie s\ arate casa, grajdul, cote]ele dep\s\ri sau loca[urile pentru p\strarearecoltelor.

Trei decenii mai t=rziu, `n 1883,apare `n mediul rural din Rom=niaprimul periodic distribuit regulat pebaz\ de abonament: „Gazeta S\teanu-lui“. Publica]ia, care a ap\rut timp dec=teva decenii, era editat\ lunar. Red\mc=teva titluri din cuprinsul „Gazeteisateanului“ nr. 408 din februarie 1903:

Starea sem\n\turilorComerciul cu cereale pe anul 1902Electricitatea `n agricultur\

~n perioada comunist\, la Miroslavanu a existat o gazet\ local\. Erau vre-muri c=nd doar „Sc=nteia“ era citit\ la[edin]e ori se distribuia celor interesa]i.Abia `n anii ’80 colectivul de profesoride la Liceul Miroslava, dedicat acesteiprestigioase institu]ii de `nv\]\m=nt dinRom=nia, a reu[it s\ scoat\ timp demul]i ani, nu f\r\ piedici [i ingerin]e alepoliticului, o revist\ intitulat\ „GlasulP\m=ntului“. Din colectivul de redac]iedin anul 1981 f\ceau parte: NicolaeCerchez, George Popi]\, Emilia Chilu,Dumitru Bunea, Maria Chivu. De ase-menea, cinci elevi fuseser\ coopta]i laeditarea publica]iei. Din cuprinsul nr. 3/1981 spicuim:

150 de ani de `nv\]\m=nt agro-nomic mediu la Miroslava

Activitatea `n cercurile [tiin]ificeale elevilor

Locuri de munc\ oferite de agri-cultura din jude]ul Ia[i

Doi ani mai t=rziu, „Glasul p\m=ntu-lui“ reu[ea s\ aib\ un num\r crescut depagini – de la 28 la 70 – [i un cuprinsmult mai bogat. Pe de alt\ parte, num\-rul sporit de pagini a f\cut s\ creasc\ [ivigilen]a activi[tilor P.C.R., precum [ipresiunile de a aborda `n paginile revis-tei subiecte agreate de regimul comu-nist. ~n acest context, men]ion\m din nr.6/1983 lucrarea intitulat\ „Unele con-tribu]ii la realizarea educa]iei materia-list-[tiin]ifice a elevilor `n Cercul deateism [tiin]ific [i sociologie religioas\“.Dincolo de aspectul politic [i ideeatransparent\ de a combate religia, lu-crarea publicat\ `n „Glasul P\m=ntului“scoate `n eviden]\ – poate spre sup\ra-rea activi[tilor de partid – c\ `n cele 22de localit\]i `n care elevii LiceuluiMiroslava au completat chestionare,61.474 persoane au declarat c\ sunt dereligie cre[tin-ortodox\, iar 10% au re-cunoscut c\ particip\ frecvent la sluj-bele religioase. A[adar, de[i se dorea ca

Institu]iile 105

prin astfel de „materiale de cercetare“ s\se `ndep\rteze tinerii de biseric\, efectulera cu siguran]\ invers.

Revista „Glasul Pam=ntului“ a ap\rut[i dup\ Revolu]ia din decembrie 1989.Nemaiexist=nd amestecul politicului `ncon]inutul publica]iei, „Glasul p\m=ntu-lui“ aborda teme diverse [i interesante.

~ncerc\ri de a scoate o gazet\ a co-munei – pentru c\ revista „Glasul P\-m=ntului“ avea un tiraj limitat [i nuaborda neap\rat [i teme de interes local– au existat de-a lungul timpului, `ns\lipsa fondurilor [i a unui colectiv dedi-cat acestui proiect au sortit e[eculuiini]iativele.

~n satul Uricanis-a tip\rit `n 2009gazeta „Fiii satuluiUricani“. Apari]iaera neregulat\. Edi-torul acesteia estedomnul MihaiConstantinescu, ce-t\]ean de onoare alcomunei Miroslava[i autor al monogra-fiilor despre satulUricani. Din cuprin-sul primului num\r,din martie 2009, re-d\m c=teva titluri:

Dialog cu dlDan Ni]\, primarulcomunei Miroslava

Ce a f\cut A-socia]ia „Fiii satuluiUricani“ `n anul2008

Gazeta avea [i o rubric\ de [tiri des-pre urbanism, ordinea [i lini[tea publi-c\, s\n\tate [i starea civil\.

La Miroslava, inten]ia de a avea o ga-zet\ a comunei s-a concretizat abia `nanul 2008. Atunci a ap\rut, la ini]iativaprimarului Dan Ni]\, gazeta „Mesagerul“.Tirajul acesteia lua `n calcul num\rul degospod\rii, astfel `nc=t gazeta s\ ajung\`n toate casele comunei. Publica]ia are16 pagini [i apare lunar. Editorul publi-ca]iei este publicistul Florin Antohi. Dincuprinsul num\rului din februarie 2013spicuim:

Dreapta: ziarul„Mesagerul“,

num\rul din mai 2013

To]i locuitorii comunei Miroslavaau asigurare de s\n\tate. Exist\ cabi-nete medicale moderne, iar `n satulValea Ursului se preconizeaz\ con-struirea noului spital de urgen]\.

S\n\tatea

106 Institu]iile

Primarul DanNi]\: Spitalul Regio-nal de Urgen]e se vaface la Valea Ursului

Centrul de zide la Corne[ti [i-adeschis por]ile

Criterii de eligi-bilitate pentru conce-sionarea unui loc decas\ de la Prim\rie

~n numerele ur-m\toare, „Mesagerul“public\ lista str\zi-lor ce urmeaz\ s\fie asfaltate `n `n-treaga comun\, re-d\ discu]iile din [e-din]ele ConsiliuluiLocal pe diferite te-me [i informeaz\ ci-titorii `n leg\tur\ cualte subiecte deinteres local.

Institu]iile 107

Miroslava are o sal\ de sport moder-n\, realizat\ de Ministerul Dezvolt\riiRegionale [i Administra]iei Publice(MDRT). Aici se organizeaz\ meciuri dehandbal [i baschet.

Miroslava are [i un stadion la Uricani.Stadionul „{tiin]a“ este considerat unul

dintre cele mai reu[ite stadioane comu-nale ale jude]ului Ia[i. Baza sportiv\ estedotat\ cu vestiare pentru gazde, oaspe]i[i arbitri, cu du[uri, toalet\, b\nci de re-zerv\ [i tribun\. Aici joac\ echipa de fot-bal a Miroslavei, {tiin]a, care `n sezonul2012-2013 a activat `n Liga a III-a.

Sportul

108 Economia

Timp de secole, agricultura, viticul-tura [i cre[terea animalelor au reprezen-tat ocupa]ia locuitorilor din satele co-munei Miroslava. Lucrurile nu s-auschimbat foarte mult nici `n perioadacomunist\, c=nd accentul a fost pus totpe agricultur\. Practic, la `nceputul ani-lor ’80 ai secolului XX, terenurile agri-cole ocupau la Miroslava 6.813 hectare,ceea ce reprezenta 81% din suprafa]afondului funciar. Ponderea maxim\ ode]inea terenul arabil – 4.576 ha (67%),urmat de p\[uni – 1.250 ha (18,3%),f=ne]e naturale – 426 ha, vii – 283 ha,livezi – 289 ha.

Este de men]ionat faptul c\ porum-bul cultivat ocupa aproape 2.000 ha, iargr=ul [i secara - pu]in peste 1.000 ha.Culturi mai mici erau cu floarea-soarelui– 250 ha [i sfecl\ de zah\r – 65 ha.Suprafe]e mai importante de vii se aflaula Uricani – ast\zi, procentajul de vii re-prezint\ cam 10% din totalul suprafe-]elor cu vi]\-de-vie din perioada men-]ionat\, iar livezi de meri, pruni [i cire[i`nt=lnim la Corne[ti, Miroslava, ValeaAd=nc\ [i Vorove[ti.

Sectorul zootehnic era dezvoltat laMiroslava, unde, `n anul 1980, se cre[-teau la I.A.S. 2.138 de vaci rasa Holstein.

Cea mai important\ unitate econom-ic\, nu doar pentru comuna Miroslava,ci [i pentru economia agricol\ a jude]u-lui Ia[i, era pe atunci I.A.S. „Avicola“Uricani, cu peste 500.000 de p\s\ri.Pentru piscicultur\ erau folosite 161 haluciu de ap\ la Corne[ti, Ciurbe[ti [iEz\reni.

Lucrurile nu mergeau `ns\ ca pe roa-te `n agricultur\. Cifrele privind migra]iafor]ei de munc\ de la sat la ora[ relev\nemul]umirea ]\ranilor fa]\ de c=[tiguri-le [i munca prestat\. De altfel, a[a cum

recuno[tea `n interviul pentru aceast\monografie {tefan Bulg\rescu, fost [efde C.A.P., oamenii plecau la ora[ pentrua-[i c=[tiga mai u[or existen]a.

Pe de alt\ parte, reprezentan]ii Parti-dului Comunist Rom=n f\ceau referire `ndocumentele vremii la „necesitatea de afi men]inut `n continuare la Miroslavaaccentul pe agricultur\“. ~n proceseleverbale de la [edin]ele C.A.P.-urilor se arat\c\ „realiz\rile cincinalului 1981-1985`n direc]iile stabilite de cel de-al II-leacongres al agricultorilor vor face dinMiroslava o comun\ `nfloritoare, cu per-spective de dezvoltare `n viitor“.

Dintre toate previziunile P.C.R. s-aadeverit un singur lucru: Miroslava a de-venit, din punct de vedere economic, ocomun\ `nfloritoare. Dar acest lucru s-a`nt=mplat dup\ c\derea comunismului.

Economia Miroslavei nu se mai ba-zeaz\ ast\zi pe sectorul agricol. De alt-fel, o mare parte dintre terenurile ce for-mau fostele C.A.P.-uri [i I.A.S.-ul Miroslavaau fost retrocedate, iar pe ele au fostconstruite mii de locuin]e. Dup\ Revo-lu]ia din decembrie 1989 a avut loc omigrare invers\ fa]\ de perioada comu-nist\. Mul]i locuitori ai municipiului Ia[i[i-au cump\rat terenuri la Miroslava [i[i-au construit locuin]e. ~n satul ValeaAd=nc\, num\rul gospod\riilor a cres-cut `n 20 de ani de la 82 la 1.350.

Pe de alt\ parte, comuna Miroslava,datorit\ pozi]ion\rii extrem de favora-bile l=ng\ municipiul Ia[i, pe drumuleuropean E85, a infrastructurii dezvol-tate, a capacit\]ii manageriale a primari-lor [i a `n]elegerii mecanismeleor eco-nomiei de pia]\, s-a dezvoltat remarca-bil mai ales `n ultimul deceniu.

~n comuna Miroslava sunt `nregis-trate peste 400 de firme. Faptul c\ cele

VI. Economia

Economia 109

mai mari companii din jude] se afl\ peterioriul Miroslavei spune multe desprecapacitatea Prim\riei Miroslava de aatrage investitori strategici. ~n timpulregimului comunist, doar Fabrica de

Antibiotice era `n apropierea comunei.Acum, de-a lungul drumului europeanE85 sunt amplasate firme cunoscute [i lanivel mondial, reprezentan]e auto etc.

Fabrica deschis\ la Miroslava `n anul2009 este dedicat\ domeniului diesel [iproduce componente pentru sisteme deinjec]ie diesel de `nalt\ precizie, `n prin-cipal modele de pompe [i injectoarepentru sistemele common rail pentruclien]i din `ntreaga lume.

~n luna iunie 2013, fabrica a fost vizi-tat\ de oficiali americani. John Hutson,directorul general al Delphi Diesel Sys-tems Rom=nia, men]iona buna colabo-rare pe care o are cu autorit\]ile locale.

„Lucr=nd cu partenerii no[tri locali,am demonstrat c\ putem dezvolta [i

livra produse care s\ fie competitive peorice pia]\ din lume. ~mpreun\ am con-struit aceast\ fabric\ de 35.000 de metrip\tra]i. ~n c=]iva ani am investit peste200 milioane de euro `n echipamente.Avem peste 2.000 de angaja]i, iar cubaza noastr\ de furnizori, direc]i [i indi-rec]i, sus]inem alte 1.200 de locuri demunc\ `n Rom=nia. Sunt foarte m=ndrus\ v\ spun c\ `n acest moment, `n toat\lumea, sunt peste trei milioane de auto-turisme echipate cu produse f\cute lafabrica de la Miroslava“, a afirmat JohnHutson.

Delphi Diesel Systems Rom=nia

110 Economia

Viarom Construct S.A.

Viarom este o societate rom=neasc\de construc]ii cu capital integral privat,parte a grupului francez EUROVIA, spe-cializat\ `n construc]ii, infrastructur\ detransport [i construc]ii edilitare.EUROVIA SA Fran]a este una dintre celepatru companii ale grupului VINCI,prezent\ `n 16 ]\ri, cu peste 300 de fil-iale [i o cifr\ de afaceri estimat\ `n 2009la peste 8,2 miliarde de euro.

National Paints

Sayegh Group a fost `nfiin]at `n anul1932 [i cuprinde 32 de companii. Na-tional Paints Factory Co., compania-mam\a grupului, este considerat\ cea maimare companie produc\toare de vopseadin Orientul Mijlociu, av=nd o produc-]ie anual\ de 320.000 tone. ~n anul2004, compania a achizi]ionat fabricade vopsele Conex de la Miroslava.

S.C. CASREP S.R.L.

Este o companie privat\, `nfiin]at\ `nanul 1992, care are ca obiecte de acti-vitate:

instala]iile termice, electrice, sa-nitare, de gaze, hidraulice, de ventila]ie-condi]ionate, tehnologice;

construc]iile civile, speciale indus-triale [i agroindustriale;

amenaj\ri, asisten]\ tehnic\,asan\ri;

confec]ii [i construc]ii metalice;sistematiz\ri, dren\ri, desec\ri;evalu\ri, estim\ri, expertize;repara]ii, consolid\ri;proiectare.

Indecasa

Este o firm\ specializat\ `n produc]iade t=mpl\rie din lemn stratificat [i demobilier destinat personaliz\rii investi-]iilor `n domeniul HORECA.

Fabrica de mobil\ este amplasat\ `nsatul Balciu, comuna Miroslava.

Din gama de produse enumer\m:u[i din lemn triplu stratificat pentru

exterior, u[i normale din lemn masivpentru interior, u[i pentru interior case-tate cu posibilitatea `ncorpor\rii dispozi-tivelor electronice de deschidere/`nchi-dere a u[ilor de intrare `n camere, gea-muri termopan din lemn triplu stratificat,sc\ri placate etc.;

mobilier recep]ie/bar, lambrisaresal\ bar/restaurant, mobilier de restau-rant (mese [i scaune din lemn – diversemodele).

Printre clien]ii companiei se num\r\:Hotel „Concordia“, Hotel „Diplomat“,Motel „Bucium“, Hotel „Majestic“, Ho-tel „Select,“ Pensiunea „La Palia“, Cazi-noul din cadrul complexului Palas,

Economia 111

„Livada cu vi[ini“ - Complex Palas, Res-taurant „Bol]ile Domne[ti“ – ComplexPalas, Club „Queens“, Pensiunea „LaStrada“, Pensiunea „Plopii f\r\ so]“.

S.C. VEA MFG

Este o societate comercial\ speciali-zat\ `n proiectarea [i produc]ia diferite-lor sisteme de evacuare a gazelor dindomeniul autovehiculelor industriale.De asemenea, posed\ o vast\ experien]\`n execu]ia diferitelor tipuri de con-struc]ii metalice, sudate [i prelucr\rimecanice prin a[chiere.

Gama de produse s-a extins de la sis-teme complete de evacuare a gazelorp=n\ la elemente de caroserie, mobilier,ambarca]iuni nautice, recipiente de sto-care [i depozitare realizate din r\[inipoliesterice armate cu fibr\ de sticl\.De-a lungul anilor, compania VEA MFGa fost furnizor pentru companii din`ntreaga lume.

S.C. GLASVEIA S.R.L

Compania este specializat\ `n pro-iectarea [i produc]ia de mobilier,

rezervoare, bazine [i elemente din fibr\de sticl\.

Apopi & Blumen

Este o companie autohton\ cu capital100% privat, ce func]ioneaz\ `n regiuneajude]ului Ia[i [i a Moldovei din anul1993. Preocupat\ ini]ial de livrarea deechipamente [i accesorii pentru instala]iide `nc\lzire [i gaze naturale, societateas-a dezvoltat ulterior, prin l\rgirea echipei[i a capacit\]ii de produc]ie, trec=nd laactivit\]i complexe din sfera instala]iilor.

Biroul de proiectare poate acoperi omare diversitate de tipuri de lucr\ri:

instala]ii pentru construc]ii (sani-tare, climatizare-ventila]ii, `nc\lzire)

sisteme de distribu]ie gaze naturale[i instala]ii de utilizare a gazelor naturale;

lucr\ri hidrotehnice (aliment\ri cuap\ potabil\ [i industrial\, canalizare [ievacuare a apelor uzate)

construc]ii civile, drumuri [i poduri;Studii de Fezabilitate [i Proiecte de

finan]are `n vederea ob]inerii de fondurieuropene pentru diverse investi]ii.

Compartimentul de produc]ie-con-struc]ii montaj, avantajat de personalulautorizat, de experien]a acumulat\ dato-rit\ gradului ridicat de complexitate a lu-cr\rilor realizate de-a lungul anilor, des-f\[oar\ activit\]i de execu]ie, precum:

conducte de transport gaze naturale;sisteme de distribu]ie gaze naturale;instala]ii de utilizare a gazelor na-

turale;

112 Economia

instala]ii sanitare, climatizare-ven-tila]ii, `nc\lzire, instala]ii electrice [i deautomatizare;

lucr\ri hidrotehnice (aliment\ri cuap\ potabil\ [i industrial\, canalizare [ievacuare a apelor uzate).

S.C. AVI-TOP S.R.L.

Una dintre marile companii rom=-ne[ti specializate `n preparate de carne.AVI-TOP are aproape 300 de angaja]i [iproceseaz\ anual peste 6.000 de tonede carne. Suprafa]a pe care se `ntindefirma este de 45 de hectare. ProduseleAVI-TOP se g\sesc `n magazinele Kosa-rom [i `n supermarketurile din `ntreaga]ar\. AVI-TOP este unul dintre cele maicunoscute branduri rom=ne[ti din do-meniul preparatelor de carne.

Zeelandia Rom=nia

Compania este reprezentan]a `nRom=nia a grupului olandez ZeelandiaInternational, `nfiin]at `n anul 1900, careare peste 25 de reprezentan]e la nivelinterna]ional.

Zeelandia International `[i face sim-]it\ prezen]a prin furnizarea de ingredi-ente `n peste 70 de ]\ri. Este unul dintreliderii pie]ei rom=ne[ti ai producerii deingrediente pentru brut\rie, patiserie [icofet\rie.

Pe 7 octombrie 2010, Zeelandia Ro-m=nia a inaugurat la Ia[i, `n comuna Mi-roslava, cea mai mare fabric\ de acesttip din ]ar\, `n urma unei investi]ii de 3milioane de euro. ~n fabric\ lucreaz\aproximativ 100 de persoane.

Centrul de traduceri [i interpretariat Excelentia

Centrul de Traduceri [i InterpretariatEXCELENTIA s-a afirmat pe pia]a tradu-cerilor profesionale `nc\ din anul 2003.

Centrul s-a f\cut remarcat `n dome-niu datorit\ valorilor pe care `ntreagaechip\ le promoveaz\ zi de zi [i care `l

Economia 113

definesc: integritate, profesionalism [irespectul pentru client.

Centrul de Traduceri [i InterpretariatEXCELENTIA ofer\ `n principal serviciiprofesionale de:

traducere `n [i din urm\toarelelimbi str\ine: englez\, francez\, italian\,spaniol\, german\, rus\, ucrainean\,greac\, norvegian\, arab\, maghiar\,catalan\, bulgar\, ceh\, croat\, polon\,portughez\, slovac\, sloven\, turc\, chi-nez\, danez\, ebraic\, finlandez\, hindi,japonez\, macedonean\, eston\, leton\,lituanian\, urdu, olandez\, polonez\,s=rb\, suedez\, vietnamez\, persan\; `ntotal 37 de limbi.

Alte servicii conexe traducerilor:legaliz\ri notarialeapostilare / supralegalizare cu

Apostila, conform Conven]iei de laHaga din 5 octombrie 1961

servicii de interpretariatcola]ion\ri – servicii de corectur\servicii DTP professional – Desktop

PublishingContact: Telefon & Fax: + 40 232 411 744Mobil: + 40 740 632 957

+ 40 766 619 378E-mail: [email protected]@yahoo.com

Hotel „Capitol“

Situat `n satul Valea Ad=nc\, hotelul„Capitol“ este unul dintre cele mai mo-derne din jude]ul Ia[i. „Capitol“ are 35de camere, dou\ apartamente [i trei gar-soniere. Grupurile de turi[ti care vizitea-z\ Miroslava au la Hotel „Capitol“ nu-meroase oportunit\]i de a petrece timpulliber. Piscina are p=n\ la 2,20 metri a-d=ncime [i 12 metri lungime. De aseme-nea, exist\ terenuri de fotbal, tenis silocuri de joac\ pentru copii. Hotelul are[i o modern\ sal\ de conferin]e, cu o ca-pacitate de 80 de locuri.

*

Lista firmelor importante din Mirosla-va este mult prea mare. Pentru a le enu-mera, ar trebui s\ `ntocmim o lucraresimilar\ ca volum monografiei comunei.Men]ion\m ̀ ns\ c\ tot pe teritoriul comu-nei Miroslava sunt amplasate Dedeman,Arabesque, Black Sea [i Metro.

Dorin]a de a dezvolta comuna, atra-gerea [i sprijinirea de c\tre Prim\rie ainvestitorilor rom=ni [i str\ini au f\cutdin Miroslava comuna cea mai bogat\din jude]ul Ia[i.

114 Poten]ialul turistic

P=n\ c\tre jum\tatea secolului alXIX-lea, cunoa[terea ]\rii noastre de c\trec\l\torii veni]i de peste hotare a fost numaiun accident, prilejuit de cu totul alte ̀ mpre-jur\ri dec`t cele ce ]in de turismul propriu-zis. „Pentru ca turi[tii s\ vin\, atra[i de fru-muse]ile naturale, este necesar\ o ac]iunede propagand\ dincolo de hotarele ei“,scria pentru Enciclopedia Rom=niei, `n1938, Valeriu Pu[cariu, asistent la Facul-tatea de {tiin]e Cluj-Timi[oara.

Practic, p=n\ la `nceputul secoluluiXX, `n Rom=nia veche turismul a fostpracticat de o infim\ minoritate `mp\r-]it\ `n dou\ categorii distincte. Ceadint=i categorie era format\ din vilegia-turi[tii [i oaspe]ii m\n\stirilor.~n opozi]ie cu aceast\ form\de turism a luat na[tere turis-mul itinerant. Acesta era prac-ticat `n special de tinerii atra[ide frumuse]ile naturii, `n spe-cial de mun]i. Ace[ti pionieriai turismului itinerant treceau`n acele vremuri mai u[or dec=to facem noi ast\zi peste greut\-]ile cauzate de lipsa drumurilor [i alocurilor `n care puteau s\ `nnopteze.

~n anii ’30 apare la Ia[i o societate deturism intitulat\ „Societatea de Gimnas-tic\, Sport [i Muzic\“. Societatea a fostcondus\ de generalul dr. Nicolae Vicol[i mai apoi de fostul primar al Ia[ului,Osvald Racovi]\. Abia `n 1936 a luatfiin]\ Oficiul Na]ional de Turism (ONT).Acesta avea ca obiectiv ajutorarea, `n-drumarea [i coordonarea activit\]ii turis-tice. ONT a organizat `n ]ar\ [i `n str\i-n\tate expozi]ii de turism.

~n perioada regimului comunist, eraaproape imposibil ca bisericile vechi dincomuna Miroslava s\ fie puse `n valoare.~n schimb, a fost amenajat\ la Corne[ticasa memorial\ „Dimitrie Anghel“. Di-

mitrie Anghel, cunoscut drept „poetulflorilor“, a tr\it `ntre anii 1872 [i 1914.Casa memorial\ „Dimitrie Anghel“ de laCorne[ti (sau Casa Anghel) a fost inclus\pe Lista monumentelor istorice din ju-

de]ul Ia[i din anul 2004,la num\rul 1349. Conacul data

din secolul al XIX-lea, fiind con-struit `n anul 1840 de c\tre

familia boiereasc\ Beldiman,`n spatele bisericii din sat (cti-torit\ de aceea[i familie `n1833). Ulterior a apar]inut luiDimitrie Anghel (n. 1833),

tat\l poetului. ~n anul 1971, afost amenajat un muzeu `n casa `n

care s-a n\scut poetul, apar]in=nd deMuzeul Literaturii Rom=ne din Ia[i. ~nmuzeu erau expuse manuscrise, reviste,edi]ii de poezii, fotocopii, c\r]ile poetu-lui Dimitrie Anghel. ~n perioada comu-nist\, Casa memorial\ „DimitrieAnghel“ de la Corne[ti figura pe h\r]ileturistice ca un important loc de vizitatdin afara municipiului Ia[i.

Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989,Casa memorial\ „Dimitrie Anghel“ de laCorne[ti a fost `nchis\ temporar pentrurestaurare, `ns\ a fost demolat\ de c\treunii locuitorii din sat. C\r]ile din casamemorial\ au fost ad\postite la [coaladin sat ce poart\ numele poetului.

VII. Poten]ialul turistic

Poten]ialul turistic 115

Palatul Sturdza

Palatul Sturdza de la Miroslava a fostconceput [i realizat de c\tre familiaboierului Teodor Bal[ la finele secolului alXVIII-lea. De-a lungul timpului Palatul afost st\p=nit de familiile Bal[, Mavrocordat,Beldiman [i Sturza. ~n aceast\ cl\dire afost deschis la 24 octombrie 1831Institutul de Educa]ie pentru Fiii deNobili, care a func]ionat p=n\ `n anul1834, c=nd absolven]ii primei promo]ii(printre care [i Mihail Kog\lniceanu) auplecat `mpreun\ cu profesorii lor fran-cezi s\-[i continue studiile la Paris.

La `nceputul secolului XX, palatul s-a aflat `n proprietatea principesei OlgaSturdza (1884-1971), fiica principeluiAlexandru Mavrocordat [i a Luciei Can-tacuzino-Pa[canu. Principesa a `nfiin]at`n acest palat `n luna februarie a anului1917 Orfelinatul „Principesa Olga M.Sturdza“.

La 1 septembrie 1919, aici s-a des-chis {coala Superioar\ de Agricultur\ dela Miroslava, `nzestrat\ cu peste 200 dehectare de teren arabil.

~n 1946, principesa Olga Sturdza adonat statului palatul, terenul agricol,parcurile [i toate dependin]ele, acesteadevenind proprietatea {colii Agricole. ~nseptembrie 1974, {coala Superioar\ deAgricultur\ s-a transformat `n LiceulAgroindustrial Miroslava, redenumit `nmai 1991 Grupul [colar Agricol „MihailKog\lniceanu“.

Sus: intrarea `n palatulSturdza din Miroslava.

Jos: principesa Olga Sturdza

Poten]ialul turistic 117116 Poten]ialul turistic

Patriarhul Rom=niei, Preafericitul p\rinte Daniel a vizitat palatul Sturdza[i Muzeul de Etnografie Miroslava pe vremea c`nd era mitropolit

~n mai 1980 – dup\ [ase ani de a-cumul\ri intensive – la Grupul {colarAgricol „Mihail Kog\lniceanu“, co-muna Miroslava, jude]ul Ia[i, a luatfiin]\ Muzeul Etnografic al Agricul-turii Moldovei.

Muzeul a func]ionat ani de zile `ndoar trei s\li ale palatului Sturdza (mo-nument istoric de arhitectur\ nobiliar\din sec. al XVIII-lea); ast\zi muzeul esteextins `n dou\sprezece spa]ii diferite –dintre care unele de foarte mari dimen-siuni – ocup=nd practic `n `ntregimepalatul men]ionat.

Pasiunea pentru etnografie a auto-rului acestor r=nduri – considerat\ de

mul]i ca o extravagan]\ sau un hobbytolerabil – dup\ acumul\ri de peste 25de ani a dat Ia[ului ([i departamentului„Mihail Kog\lniceanu“ pe care-l repre-zint\ `n cadrul ASTRA), prin dimensiu-nile expozi]iei permanente [i ale co-lec]iei str=nse, cel mai mare muzeu [co-lar etnografic din Rom=nia.

~n colec]iile muzeului vor putea fi`nt=lnite piese de mare interes [i valoarepentru ilustrarea universului – artistic [iutilitar – al ]\ranului rom=n din centrulMoldovei.

Realizarea expozi]iei permanente afost f\cut\ cu concursul speciali[tilorde la Muzeul Etnografic al Moldovei –

Muzeul de Etnografie Miroslava


Complexul Ia[i [i s-a concretizat `n [asesec]ii distincte, respectiv:

a) sec]ia „Unelte agricole pentru cul-tura mare“;

b) sec]ia „Zootehnia `n Moldova“;c) sec]ia „Industrie casnic\ ̀ n Moldova“;d) sec]ia „Portul popular din Zona Ia[i“;e) sec]ia „Centre ceramice tradi]io-

nale din Zona Ia[i“;f) sec]ia „Istoria [colii [i a `nv\]\m=n-

tului agricol rom=nesc din Moldova“;

~n scopul punerii `n siguran]\ a celormai valoroase piese din colec]ie, pe bazaselec]iei speciali[tilor, circa 1.500 de pieseau fost donate de muzeul nostru unora din-tre cele mai reprezentative muzee etno-grafice din Rom=nia: Muzeului ASTRA –Sibiu, Muzeului Etnografic – Ia[i, MuzeuluiEtnografic al Banatului –Timi[oara, precum[i Muzeului Etnografic Chi[in\u.

Piese din colec]ie au ajuns, pentru di-ferite perioade de timp, la expozi]ii deart\ popular\ rom=neasc\ organizate `n

spa]ii etnice [i culturale `ndep\rtate denoi precum: Japonia, SUA [i Australia.

De asemenea, muzeul se m=ndre[te cufaptul c\ vizitatorii muzeului nostru provinnu numai din diferite ]\ri ale Europei, dar[i din SUA, Africa, Australia [i Asia.

Consider\m c\ ASTRA `n `ntregul s\u,departamentele acesteia, trebuie s\ prop-un\ MEC [i Inspectoratelor {colare intro-ducerea obligativit\]ii realiz\rii `n fiecare[coal\, dup\ posibilit\]i, a unor muzee[colare proprii, care s\ str=ng\, s\ ad\-posteasc\ [i s\ salveze de la distrugerebunurile na]ionale tradi]ionale cople[itede bunurile de consum depersonalizate,aduse de tehnologia [i economia de azi.Muzeul [colar dup\ 1990 a devenit oprad\ facil\ pentru fel de fel de pretin[i„colec]ionari“, de fapt samsari de „obiec-te de art\“, care au jefuit f\r\ alegere, pec=]iva bani sau direct prin furt, [coli,sate, biserici [i gospod\rii ]\r\ne[ti, apro-vizion=nd consigna]iile marilor ora[e [ipretin[ii „investitori str\ini“.


Muzeul [colar rural apare ca o spe-ran]\ de a salva de la distrugere sau `n-str\inare definitiv\ valorile material-tra-di]ionale ale ]\ranului rom=n ce au maisc\pat din ghearele „valorificatorilor“ deocazie, precum [i de a contribui la rede[-

teptarea demnit\]ii na]ionale a respectu-lui [i a considera]iei autentice pentru ceau reu[it s\ realizeze – artistic [i utilitar –`nainta[ii no[tri `n satul rom=nesc.

PPrrooffeessoorr DDuummiittrruu BBuunneeaa

Imagini din Muzeul de Etnografie, Palatul Sturdza, Miroslava


Biserica „Buna Vestire“din Corne[ti

~n Corne[ti – sat n\scut prin eforturilelui Constantin Anghel, tat\l scriitoruluiDimitrie Anghel –, situat pe valea dintredou\ dealuri, la 10 kilometri dep\rtarede ora[ul Ia[i, spre vest, se afl\ Bisericacu hramurile „Buna Vestire“ [i „Sf=ntulVasile cel Mare“. Aici, ConstantinAnghel a adus un grup de ]\rani cl\ca[i,originari din Italia, pentru a face munciagricole pe mo[ia sa.

Biserica din Corne[ti a fost zidit\ dintemelie, cu piatr\ [i c\r\mid\, `n anul1833, de c\tre Arhiepiscopul FilaretBeldiman. Trei ani mai t=rziu, biserica a

fost sfin]it\ de c\tre P.S. Arhiereu FilaretBeldiman, cu binecuv=ntarea MitropolituluiVeniamin Costache. Biserica are form\de plan basilical, fiind pu]in mai l\rgit\`n dreptul sinusurilor. Acoperi[ul esteconstruit `n [arpant\ dubl\, cu `nveli-toare de tabl\ zincat\.

Catapeteasma este construit\ dinlemn de tei, fiind sculptat\ cu ornamen-ta]ii florale [i vopsit\ `n verde [i auriu.Icoanele de pe catapeteasm\ sunt pic-tate `n ulei, `n stilul realist al secolului alXIX-lea. ~n curtea bisericii, `n partea deest, se afl\ o piatr\ funerar\ a familieiBeldiman, iar la sud se afl\ o piatr\ fu-nerar\ a familiei Constantin Anghel, fa-milii care fac parte din ctitorii bisericii.

Bisericile din Miroslava,o atrac]ie pentru turi[ti


Biserica din Corne[ti. Detalii

Biserica „Na[terea MaiciiDomnului“ din Miroslava

Biserica aflat\ `n curtea Liceului Agri-col „Mihail Kog\lniceanu“ din Miroslavaeste o biseric\ ortodox\ construit\ `n jurulanului 1811, fiind men]ionat\ `ntr-undocument din 21 decembrie 1833.

Pe latura de sud a bisericii, `n interior,se afl\ un monument de marmur\, subcare a fost depus sicriul cu r\m\[i]elep\m=nte[ti ale principelui Alexandru Gh.Mavrocordat (1844-1907), cel care arestaurat acest edificiu ortodox, decedatla Paris `n 18 martie 1907. ~n exteriorulbisericii se afl\ `ncastrat\ `n zid o plac\de marmur\ pe care este reprezentat bla-zonul familiei Mavrocordat [i se poateobserva urm\toarea inscrip]ie: „PrincipeleAlexandru Gh. Maurocordato decedat la18 martie 1907 `n etate de 64 ani. Sicriulcu r\m\[i]ele p\m=nte[ti se afl\ sub placaaceasta `n temelia bisericei“.

~n anii ’90 s-au efectuat repara]ii lastructur\, prin injectare `n elementele derezisten]\, ref\c=ndu-se [i tencuielileexterioare [i interioare. ~n 1996, `n tim-pul p\storirii preotului-paroh Mihai Rusu,l\ca[ul de cult a fost `mpodobit cu pic-tur\ `n ulei de c\tre pictorii Costin [iZenaida Racheriu.

Dup\ repara]iile structurii, pe peretelevestic al pridvorului a fost pictat ctitorulGheorghe Abramovici. De asemenea, peperetele vestic al pronaosului a fost pic-tat\ urm\toarea inscrip]ie: „PISANIE. Cuvrerea Tat\lui, ajutorul Fiului [i `mpre-un\ lucrarea Sf. Duh ziditu-sa acest sf.laca[ la anul 1834, de c\tre fam. Sturdza[i Maurocordato“.

Pictura [i elementele de ̀ nfrumuse]areau fost donate de Adolf Abramovici dinFrankfurt pe Main, fost locuitor al Ia[ilor.

Biserica a fost sfin]it\ la 17 septem-brie 2000 de ~PS Daniel Mitropolitul

Moldovei [i Bucovinei `nconjurat de unsobor de preo]i, unde s-au ridicat rug\-ciuni de „credin]\ [i slav\ pentru re`n-tregire [i unitate a neamului rom=nesc.~n veci amin“. Biserica poart\ hramulNa[terea Maicii Domnului, fiind serbat`n fiecare an la 8 septembrie.


Dreapta sus: piatra funerar\ a principelui Alexandru

Gh. Mavrocordat, amplasat\ pe peretele exterior al bisericii.

Dreapta jos: morm=ntul acestuia se afl\ `n interiorul

bisericii, `n dreapta


Biserica de lemn „Sf=ntul Gheorghe“ din Vorove[ti

Biserica de lemn din satul Vorove[tiare hramul „Sf=ntul Gheorghe“. Conformunei pl\ci de marmur\ amplasate dea-supra intr\rii, biserica a fost construit\`n anul 1768 [i resfin]it\ la 15 septem-brie 1968, `n zilele arhip\storirii ~PSIustin Moisescu, Arhiepiscop al Ia[ilor[i Mitropolit al Moldovei [i Sucevei.

~n decursul timpului, biserica a fost`ntre]inut\ [i restaurat\ pe cheltuialas\tenilor. ~ntre anii 1911[i 1913, biseri-ca a fost reparat\ radical prin str\daniadeosebit\ a slujitorilor ei, `n frunte cupreotul paroh [i epitropul Laz\r Condrea,fiind adus\ la forma `n care se prezint\ast\zi. ~n anul 1956 i s-a re`nnoit fun-da]ia [i s-au efectuat diverse repara]iiinterioare.

Biserica de lemn din Vorove[ti esteconstruit\ `n totalitate din b=rne de ste-

jar masiv, c\ptu[ite cu lut. Edificiul are otemelie de piatr\. Ulterior, pere]ii deb=rne ai bisericii au fost placa]i pe inte-rior [i exterior cu sc=nduri vopsite `nalb. Ini]ial acoperit\ cu [indril\, bisericaare ast\zi `nvelitoare din tabl\.

Edificiul are plan treflat cu absidelaterale poligonale, fiind `mp\r]it\ `ninterior `n trei `nc\peri: pronaos, naos[i altar. Deasupra pronaosului bisericiise afl\ clopotni]a. Intrarea se face prinpartea de sud, iar lumina p\trunde prin[ase ferestre. Catapeteasma bisericii esteconfec]ionat\ din lemn de tei, icoanelefiind pictate `n 1918 de un pictorlocalnic.

Dintre obiectele de cult cu o deose-bit\ valoare artistic\ se num\r\ icoanaSf=ntul Arhanghel Mihail, care provinede la vechea biseric\ (dat=nd din secolulal XVIII-lea), Sf. Epitaf pictat pe p=nz\(1846) [i un stihar diaconesc de m\tasechinezeasc\.

De asemenea, dintre c\r]ile biseri-ce[ti vechi se num\r\ Apostolul (prima


tip\ritur\ de la Ia[i din 1756), Tipicon(tip\rit la Ia[i `n anul 1816), precum [iEvanghelia de la Neam] (1858).

~n prezent, biserica de lemn de laVorove[ti este trecut\ `n r=ndul monu-mentelor istorice.

Biserica „Sf. Nicolae“ din Ciurbe[ti

Construit\ `n anul 1806, biserica delemn cu hramul „Sf. Nicolae“ se afl\ `npartea nordic\ a satului Ciurbe[ti, pedealul Recea. Vizitatorii pot ajunge labiseric\ urm=nd drumul `n pant\ sprecimitirul satului. De fiecare dat\, oas-pe]ii r\m=n pl\cut impresiona]i de pri-veli[tea ce li se ofer\ din curtea bisericiiasupra localit\]ii.

Documentele de arhiv\ men]ioneaz\c\ `n anul 1841 starea bisericii era „deamnari [i lipit\, n-are cele trebuitoare,numai unele c\r]i dezlegate“, iar peatunci slujeau un preot, Andronache, [idoi dasc\li, Ioan [i Constantin. De ase-menea, `n ultimii ani ai secolului alXIX-lea, alte documente afirm\ c\ bise-rica avea un c=nt\re].

~n anul 1925, biserica de lemn dinCiurbe[ti a fost declarat\ monumentistoric de c\tre Comisiunea Monumen-telor Istorice din Rom=nia.

Biserica a suferit de-a lungul timpu-lui unele lucr\ri de restaurare. Astfel, `nanul 1932 i s-a ad\ugat actualul acope-ri[ [i s-a ref\cut peretele pronaosului.Apoi, `n anul 2001, s-au efectuat lucr\ride restaurare [i de reamenajare `n urmac\rora s-a ad\ugat un pridvor lung de[apte metri, s-au ridicat un praznicar [i

un lum=n\rar, restaur=ndu-se cu acela[iprilej [i pictura catapetesmei.

Biserica este vizitat\ [i datorit\ unuibogat patrimoniu alc\tuit din icoane,clopote dat=nd din anul 1806 [iobiecte de cult (potir [i disc) din sec-olul al XIX-lea, precum [i o Evanghelieferecat\ `n argint din anul 1928.



Biserica „Sfin]ii Voievozi“din Proselnici

Construc]ia bisericii este realizat\din c\r\mid\, `n anii 1754-1755. Potri-vit sinodicului bisericii din 1875, ctitoriau fost cei din familia Sturdza, propri-etari ai mo[iei Proselnici la acea vreme.Dup\ aspectul exterior `ns\, biserica arputea data [i de la `nceputul secolului alXVII-lea sau chiar din secolul anterior.L\ca[ul era considerat, la 1826, a fi din„piatr\ bun\“. Tot de „c\r\mid\, `n bun\stare“, se afla biserica la 1841 c=nd pro-

prietara mo[iei era cucoana ElencoPaladi. ~n a doua parte a secolului alXIX-lea, la 1869, biserica a fost reparat\de Manoil Palade, proprietar al mo[ieiProselnici. La 1909, biserica era `nchis\,av=nd nevoie de renovare serioas\.

Biserica cu hramul Sfin]ii Voievozi(„Sfin]ii Arhangheli“ sau „Mihail [i Gavriil“)se `ncadreaz\ `n categoria monumen-telor situate la limita zonelor construite.

Edificiul a fost `n\l]at pe funda]ii ma-sive din piatr\. Iconostasul este original,iar `n biseric\ se afl\ [i c=teva icoanevechi.

(`n a doua localitate din lume), greierul`mpro[c\tor (Dinarchus dasypus), viperade step\ moldav\ (Vipera ursini mol-davica), [op=rla de c=mp (Lacerta agilischersonensis), precum [i p\s\ri: f=sa dec=mp (Anthus campestris), prepeli]a(Coturnix coturnix), m\r\cinarul negru(Saxicola torquata) sau cioc=rlia dec=mp (Alauda arvensis).

La cap\tul rezerva]iei se afl\ IazulValea lui David (2 ha), unde pot fi z\ri]imul]i pe[ti, cei mai mul]i din soiul „crapsilezian“ sau bibani, precum [i [erpilungi cam de jum\tate de metru, vine]ipe spinare [i albicio[i pe burt\. Pe coas-ta dreapt\ a v\ii sunt vipere.

Acest biotop natural prezint\ nume-roase alunec\ri de teren, form=nd unmicrorelief variat care `n corela]ie cufactorii abiotici au dat posibilitatea in-stal\rii unui covor vegetal bogat `n spe-cii cu caracter pontic.

~ncep=nd cu anul 2004, F=ne]eleseculare „Valea lui David“ au intrat `nre]eaua interna]ional\ Natura 2000 caarie protejat\.

~n anexe public\m un amplu mate-rial [tiin]ific despre rezerva]ia „Valealui David“ sub semn\tura doctoruluiIrinel Popescu de la Facultatea deBiologie, Universitatea „AlexandruIoan Cuza“ Ia[i.

Rezerva]ii naturale

Pe l=ng\ bisericile vechi, adev\ratepuncte de interes turistic, Miroslava are[ansa ca pe teritoriul s\u s\ se afle [i nu-meroase atrac]ii naturale: Lacurile Ez\reni[i Ciurbe[ti, F=ne]ele seculare „Valea luiDavid“ [i p\durea Uricani.

F=ne]ele „Valea lui David“

F=ne]ele seculare Valea lui David re-prezint\ o arie protejat\ de interes na]io-nal ce corespunde categoriei a IV-a IUCN(rezerva]ie natural\, tip floristic), situat\pe teritoriul jude]ului Ia[i. Ea se afl\ lavest de municipiul Ia[i, dup\ Fabrica deAntibiotice [i terenul care apar]ine vieiUricanilor, [i se `ntinde pe o suprafa]\de 46,36 hectare.

Aici se ajunge de pe DN 28, urm=ndun drum `ngust aflat pe partea dreapt\ a[oselei ce duce de la Ia[i la Roman.Drumul se afl\ pe direc]ia nord, printredou\ dealuri, pe valea p=r=ului Valea luiDavid, la o altitudine de 80-100 metri.

F=ne]ele se afl\ pe coasta dealului LaCo[\ri. Denumirea rezerva]iei provinede la naturalistul [i geograful Mihail D.David (1886-1954), fost profesor degeografie la Universitatea „AlexandruIoan Cuza“ din Ia[i. El este autorul maimultor lucr\ri, printre care [i Cercet\rigeografice `n Podi[ul Moldovenesc, `ncare a dedicat c=teva pagini chiar rezer-va]iei care ast\zi `i poart\ numele.

Rezerva]ia cuprinde o paji[te multi-secular\, cu f=ne]e ce apar]in regiunii desilvostep\ din nordul Moldovei, cu p=l-curi de stejar [i gorun, bogate `n poieni,iazuri [i terenuri ml\[tinoase, unele din-tre ele cu soluri salinizate. Aici au avut locnumeroase alunec\ri de teren, form=ndun microrelief variat care, `n corela]iecu factorii abiotici, au dat posibilitatea

instal\rii unui covor vegetal bogat `nspecii cu caracter pontic.

Aici se afl\ peste 570 de specii deplante antofite, dintre care adev\rate ra-rit\]i floristice pentru Rom=nia, cum ar fiam\reala siberian\ (Polygala sibirica),b\rbu[oara, clopo]eii, m\cri[ul de step\(Rumex tuberosus), migdalul pitic, p\tla-gina, st=njeneii de step\, st=njenelul,stelu]a cu flori albastre, varza t\t\rasc\etc. ~n 2005, aici a fost identificat\, pen-tru prima dat\ `n Rom=nia, specia deciuperc\ Agaricus fissuratus.

De asemenea, aici se g\sesc [i unelerarit\]i faunistice, precum r\da[ca (Lucanuscervus), fluturele Evergestis ostrogovichi



Iphiclides podalirius Zerynthia polyxena

Pulsatilla grandis

Saga pedo Stipa lessingiana

P\durea Uricani

P\durea Uricani este o arie protejat\de interes [tiin]ific na]ional, ce corespun-de categoriei a IV-a IUCN (rezerva]ie na-tural\, tip forestier), situat\ `n regiuneadealurilor mijlocii din Podi[ul Moldovei,pe teritoriul jude]ului Ia[i. Ea se afl\ `nsatul Uricani din comuna Miroslava, la 8km sud de municipiul Ia[i, [i se `ntindepe o suprafa]\ de 68 de hectare.

~n rezerva]ie se ajunge de pe DJIa[i-Voine[ti p=n\ `n punctul Valea Ursului(8 km), dup\ care se urmeaz\ drumul co-munal Valea Ursului-Uricani (1,5 km).

P\durea Uricani a fost declarat\ re-zerva]ie `n anul 1973, apoi recunoscut\ca atare prin Hot\r=rea Consiliului Jude-]ean Ia[i nr. 8/1994. ~n prezent, statutuls\u este reglementat prin Legea nr. 5 din6 martie 2000 privind aprobarea Planuluide Amenajare a Teritoriului Na]ional –Sec]iunea a III-a – Zone Protejate. Rezer-va]ia se afl\ `n administrarea OcoluluiSilvic Ciurea [i se ocrote[te [leaul de dealcu gorun, stejar pedunculat [i tei argintiu.

P\durea se `ntinde pe un versant dedeal care coboar\ spre lunca r=uluiBahlui, la o altitudine de 140 m, la apro-ximativ 1 km sud de comuna Uricani.

Cu o suprafa]\ de aproape 70 dehectare, P\durea Uricani ofer\ o frumu-se]e forestier\ inedit\. Cel mai des `n-t=lnite specii de arbori de aici sunt ste-jarul (Quercus robur, Quercus pedun-culiflora, Quercus petraea, Quercuspolycarpa, Quercus dalehampii), ar]arul(Acer campestris, Acer tataricum) [i teiul(Tilia tomentosa). Pe l=ng\ speciile ocro-tite de lege, iubitorii naturii pot admira[i alte specii de arbori (carpen, jugastru,cire[), arbu[ti (corn, s=nger, p\ducel, c\-tin\ alb\), precum [i flor\ erbacee (ro-goz [i lipitoare, specii intens humifere).


154 ha, la polul opus situ=ndu-se iazurilede la Corne[ti cu 5 ha, Valea Ursului [iValea lui David, fiecare cu c=te 2 ha.Lacul Ezareni, cu 54 ha luciu de ap\, s-atransformat ̀ n urma bloc\rii cursului infe-rior al p=r=ului cu acela[i nume.

Baza de agrement Ez\reni dispunede 6 vile a c=te 5 locuri fiecare [i de 3

apartamente cu o camer\, a c=te 3 lo-curi, dotate cu buc\tarie american\, ca-bine cu du[, aer condi]ionat [i antenesatelit. (www.ezareni.ro)

{i la baza de la lacul Ciurbe[ti exist\posibilit\]i de agrement [i cazare.

Lacul Ciurbe[ti

Lacurile Ciurbe[ti [i Ez\reni

Comuna Miroslava este situat\ `nbazinul hidrografic Prut, re]eaua hidro-grafic\ fiind s\r\c\cioas\. Comuna estetraversat\ `n partea de nord, de la vest laest, de r=ul Bahlui, pe o lungime de 4km. P=nza de ap\ freatic\ se `nt=lne[te

la ad=ncimi mici, `ntre 4 [i 8 metri, doar`n zonele mai ̀ nalte fiind la ad=ncimi maimari. Fiecare sat este br\zdat de c=te unp=r=u, mai importante fiind Piept\nari,Cornet [i Valea Ad=nc\.

Comuna dispune de o suprafa]\ total\de 258 ha luciu de ap\. Lacul cel maimare este la Ciurbe[ti, cu o `ntindere de


Mare, statornicind un sortiment nou [itr\ind `n epoca vinurilor albe care n\-v\leau peste cele ro[ii, socotite maifine [i mai feminine, a renun]at lasoiurile negre, iar dup\ invazia hi-brizilor direct produc\tori, acestea audisp\rut complet. Azi, soiul Feteasc\Neagr\ re`nvie, iar dac\ nu `n incintaCotnarului [i nici la Uricani, unde era

socotit ca «perl\ a Moldovei», la egalcu Cotnarul, `l `nt=lnim totu[i pe `ntregcuprinsul podgoriilor Moldovei.“

DDrruummuurriillee vviieeii [[ii vviinnuulluuii `̀nn RRoomm==nniiaa–– Gherasim Constantinescu,

Anibal. I. Gheorghiu, Aurel Gheorghiu, Editura Sport-TTurism,

Bucure[ti, 1977, pp. 101-1102

Podgoria Uricani

~nc\ din timpuri foarte vechi, peteritoriul jude]ului Ia[i s-a cultivatvi]a-de-vie. Acest lucru a fost posibildatorit\ condi]iilor prielnice, at=t `nceea ce prive[te relieful, c=t [i subaspectul climei. ~n Podi[ul CentralMoldovenesc, temperaturile sunt mode-rate, at=t iarna, c=t [i vara, iar reliefulcolinar de aici se preteaz\ foarte bineculturii viticole. Una dintre cele 8 regi-uni viticole ale Rom=niei cuprinde chiarDealurile Moldovei.

Cel mai faimos vin din aceast\ zon\provine din podgoria Cotnari. Pe l=ng\aceast\ unitate natural\ viticol\, exist\`ns\ [i podgoria Ia[i, situat\ `n imediataapropiere a municipiului Ia[i, ce cu-prinde patru centre viticole: Copou,Bucium-Tome[ti, Uricani [i Comarna.

Centrul viticol Uricani este unul din-tre cele mai nordice puncte din ]aranoastr\ unde se produc vinuri ro[ii decalitate `nalt\. Planta]iile de vii sunt am-plasate pe versan]ii sudici [i sud-vesticidin st=nga Bahluiului, `ntinz=ndu-se dela p=r=ul Lupului p=n\ la p=r=ul Ro[ioru.~n prezent, `n Uricani planta]iile viticolese `ntind pe suprafe]e destul de restr=nse.Exist\ `ns\ perspective de extindere `nzona Via cea Mare de pe dealul Uricani.

Pe l=ng\ soiurile tradi]ionale culti-vate, cum ar fi Feteasca Neagr\ [iB\beasca Neagr\, se mai ob]in vinuridin soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon[i Porto. La Uricani se ob]in vinuri ro[iide calitate superioar\ cu denumire deorigine (VSO – `n limbajul de speciali-tate). Tot aici se mai ob]in [i vinuri decalitate superioar\ cu denumire de ori-gine [i trepte de calitate (a[a-numiteleVSOC). Aceast\ ultim\ categorie de vinurise mai ob]ine [i la Cotnari [i Bohotin.

Podgoria Uricani`n literatur\

„F\r\ doar [i poate, p=n\ la {tefanVoivodul, podgoria Cotnarului, ca a[e-zare viticol\ veche, avea `n sortimen-tul ei str\bun soiuri de toate culorile [ideci producea [i vinuri ro[ii. {tefan cel



„Despre viile din jurul Ia[ilor se po-mene[te la 1588, c=nd `n inventarul a-verilor m\n\stirii Golia sunt cuprinse [iviile de la Vorove[ti (Uricani – Ia[i)“.

CCrroonniiccaa CCoottnnaarriilloorr – Gh.Ungureanu, Gh. Anghel, C.

Botez, Editura {tiin]ific\,Bucure[ti 1971, p. 23

„~n imediata vecin\tate aCotnarilor, l=ng\ Ia[i, se constat\c\ a tr\it [i vegetat `n umbr\, ne-cunoscut\ de nimeni, neb\nuitm\car, o alt\ perl\... Uricani. Nuexist\ un al doilea caz pe globulp\m=ntesc ca `n zona extrem\de cultur\ a vi]ei-de-vie s\ seproduc\ vinuri ro[ii cu `n-su[irile alese pe carele-au dat Uricanii `n tre-cut. ~ntr-adev\r, Uricaniir\stoarn\ fundamentalconcep]ia de p=n\ ast\zi[i constituie o excep]ieunic\, de care lumea oa-menilor de [tiin]\ trebuies\ ia cuno[tin]\, `nscri-ind-o `n analele [i trata-tele de specialitate... Me-ritul de a fi descoperit a-ceast\ perl\ unic\ pentrucontinentul european re-vine, `n `ntregime, unuiadintre cei mai apropia]ifii ai Ia[ilor, delicatulc=nt\re] al vinurilor (...),r\sf\]atul P\storel Teodo-reanu. El este pentruUricani primul [i cel maisincer admirator al aces-tei podgorii. Prin com-

para]ie cu Cotnarul, etaleaz\ valoareaUricanilor.“

„Podgoria Uricani“ – V.D. Cotea, `nrevista CCrroonniiccaa, nr. 15/1970

„Eu nu cred c\ vechii athenieniau posedat vreodat\ vinuri mai bunedec=t posed\ la epoca de carevorbesc Ia[ul nostru – Ia[ul cu cele-brele sale podgorii: Cotnari [i Uri-cani, {orogari [i Valea Ad=nc\ [.a. Euam convingerea c\ generoasele vin-uri ale Ia[ului au [i ele partea lor `nforma]iunea sufletului acestui ora[.C\ locuitorii fostei capitale aMoldovei au dovedit `n trecut unele

calit\]i frumoase [i rare, ca vioi-ciunea de spirit, `nclina]iile

artistice, oarecare distinc]iu-ne sufleteasc\ [i elan `n toa-te, se datoresc [i faptului c\s-a bucurat de acest dar alnaturii – vinul.“

Eugen Heroveanu

„Uricanii e un vin suav [id\ o ame]eal\ mai suav\ [imai pl\cut\. E un rubin to-pit. ~l duci la nas – gr\din\!Iar c=nd ai gustat din el, te`n]epene[ti temeinic pescaun, fa]a `]i arde, ochii `]isclipesc. (...) Vinul deUricani poate `nnebuni re-gescul «Versaillesc» [i `mp\-r\tescul «Fontainbleau». Nu-mai `n gavot\ [i pavan\ saumenuet `[i poate g\si pa[iiomul care l-a b\ut [i numaio arie de [ulii sau Rameaunu i-ar zg=ria urechea. Vinulde Uricani este nectar de

l ’ a m b r o i s e . . . Uricanul provenea din Cr\can\... Pe c=nd `npivni]ele de la Bolta Rece


din Ia[i se ad\posteau vinuri de Uricani,pre]ul vinurilor cu reputa]ie era cam aces-ta: (...) Les Grands Curs de Bordeaux:Chateau Juguet, Bourgognurile ro[ii caClosVougeot etc. nu `ntreceau cumult 20 de lei. Vinurile de Rin caJohannisberg (...) erau cam la ace-la[i pre], m\rcile bune de [ampanieca Pommmery [i altele nu se urcauniciodat\ mai mult de 22 lei. Laacea vreme nu puteai avea o sticl\de Uricani cu mai pu]in de 20 delei, iar de la 1914, cu mai pu]in de50 (aur). De altfel, to]i francezii carel-au gustat erau de aceea[i p\rere...Uricanul e `n dantel\ [i escarpins...El prefer\ clavecinul, gavota [i[oaptele dup\ evantai... I-afost dat acestui nectar voivo-dal s\ `nveseleasc\ clipeleat=tor genera]ii de mol-doveni: c=te nu am v\zut [ic=te nu [i-or fi amintit b\-tr=nii! I-a cunoscut pe Gri-gore Ghica Voievod [i peMihail Sturdza, l-a cunos-cut pe Vod\ Cuza, i-a cu-noscut pe Maiorescu [i peVasile Pogor, i-a cunoscutpe Iacob [i Leon Negruzzi,pe Petre Carp. Fiecaresticl\ destupat\ pomeneade ace[ti ctitori ai istoriei [iculturii rom=ne[ti.“

Al. O. Teodoreanu

PrezentareFeteascaNeagr\ de Uricani

Ilie Ciomaga, oeno-log, membru al Asocia]ieiDegust\torilor Autoriza]idin Rom=nia:

„Un soi caracteristic zonei Uricaniloreste Feteasca Neagr\. Putem spune c\Feteasca Neagr\ este soiul n\scut aici laUricani, aici `[i are ba[tina. Vinul are

calit\]i extraordinare. Are o culoarero[ie aparte. Are o t\rie alcoolic\cuprins\ `ntre 13 [i 14 grade. ~nanii deosebi]i, c=nd acumulareade zah\r este foarte mare, se potob]ine la Uricani vinuri demiseci[i demidulci. La Podgoria Uricanidin Miroslava se ob]in vinuri u[oa-re, bl=nde [i elegante. FeteascaNeagr\ de Uricani se remarc\ `nspecial prin nota floral\ [i aromade prune uscate sau coac\ze, iar

dac\ se `nveche[te cel pu]indoi ani - aroma se duce u[or

spre gustul de cacao sauciocolat\.

Feteasca Neagr\ deUricani nu poate fi compa-rat\ cu niciun alt vin. Esteun soi tipic acestei zone [iare calit\]i indiscutabile.Este un vin unic. Zonelede Origine Controlata(D.O.C) au fost introdusetocmai pentru c\ vinuriledin anumite regiuni au otipicitate aparte. FeteascaNeagr\ de Uricani este unetalon. Cum Zghihara estedoar la Hu[i, iar Busuioacala Bohotin, a[a [i FeteascaNeagr\ este un soi n\scutla Uricani.“

www.uricani-iasi.ro

Prim\ria Miroslava este beneficiaraunui proiect cu finan]are european\, careare drept scop dezvoltarea durabil\ a tu-rismului din Regiunea de DezvoltareNord-Est [i promovarea produselor

turistice cu specific local. Acesta esteintitulat „Promovarea produselor turis-tice naturale [i antropice din comunaMiroslava, jude]ul Ia[i, prin ac]iuni inte-grate de marketing [i comunicare“.


Dovezi ale locuirii continue `nc\ dintimpuri str\vechi pe aceste meleaguri aufost descoperite `n diverse situri arheo-logice, comuna Miroslava av=nd `ncomponen]a ei unele dintre cele maivechi sate atestate documentar din zonajude]ului Ia[i.

~n apropiere de satul Br\tuleni, laaproape un kilometru spre nord, `ntr-ovale din vecin\tatea dealului cu acela[inume, s-a identificat o a[ezare cu arte-facte apar]in=nd culturilor Cucuteni [iHorodi[tea – Erbiceni, din sec. IV e.n.,fiind descoperite fragmente din amorfedin past\ ro[ie [i g\lbuie.

~n zona dealului B=rca-B=rsanul aufost dezgropate vestigiile unei a[ez\ridin epoca fierului.

Pe suprafa]a plat\ a dealului B=rsanuls-a identificat o a[ezare `n care au fostg\site buc\]i de vase getice [i amfore deimport, precum [i artefacte dat=nd din106-271 `.e.n., apar]in=nd perioadeicorespunz\toare provinciei Dacia. Tot`n cadrul acestei rezerva]ii arheologiceau mai fost scoase la lumin\ buc\]i depietre dintr-o r=[ni]\ `n form\ conic\(realizat\ din tuf vulcanic), resturi de li-pitur\ de perete, c=teva m\rgele desticl\ albastr\ cu decor, o c\]uie dacic\,dar [i oase umane calcinate.

Situri arheologice

Proiect privind dezvoltarea turismului


Proiectul de promovare contribuie larealizarea obiectivului Axei Prioritare 5– Dezvoltarea durabil\ [i promovareaturismului prin:

Valorificarea patrimoniului cultu-ral, natural [i antropic specific zoneiMiroslava, ca urmare a promov\rii lanivel na]ional a obiectivelor turistice [iculturii specifice prin intermediul mij-loacelor de promovare [i a evenimentu-lui propus `n proiect;

Dezvoltarea sectorului turistic prinvalorificarea resurselor naturale, cultu-rale [i istorice specifice zonei turisticeMiroslava, ca urmare a cre[terii pre-conizate de turi[ti de 5%. Dezvoltareaactivit\]ii turistice `n Miroslava va ge-nera cerere pentru o gam\ larg\ debunuri [i servicii ce vor fi achizi]ionateat=t de turi[ti [i locuitorii din zon\, c=t [ide companiile de turism, revigor=nd ast-fel situa]ia economic\ local\;

Respectarea principiilor dezvolt\-rii durabile, `n sensul conserv\rii [i pro-tej\rii patrimoniului natural [i cultural alzonei, dar [i al reducerii presiunii asupramediului [i ariilor protejate, ca urmare acre[terii gradului de con[tientizare asu-pra importan]ei mediului `nconjur\torat=t a turi[tilor participan]i la eveniment,c=t [i a locuitorilor zonei. Acest lucru vafi realizat prin intermediul materialelorde promovare si marketing care vor con-]ine prevederi referitoare la necesitateaprotec]iei mediului [i conserv\rii obiec-tivelor turistice;

Contribu]ia la cre[terea economi-c\ local\ a comunei Miroslava, ca ur-mare a cre[terii atractivit\]ii zonei, faptce va genera pe termen lung [i cre[tereavolumului investi]iilor la nivel local.

De asemenea, proiectul contribuie [ila realizarea Obiectivelor Domeniului

de Interven]ie 5.3 – Promovarea poten-]ialului turistic [i crearea infrastructuriinecesare, `n scopul cre[terii atractivit\]iiRom=niei ca destina]ie turistic\, prin:

Investi]ia `n promovarea turismu-lui, ce va permite destina]iei turisticeMiroslava s\ valorifice obiectivele turis-tice [i patrimoniul cultural existent lanivel local, pentru a-[i `mbun\t\]i avan-tajele competitive `n sectorul turisticrom=nesc [i pentru a dezvolta produsespecifice cu un con]inut calitativ [i cog-nitiv ridicat pentru turi[tii din Rom=nia;

Promovarea celor 10 produse tu-ristice specifice localit\]ii Miroslava lanivel na]ional, prin intermediul eveni-mentului cu specific local ce se va des-f\[ura `n implementarea proiectului –ZILELE TURISMULUI LA MIROSLAVA –,[i prin intermediul campaniilor na]ionalede promovare [i publicitate [i particip\-rilor la t=rgurile de turism;

~ncurajarea practic\rii [i dezvol-t\rii diverselor forme de turism, precumturismul cultural, turismul de ecumenicsau turismul de eveniment;

Favorizarea dezvolt\rii firmelorlocale din sectoarele economice situate`n avalul [i amontele sectorului turistic,transform=nd Miroslava `ntr-o zon\atractiv\ pentru investitori.

Miroslava este una dintre comunelecu cel mai important poten]ial turistic.Obiectivele turistice [i rezerva]iile natu-rale sunt accesibile datorit\ unei infra-structuri excelente. Pe de alt\ parte,proiectul privind promovarea produse-lor turistice duce la o mai bun\ cunoa[-tere a obiectivelor istorice [i naturale dincomun\ [i reu[e[te s\ atrag\ turi[ti `ncomuna Miroslava.


Zilele turismului la MiroslavaPrima edi]ie 20-23 iulie 2013


Viziteaz\ Miroslava www.viziteazamiroslava.ro

explore the Carpathian garden



MMiirroossllaavvaa:: - rreezzeerrvvaattiiii nnaattuurraallee- ppeeiissaajjee aattrraaccttiivvee- ssppeecciiii rraarree ddee fflloorraa ssii ffaauunnaa- ttrraaddiittiiii ssttrraavveecchhii- ssaarrbbaattoorrii ssii ffeessttiivvaalluurrii

,

,

,,

--

----

-- --


Icar Tours te invit\ s\ descoperi val-orile naturale, culturale, istorice [i reli-gioase ale Comunei Miroslava. Din pasi-une pentru turism, ghizii Icar Tours ]i-aaupreg\tit trei tururi `n care ai ocazia de avizita obiectivele turistice ale comunei.Dac\ ai oaspe]i din str\in\tate, IcarTours poate organiza tururile `n maimulte limbi: rom=n\, francez\, englez\,italian\, spaniol\ sau german\.

1.Tur religiosVizite:Biserica de lemn „Sf. Gheorghe“ -

Vorove[tiBiserica „Buna Vestire“ - ProselniciBiserica de lemn „Sf. Nicolae“ -

Ciurbe[tiBiserica „Na[terea Maicii Domnului“

- Miroslava

2. Tur cultural - istoric - varianta 1Vizite: Biserica de lemn „Sf. Gheorghe“ -

Vorove[ti

Rezerva]ia forestier\ Uricani - traseuforestier

Situl arheologic Bulg\rieCasa SturdzaBiserica „Na[terea Maicii Domnului“Prim\ria Lacul Ez\reni - pr=nz pesc\resc

2. Tur cultural - istoric - varianta 2Vizite:Biserica „Buna Vestire“ - ProselniciSatul Corne[tiBiserica de lemn „Sf. Nicolae“ -

Ciurbe[tiRezerva]ia Dealul Birca Lacul Ciurbe[ti

Icar Tours, Str. Palas 5B, Cl\direaUBC2, Parter, Ia[i

Tel: 0755 045 330 E-mmail: [email protected]: www.icar.ro Blog: www.blog.icar.ro

Viziteaz\ Miroslava


Personalit\]i ale comunei 155

Mihail Sturdza

De-a lungultimpului, nume-roase personali-t\]i istorice [i-aupus amprenta a-supra satuluiMiroslava. Dac\ne g=ndim doarla Institutul deEduca]ie de laMiroslava, trebuie

men]ionat Mihail Sturdza. Istoricii `l des-criu pe Mihail Sturdza ca av=nd o minteascu]it\, fiind un individ instruit, unexcelent gospodar [i un iscusit diplomat.Mihail Sturdza era, `n tinere]e, primuldintre cei mai `nv\]a]i [i talenta]i boieriai Moldovei. Folosind sprijinul Epitropiei~nv\]\turilor Publice, Mihail Sturdza acontribuit la alegerea celor mai presti-gio[i dasc\li pentru institu]ia de laMiroslava. Cei doi fii ai s\i, Grigore siDimitrie Sturza, au fost printre primii`nscri[i la Miroslava. Mihail Kog\lniceanu[i-a des\v=r[it [i el preg\tirea la Miroslava.

Alexandru Mavrocordat

Principele Alexandru Gh. Mavrocordat,n\scut la 4 iunie 1844 [i decedat la 18martie 1907, a fost str\nepot al fo[tilordomnitori ai Moldovei. El a restauratbiserica din Miroslava.

Pe latura de sud a bisericii, `n interi-or, se afl\ un monument de marmur\,sub care a fost depus sicriul cu r\m\[i-]ele p\m=nte[ti ale principelui. ~n exteri-orul bisericii, `ncastrat\ `n zid, exist\ oplac\ de marmur\ pe care este repre-zentat blazonul familiei Mavrocordat [i,sub el, se poate citi urm\toarea inscrip]ie:

† Principele Alexandru Gh. Mauro-cordato decedat la 18 martie 1907 `netate de 64 ani. Sicriul cu r\m\[i]elep\m=nte[ti se afl\ sub placa aceasta `ntemelia bisericei (n.red.: morm=ntul seafl\ ̀ n biserica „Na[terea Maicii Domnului“din Miroslava.

VIII. Personalit\]i ale comunei

156 Personalit\]i ale comunei

Olga Sturdza

N\scut\ Mavrocordat, Olga a venit pelume la data de 27 septembrie 1884. Erafiica principelui Alexandru Mavrocordat[i a Luciei Cantacuzino-Pa[canu. ~n anul1908, s-a c\s\torit cu prin]ul MihailSturdza, nepotul domnului MoldoveiMihai Sturza (1834-1849).

A studiat pic-tura [i sculpturala Berlin, Dresda[i Paris, mai `nt=ica elev\ a sculp-torului Debois [iapoi ucenic\ a ce-lebrului AugusteRodin. ~n anul `ncare s-a c\s\torit,[i-a expus lucr\-rile la Salonul de

la Paris. Primul atelier l-a avut `n Fran]a,la Dieppe, apoi a deschis un atelier laIa[i, `n Copou, unde lucra cu dalta [iciocanul busturi [i statui de marmur\.

Constantin Argetoianu, care o cunos-cuse pe Olga Mavrocordat `nainte de c\-s\torie, la Viena, o descria drept o „fat\frumoas\, viguroas\ [i ar\toas\, cu doiochi negri care sfredeleau, emancipat\(c\l\torea singur\, lucru neobi[nuit) [iinteligent\. Plin\ de farmec [i cetit\“.

~n perioada Primului R\zboi Mon-dial, Olga Sturdza a fondat Societateapentru ocrotirea orfanilor de r\zboi, ac\rei pre[edint\ a fost. ~n 1918, a `nfiin-]at `n palatul familiei de la MiroslavaOrfelinatul „Principesa Olga M. Sturdza“,transformat `n anul urm\tor `n {coalaSuperioar\ de Agricultur\, `nzestrat\ cu100 hectare de teren arabil.

~n anul 1957, Olg\i i s-a permis s\plece din Rom=nia, datorit\ interven]ieicumnatului s\u, ambasadorul grecArgyropoulos, c\s\torit cu sora ei,Maria. El a insistat, `n cadrul negocieri-

lor `n probleme financiare dintre guver-nul grec [i cel rom=n, s\ se ob]in\ apro-barea p\r]ii rom=ne ca Olga Sturdza s\plece `n Fran]a.

Principesa Olga Sturdza a murit la 10iulie 1971 la v=rsta de 87 ani, la proprie-tatea Sainte Marguerite, din apropierealocalit\]ii Varengeville-sur-Mer, de l=ng\Dieppe, `n Fran]a.


Dimitrie Anghel

O alt\ familie cu un trecut istoricdemn de men]ionat este cea a Anghelilor.Familia Anghel este legat\ de satulCorne[ti. Constandin Anghel, tat\l poe-tului Dimitrie Anghel, este `nmorm=ntatla biserica din sat.

Dimitrie Anghel (n. 16 iulie 1872 laCorne[ti, actual-mente comunaMiroslava — d.13 noiembrie1914, Ia[i) a fostun poet, prozator,reprezentant alsimbolismului ro-m=n. A urmat[coala primar\ [iliceul la Ia[i, `ntre1879 [i 1890,

c=nd a p\r\sit studiile pentru a se dedi-ca scrisului. A c\l\torit `n Italia, Fran]a,Elve]ia [i Spania, revenind `n ]ar\ `n1902. A fost func]ionar `n Dobrogea(1906-1907), referent la Casa {coalelor[i inspector al Ministerului Cultelor [iInstruc]iunii Publice (din 1911).

Opera literar\

Dimitrie Anghel este unul dintre ceimai importan]i reprezentan]i ai simbo-lismului `n literatura rom=n\. El cultiv\mediul naturii artificiale, umanizate, algr\dinilor [i procedeul sinesteziilor. Esteun contemplativ, un vis\tor, care aduce`n poezie tema c\l\toriilor, a evaziunii,motivul boemei [i imagini ale peisajuluimarin. Simbolismul se `mbin\ `n poezialui cu notele romantice.

Proza sa v\de[te `nzestrare pictural\,elegan]\ a stilului [i verv\ polemic\.

Bibliografie

Dimitrie Anghel a debutat cu poezii`n revista Contemporanul (1890), cola-bor=nd apoi, cu poezie [i publicistic\, la„Adev\rul“, „Adev\rul literar [i artistic“,„Lumea nou\“, „Literatur\ [i art\ ro-m=n\“, „Pagini literare“, „Via]a rom=-neasc\“ etc. A f\cut parte din redac]ia [idin comitetul de direc]ie al revistei„Samanatorul“ (1906-1908). A editatrevista „Cump\na“, `mpreun\ cu MihailSadoveanu, {tefan Octavian Iosif, IlarieChendi (1909-1910).

A debutat editorial cu Traduceri dinPaul Verlaine `n 1903. ~n 1905 a publi-cat volumul de versuri ~n gr\din\,urmat, `n 1909, de Fantazii. ~ntre timpau ap\rut operele scrise de D. Anghel `ncolaborare cu {tefan O. Iosif: Legendafunigeilor (poem dramatic, 1907), Cometa(comedie, 1908, 1912), Caleidoscopul luiA. Mirea (1908), Carmen saeculare (poemistoric, 1909), iar `n 1910, Cire[ul luiLucullus (proz\). A mai scris [i alte vol-ume de proz\, `ntre care amintim doarc=teva: Povestea celor nec\ji]i (1911),Fantome (1911), Oglinda fermecat\(1912), Triumful vie]ii (1912), Stelu]a.

Biografie

1872: Pe data de 16 iulie se na[teDimitrie Anghel, `n satul Corne[ti, la 8km de Ia[i.

1879-11883: Urmeaz\ {coala primar\la Institutul particular al lui Caracas,apoi la Institutul Pedagogic condus deAlexandru Lambrior.

1891: ~n luna octombrie debuteaza `n„Contemporanul“, VII, nr. 10, cu poeziile„Pl=nset de greieri“ [i „Z=na codrilor debrad“, pe care nu le-a inclus `ns\ `n vo-lumele lui de poezii.


1898: Public\ traduceri din folclorulspaniol [i italian, `n „Adev\rul de joi“ [i`n „Pagini literare“.

1900: ~n luna aprilie, se `nt=lneste laParis cu {t. O. Iosif, cu care se `mpri-etene[te.

1902: Petrece vara `mpreun\ cu {t.O. Iosif [i al]i scriitori la mo[ia dinDumbr\veni a lui Leon Ghica.

1905: ~n luna februarie apare volu-mul ~n gr\din\.

1907: R\scoala va g\si ecou `npoeziile „1907“ [i „Scrisoare deschis\ aunui melc“, publicate de Anghel [i Iosif`n Caleidoscopul lui A. Mirea.

1909: Apare al doilea volum depoezii, Fantazii.

1911: Pe 29 ianuarie, pe c=nd se afla laParis, `i arde locuin]a din Calea Victoriei,unde era [i sediul Societ\]ii ScriitorilorRom=ni. ~n acel incendiu a pierdut `ntrea-ga avere, iar la `ntoarcerea `n ]ar\ este in-ternat `ntr-o clinic\ de boli nervoase.

1912-11913: Semneaz\ `n „Flac\ra“,sub pseudonimul Ola Canta, admirabileversuri [i proz\, scrise `n colaborare cuLeon Feraru.

1913: ~ntre martie [i octombrie public\ultimele poezii `n „Flac\ra“: „Gherghina“,„C=ntecul greierului“, „Balul pomilor“ [i„Puterea amintirii“.

1914: Moare [i este `nmorm=ntat lacimitirul „Eternitatea“ din Ia[i.

*

~n Miroslava a existat o cas\ memo-rial\ a poetului, `n care a func]ionat [isediul C.A.P. Mai multe [coli din comu-na Miroslava poart\ numele poetuluiDimitrie Anghel.

Ioan Nani: „Dac\ nu `]i dore[tinimic, nu realizezi nimic“

Ioan Nani s-an\scut `n Uricani`n urm\ cu maibine de 50 de ani.A urmat cusurile[colii din satulnatal, dup\ care aplecat s\ fac\liceul la Ia[i. ~ntreanii 1981 [i 1986a urmat cursurile

Universit\]ii „Al. I. Cuza“, absolvind caeconomist specializat `n Economieindustrial\. Ioan Nani a devenit mait=rziu directorul companiei Antibiotice.

Domnul Nani este un om extrem deocupat. Cu toate acestea, [i-a f\cut timppentru o discu]ie despre trecutul, pre-zentul [i viitorul comunei Miroslava. El apovestit `n cuvinte simple pentruMonografia comunei Miroslava copil\riasa la Uricani [i ascensiunea profesional\.

„Sunt descendentul unei familii nuprea mari din satul Uricani. Acas\ amfost patru fra]i. Eu sunt al doilea copil.Am o sor\ mai mare. To]i fra]ii au termi-nat o facultate [i pot spune c\ suntemoameni realiza]i profesional.

~n satul Uricani, `n timpul copil\rieimele, era o [coal\ foarte bun\. Eraumul]i copii pe atunci... {i profesorii eraufoarte bine preg\ti]i. Dan Ni]\, actualulprimar al comunei, a fost coleg de ge-nera]ie cu mine. Am avut privilegiul de am\ na[te `ntr-un sat cu o anumit\ pros-peritate, fiind situat l=ng\ ora[ul Ia[i.Apoi, construirea Fabricii de Antibioticeaici, l=ng\ satul Uricani, a f\cut ca oa-menii s\ aib\ un serviciu, iar `n paralels\ lucreze [i la fostele C.A.P.-uri. Sigur,


nu putem pl=nge dup\ vremurile respec-tive, dar nici nu le putem nega. Aceaperioad\ face parte din via]a noastr\.

A[a cum a fost via]a pe atunci, amavut totu[i posibilitatea de a ne dezvoltaintelectual [i profesional. Tat\l meu alucrat la Fabrica de Antibiotice `nc\ de la`nfiin]area ei, `n 1955. Pot spune c\aceast\ fabric\ a fost construit\ cu for]ade munc\ a multor cet\]eni ai comuneiMiroslava. De-a lungul anilor, au lucrat laAntibiotice multe genera]ii de locuitori aisatelor Uricani, Miroslava [i Vorove[ti.“

Angajarea la Antibiotice

„A contat foarte mult faptul c\ tat\lmeu a lucrat la Antibiotice. Odat\ cemi-am finalizat studiile, tat\l meu a fostcel care m-a `ndrumat spre Antibiotice,spun=nd c\ trebuie s\ p\strez tradi]ia. Ela lucrat practic toat\ via]a la Fabrica deAntibiotice. Am ]inut cont de sfaturiletat\lui meu [i m-am angajat la aceast\`ntreprindere. {i faptul c\ am copil\rit `nvecin\tatea fabricii a contat, al\turi desfaturile tat\lui meu, `n decizia de a venila Antibiotice. Am lucrat ca simplu mun-citor p=n\ am finalizat studiile [i am ur-cat pe scara ierarhic\ a companiei. Din1998 sunt directorul companiei, dar p=n\`n acest punct am lucrat zeci de ani pediferite func]ii. Aceast\ fabric\ mi-a con-trolat toat\ via]a. Via]a noastr\, a fami-liei, a multora dintre locuitorii Miroslaveia gravitat `n jurul acestei fabrici.“

„Trebuie s\ `ntorci ceva comunit\]ii din care provii“

Ca fiu al satului Uricani, dar [i camanager al celei mai mari [i mai impor-tate companii de pe teritorul Miroslavei,Ioan Nani a analizat evolu]ia comunei.

„Miroslava este cea mai important\comun\ din jude]ul Ia[i. Ast\zi, comunanoastr\ are privilegiul de a dezvolta`ntr-un mod extrem de eficient resurselepe care le are. M\ refer `n special la fap-tul c\ exist\ `n]elepciune `n ConsiliulLocal, exist\ o deschidere a primarului`n a atrage investitori pe terenurile Miro-slavei. Deja sunt realizate importante in-vesti]ii [i mai sunt `nc\ premisele unoralte investi]ii majore `n comuna noastr\.Bugetul comunei are, datorit\ acestuifapt, importante resurse [i, cel pu]in `nultimii ani, s-a dezvoltat infrastructura `ntoate satele comunei. S-a investit mult `neduca]ie [i `n sfera socialului, iar eu – cafiu al comunei – nu pot dec=t s\ apre-ciez acest lucru.

Din p\cate, [i trebuie s\ men]ionezacest lucru, s-a pierdut mult timp, anibuni chiar, s-au pierdut oportunit\]i im-portante. {i acest lucru nu este valabildoar pentru Miroslava, ci pentru tot spa-]iul rural din Rom=nia. Apreciez la noi`n comun\ spiritul de lupt\tori al locui-torilor. Pentru c\, dac\ nu `]i dore[tinimic, nu realizezi nimic. Or, din acestpunct de vedere pot s\ apreciez – [ispun eu c\ am aceast\ capacitate pecare mi-o confer\ experien]a anilor deconducere `n compania Antibiotice – c\au fost bine puse `n valoare resursele [ipoten]ialul zonei Miroslava, cu men]iu-nea c\ mai sunt `nc\ multe de f\cut.

Mai discut [i eu cu primarul Ni]\ des-pre ce mai este de f\cut ̀ n comun\ [i v\dc\ este devotat comunit\]ii. M\ bucur s\v\d c\ Miroslava a devenit o comun\dezvoltat\ [i cu un poten]ial de invidiat.“

Implicarea lui Ioan Nani `n dezvolta-rea [i sus]inerea Miroslavei a fost apreci-at\ de comunitatea local\. Ioan Nani aprimit distinc]ia de cet\]ean de onoareal Miroslavei. Mai mult dec=t at=t, dlNani a primit [i ordinul „{tefan cel Mare[i Sf=nt“, pentru merite deosebite `n dez-


voltarea comunit\]ii locale. Distinc]ia afost acordat\ de Mitropolia Moldovei [iBucovinei. Ulterior, ~PS Daniel, Patriar-hul Bisericii Ortodoxe Rom=ne, i-a con-ferit lui Ioan Nani [i ordinul patriarhal„{tefan cel Mare [i Sf=nt“ pentru merite`n dezvoltarea societ\]ii rom=ne[ti.

Dincolo de distinc]iile primite, IoanNani se bucur\ c\ poate ajuta comunadin care provine. El nu a uitat niciodat\de unde a plecat. {i ar fi [i imposibil s\uite. De la geamurile birourilor de laAntibiotice se vede comuna Miroslava.Iar din satul Uricani, locul copil\riei luiIoan Nani, se vede Fabrica de Antibio-tice. Miroslava [i Antibiotice sunt dou\repere importante `n via]a lui Ioan Nani.

Alte personalit\]i

Printre personalit\]ile comunei, nea-v=nd neap\rat titlul de cet\]ean de onoa-re [i nefiind de ba[tin\ din satele Miro-slavei, trebuie totu[i men]iona]i profe-sorii Constantin Todi [i Dumitru Bunea.

Constantin Todi a fost profesor la{coala din Ciurbe[ti [i a trecut la celeve[nice `n 2012. Timp de c=teva dece-nii, el s-a d\ruit ca profesor copiilor dinsatul Ciurbe[ti. Profesorul Todi a fost [iautorul monografiei satului.

Dumitru Bunea este un alt profesor,venit la Miroslava tocmai din Sibiu. Din1974 este profesor la Grupul {colar Agri-col din Miroslava. Muzeul din sat esterealizarea sa personal\.

Printre cet\]enii de onoare ai comu-nei se num\r\ preotul Mihai Rusu, Va-sile Mutihac – autor al unei monografii asatului Vorove[ti, Mihai Constantinescu– fiu al satului [i autor al monografieiUricani.

Nu trebuie uita]i nici oamenii deafaceri care au contribuit la dezvoltareacomunei Miroslava [i au primit titlul decet\]ean de onoare. Este vorba, pe l=ng\Ioan Nani, fiu al comunei Uricani [i di-rector la Compania Antibiotice, de IoanPrisecaru, patron al Tess Conex, [i de JohnHutson, cet\]ean american [i director alcompaniei Delphi Diesel Systems Ia[i.

Glosar de Cuvinte `n Grai 161

~n comuna Miroslava se p\streaz\ `ngraiul popular cuvinte [i expresii vechi.Red\m o parte dintre acestea, a[a cum aufost culese de profesorul Constantin Todi.

Aaaier\ = a]\ mai groas\ cu ajutorul

c\reia se purta pe um\r traistaabra[ = pocit la gur\; care poate con-

stitui premisa unui lucru r\uad\ma[ = ald\ma[, cinste f\cut\ de

cump\r\tor sau v=nz\tor (mai rar) cuocazia unei tranzac]ii comerciale

aiasta = aceastaaista = acestaalandala = la `nt=mplare, `n dezordinean]\r] = `n urm\ cu doi aniaracan de mine = s\racul (s\raca) de

mineamu, amu[ = acumarvon\ = arvun\, acontarzoi = m=ndru, seme]

Bbatc\ = ]\ru[ mic de lemn cu partea

superioar\ metalic\, pe care se bate coasab=lbe = haine vechibleand\ = `mbr=nceal\(a) bleotc\ri = a se s\lda(a) boci = a pl=nge pe cineva mortbolohan = bolovanboloh\nit = `nt\rit (uger boloh\nit de

vac\)buc[it = plin, `n care nu mai `ncape

nimicbuhai = taurbumb = nasture

Ccanafuri = smocuri mici de l=n\ ro[ie

puse animalelor la g=t, la ureche, la jug,pentru a nu fi deocheate

catrafuse = obiecte apar]in`nd cuiva(a-[i lua catrafusele = a pleca)

(a se) c\p\tui = a primi ceva, a se`mbog\]i, a se alege cu ceva

c\rp\nos = zg=rcit(a) c\ta = a c\utac\tr\un = expr. din c\tr\un = `n

partea dinspre om (la origine: „de c\treom“); se folose[te pentru a desemnapozi]ia boului sau calului a[ezat `npartea st=ng\ a perechii

ceala = acela(a) cen\tui = a scoate organele dintr-

un animal t\iatchil\ = kilogramchir = pir, buruian\ foarte rezistent\chirpici = mterial de construc]ie de

form\ paralelipipedic\ ob]inut din p\-m=nt amestecat cu paie

chitonag = par ascu]it cu opritoarepentru picior, cu care se fac g\uri pentru`nfipt aracii la vie

ciia = aceiacioars\ = obiect t\ios `nvechit, care

nu taie cum trebuie (o cioars\ de coas\)cioc\l\i = [tiule]i de porumb de pe

care s-au desf\cut boabeleciocol\i[te = teren pe care s-a t\iat

porumbul ajuns la maturitate(a) ciorov\i = a vorbi(a) ciors\i = a `ncerca s\ tai ceva cu

un obiect t\ios care nu este bine ascu]it,a freca

(a se) cio[moli = a se mi[ca greu, a sefoi

cipici / ciupici = `nc\l]\minte de l=n\`mpletit\ sau postav

ciurucuri = animale slabe (despretaurine `n principal)

ciuvee = unelte de trebuin]\ pe l=ng\cas\

(a) cl\t\ri = a cl\ti rufele

Glosar de Cuvinte `n Grai

162 Glosar de Cuvinte `n Grai

cociorv\ = unealt\ cu care sepotrive[te focul [i se introduc sau se scott\vile din cuptor

(a) cold\[i = a fura, a ascundecof\ = vas din lemn sub form\ de

trunchi de con (baza mare jos) formatdin doage `nconjurate de dou\ cercurimetalice, cu m=ner de lemn, `n care se]inea apa de b\ut sau cu care se aduceaapa de la izvor la munca de la c=mp

cof\iel = cof\ mai mic\com=nd = averecopchil = copilcordic\ = panglic\co[arc\ = co[ de nuiele folosit la

recoltareco[\ri = co[er, hambarco[melie = cas\ mic\, d\r\p\nat\,

buc\t\rie de var\ improvizat\, ad\postprovizoriu pentru animale

cotren]e = zdren]ecovat\ = albie de lemn dintr-o bucat\(a) cr\n]\i = a ron]\i cu zgomot(a) cr=mpo]i = a rupe `n buc\]i micicrop = mas\ pus\ a doua zi dup\

nunt\(a) curma = a t\ia, a opri o ac]iunecurm\tur\ = buturug\ t\iat\ cu

beschia sau cu drujbacustur\ = cu]it vechi [i uzatcute = piatra de ascu]it coasa

D(a se) da danie = a se da pe m=na

cuiva (la b\tr=ne]e)deneaz\ = la amiaz\dihanie = animal s\lbatic, ar\taredihocat = zdrobit, distrus(a) dihoi = a alunga prin strig\te put-

ernice animalele, p\s\rile de prad\ sauc=inii str\ini

dimerlie = m\sur\ de aproximativ 10kg (pentru cereale, `n trecut)

dinioarea = adineaoriditamai = co[cogeamite, maredob\ = tob\

doni]\ = vas de lemn, scund, cu guralarg\ `n care se mulg vacile sau oile

drani]\ = [indril\dub\l\rie = c\ldur\ mare, z\pu[eal\(a) duh\ni = a fumadupac = pumn tras ap\sat `n spatele

cuiva (a primi c=]iva dupaci era una dinpedepsele date celor care pierdeau la unjoc de copii)

(a) dup\ci = a lovi, a bate

F(a) face = a na[tefanfaron = m=ndru, `ncrezutfermol = fermoarfimeie = femeiefirfirici = bani m\run]ifleanc\ = gur\ (`n expresii: tac\-]i

fleanca)flenduri = zdren]e(a se) flenduri = a merge de colo-colo

f\r\ rost(a se) foi = a se mi[ca greu

Gg\tej = vreasc, lemn de foc sub]ire [i

cu form\ neregulat\gign\ = sob\ mic\ improvizat\ pen-

tru a face m=ncare afar\ varagimea = broboad\ alb\ de p=nz\, de

form\ triunghiular\ av=nd pe marginehorbot\ [i chiar m\rgele fine, purtat\ defemei vara

giread\ = depozit de snopi de gr=u,orz, secar\ pentru treierat la arie, gr\-mad\ de paie sau de f=n

glod = noroiglod\rie = noroi mare(a) gogi = a boli, a duce boala pe

picioare

Hhadarag = ciomag, par, axul de lemn

cu care se purta manual r=[ni]ahah\u = ciomag, par


hapca = Expr. a lua cu hapca = a-[i`nsu[i ni[te foloase necuvenite, cu for]a

harag = aracharbuz = pepene verdeharpagic\ = arpagic(a) h\cui = a tocah\cuit = tocath\is = `ndemn pentru boi sau cai cu

scopul de a o lua spre st=nga(a se) h\r\]i = a luneca, a derapa(a) h\rh\i = a l\tra, a vorbi f\r\ rosth\]a[ = locul pe unde animalele intr\

ori ies pe islazhoa[c\ = femeie b\tr=n\ (eventual [i

rea)hogeag = co[ de fum pe cas\hoit = cadavruhojmal\u = vl\jgan, b\rbat voinic, ̀ nalthorbot\ = panglic\ `mpletit\ cu acu-

[orul, cu motive florale, cu margine cre-stat\, de culoare alb\, folosit\ pentru`mpodobirea grimelor sau prostirei

hostochin\ = tescovin\, ceea ce r\-m=ne dup\ ce s-au tras la teasc strugurii,folosit\ la fabricarea ]uicii

hreapc\ = coas\ cu o adaptare pen-tru a se a[eza ordonat gr=ul cosit [i au[ura legatul `n snopi

hrentuial\ = deranj, dezordinehuci, hugeag = desi[ de arbu[ti tineri(a) hui = a vui(a) huidui = a exprima dispre]ul prin

strig\te [i fluier\turihuidum\ = om voinichuiet = scandalhu[te = t\r=]e `n\crite pentru bor[

Iiasl\ = iesleima[ = izlazioti = iat\ista = acestaiz=tur\ = iezetur\izmene = indispensabili

Jjarc\ = c\ciul\ veche; hain\ veche,

rupt\, uzat\; oaie b\tr=n\j=mbat = cu fa]a ur=]it\ prin expu-

nerea prea puternic\ a din]ilorjig\rit = slabjolf\ = julf\, turt\ coapt\ pe plit\,

uns\ cu semin]e de c=nep\ sau miez denuc\ `ndulcit cu miere de albine sau za-h\r, ce se serve[te `n Ajunul Cr\ciunului,semnific=nd scutecele Domnului

jnapan = [mecher

Llai]\ = pat primitiv f\cut din patru

]\ru[i b\tu]i `n p\m=nt [i c`teva sc=ndurifixate pe ei

lamb\ = lamp\leaf\ = salariu(a se) leh\m\tui = a se plictisi, a se

l\sa p\guba[leic\ = p=lnie(a) leorb\i = a vorbi f\r\ rostle[ie = ap\ fiart\ cu cenu[\, folosit\

la sp\lat rufe, la sp\lat pe cap, la cur\-]atul vaselor de buc\t\rie

(a) lichi = a lipi, a unge cu lut pere]iicasei

loitre = p\r]ile laterale ale unui carsau ale unei c\ru]e pe care se sprijin\scoar]ele (obloanele) pentru a putea duceo `nc\rc\tur\ mai mare

lozni]\ = plas\ de nuiele pe care sepuneau prunele la uscat [i afumat; groa-pa peste care se punea plasa de nuiele

lu]\rn\ = lucern\

Mma[cat = mare(a) m\tr\[i = a alungamelesteu = f\c\le], b\] de lemn cu

care se amestec\ m\m\ligamindir = saltea umplut\ cu paie sau f=n(a se) moco[i = a se mi[ca greu la treab\mogil\ = movil\, deal rotunjitmoin\ = vreme `nchis\ [i umed\


muiere = femeie cu o reputa]ie nuprea bun\

muieratic = afemeiat

Nn\s\cheal\ = umplutur\ de p\m=nt

la temelia casein\s=p = nisip(a) nineri = a alintaniscai = ceva, o cantitate mic\niznai = Expr. a face pe niznaiul = a

se face c\ nu [tie

Ooabl\ = neclar\(a) obloji = a pansa o ran\(a se) obrindi = a se infectaodaie = camer\og=rjit = aplecat, ghebos (de b\tr=-

ne]e), sl\bit, `mb\tr=nitogheal = plapum\oghele = obiele, buc\]i de postav sau

]es\tur\ cu care se `nf\[urau picioarelela `nc\l]atul cu opinci

(a) ogoi = a potoli, a opriogrinji = tulpini de porumb sau alte

plante r\mase nem=ncate de animaleoloi = ulei, vopsea sintetic\ pentru

lemn sau metal(a se) opinti = a `ncerca din r\sputeri

s\ fac\ cevaoplean\ = pan\ de lemn care fixeaz\

t\lpile saniei(a) ostoi = a potoli(a) ot=nji = a lovi cu o nuia, cu un b\]otova = de-a valma, cu totul

Pparavan = magazie anexat\ `n spatele

casei folosit\ ca magazie sau buc\t\rie,cram\, la casele vechi

pata[c\ = platform\ de lemn pus\ pecar (c\ru]\) pentru a u[ura transportulunei `nc\rc\turi voluminoase

patlagele = ro[ii

p=rlaz = p=rleazperj\ = prun\poam\ = struguri; om cu viciipotlog = peticpotlogar = om neserios, necinstit,

[mecher, ho](a) potlog\ri = a furapovir\ = gem de prune f\cut `n cas\,

f\r\ zah\r, magiunprepelag = prepeleac, loc de pus oale-

le de lut afar\, un st=lp de lemn cu cuieoblice de lemn `n care se aga]\ oalele

(a) prob\lui = a probaprostire = bucat\ de p=nz\ alb\ pus\

la marginea de jos a patului, sub a[ternut

Rr\cituri = piftier\z\lui = a rade p\m=ntul cu sapa, a

da de pe perete varul vechir=pc\ = corzile de la vi]a de vie t\iat\

prim\vararetevei = scurt\tur\; bucat\ de lemn cu

care se poate lovi sau arunca dup\ cinevarogojin\ = `mpletitur\ de papur\ care

se poate pune pe lai]\ruba[c\ = hain\ groas\, scurt\ de

molton

Ssantim\ = centimetru(a se) s=i = a se ru[inascovergi = turti]e f\r\ drojdie coapte

pe plit\ sau `n tigaiescrijele = buc\]ele de mere, pere,

gutui uscate pentru iarn\(a) scrijeli = a zg=ria un perete,

obiecte din lemn; a ciopli(a) smoni = a ademenistani[te = locul unde se odihneau la

amiaz\ animalele duse la p\[unestative = dispozitiv de ]esutstr=nsur\ = nutre] str=ns pentru iarn\,

f=n


strujeni = coceni; tulpini uscate deporumb, dep\nu[ate, r\mase pentru ani-male

suveic\ = obiect din lemn folosit la]esut

{[ag\ = glum\(de) [an] = de glum\[\trari = ]igani nomazi[fac = la][far\ = sfoar\; fum `nec\cios proven-

it din arderea gr\simii pe plit\[omoiag = p\m\tuf, m\nunchi de

paie sau f=n[ontorog = [chiop[tiubei = trunchi de copac scobit `n

interior, folosit ca stup de albine sau caloc de ]inut f\in\, fasole, gr=u

[uf\r = negustor de animale[ugub\] = glume](a) [ugui = a glumi

T(a) t\p\lui = a pune talpa confec]iilor

din postav sau l=n\ `mpletit\t\r\boan]\ = roab\t=njal\ = drug de lemn la care se

ata[a jugul boilor cu ajutorul c\ruia setracta carul

t=rlici = papuci de cas\t=rn = m\turoit=r[ = vreasctoac\ = gustare dat\ lucr\torilor la

c=mp dup\-amiazatoaip\ = secure mai mare, bard\topor=[te = coada coasei f\cute din

lemn [i av=nd la mijloc un mic m=nertra[c\ = joag\r (beschie) cu ajutorul

c\reia se t\iau bu[tenii longitudinal pen-tru a ob]ine sc=nduri

(a) tu[ina = a t\ia, a scurta, a reteza

}]al\ = cuv=nt folosit pentru a `ndem-

na boii sau caii, pentru o lua la dreapta]anc = Expr. la ]anc = a veni c=nd tre-

buie]andur\ = buc\]ic\]arn\ = ]arin\, parte de teren din

afara satului]a[c\ = a[chie sub]ire [i ascu]it\]\poi = furc\ lung\ de lemn dintr-o

bucat\ cu dou\ coarne lungi, folosit\ lacl\direa f=nului `n stoguri `nalte

]=n]ar = moar\, joc const=nd `n mu-tarea unor boabe de porumb, de fasoleetc. pe o figur\ geometric\

]istar = [obolan de c=mp]oa[c\ = buc\]ic\ de p=ine sau chiar

de m\m\ligu]\ cu pu]in zah\r, `nvelit\`ntr-o p=nz\ curat\ [i legat\, dat\ co-piilor mici s\ o sug\

]ol = ]es\tur\ de l=n\ cu dungi co-lorate (vr=ste)

]on]oroi = Expr. a sta ]on]oroi = a stadrept

]uhal = sac

Uud\tur\ = orice se m=nca `mpreun\

cu m\m\lig\ sau p=ineulcic\ = oal\ de lut mai mic\, cu toart\unsoare = alifieursoaic\ = co[ de fum prelungit ori-

zontal pe pod, pentru ca fumul s\ ias\pe acoperi[ pe unde `[i g\se[te loc, [i nuprintr-un loc anume

urzeal\ = fire de c=nep\, `n bumbac,`ntinse cu ajutorul stativelor [i la care seata[a o suveic\; b\t\tur\

Vval] = vals

Zzapisc\ = documentz\lud = nebunatic


z\mos = pepene galbenz\mnic = beci nepietruit(a) z\psi = a sim]i, a prinde de vestezeam\ = bor[ de pas\rezgaib\ = ran\ cu stratul exterior

uscat, zg=rietur\zghihuit = neast=mp\ratzoaie = ap\ murdar\ rezultat\ de la

sp\latul rufelor sau al vaselorzoal\ = lichidul r\mas de la fabri-

carea s\punului de cas\, folosit lasp\latul du[umelelor, sticlelor etc.

(`n) zorele = stil de cusut extremit\]ile[tergarelor, perdelelor de la icoane,fe]elor de mas\, m=necilor, prin legareafranjurilor, f\r\ a folosi a]\ colorat\

Anexe 167

Anexe

168 Anexe

Anexe 169

dr. Irinel Eugen PopescuUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza“

Ia[i, Facultatea de Biologie

Pe drumul european E583 de la Ia[i spreT=rgu Frumos, la kilometrul 10, la vest de mu-nicipiul Ia[i, pe partea dreapta a drumului, la2 km de drumul principal, se afl\ Rezerva]iade f=ne]e seculare de la Valea lui David.

Numele rezerva]iei este dat dup\ numeleprofesorului universitar Mihai David (1886-1954) (Zamfirescu et al., 2008), un renumitgeomorfolog care a f\cut cinste Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i. Acesta a fostelevul lui I. Simionescu, cel care l-a `ncadrat`n 1912 ca asistent la Catedra de Geologie [iPaleontologie. Aici, Mihai David ̀ [i sus]ine ̀ n1919 doctoratul, cu teza „Cercet\ri geologice`n Podi[ul Moldovei“.

Dup\ plecarea la Cluj a lui George V=lsan,Mihai David este trecut la Catedra deGeografie `n 1920, `ns\ revine `n 1929-1931[i 1941-1944 [i la Catedra de Geologie. La29 ianuarie 1941 a fost numit rector, `ntr-operioad\ dificil\ pentru universitate [i pentru]ar\: `n 1944, din cauza r\zboiului, are locevacuarea universit\]ii la Alba Iulia. Pe 2octombrie 1944, `n [edin]a senatului sehot\r\[te formarea unei comisii de epurare`n cadrul universit\]ii, `ns\ pe 22 octombrie1944 este demis din `nv\]\m=nt chiar pro-fesorul Mihai David, rectorul universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[i, membru alAcademiei Rom=ne din 1935. ~n 1948, estearestat pentru patru luni. Din 1952 p=n\ latrecerea `n eternitate `n 1954, Mihai David alucrat `n cercetare [i proiectare geotehnic\pentru sistematizarea urban\ a ora[ului Ia[i.

Asupra importan]ei [tiin]ifice din punctde vedere botanic a zonei atrage aten]ia `nc\din 1957 profesorul C. Burduja (Burduja,1957). Rezerva]ia de la Valea lui David a fost`nfiin]at\ `n 1969 prin Decretul 389/1969,

statut reconfirmat [i `n 1994 prin Hot\r=reaConsiliului Jude]ean Ia[i 8/1994 [i prin Legea5/2000 (Monitorul Oficial al Rom=niei, nr.152/2000).

Rezerva]ia are o suprafa]\ de 46,36 ha [ise afl\ `n administrarea prim\riei comuneiMiroslava, localit\]ile cele mai apropiate fiindValea Lupului (`n sud) [i Rediu (`n nord-est).Exist\ o pancart\ metalic\ amplasat\ pemarginea drumului european Ia[i – T=rguFrumos, care `n[tiin]eaz\ trec\torii despreprezen]a `n apropiere a rezerva]iei, `ncerc\-rile repetate de amplasare a unei pancartemetalice informative `n perimetrul rezerva-]iei (a[a cum a existat `nainte de 1989) fiindinvariabil terminate cu distrugerea acestorade c\tre oameni.

~n urma retroced\rilor, `n perimetrul mical rezerva]iei sunt aproximativ 50 de pro-prietari care trebuie s\ respecte statutul derezerva]ie [tiin]ific\ a zonei, inclus\ `n cat-egoria IV IUCN (rezerva]ii naturale dirijate)(Nicoar\ & Bomher, 2010). P=n\ `n urm\ cuaproximativ 20 de ani mai putea fi observatun gard de protec]ie care delimita rezerva]ia,cel pu]in `n partea sa nordic\, `n prezent cugreu fiind observate la nivelul solului r\m\-[i]e ale fo[tilor st=lpi de beton care sus]i-neau gardul confec]ionat din s=rm\. P=n\ `nanii ’90, rezerva]ia era ceva mai protejat\:drumul Ia[i – T=rgu Frumos era mai `ngust[i existau mult mai pu]ine construc]ii pemarginile sale. Dezvoltarea urban\ a zoneireprezint\ o amenin]are evident\ pentrurezerva]ie, construc]iile deja f\c=ndu-[i loc[i pe drumul de acces spre rezerva]ie, din-spre drumul Ia[i – T=rgu Frumos.

Drumul de acces se `nvecina pe parteadreapt\, p=n\ `n anii ’90, cu o livad\ devi[ini [i cire[i (desfiin]at\ `n prezent), ceavea un rol benefic de zon\-tampon.Livada influen]a chiar microclimatul dinzon\, `n acea perioad\ exist=nd [i un micizvor la baza dealului pe care se afla livada,acum secat.

Rezerva]ia de f=ne]e seculare de la Valea lui David

170 Anexe

~ncep=nd cu anul 2007 (Ordinul 776/2007publicat `n Monitorul Oficial al Rom=niei,nr. 615/2007), rezerva]ia face parte din situlNatura 2000 ROSCI0265 „Valea lui David“.Ea avea `n 2008 o suprafa]\ de 223 ha, iar `nanul 2011 suprafa]a sa se extinsese la 1.435ha. Actualul sit Natura 2000 se `ntinde `nnord p=n\ `n apropierea localit\]ii Horle[ti [iare mai multe ramifica]ii, una dintre acesteafiind Rezerva]ia {tiin]ific\ „Valea lui David“.

Pozi]ie geografic\ [i reliefRezerva]ia [tiin]ific\ „Valea lui David“

este localizat\ geografic `ntre 47011’35“ lati-tudine nordic\ [i 27028’08“ longitudineestic\, altitudinea fiind cuprins\ `ntre 60,23 [i170,37 m. Rezerva]ia este amplasat\ pe ver-santul cu expozi]ie vestic\ al dealului Co[eri(„La Co[\ri“), care m\rgine[te valea cu acela[inume prin care curge p=r=ul lui David.P=r=ul, care este un afluent al Bahluiului,poate seca `n anii seceto[i.

Relieful zonei este reprezentat de dou\dealuri cu orientare nord-sud, care au pantade 10-35°. Substratul este format din marnestr\b\tute de izvoare de coast\, rezultatul fiindproducerea unor alunec\ri de teren care audus la formarea unui microrelief variat ca ex-pozi]ie, umiditate [i salinizare local\. Pantelepot deveni abrupte, la baza pr\bu[irilor for-m=ndu-se ni[te uluce cu umiditate accentuat\.

Temperatura [i precipita]iileTemperatura minim\ `nregistrat\ a fost de

-36,3°C (1.02.1937), iar temperatura maxim\`nregistrat\ a fost de 39,6°C (13.08.1946)(Mititelu et al., 1969).

Valea favorizeaz\ o umiditate mai maredec=t `n zonele `nvecinate. Datorit\ apro-pierii de albia Bahluiului, roua [i cea]a fiindfavorizate mai mult dec=t pe dealurile mai`nalte din `mprejurimi.

Iarna, temperaturile din vale sunt cu2-6°C mai cobor=te dec=t pe dealurile `nve-cinate mai `nalte, datorit\ aerului mai umeddin vale. Vara, pantele sunt puternic `nsorite,temperaturile ating=nd frecvent peste 35°Cla umbr\.

Temperatura medie anual\ pe versantulpe care se afl\ rezerva]ia este de 10-11°C,mai ridicat\ cu circa 2°C dec=t pe versantulopus. Acest aspect microclimatic este extremde important, temperatura medie anual\ de10-110C fiind caracteristic\ zonei stepice dinRom=nia (Ivan, 1979), zon\ aflat\ `n partea desud-est a ]\rii. ~n regiunea ora[ului Ia[i, tem-peratura medie anual\ atinge, `n mod nor-mal, `n jur de 9°C.

Precipita]iile medii anuale ating 550-557mm, num\rul mediu de zile cu precipita]iifiind de 125-140 zile pe an (Br`nzan, 2013).Seceta poate dura chiar peste patru luni pean, iar furtunile cu averse [i grindin\ suntfrecvente, la fel [i brumele. Data medie aprimului `nghe] este 25 octombrie, iar datamedie a ultimului `nghe] este 17 aprilie, du-rata medie a zilelor cu `nghe] pe an fiind de98 (Nicoar\ & Bomher, 2010).

Frecven]a v=nturilor de NV este mai maredec=t `n zona ora[ului Ia[i, datorit\ orient\riipe direc]ia NS a v\ii, ceea ce favorizeaz\brume mai timpurii, o secet\ mai ̀ ndelungat\[i o aridizare sporit\. Viteza medie anual\ av=nturilor este de 14,7 m/s, cu o intensitatecrescut\ `n partea de NV a zonei, v=nturilepredominante fiind cele de NV, urmate dede cele din SE [i N.

SolurileDatorit\ terenului `n pant\ care prezint\

rupturi, solurile sunt destul de variate. Peluturi loessoide sunt formate cernoziomurilevigate (degradate), care se `nt=lnesc pe pla-tourile cu altitudini de peste 140 m.

Pe marne s-au format cernoziomurile depant\, care pot fi carbonatice sau necarbona-tice. Solurile de evolu]ie, de `n]elenire prima-r\, cu morfologie `n formare, sunt frecvente `nzonele puternic erodate, `n zonele puternicfr\m=ntate cu numeroase alunec\ri afl=ndu-secomplexe de soluri greu de delimitat `ntre ele.

Pe marnele sulfatice se afl\ soluri salife-re, unde sulfa]ii ating 100-500 mg % sol, iarclorurile ajung la 10-18 mg % sol. Solurilesalifere pot fi uscate sau umede. ~n zonele devale, sub influen]a apei freatice aflate la0,8-1,5 m ad=ncime, se formeaz\ l\covi[tisalinizate. Curen]ii ascenden]i de ap\ duc la

Anexe 171

depunerea de sulfa]i, cloruri [i bicarbonate`n profilul de sol, p=n\ la suprafa]\, unde potfi observate vara eflorescen]e. ~n zona de funda v\ii se afl\ soluri de mla[tin\ [i l\covi[ticalcaroase.

Soluri coluviale sunt `nt=lnite de-a lungulv\ii, `n general acestea fiind salinizate. La bazapantelor se afl\ cernoziomuri colmatate. Ero-ziunea solului variaz\ de la slab\ sau moderat\p=n\ la puternic\ [i foarte puternic\ spre cor-ni[e [i liniile de ruptur\ ale alunec\rilor.

Relieful, condi]iile climatice [i solurilecontribuie `n mod esen]ial la formarea carac-terului stepic al vegeta]iei, automat influen-]=nd [i fauna. Terenul `n pant\, cu rupturi, acontribuit inclusiv la p\strarea zonei ca f=nea]\secular\ ferit\ de alte interven]ii antropice,cum ar fi putut fi folosirea terenului pentru agri-cultur\ `n cazul `n care condi]iile naturale ar fipermis asta – aceast\ paji[te nefiind niciodat\arat\ (S=rbu et al., 2007).

Caracteristici biogeograficeValea lui David este situat\ `n regiunea

continental\, ̀ n zona de silvostep\ a Rom=niei.Totu[i, caracterul s\u stepic confer\ o impor-tan]\ deosebit\ zonei. Situarea `ntr-o regiunede `ntrep\trundere a mai multor tipuri de cli-mate a ]\rii noastre, prezen]a climatelor reci,montane [i evolu]ia relativ complicat\ a evo-lu]iei florei [i vegeta]iei Rom=niei `n post-glaciar a dus la formarea unei vegeta]ii bogate,cu elemente inedite `n contextul integr\rii ]\riinoastre `n Uniunea European\.

Din cele 10 regiuni biogeografice recu-noscute `n Uniunea European\, 5 regiuni bio-geografice se afl\ `n Rom=nia, ]ar\ noastr\av=nd astfel cea mai mare diversitate biogeo-grafic\ din Uniunea European\: Fran]a are 4regiuni biogeografice, Spania [i Italia – c=te 3,iar restul ]\rilor membre – c=te dou\ sau chiarc=te o singur\ regiune biogeografic\.

Astfel, `n Rom=nia sunt prezente regiu-nile biogeografice continental\ (cea mai r\s-p=ndit\), alpin\ (prezent\ `n ]\rile cu zonemontane), panonic\ (aflat\ `n Ungaria [i ]\-rile vecine), pontic\ (aflat\ doar `n Rom=nia[i Bulgaria) [i stepic\ (aflat\ doar `n Rom=nia).Silvostepa este caracteristic\ podi[urilor

Moldovei, `ns\ prezint\ unele particularit\]i.Climatul este mai uscat, caracterizat printr-un regim termic mai sc\zut, cu tr\s\turi con-tinentale mai pronun]ate (Ivan, 1979).

Majoritatea terenurilor din silvostep\ aufost defri[ate [i des]elenite, solurile foartefertile fiind folosite `n agricultur\, Valea luiDavid sc\p=nd de acest destin datorit\ am-plas\rii `n coast\ cu zone de rupturi. Zonade step\ din Rom=nia este ast\zi aproapecomplet lipsit\ de vegeta]ie natural\. Ar fiexistat dou\ subzone de step\ `n Rom=nia,una cu graminee `n teritoriile cele mai aridedin estul B\r\ganului [i centrul Dobrogei [io subzon\ cu graminee [i dicotiledonate `nrestul teritoriului. „Stepa“ de la Valea luiDavid apar]ine ultimei categorii, fiind pre-zent\ asocia]ia, probabil zonal\ c=ndva,Stipo-FFestucetum (valesiacae), spa]iile dintretufele de garminee fiind ocupate de un di-vers sortiment de specii de step\.

~n contextul dispari]iei vegeta]iei natu-rale de step\ din Rom=nia [i din UniuneaEuropean\, este extrem de important\ ocro-tirea celor c=teva petece de vegeta]ie secu-lar\ de acest tip care au rezistat p=n\ azi, elereprezent=nd ni[te oaze cu o biodiversitateaparte, foarte caracteristic\, ce va disp\reatotal dac\ nu sunt luate m\suri rapide [i fer-me pentru protejarea lor. Acest tip de vege-ta]ie apar]ine clasei Festuco-Brometea [i re-prezint\ „singurele m\rturii ale unei vege-ta]ii disp\rute“ (Chifu et al., 2006). ~n acestcontext european, protejarea vegeta]iei de laValea lui David devine o necesitate, chiar oobliga]ie na]ional\ [i european\. F=ne]ele cucaracter stepic de la Valea lui David repre-zint\ o zon\ `n care se intersecteaz\ elemen-tele continetale, eurasiatice, subpanonice,pontice [i mediteraneene, fiind un adev\ratmuzeu viu al vegeta]iei naturale de acest tip,azi aproape disp\rut\ din Rom=nia [i Europa.Zona poate fi considerat\ inclusiv un patri-moniu ecologic pentru prezervarea sustena-bilit\]ii resurselor ecosistemelor.

FloraInforma]iile asupra florei de la Valea lui

David cuprind trei perioade. ~n prima perioa-

172 Anexe

d\, cea de dinainte de declararea zonei ca re-zerva]ie, apar informa]ii despre specii de planteidentificate `n zon\ `n lucr\rile lui C. Burduja(1959), P. Jacucs [i M. R\v\ru] (`n Mititelu etal., 1969). ~n aceast\ perioad\ sunt identificateaproximativ 200 de specii de plante.

A doua perioad\ este marcat\ de apari]ialucr\rii lui D. Mititelu `n anul 1969, o lucrareampl\, de 20 de pagini, rezultatul a 12 anide observa]ii `n teren, ce a constituit funda-mentul [tiin]ific al declar\rii zonei ca rezer-va]ie (`n acela[i an). Mititelu (1969) identifi-c\ 530 de specii, subspecii [i variet\]i deplante. Lucrarea este extrem de important\mai ales pentru realizarea de compara]ii `ntimp [i pentru observarea direc]iei de evolu-]ie a vegeta]iei de la Valea lui David, deoare-ce con]ine [i observa]ii fitocenologice.

Timp de aproape 40 de ani, literatura despecialitate aproape c\ nu mai `nregistreaz\observa]ii floristice `n zon\. ~n ultima vreme,Oana Zamfirescu reia – dup\ o metodologiemodern\ – studiul florei [i vegeta]iei de laValea lui David cu rezultate semnificative(Zamfirescu & Zamfirescu, 2007; Zamfirescu,2008; Zamfirescu & Zamfirescu 2009a;Zamfirescu & Zamfirescu, 2009b; Zamfirescu,2010).

Zamfirescu (2010) identific\ 480 de ta-xoni de plante vasculare, ace[tia reprezen-t=nd 12,04% din flora Rom=niei (3.985 ta-xoni) [i 16,73% din flora Moldovei (2.869taxoni, conform Chifu et al., 2006). Bog\]iafloristic\ `n rezerva]ie este foarte ridicat\:10,36 taxoni/ha, comparativ cu 1,67 ta-xoni/ha, c=t este valoarea medie `n Rom=nia(Zamfirescu, 2010). Diferen]a de la 530 taxoniidentifica]i de Mititelu (1969) p=n\ la cei480 taxoni men]iona]i de Zamfirescu (2010)poate fi explicat\ prin faptul c\ Zamfirescustudiaz\ doar rezerva]ia [tiin]ific\, `n timp ceMititelu a investigat o suprafa]\ mai mare.Alt\ posibil\ explica]ie o reprezint\ dis-pari]ia unor taxoni – posibil inclusiv datorit\presiunii antropice [i ruderaliz\rii vegeta]iei.

Cel mai bine sunt reprezentate familiileAsteraceae, Poaceae, Fabaceae, Brassicaceae,Rosaceae, Caryophyllaceae, [i Scrophulariaceae.Predomin\ speciile eurasiatice (40,83%), ur-mate de cele europene (14,58%). Elementelecontinentale (9,75%), pontice (8,97%), medi-

teraneean-pontice (7,9%) [i mediteraneene(8,2%) confer\ acestor paji[ti un pronun]atcaracter de step\ pontic\, cu o flor\ de tipsud-est european, pontosarmatic (Zamfirescu,2010).

~n perimetrul rezerva]iei putem `nt=lnimulte specii de plante rare, unele chiar pro-tejate prin legi interna]ionale [i na]ionale sauaflate pe listele unor conven]ii interna]ionalesau liste na]ionale de protec]ie.

Dintre plantele aflate `n Anexa II a Direc-tivei Consiliului Europei 92/43EEC (DirectivaHabitate) men]ion\m: Echium russicum J.F.Gmelin, Crambe tataria Sebe�k, Iris aphyllaL. ssp. hungarica, Galium moldavicum Dobrescu(Franco) [i Pulsatilla grandis Wenderoth,aflat\ [i pe lista ro[ie IUCN. De asemenea,Bupleurum falcatum L. ssp. dilatatum Schureste protejat prin Conven]ia de la Berna.

Echium russicum (capul [arpelui) atingeaproximativ 50 de centimetri `n\l]ime. Inflo-rescen]a este alungit\, format\ din multeflori de culoare ro[u-aprins, care dup\ pole-nizare pot dob=ndi o nuan]\ carmin\ sauviolacee. Planta `nflore[te `n luna mai, pu-t=nd fi `nt=lnit\ `nflorit\ p=n\ `n iulie. Frun-zele sunt `nguste, lanceolate. Floarea sea-m\n\ cu o gur\ deschis\ de [arpe, de undevine denumirea popular\, dar [i cea [tiin-]ific\ (`n limba greac\, echis `nseamn\„viper\“, iar echion `nseamn\ „[arpe“).

Este o specie care rezist\ bine la secet\,o plant\ caracteristic\ pentru paji[tile de step\[i de silvostep\ [i bun indicator al st\rii deconservare a acestora, fiind sensibil\ lasuprap\[unat (mai ales cu oi). Planta a fostdescris\ din stepele din nordul M\rii Negre,pe teritoriul fostului Imperiu }arist, ̀ n Rom=niafiind mai frecvent `nt=lnit\ `n silvostepa dinTransilvania [i mult mai rar `n silvostepa dinMoldova ori din C=mpia de Vest sau `nregiunile stepice din Dobrogea.

Crambe tataria (t=rtanul, varza t\t\rasc\)este o plant\ peren\ de talie mare, a c\reiinflorescen]\ poate atinge un diametru deaproximativ un metru, vizibil\ de la distan]\.Se ̀ nrude[te cu varza, fiind o plant\ comestibil\.

Denumirea [tiin]ific\ provine de la gre-cescul krambe, care `nseamn\ „varz\“, [i dela tataria, care `nseamn\ „t\t\r\sc“ – plantafiind `nt=lnit\ `n stepele populate de t\tari

Anexe 173

din nordul M\rii Negre. Florile sunt mici, deculoare alb\, `n num\r de c=teva mii. Este obun\ plant\ melifer\. Frunzele sunt mari,divizate `n mai mul]i lobi, franjurate pe mar-gine. ~n acela[i an unele exemplare pot pro-duce doar frunze `n timp ce alte exemplareproduc inflorescen]e.

Este o specie caracteristic\ paji[tilor aride[i semiaride din step\ [i silvostep\, prefer=ndspa]iile deschise. Dup\ maturizarea siliculelor,inflorescen]a mare [i sferic\ se desprinde, fiindrostogolit\ de v=nt. Astfel, miile de semin]e se`mpr\[tie pe suprafe]e mari.

Poate fi `nt=lnit\ din Panonia p=n\ `n ste-pele din nordul M\rii Negre. ~n Rom=nia esterelativ frecvent\ `n zonele silvostepice dinTransilvania, fiind rar\ `n Moldova [i Dobrogea[i foarte rar\ `n C=mpia de Vest. Este o speciesensibil\ la degradarea paji[tilor, mai ales lasuprap\[unare, prezen]a sa fiind un indicatorpentru o bun\ stare de conservare a paji[tilorunde este `nt=lnit\. La Valea lui David, Crambetataria este `ntr-o bun\ stare de conservare.~ntr-un studiu efectuat `n 2006-2008 s-aremarcat o cre[tere a num\rului de plante `nrezerva]ie, dar [i `n afara acesteia (Zamfirescu& Zamfirescu, 2009b).

Iris aphylla ssp. hungarica (irisul sau st=n-jenelul de step\) este o plant\ specific\ paji[-tilor panonice [i subpanonice stepice, fiind`nt=lnit\ [i `n paj[ti uscate aflate pe substratcalcaros. ~n Rom=nia, prefer\ paji[tile cucaracter stepic din Transilvania, `ns\ exem-plare viguroase (Iris aphylla ssp. dacica) aufost identificate `n masivele calcaroase, p=n\pe la 1.500 m altitudine. ~n Moldova exist\popula]ii izolate `n paji[tile ponto-sarmaticecum este cazul [i la Valea lui David, dar [i `npoieni [i zona de lizier\ din p\durile din zonade silvostep\. ~nflore[te `n luna mai, florilefiind violete p=n\ la purpurii, tepalele externeav=nd peri[ori albi pe nervura median\.

Atinge 15-35 cm `n\l]ime; florile apar petulpini f\r\ frunze, de unde [i numele speciei,aphyllon `nsemn=nd „f\r\ frunze“. {i aceast\specie este sensibil\ la degradarea paji[tilor,mai ales la suprap\[unare, prezen]a sa fiindde asemenea un indicator pentru o bun\ starede conservare a paji[tilor unde este `nt=lnit\.

Galium moldavicum (s=nziana moldove-neasc\ de step\) a fost descris\ de c\tre bota-

nistul ie[ean Constantin Dobrescu de laNegre[ti, de pe dealul Glodeni din jude]ulVaslui. Ulterior, a fost identificat\ [i la Valealui David [i, mai t=rziu, ̀ n Republica Moldova[i ̀ n Ucraina. Atinge 40-80 cm ̀ n\l]ime, ̀ nflo-re[te `n lunile iunie-iulie [i are numeroaseflori albe mici cu patru petale ascu]ite, unite`ntr-un tub scurt. Tulpinile sunt drepte, cufrunze `nguste liniare, sub]iri, dispuse subforma unor verticile.

Pulsatilla grandis (dedi]elul mare) `nflo-re[te `n lunile martie-aprilie. Florile sunt vio-let deschis [i apar `naintea frunzelor. Tulpi-nile [i frunzele sunt acoperite cu peri, frun-zele fiind penate cu foliole din]ate. Este ospecie foarte frumoas\, cu aspect delicat,de[i este un dedi]el mare (grandis), cu floride 5-6 cm lungime, planta put=nd atinge `njur de 30 cm `n\l]ime.

Stilele nuculelor (fructelor) au niste peri-[ori fini, acestea mi[c=ndu-se la adierea v=n-tului. De aici vine [i denumirea genuluiPulsatilla (`n latin\, pulsare `nseamn\ „a pulsa,a se agita“). ~n Rom=nia, specia este `nt=lnit\`n paji[ti panonice de st=nc\rii din masivemontane calcaroase [i `n tuf\ri[uri continen-tale peripanonice, dar [i `n paji[tile stepiceponto-sarmatice din silvostepa Moldovei.

Polygala sibirica L. atinge `n Moldovalimita de vest a arealului geografic, `n est fiindr\sp=ndit\ p=n\ `n Japonia, China, Mongolia[i India. Rumex tuberosus L. este un elementirano-turanian [i mediteraneean, iar ̀ n Moldovaatinge limita nordic\ de r\sp=ndire.

Alte specii rare sau vulnerabile de plante`nt=lnite la Valea lui David [i aflate pe listeinterna]ionale sau na]ionale de protec]ie sunt:

Adonis volgensis Steven, Agropyron crista-tum L., Amygdalus nana L., Asparagus verticil-latus L., Beta trigyna Waldst. Et Kit., Carexsecalina Wahlenb., Centaurea orientalis L.,Cephalaria uralensis (Murray) Roemer &Schultes, Crocus reticulatus Steven, Dianthuscapitatus Balbis, Erysimum cuspidatum (Bieb.),Hierochloe repens (Host), Hyacinthellaleucophaea (C. Koch), Iris brandzae Prodan,Leuzea altaica (Fischer ex. Sprengel),Petrosimonia triandra (Pallas), Plantagoschwarzenbergiana Schur., Rochelia dispermassp. retorta (Pallas), Serratula radiata (Waldst.

174 Anexe

& Kit.), Seseli campestre Besser, Seseli tortuosum L., Silaum silaus L., Sisymbriumpolymorphum (Murray).

Zamfirescu, 2010; S=rbu et al., 2007

Relieful foarte accidentat, cu numeroasealunec\ri, corelat cu prezen]a izvoarelor decoast\ [i a substratului marnos, duce la ovaria]ie chiar pe suprafe]e mici a umidit\]ii [isaliniz\rii. Rezultatul este o vegeta]ie foartedivers\ [i mozaicat\, fiind destul de dificilde separat [i delimitat ni[te fitocenoze tipice(Mititelu et al., 1969).

Zamfirescu & Zamfirescu (2007) enumer\8 clase care cuprind 22 asocia]ii vegetale:

• Cl. Phragmiti-MMagnocaricetea (Ass.Phragmitetum vulgaris, Ass. Galio palustris-Caricetum ripariae)

• Cl. Festuco-BBrometea (Ass. Taraxacoserotinae-Festucetum valesiacae, Ass. Agropyropectinati-Stipetum capillatae, Ass. Artemisioaustriacae-Po�tum bulbosae, Ass. Taraxacoserotinae-Botriochloetum ischaemi, Ass. Xero-Phragmitetum, Ass. Jurineo arachnoideae--Stipetum lessingianae)

• Cl. Puccinelio-SSalicornetea (Ass. Staticeto--Artemisietum monogynae, Ass. Puccinellietumlimosae, Ass. Camphorosmetum annuae, Ass.Astero tripoli-Juncetum gerardii, Ass. Agrostio--Caricetum distantis)

• Cl. Rhamno-PPrunetea (Ass. Prunetumtenellae, Ass. Pruno spinosae-Crataegetum)

• Cl Molinio-AArrhenatheretea (Ass.Sclerochloo-Poygonetum avicularis, Ass.Rorippo austriacae-Agropyretum repentis)

• Cl. Stellarietea mediae (Ass. Sclerantho-Trifolietum arvensis, Ass. Capsello--Descurainietum sophiae)

• Cl. Galio-UUrticetea (Ass. Sambucetumebuli)

• Cl. Artemisietea vulgaris (Ass. Carduetumacanthoides, Ass. Onopordetum acanthi)

Clasa Festuco-BBrometea include vegeta-]ia paji[tilor xerofile [i mezoxerofile, `n spe-cial din zona stepei [i silvostepei. ~n general,aceast\ vegeta]ie se afl\ `n diverse stadii dedegradare, mai ales din cauza suprap\[una-tului. Ea este reprezentat\ `n general prin

forma]iuni stepice secundare, derivate dinvegeta]ia stepic\ primar\, care s-a mai p\s-trat sub form\ de mici fragmente `n lungulv\ilor, pe unele paji[ti de coast\.

Aceste paji[ti cu caracter stepic reprezint\singurele m\rturii ale unei vegeta]ii disp\rute,av=nd o importan]\ fitogeografic\ deosebit\(Chifu et al., 2006). Protejarea rezerva]iei dela Valea lui David este, a[adar, prioritar\ [i `nacest context biogeografic, `n care stepa dinUniunea European\ se afl\ exclusiv `nRom=nia, mai ales c\ este majoritar alterat\,probabil peste 75% din suprafe]e fiind arate(Zamfirescu & Zamfirescu, 2009a).

Asocia]ia Taraxaco serotinae-Festucetumvalesiacae este majoritar\ la Valea lui David,ea fiind `nt=lnit\ `n toate formele de relief, cuexcep]ia pantelor cu alunec\ri puternice [ieroziune avansat\. Specia dominant\ esteFestuca valesiaca Schleicher, care poateacoperi 25-75% din suprafa]\.

~nc\ din 1969, Mititelu atr\gea aten]iaasupra fenomenului de ruderalizare a vege-ta]iei stepice de la Valea lui David (Mititeluet al., 1969). Zamfirescu (2009a) face ocompara]ie `ntre datele lui Mititelu din1969 [i cele ob]inute `n urma unui studiuefectuat `n 2008-2009 asupra asocia]ieiTaraxaco serotinae-Festucetum valesiacae.Din p\cate, rezultatele indi\ accentuareafenomenului de ruderalizare.

Asocia]ia Agropyro pectinati-Stipetumcapillatae este `nt=lnit\ mai ales pe coasteleabrupte, `nsorite [i uscate, puternic erodate,cu alunec\ri de teren, unde sunt condi]iiexcesiv xeroterme apropiate de condi]iilevegeta]iei stepice primare (Zamfirescu et al.,2008). ~n cadrul acestui tip de vegeta]ie, careprovine din vegeta]ia stepei primare, domin\Stipa capillata L., ce poate acoperi 25-75%din suprafa]\.

Asocia]ia Jurineo arachnoideae-Stipetumlessingianae este `nt=lnit\ pe pantele cu `n-clinare mai redus\, de 5-15°. Prezen]a dom-inant\ a elementelor pontico-continentale `naceast\ asocia]ie vegetal\ din Moldova a dus laindividualizarea acesteia de c\tre C. Dobrescu,sub numele de Stipetum lessingianaemoldavicum (Chifu et al., 2006).

Interesant\ este prezen]a la Valea lui Davida zonelor cu Phragmites australis (Cav.), care

Anexe 175

vegeteaz\ pe terenurile plane sau microde-presionare, unde apa freatic\ este la supra-fa]\, `n unele zone cu suprafa]\ mic\ – de10-20 m2 – put=nd avea o acoperire de100%. Zamfirescu (2008) demonstreaz\, pebaza unui studiu efectuat la Valea lui David,c\ Asocia]ia Xero-Phragmitetum {erb\nescu1955 este corect\ din punct de vedere ceno-taxonomic, ea fiind deosebit\ de alte comu-nit\]i formate de Phragmites australis.

Dintre fungi, men]ion\m Agaricus fissur-atus (F.H. M�ller), men]ionat prima oar\ `nRom=nia de la Valea lui David (T\nase &Chinan, 2005), acesta fiind deocamdat\ sin-gurul loc unde a fost `nt=lnit la noi `n ]ar\.

Habitatele protejate `n rezerva]ia Valea luiDavid, conform formularului standard Natura2000 ale sitului Natura 2000 ROSCI0265„Valea lui David“, sunt: Stepe ponto-sarmat-ice, Tuf\ri[uri de foioase ponto-sarmatice [iPaji[ti [i mla[tini s\r\turate panonice [iponto-sarmatice. ~n 2007 (S=rbu et al., 2007)este propus\ [i protejarea habitatului Paji[tistepice vest-pontice cu specii xerofile.

Fauna

Mamiferele

Rezerva]ia de la Valea lui David a fost `nfi-in]at\ ca rezerva]ie floristic\, astfel fiind [i azicunoscut\ `n general. Situa]ia este oarecumnedreapt\, pentru c\ aceast\ zon\, datorit\condi]iilor specifice climatice, de microrelief[i de vegeta]ie, ad\poste[te [i o faun\ deose-bit\, at=t `n context na]ional, c=t [i european.

Mamiferele din zona Valea lui David aufost studiate `n principal de V. Simionescu(1972, 1973) [i C.V. M=ndru (1980b), ace[tiaidentific=nd 17 specii:

Vulpes vulpes L., Mustela putorius L.,Mustela nivalis L., Mustela erminea L, Lepuseuropaeus Pallas, Crocidura leucodon(Herman), Spermophilus citellus L., Microtusarvalis (Pallas), Apodemus sylvaticus L.,Apodemus microps (Kratochvil), Apodemusagrarius (Pallas), Micromys minutus (Pallas),Mus musculus L., Sicista subtilis (Pallas),

Cricetus cricetus L., Cricetulus migratorius(Pallas), Spalax leucodon Normann.

Gabriel Chi[amera (Chi[amera et al.,2013) identific\ recent [i pe Spalax graecus.

Sicista subtilis ([oarecele de step\, [oare-cele s\ritor de step\) [i Spermophilus citellus(pop=nd\ul) sunt specii de interes comunitar,fiind men]ionate `n Anexa II a DirectiveiConsiliului Europei 92/43EEC (DirectivaHabitate).

Crocidura leucodon (chi]canul de c=mp),Cricetus cricetus (h=rciogul) [i Spalax grae-cus (orbetele r\s\ritean, orbetele bucovinean)sunt protejate prin Conven]ia de la Berna din19.09.1979, ratificat\ [i de Rom=nia prin legea13 din 3.11.1993, publicat\ `n MonitorulOficial al Rom=niei, nr. 62 din 25.03.1993.Gabriel Chi[amera (Chi[amera et al., 2013)recomand\ introducerea speciei Spalax grae-cus `n Anexa II sau IV a Directivei Habitate,datorit\ popula]iilor reduse, ̀ nt=lnite doar ̀ n 13localit\]i din nord-estul Rom=niei [i dinUcraina.

Cricetulus migratorius (h=rciogul pitic) [iMicromys minutus ([oarecele pitic) suntmen]ionate `n Cartea Ro[ie a Vertebratelordin Rom=nia (Botnariuc & Tatole, 2005).

Sicista subtilis este un [oarece mic, dedoar 5-7 cm lungime [i 7-12 g greutate. Coadaeste mai lung\ dec=t corpul [i prehensil\,membrele posterioare sunt mai lungi, put=ndfi folosite pentru s\rit. Blana este cenu[iu-g\lbuie, cu o dung\ neagr\ pe linia medio-dorsal\. Este o specie `nt=lnit\ `n zonele ste-pice unde duce o via]\ solitar\ nocturn\,ziua st=nd ascuns `n galerii subterane aban-donate. Este un bun c\]\r\tor [i s\ritor.Consum\ mai ales p\r]ile verzi ale plantelorspontane, `ns\ prim\vara `[i l\rge[te regimultrofic [i cu insecte. Nu face rezerve pentruiarn\, fiind o specie hibernant\. Este activ dinaprilie p=n\ `n septembrie, mai ales seara [idiminea]a. Tr\ie[te ̀ n jur de trei ani [i jum\tate.

~n urma unui studiu efectuat lunar la Valealui David `n anii 1968-1969, V. Simionescu(Simionescu, 1972) ̀ ncadreaz\ pe Sicista subtilis[i pe Cricetulus migratorius `n categoria spe-ciilor sedentare din rezerva]ie, acestea tr\inddoar aici. Apodemus sylvaticus [i Spermophiluscitellus sunt `ncadrate ca specii care se repro-

176 Anexe

duc [i exist\ tot anul `n rezerva]ie, dar sedeplaseaz\ [i c\tre culturile `nvecinate, undese hr\nesc. Mus musculus, Microtus arvalis [iCrocidura leucodon apar `n rezerva]ie toam-na, pentru iernat. ~n acest studiu s-a demon-strat c\ speciile sedentare sunt defavorizatede activit\]ile antropice, cum ar fi cositul.

Spermophilus citellus are o culoare cenu-[iu-g\lbuie, urechile [i picioarele sunt scurte,indic=nd adaptarea la via]a galericol\. Pepartea intern\ a obrajilor are ni[te pungi, `ncare transport\ provizii de hran\ din c=mp `ngaleriile subterane. Proviziile nu sunt ̀ ns\ pen-tru iarn\, `n anotimpul rece hibern=nd. Spresf=r[itul verii se ̀ ngra[\ mult, put=nd dep\[i detrei ori greutatea corporal\ din prim\var\.

Pop=nd\ii sunt activi ziua, c=nd se hr\-nesc cu semin]e, r\d\cini, bulbi, tulpini,frunze, ierburi, dar [i insecte, ou\ [i pui dep\s\ri [i chiar [oareci. Tr\iesc `n popula]iiformate din mai multe familii. Le place s\stea la soare [i se ridic\ pe membrele poste-rioare pentru a privi `n jur. Dac\ z\resc unpericol, emit semnale de alarm\ [i to]i indi-vizii se ascund `n galerii. Tr\iesc 4-5 ani.Spermophilus citellus are popula]ii binereprezentate `n situl Natura 2000 „Valea luiDavid“, t\ierea livezilor din apropierea rezer-va]iei favoriz=nd r\sp=ndirea acestei specii.

P\s\rile

Primele observa]ii asupra p\s\rilor de laValea lui David sunt f\cute de C. V. M=ndru(1980a), care, `n urma unor observa]ii efec-tuate `n perioada 1965-1975, identific\ 12specii clocitoare `n perimetrul rezerva]iei.Aceste observa]ii sunt urmate, dup\ aproape30 de ani, de cercet\rile efectuate de C. Ion`n perioada 2005-2011 `n zona situluiNatura 2000 „Valea lui David“, deci pe ozon\ mai extins\ dec=t suprafa]a rezerva]iei(Zamfirescu et al., 2008; Ion et al., 2011).

Sunt men]ionate 82 de specii de p\s\ri.Dintre acestea, aproximativ 33 de speciicuib\resc `n rezerva]ie sau `n apropierea sa.Sunt men]ionate ca sedentare 24 de specii:

Buteo buteo L., Accipiter gentilis L., Accipiternisus L., Falco tinnunculus L., Perdix perdix L.,

Phasianus colchicus L., Larus cachinnansPallas, Larus ridibundus L., Columba liviadomestica Gmelin, Streptopelia decaocto(Frivaldszky), Athene noctua (Scopoli), Asiootus L., Galerida cristata L., Sturnus vulgaris L.,Garrulus glandarius L., Pica pica L., Corvusfrugilegus L., Corvus corone cornix L., Corvuscorax L., Passer domesticus L., Passermontanus L., Fringilla coelebs L., Cardueliscarduelis L., Miliaria calandra L.

Acestea sunt observate pe tot parcursulanului, 38 de specii fiind oaspe]i de var\:

Anas plathyrhyncos L., Falco subbuteo L.,Coturnix coturnix L., Gallinula chloropus L.,Fulica atra L., Vanellus vanellus L., Chlidoniashybrida (Pallas), Streptopelia turtur L., Cuculuscanorus L., Apus apus L., Merops apiaster L.,Upupa epops L., Alauda arvensis L., Delichonurbicum L., Hirundo rustica L., Anthus praten-sis L., Motacilla flava L., Motacilla alba L.,Lanius collurio L., Lanius minor Gmelin,Oriolus oriolus L., Acrocephalus scirpaceus(Hermann), Acrocephalus arundinaceus L.,Sylvia borin (Boddaert), Sylvia communisLatham, Sylvia curruca L., Oenantheoenanthe L., Saxicola rubetra L., Saxicolatorquatus L., Erithacus rubecula L., Erithacusrubecula L., Turdus philomelos Brehm,Turdus pilaris L., Turdus viscivorus L., Parusmajor L., Carduelis chloris L., Cardueliscannabina L., Emberiza citrinella L.

Dintre acestea, o singur\ specie este oas-pete de iarn\ (Parus caeruleus L.), restul specii-lor fiind `n pasaj sau accidentale `n zon\.

Dintre speciile protejate la nivel euro-pean prin Anexa I din Directiva P\s\ri aConsiliului Europei 79/409 din 2.4.1979(amendat\ prin directiva 147 din 2009),men]ion\m:

Ciconia ciconia L., Circus cyaneus L.,Milvus migrans (Boddaert), Pandionhaliaetus L., Circus aeruginosus L., Circuscyaneus L., Circus pygargus L., Falco peregrinusTunstall, Crex crex L., Chlidonias hybridus(Pallas), Asio flammeus (Pontoppidan),

Anexe 177

Anthus campestris L., Lanius collurio L.,Lanius minor Gmelin.

Din p\cate, a fost observat\ o sc\derenumeric\ a popula]iilor de p\s\ri clocitoaremen]ionate de M=ndru (1980a), acest fapt fiinddatorat mai ales p\[unatului necontrolat [ichiar accesului auto `n perimetrul rezerva]ieicu ma[ini 4x4 (Zamfirescu et al., 2008).

Popula]iile de Phasianus colchicus aucrescut `n ultimii ani, ace[tia put=nd avea unefect negativ asupra indivizilor de Viperaursinii moldavica pe care-i poate consuma(Zamfirescu et al. 2008, Ion et al. 2011).

Herpetofauna

Herpetofauna de la Valea lui David [i dinsitul Natura 2000 din care face parte rezerva]iaa fost studiat\ de {.R. Zamfirescu `mpreun\ cuA. Strugariu sub cele mai variate aspecte (Ionet al., 2011; Krecs�k & Zamfirescu, 2001,2002, 2008; Krecs�k et al., 2003; Strugariuet al.; 2008, 2011; Zamfirescu & Krecs�k,2002; Zamfirescu et al., 2007, 2008, 2009,2010, 2011, 2012).

Aceste cercet\ri au avut `n centru studiereaviperei de step\, Vipera ursinii moldavicaNilson, cercet\ri ̀ ncepute ̀ n 1997 de c\tre {.R.Zamfirescu. Acestuia i s-a al\turat ulterior A.Strugariu [i, periodic, al]i cercet\tori.

Au fost identificate 6 specii de amfibieni– Bombina bombina L., Lissotriton vulgaris L.,Epidalea (Bufo) viridis Laurenti, Hyla arboreaL., Pelophylax (Rana) ridibundus Pallas,Pelophylax (Rana) esculentus L. – [i 6 speciide reptile: Emys orbicularis L., Lacerta viridis(Laurenti), Lacerta agilis L., Natrix natrix, L.,Coronella austriaca Laurenti, Vipera ursiniimoldavica (Nilson). Toate aceste specii suntaflate pe liste de protec]ie na]ionale [i inter-na]ionale, cum ar fi Conven]ia de la Berna [iOrdonan]a 57/2007.

Trei specii (Bombina bombina, Emysorbicularis, Vipera ursinii moldavica) suntmen]ionate `n Anexa II a Directivei Consiliu-lui Europei 92/43EEC (Directiva Habitate), optspecii (Bombina bombina, Epidalea viridis,Hyla arborea, Emys orbicularis, Lacertaviridis, Lacerta agilis, Coronella austriaca,

Vipera ursinii moldavica) fiind men]ionate `nAnexa IV a Directivei Habitate.

Amfibienii sunt `nt=lni]i mai ales pe firulv\ii unde exist\ zone ml\[tinoase [i stuf\ri[uri,`ns\ pot fi v\zu]i [i pe versantul rezerva]iei `niarb\ sau ad=ncituri pline cu ap\. }evile dedrenaj aflate pe pant\ devin, din p\cate, ni[tecapcane pentru amfibieni, care nu mai potie[i, `n acestea fiind g\site inclusiv broa[teverzi (Pelophylax esculentus). A fost observat\[i incendierea stuf\ri[urilor, care afecteaz\grav amfibienii (Zamfirescu et al., 2008).

Vipera ursinii moldavica (vipera de step\moldoveneasc\) a fost descris\ ca subspeciechiar de la Valea lui David (Nilson et al.,1993). Este o viper\ mic\, exemplarele de laValea lui David nedep\[ind 50 cm lungimemasculii [i 45 cm femelele (Zamfirescu et al.,2008). Culoarea variaz\ de la galben-`nchisp=n\ la cenu[iu-deschis, pe partea dorsal\av=nd un zigzag format din pete discontinuede culoare maro `nchis, m\rginite de petenegre. Pe cap, desenul sub forma literei „V“este format din dou\ benzi discontinue deculoare cenu[iu `nchis. Consum\ mai alesortoptere (greieri, cosa[i, l\custe) [i mamiferemici, Gryllus campestris f\c=nd parte dinhrana sa favorit\ (Zamfirescu et al., 2010)

Vipera prefer\ habitatele stepice, fiindidentificate doar [apte popula]ii actuale `nRom=nia. Patru popula]ii au fost localizate`n Moldova, la Valea lui David [i `n perime-trul [i `n apropierea sitului Natura 2000„Valea lui David“ – de exemplu, la Dealullui Dumnezeu –, iar alte trei popula]ii exist\`n Delta Dun\rii, la Peri[or-Peritea[ca, Letea[i Sf=ntu Gheorghe (Krecs�k & Zamfirescu,2008; Zamfirescu et al., 2012).

La Valea lui David, Vipera ursinii moldavicaocup\ mai ales suprafe]ele situate `ntre mij-locul [i marginea superioar\ a pantei, fiind`nt=lnit\ cu prec\dere `n zonele cu vegeta]ietipic\ de step\, dar [i `n cele cu stuf. Cel mairar a fost observat\ `n zonele s\r\turoase,unde vegeta]ia scund\ nu ofer\ protec]ie `m-potriva temperaturilor extreme [i a pr\d\to-rilor. La Valea lui David au fost captura]ip=n\ la 30 de indivizi pe toat\ suprafa]a re-zerva]iei, estim=ndu-se o densitate medie de12,47 indivizi/ha [i un efectiv de 574 deindivizi (Zamfirescu et al., 2008). Astfel,

178 Anexe

popula]ia de la Valea lui David este cea maiimportant\ numeric din Rom=nia, ceea cespore[te necesitatea protej\rii acestei zone.

Nevertebrate

Dintre nevertebrate, altele dec=t insec-tele, inedit\ este prezen]a miriapoduluichilopod Scolopendra cingulata Latreille,identificat\ at=t la Valea lui David, c=t [i `nsitul Natura 2000 „P\durea [i paji[tile de laM=rze[ti“ (I.E. Popescu, date nepublicate). ~naceast\ zon\ este limita nordic\ pentru `n-treg arealul de distribu]ie geografic\ a spe-ciei, anterior `n Rom=nia specia fiind citat\doar p=n\ `n sudul Moldovei (Matic, 1972).

Aceast\ specie este singurul reprezentantal familiei Scolopendridae `n fauna Rom=niei.Genul Scolopendra este r\sp=ndit `n regiu-nile tropicale [i subtropicale, Scolopendracingulata fiind o specie circummediteraneean\.Poate ajunge la 14 cm lungime [i are 21 deperechi de picioare, la partea anterioar\ acorpului prezent=nd o pereche de forcipuleputernice, bine vizibile. Culoarea estebrun\-g\lbuie, picioarele sunt mai deschisela culoare, iar indivizii tineri prezint\, mai alesprim\vara, o pat\ ro[ie pe cap. Este o specierar\ `n Rom=nia, `nt=lnit\ `n locuri foarteuscate din aprilie p=n\ prin iunie, de-a lun-gul Dun\rii [i `n Dobrogea. Prezen]a sa laValea lui David poten]eaz\ unicitatea comple-xului faunistic din aceast\ mic\ rezerva]ie.

Insectele reprezint\ grupul care a oferitcele mai importante nout\]i faunistice pentruValea lui David, de[i studiul acestora este`nc\ par]ial. Studierea `nsectelor din rezer-va]ie a `nceput prin anii ’50 din secolul tre-cut, `n ultima vreme f\c=ndu-se sim]it\ orevigorare a cercet\rilor, mai ales `n studiulmicrohimenopterelor.

Ortopterele (greierii, cosa[ii, l\custele) dela Valea lui David au fost studiate ini]ial de C.V. M=ndru (1958a, 1958b, 1960, 1980c;M=ndru & Kis, 1967), `n ultimii ani ortopte-rele din Moldova [i din Rom=nia fiind intensstudiate de I. {. Iorgu [i de E. I. Iorgu (Iorgu2009, Iorgu & Iorgu 2006, 2008, Iorgu et al.2008). La Valea lui David au fost men]ionate63 de specii de ortoptere (Zamfirescu et al.2008), majoritatea fiind specii xerotermofile:

Oedaleus decorus (Germar), Oedipodacaerulescens L., Celes variabilis (Pallas),Chorthippus brunneus (Thunberg), Dociostaurusbrevicollis (Eversmann), Gryllus campestris L.,Platycleis affinis Fieber, Gampsocleis glabra(Herbst), Platycleis striata (Thunberg) etc.

~n zonele cu vegeta]ie halofil\ domin\ speci-ile Aiolopus thalassinus (Fabricius), Chorthippusdorsatus (Zetterstedt) [i Euchorthippus declivus(Brisout de Barneville), iar `n zonele cu ve-geta]ie higrofil\ [i mezohigrofil\ `nt=lnimspeciile Conocephalus dorsalis (Latreille),Conocephalus fuscus (Fabricius), Ruspolianitidula (Scopoli), Metrioptera roeselii(Hagenbach), Stethophyma grossum L.,Mecostethus alliaceus (Germar) [i Paracinematricolor bisignata (Charpentier).

Demn\ de remarcat este prezen]a unorspecii rare ̀ n aceast\ rezerva]ie, cum ar fi Sagapedo (Pallas) – specie aflat\ `n Anexa IV aDirectivei Habitate, fiind strict protejat\ – [iOnconotus servillei Fischer-Waldheim, care seafl\ `n Anexa 3B a Ordinului Nr. 1198 din25.11.2005, fiind considerat\ o specie deinteres na]ional ce necesit\ o protec]ie strict\.

Saga pedo (cosa[ul de step\) este cel maimare ortopter din Rom=nia, ating=nd `n jurde 7 cm lungime la noi `n ]ar\, specia put=ndatinge chiar peste 10 cm lungime `n regiunimai calde. Corpul are un aspect cilindric,antenele sunt lungi, ca [i picioarele prev\zutecu spini puternici. Membrele posterioare suntlungi [i sub]iri, inapte pentru s\rit. Ovipozi-torul are `n jur de 4 cm lungime, fiind u[orcurbat `n sus. Masculii au aripile solziforme,la femele fiind foarte reduse.

Este o specie partenogenetic\, masculiifiind extrem de rari: p=n\ acum au fost men-]ionate trei exemplare `n secolul al XIX-lea [iunul recent descoperit `n Elve]ia, `n anul2005. Femelele depun ou\ `n sol, stadiu `ncare specia hiberneaz\. Larvele apar `n lunamai; dup\ 6-7 n\p=rliri, `n iulie devin exem-plare adulte, indivizii tr\ind 5-6 luni, p=n\ `noctombrie. Este o specie activ\ at=t ziua, c=t[i noaptea, `nt=lnit\ pe ierburi [i tufi[uri `nzone cu vegeta]ie xerofil\ [i mezoxerofil\,unde v=neaz\ diverse specii de insecte pecare le consum\. Saga pedo este `nt=lnit\ `nmai multe situri favorabile din Rom=nia (Pricop

Anexe 179

et al., 2012), `ns\ popula]ia de la Valea luiDavid este cea mai bogat\ numeric.

Dintre coleoptere, la Valea lui David aufost studiate at=t calitativ, c=t [i cantitativcarabidele – Coleoptera: Carabidae (Varvara& Andriescu, 1992). Acest studiu a presupuscapturarea – cu ajutorul unor capcane `ngro-pate `n sol – a carabidelor din trei loca]ii dinrezerva]ia Valea lui David, `n anul 1977. Cap-canele au fost l\sate `n zona de studiu 163 dezile, din 20 aprilie p=n\ `n 30 septembrie.

Pentru compara]ie, `n 1981 au fost am-plasate capcane `ntr-o cultur\ de gr=u `nve-cinat\ cu rezerva]ia, fiind l\sate 68 de zile(din 10 mai p=n\ `n 17 iulie). Tot `n 1981 aufost amplasate capcane timp de 145 de zile,din 10 mai p=n\ `n 2 octombrie, `ntr-o cul-tur\ `nvecinat\ de sfecl\ de zah\r. Au fostcaptura]i 7.166 de indivizi, dintre care 509`n rezerva]ie, 940 `n cultura de gr=u [i 5.717indivizi `n cultura de sfecl\ de zah\r.

Cele mai multe specii – 37 – au fost iden-tificate `n rezerva]ia de la Valea lui David,22 de specii fiind identificate `n cultura desfecl\ de zah\r [i 19 specii `n cultura degr=u. ~n zonele mezohigrofile din rezerva]ieau fost identificate 22 de specii, cele maisemnificative numeric fiind:

Pseudophonus rufipes (De Geer), P. griseusPanzer, Harpalus distinguendus (Duftschmid),Poecilus cupreus L., Pterostichus melanarius(Illiger), P. niger (Schaller) [i P. anthracinus(Illiger), `n zonele s\r\turoase 18 specii(Cicindela campestris L., Pseudophonus rufipes,Harpalus dimidiatus (Rossi), H. distinguendus,H. flavicornis Dejean, Pterostichus melas(Creutzer), Amara consularis (Duftschmid),A. similata (Gyllenhal).

~n zonele cu Stipa lessingiana au fostidentificate 12 specii: Carabus scabriusculusOlivier, Ophonus azureus (Fabricius), O. diffinis(Dejean), Harpalus dimidiatus (Rossi), H.flavicornis, Pterostichus melas.

Diversitatea specific\ mai mare din inte-riorul rezerva]iei `n compara]ie cu agrobio-cenozele `nvecinate sus]ine necesitatea pro-tej\rii acestor zone, care sunt un rezervor debiodiversitate.

M.M. Dasc\lu (2002) enumer\ 14 speciide cerambicide de la Valea lui David(Coleoptera: Cerambycidae):

Agapanthia osmanlis Reiche &. Saulcy,A. violacea (Fabricius), Agapanthiola leucaspis(Steven), Chlorophorus varius (Muller),Dorcadion fulvum Scopoli, D. holosericeum(Krynicki), Musaria argus (Fr�lich), Opsiliacaerulescens (Scopoli), O. uncinata(Redtenbacher), Phytoecia coerulea (Scopoli),P. icterica (Schaller), P. virgula (Charpentier),Pilemia hirsutula Froelich, P. tigrina (Mulsant).

Tot la Valea lui David, M.M. Dasc\lu(2005) identific\ un gen [i o specie nou\ decerambicid pentru Rom=nia, Theophileacylindricollis Hladil, iar `n 2012 descrie dinrezerva]ie o subspecie nou\ pentru [tiin]\,Dorcadion axillare moldavicum (Dasc\lu &Fusu, 2012).

Dintre aceste specii, Pilemia tigrina (croi-torul marmorat) este men]ionat `n Anexa II aDirectivei Consiliului Europei 92/43EEC(Directiva Habitate). Este un coleopter de 9-13mm lungime, corpul este negru cu o pubes-cen]\ cenu[iu-albicioas\. Pronotul – eventual[i capul – are dorsal o dung\ longitudinal\ for-mat\ de pubescen]\, care poate da na[tereunor pete [i pe pronot. Elitrele au, de aseme-nea, ni[te pete cenu[ii dispuse neregulat.

Larvele se dezvolt\ `n tulpinile de Anchusabarrelieri (All.), adul]ii fiind `nt=lni]i `n lunamai. Este o specie sensibil\ la afectarea ne-gativ\ a habitatelor, fiind `nt=lnit\ `n popu-la]ii mici la Valea lui David [i `n alte zone`nvecinate cu situl Natura 2000 „Valea luiDavid“ – cum ar fi Dealul lui Dumnezeu [iPaji[tile [i P\[unile de la M=rze[ti, unde esteprezent\ planta-gazd\.

Fauna de lepidoptere de la Valea luiDavid a fost studiat\ de A. Alexinschi [i M.Peiu `n anii ’50 [i ’60, `ns\ un studiu sistem-atic a fost realizat de c\tre C. Corduneanutimp de dou\zeci de ani, `n perioada 1991-2011, cu prilejul a 43 de expedi]ii `n perime-trul rezerva]iei (Corduneanu et al., 2011). Aufost identificate 83 de specii `n cadrul unorobserva]ii diurne, apar]in=nd la 12 familii:

180 Anexe

Adelidae (1 sp.), Ethmiidae (1 sp.), Sesiidae(1 sp.), Pyralidae (5 spp.), Hesperiidae (7 spp.),Papilionidae (3 spp.), Pieridae (11 spp.),Lycaenidae (17 spp.), Nymphalidae (15 spp.),Geometridae (14 spp.), Noctuidae (5 spp.),Arctiidae (3 spp.).

Lycaena dispar rutila (Werneburg) estemen]ionat\ `n Anexa II [i `n Anexa IV aDirectivei Habitate a Consiliului Europei, iarZerynthia polyxena (Denis & Schifferm�ller)– `n Anexa IV a Directivei Habitate a Con-siliului Europei [i `n Conven]ia de la Berna.

Lycaena dispar (fluturele ro[u de mla[tin\)este o apari]ie deosebit de frumoas\ [i vioaie,av=nd chiar un aspect ginga[. Este un flutura[mic, cu anvergura aripilor de 4-5 cm. Masculiiau aripile dorsal de culoare portocalie p=n\ laro[u aprins, fiind foarte vizibili c=nd zboar\,mai ales dac\ sunt mai mul]i `n zon\ – ace[tiaurm\rindu-se rapid `n zbor.

Femelele au aripile dorsal portocalii cupete brune. Denumirea speciei vine de ladeosebirea dintre mascul [i femel\, `n latin\dispar `nsemn=nd „diferit“. Poate fi `nt=lnitdin mai p=n\ `n septembrie `n paji[ti umede,larvele hr\nindu-se pe specii de Rumex.

La Valea lui David sunt prezente [i altespecii de lepidoptere aflate pe Lista Ro[ie aFluturilor din Rom=nia:

Pyrgus carthami (H�bner), Iphiclidespodalirius L., Papilio machaon L., Pieris bras-sicae L., Colias erate (Esper), C. alfacariensisRibbe, Lycaena thersamon (Esper), Satyriumspini (Denis & Schifferm�ller), S. acaciae(Fabricius), Cupido osiris Meigen, Polyommatusbellargus (Rottemburg), Argynnis paphia L.,Boloria selene (Denis & Schifferm�ller),Melitaea athalia (Rottemburg), M. phoebe(Denis & Schifferm�ller), Tephrina murinaria(Denis & Schifferm�ller), T. arenacearia (Denis& Schifferm�ller), LythriapurpurariaL., Xanthorhoedesignata (Hufnagel), Costaconvexa polygrammata(Borkhausen), Gonospileia triquetra (Denis &Schifferm�ller), Hyphoraia aulica L.

Dintre speciile cu activitate nocturn\prezente la Valea lui David, men]ion\mParacossulus (Catopta) thrips (H�bner), specie

inclus\ `n Anexa 2 a Directivei Habitate.Aceasta a fost identificat\ `n anul 2013 `nrezerva]ia de la Valea lui David, dar [i `napropiere, la Valea Ilenei (C. Corduneanu,date nepublicate, comunicare personal\).

Himenopterele ihneumonide (Hymenoptera:Ichneumonidae) de la Valea lui David au foststudiate de R. Constantineanu (1965, 1982) [ide M. Constantineanu (Constantineanu et al.,1965), `n catalogul publicat `n 2009 de C.Pisic\ [i I.E. Popescu fiind men]ionate 136de specii din rezerva]ia de la Valea luiDavid, incluse `n 68 de genuri:

Acaenitus (1 sp.) Phaenolobus (2 spp.)Procinetus (1 sp.) Agrypon (2 spp.), Atrometus(1 sp.), Barylypa (1 sp.), Alloplasta (1 sp.),Lissonota (10 spp.), Syzeuctus (2 spp.), Banchus(1 sp.), Exetastes (4 spp), Glypta (7 spp.),Campoletis (1 sp.), Diadegma (1 sp.), Dusona(6 spp.), Sinophorus (1 sp.), Collyria (1 sp.),Dimophora (1 sp.), Temelucha (5 spp.),Acroricnus (1 sp.), Cryptus (1 sp.), Thrybius(1 sp.), Dichrogaster (1 sp.), Gelis (1 sp.),Lysibia (1 sp.), Barytarbes (1 sp.), Perilissus(2 spp.), Labrossyta (1 sp.), Diplazon (1 sp.),Syrphoctonus (1 sp.), Aethecerus (1 sp.),Centeterus (1 sp.), Colpognathus (2 spp.),Diadromus (1 sp.), Heterischnus (2 spp.),Phaeogenes (1 sp.), Amblyjoppa (1 sp.),Coelichneumon (1 sp.), Barichneumon (4 spp.),Cratichneumon (2 spp.), Eutanyacra (3 spp.),Ichneumon (3 spp.), Spilothyrateles (1 sp.),Stenichneumon (1 sp.), Stenobarichneumon(1 sp.), Virgichneumon (3 spp.), Vulgichneumon(1 sp.), Anisobas (2 spp.), Apaeleticus (1 sp.),Platylabus (2 spp.), Mesochorus (3 spp.),Chorinaeus (1 sp.), Exochus (3 spp.), Triclistus(2 spp.), Endromopoda (4 spp.), Exeristes (1 sp.),Gregopimpla (1 sp.), Scambus (6 spp.),Zaglyptus (1 sp.), Itoplectis (3 spp.), Pimpla(7 spp.), Diaparsis (1 sp.), Cycasis (1 sp.),Exyston (1 sp.), Kristotomus (1 sp.), Netelia(2 spp), Phytodietus (3 spp.), Neleges (1 sp.).

Bog\]ia deosebit\ a acestor insecte de laValea lui David, implicate – prin biologia lor,ca specii parazitoide – `n multe lan]uri trofice,autentific\ bog\]ia faunei [i a rela]iilor sta-bilite `ntre speciile din rezerva]ie.

Anexe 181

Himenopterele braconide (Hymenoptera:Braconidae) din rezerva]ie au fost studiate deM. L\c\tu[u [i C. Filipescu (1970) [i, dup\aproape 40 de ani, de C. Ailenei (2008). Aufost identificate 17 genuri, cu 56 specii:

Bracon (2 spp.), Protapanteles (2 spp.),Chelonus (4 spp.), Agathis (2 spp.), Apanteles(1 sp.), Ipobracon (1 sp.), Macrocentrus(2 spp.), Phanerotoma (1 sp.), Rogas (3 spp.),Glyptomorpha (6 spp.), Ipiaulax (2 spp.),Vipio (5 spp.), Coeloides (1 sp.), Chelonella(1 sp.), Ascogaster (1 sp.), Orgilius (1 sp.),Microplitis (1 sp.).

De[i cercet\rile asupra braconidelor de laValea lui David au fost punctuale `n timp,diversitatea de genuri identificate confirm\totu[i nivelul ridicat al biodiversit\]ii din zon\.

Microhimenopterele de la Valea lui Davidau `nceput s\ fie studiate sistematic abia dup\anul 2000. Exist\ `ns\ unele men]ion\ri spo-radice [i anterior acestui an. Platigastridele [iscelionidele (Hymenoptera: Platygastroidea:Platygastridae, Scelionidae) au fost studiatemai ales de O.A. Popovici. ~n cele dou\ ca-taloage publicate de acesta `mpreun\ cuK. Fabricius `n anul 2007 sunt men]ionate 11genuri, cu 21 specii de la Valea lui David:

Inostemma (3 spp.), Synopeas (1 sp.),Trichacis (1 sp.), Platygaster (3 spp.),Probaryconus (1 sp.), Macroteleia (1 sp.),Psilanteris (1 sp.), Gryon (2 spp.), Trimorus (4spp.), Telenomus (1 sp.), Trissolcus (3 spp.).

Dac\ cercet\rile vor continua `n zonarezerva]iei de la Valea lui David, cu sigu-ran]\ vor exista numeroase surprize faunis-tice `n studiul acestei suprafamilii bogate `nspecii de himenoptere.

Himenopterele din marele grup al calci-doidelor (Hymenoptera: Chalcidoidea) auoferit cele mai multe nout\]i faunistice la Valealui David, `ncep=nd chiar de la cercet\rile`ntreprinse aici de I. Suciu (1960, 1965). De[icalcidoidele au dimensiuni foarte mici, `n ge-neral de 1-3 mm, studiul lor ofer\ deosebitesatisfac]ii at=t [tiin]ifice, dar [i estetice. Hime-

nopterele sunt ni[te mici bijuterii miniatu-rale, adesea av=nd culori vii, chiar metalice.

Encirtidele (Hymenoptera: ChalcidoideaEncyrtidae) au fost studiate de L. Fusu (2002,2003, 2005). ~n total au fost identificate 37de specii de encirtide de la Valea lui David,incluse `n 22 de genuri:

Anusia (1 sp.), Syrphophagus (3 spp.),Ericydnus (5 spp.), Rhopus (2 spp.),Agromyzaephagus (1 sp.), Copidosoma(4 spp.), Charitopus (1 sp.), Mira (1 sp.),Monodiscodes (1 sp.), Dusmetia (1 sp.),Tetracnemus (2 spp.), Microterys (2 spp.),Cerchisius (1 sp.), Psyllaephagus (1 sp.),Choreia (1 sp.), Baeocharis (1 sp.), Mayridia(3 spp), Cerapterocerus (2 spp.), Cheiloneurus(1 sp.), Mahencyrtus (1 sp.), Achalcerinys(1 sp.), Metaphycus (1 sp.).

Pteromalidele (Hymenoptera: Chalcidoidea:Pteromalidae) din rezerva]ie au fost studiatede M. D. Mitroiu (2001, 2003), fiind identi-ficate 33 de genuri cu 53 de specii:

Colotrechnus (2 spp.), Systasis (4 spp.),Netomocera (1 sp.), Spalangia (1 sp.), Asaphes(1 sp.), Herbertia (1 sp.), Panstenon (1 sp.),Caenocrepis (1 sp.), Catolaccus (1 sp.),Cryptoprymna (1 sp.), Cyrtogaster (1 sp.),Dinarmoides (1 sp.), Erdoesina (1 sp.),Habritys (1 sp.), Homoporus (4 spp.),Meraporus (1 sp.), Norbanus (1 sp.),Notoglyptus (1 sp.), Pachyneuron (2 spp.),Pseudocatolaccus (1 sp.), Psilocera (1 sp.),Spintherus (1 sp.), Sphegigaster (9 spp.),Stenomalina (2 spp.), Stichocrepis (1 sp.),Syntomopus (1 sp.), Tomicobia (1 sp.),Toxeuma (1 sp.), Halticoptera (3 spp.),Halticopterina (1 sp.), Miscogaster (1 sp.),Seladerma (1 sp.), Thynodites (1 sp.),Gastrancistrus (2 spp.).

Calcidoidele apar]in=nd familiilorTorymidae [i Eurytomidae au fost studiate dela Valea lui David de c\tre I. E. Popescu(2001, 2002, 2003, 2004). Au fost identifi-cate 55 de specii, apar]in=nd la 16 genuri:

182 Anexe

Pseudotorymus (6 sp.), Torymus (7 spp.),Eridontomerus (2 spp.), Exopristus (1 sp.),Glyphomerus (1 sp.), Idiomacromerus (5 spp.),Microdontomerus (1 sp.), Monodontomerus(1 sp.), Podagrion (1 sp.), Torymoides (1 sp.),Tetramesa (16 spp.), Eurytoma (7 spp.),Archirileya (1 sp.), Bruchophagus (2 spp.),Sychophila (2 spp.), Systole (1 sp.).

Marea diversitate a speciilor care apar]insuprafamiliei Chalcidoidea demonstreaz\existen]a unei biocenoze aflate `nc\ `ntr-obun\ stare de stabilitate, cu numeroase rela]iitrofice `ntre specii. Aceste microhimenopteresunt specii parazite `n alte specii de insectesau se dezvolt\ `n interiorul plantelor. Pentruunele plante din rezerva]ie – cum sunt celedin genul Stipa – exist\ adev\rate re]eletrofice, care includ specii identificate `nRom=nia doar la Valea lui David: de exem-plu, Eridontomerus arrabonicus Erd�s [iTetramesa scheppigi (Schlecht.).

*

Rezerva]ia de la Valea lui David ad\pos-te[te o flor\ [i o faun\ cu un ridicat caracterde unicitate – nu doar pentru Rom=nia; cichiar `n context european. Este foarte impor-tant ca aceast\ zon\ s\ r\m=n\ c=t mai pu]inafectat\ de influen]a antropic\. Principaleleamenin]\ri includ fragmentarea habitatelor,p\[unatul, cositul, incendierile, `nvecinarea cuanumite culturi agricole tratate chimic, drumu-rile prin rezerva]ie, construc]iile ridicate tot maiaproape de rezerva]ie, activit\]ile „recreative“`n zon\, colectarea unor specii de plante, uci-derea unor specii (de exemplu, a viperelor),depozitarea gunoaielor `n zon\ etc.

Acest articol a fost realizat cu sprijinulproiectului POSDRU/89/1.5/S/63663.

BibliografieAilienei, C. 2008 – Diversity of braconid

wasps (Hymenoptera: Braconidae) collectedfrom the Valea lui David Natural Reserve

(Ia[i), Lucr\rile Simpozionului „Entomofagii[i rolul lor `n p\strarea echilibrului natural“,Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i, pp. 145-151.

Andriescu, I.; Mitroiu, M.D. (2001) – Con-tributions to the knowledge of the pteromalids(Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae)from David’s Valley hay fields naturalreserve, Ia[i, Romania (II), „Analele {tiin]ificeale Universit\]ii“, Universitatea „Al. I. Cuza“Ia[i, serie nou\, sec]iunea I: BiologieAnimal\, nr. 47, pp. 21-28.

Andriescu, I.; Mitroiu, M.D. (2003) – Con-tributions to the knowledge of the pteromalids(Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae)from Valea lui David meadows natural reserve,Ia[i, Romania (I), `n In Memoriam „ProffessorDr. Doc. Vasile Gh. Radu“, CorrespondingMember of Romanian Academy of Sciences,„Babe[-Bolyai“ University, Departament ofZoology, Presa Universitara Clujana, editors:Tomescu N.; Popa V,; pp. 19-24.

Botnariuc, N.; Tatole, V. [ed.] (2005) –Cartea Ro[ie a Vertebratelor din Rom=nia,Academia Rom=n\, Muzeul de Istorie Natural\„Grigore Antipa“ din Bucure[ti

Br`nzan, T. [coord.] (2013) – Catalogulhabitatelor, speciilor [i siturilor Natura 2000`n Rom=nia, Funda]ia Centrului Na]ionalpentru Dezvoltare Durabil\, Bucure[ti, SCExclus Prod SRL

Burduja, C. (1957) – O rezerva]ie [tiin-]ific\ care trebuie `nfiin]at\: „F=ne]ele dinValea lui David“ Ia[i, `n „Ocrotirea naturii“,Bucure[ti, nr. 4, pp 154-157

Chifu, T.; M=nzu, C.; Zamfirescu, O.(2006) – Flora [i vegeta]ia Moldovei (Rom=nia),Editura Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, vol. II(Vegeta]ia)

Chi[amera, G.; Bu�an, E.V.; Sahlean, T.;Murariu, D.; Zupan, S.; Kryštufek, B. (2013)– Bukovina blind mole rat Spalax graecusrevisited: phylogenetics, morphology, taxono-my, habitat associations and conservation, `n„Mammal Review“, doi: 10.1111/mam.12001.

Corduneanu, C.; B\lan, C.; Surugiu, I.(2011) –Observa]ii diurne asupra faunei delepidoptere (Insecta: Lepidoptera) din Rezer-va]ia Natural\ „Valea lui David“, jude]ulIa[i, `n „Mnemosyne“, nr. 2, pp. 51-57.

Constantineanu, M.; Constantineanu, R.;Musta]\ G. (1965) – Contributions � l’�tude

Anexe 183

de Ichneumonides de la reservation naturelle„Valea lui David“, r�gion de Jassy, Analele{tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i,Biologie, tom 11, pp. 301-310.

Constantineanu, R. (1965) – Contribu]iila studiul Ichneumoninelor, Listrodrominelor[i Phaeogeninelor din rezerva]ia natural\„Valea lui David“, Ia[i (I), Analele {tiin]ificeale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, Biologie,tom 11, pp. 91-98.

Constantineanu, R. (1982) – Ichneumonidae(Hym.) din rezerva]ia natural� „Valea luiDavid“, jud. Ia[i, noi [i rare pentru faunaRom=niei, Stud. cercet. Biolologie, seriaBiologie animal\, nr. 34 (2), pp. 94-98,Bucure[ti.

Dasc\lu, M.M. (2002) – Note sur la faunede Cerambycidae (Insecta, Coleoptera) de lareserve naturelle „Valea lui David“, Analele{tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i,seria Biologie animal\, nr. 48, pp. 78-81.

Dasc\lu, M.M. (2005) – Theophilea sub-cylindricollis Hladil, 1988 (Coleoptera:Cerambycidae) a new genus and a new speciesfrom Romania’s fauna, Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biologieanimal\, nr. 51, pp. 78-81.

Dasc\lu, M.M.; Fusu, L. (2012) –Dorcadion axillare K�ster, 1847 (Coleoptera,Cerambycidae): distribution, morphomet-rics, karyotype and description of a new sub-species from Romania, `n „Zootaxa“, nr.3322, pp. 35-48.

Fabritius, K.; Popovici, O.A. (2007) – Acatalogue of Scelionidae from Romania(Hymenoptera, Platygastroidea), `n „Entomo-logica Romanica“, nr. 12, pp.133-161.

Fusu, L. (2005) – Encyrtid wasps(Hymenoptera, Chalcidoidea, Encyrtidae)new for Romania’s fauna, lucr\rile Simpozio-nului „Entomofagii [i rolul lor `n p\strareaechilibrului natural“, Universitatea „Al. I.Cuza“ Ia[i, pp. 15-18.

Fusu, L.; Popescu, I.E. (2003) – NewContributions to the Study of RomanianEncyrtid Wasps (Hymenoptera, Encyrtidae)Fauna, Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii„Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biologie Animal\, nr.49, pp. 87-93.

Fusu, L.; Andriescu, I.; Popescu, I.E. (2002)–Contributions to the Study of the Encyrtidae

(Hymenoptera, Chalcidoidea) from „Valealui David“ Hayfields Natural Reserve (Ia[i,Romania), `n In Memoriam „Proffessor Dr.Doc. Vasile Gh. Radu“, Corresponding Memberof Romanian Academy of Sciences, „Babe[-Bolyai“ University, Departament of Zoology,Presa Universitara Clujana, editori: TomescuN.; Popa V., pp. 95-101.

Ion, C.; Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.(2011) – The potential relationship betweenpredators and Moldavian meadow vipers(Vipera ursinii moldavica) in Eastern Romania,Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“Ia[i, seria Biologie animal\, nr. 57, pp. 35-42.

Iorgu, I.{. (2009) – Diversitatea ortopterelor(Insecta: Orthoptera) din Estul Rom=niei [isemnifica]ia lor ecologic\, tez\ de doctorat,Facultatea de Biologie, Universitatea „Al. I.Cuza“ Ia[i

Iorgu, I.{.; Pisic\ E.I. (2006) – Contributionsto the Distribution Knowledge of SomeOrthoptera Species (Insecta: Orthoptera)from Eastern Romania, `n „Studii [i Comuni-c\ri“, nr. 21, pp. 251-256, Complexul Muzealde {tiin]ele Naturii „Ion Borcea“ Bac\u.

Iorgu I.{.; Pisic\ E.I. (2008) – Bush-crickets,crickets and grasshoppers from Moldavia(Romania), Pim Publishing House, Ia[i

Iorgu, I.; Pisic\, E.I; P\i[, L.; Lupu, G.;Iu[an, C. (2008) – Checklist of Romanianorthoptera (insecta) and their distribution byeco-regions, `n Travaux du Mus�um Nationald’Histoire Naturelle „Grigore Antipa“, nr.51, pp. 119-135.

Ivan, D. (1979) – Fitocenologie [i vege-ta]ia RSR, Editura Didactic\ [i Pedagogic\,Bucure[ti

Krecs�k, L.; Zamfirescu, {.R. (2001) –Ecological Situation and MorphologicalCharacteristics of Vipera ursinii moldavica inthe „Valea lui David“ Natural Reserve, `n„Russian Journal of Herpetology“, nr. 8 (1),pp. 69-73.

Krecs�k, L.; Zamfirescu, S.R. (2002) –Situation of Vipera ursinii moldavica inRomania, `n Kov�cs, T.; Kors�s, Z.; Reh�k, I.;Corbett, K.; Miller, P.S. (ed.), Population andHabitat Viability Assessment for the HungarianMeadow Viper (Vipera ursinii rakosiensis),Workshop Report, Apple Valley, MN:

184 Anexe

IUCN/SSC Conservation Breeding SpecialistGroup, pp. 72-73.

Krecs�k, L.; Zamfirescu, S. (2008) – Vipera(Acridophaga) ursinii in Romania: historicaland present distribution, `n „Nort-WesternJournal of Zoology“, nr. 4 (2), pp. 339-359

Krecs�k, L.; Zamfirescu, S.; Kors�s, Z.(2003) – An updated overview of the distri-bution of the Moldavian Steppe Viper (Viperaursinii moldavica Nilson, Andr�n and Joger,1993), `n „Russian Journal of Herpetology“,nr. 10 (3), pp. 199-206.

L\c\tu[u, M.; Filipescu, C. (1970) – Contri-bu]ii la studiul braconidelor (Hymenoptera)din Rezerva]ia Natural\ „Valea lui David“ Ia[i,`n „Studii [i Comunic\ri“, Muzeul Jude]uluiSuceava, pp. 53-59.

Matic, Z. (1972) – Clasa Chilopoda, Sub-clasa Epimorpha. Fauna RSR 6 (2), EdituraAcademiei RSR, Bucure[ti

Mitroiu, M.D.; Andriescu, I. (2003) – Con-tributions to the knowledge of the pteromalids(Hymenoptera, Chalcidoidea, Pteromalidae)from David’s Valley hay fields natural reserve,Iasi (III), Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii„Al. I. Cuza“, Ia[i, serie nou\, sec]iunea I,Biologie animal\, nr. 49, pp. 63-70

M=ndru C. (1958a) – Contribu]ii la StudiulOrtopterelor din Moldova (Nota a III-a), `n„Studii [i Cercet\ri {tiin]ifice - Biologie [i {tiinteAgricole“, Ia[i, anul IX, fasc. 2, pp. 291-297

M=ndru C. (1958b) – Contribu]ii laStudiul Acridienilor din Moldova, Analele{tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i(serie nou\), sec]iunea II ({tiin]e Naturale),nr. 3(1), pp. 103-107

M=ndru, C. (1960) – Contribu]ii la StudiulOrtopterelor din Moldova. Subordinul Ensifera,Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I.Cuza“ Ia[i (serie nou\), sec]iunea II ({tiin]eNaturale), nr. 6(1), pp. 129-133.

M=ndru, C.V. (1980a) – P\s\rile care clo-cesc `n f=ne]ele seculare de la „Valea luiDavid“, jude]ul Ia[i, `n „Ocrotirea Naturii `nMoldova“, Academia RSR, filiala Ia[i, pp.133-135

M=ndru, C.V. (1980b) – Fauna de roz\-toare din f=ne]ele seculare de la „Valea luiDavid“, jude]ul Ia[i, `n „Ocrotirea Naturii `nMoldova“, Academia RSR, filiala Ia[i, pp.136-139

M=ndru C. (1980c) – Fauna de orthopteredin F`ne]ele Seculare de la Valea lui David,Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I.Cuza“ Ia[i (serie nou\), sec]iunea II ({tiin]eNaturale), a. Biologie, nr. 26, pp. 93–95

M`ndru, C.; Kis, B. (1967) – Contribu]ii lastudiul suprafamiliei Tettigonioidea (Orthoptera)din Regiunea Ia[i, Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i (serie nou\),sec]iunea II ({tiin]e Naturale), a. Biologie, nr.13(1), pp. 83-89

Mititelu, D.; Mo]iu, T.; D\sc\lescu, D.;Te[u, C.; Vi]\lariu, C. (1969) – Flora [i vege-ta]ia paji[tilor „Valea lui David“ Ia[i, `n„Studii [i Comunic\ri“, Muzeul de {tiin]eleNaturii Bac\u, pp. 81-100

Nicoar\, M.; Bomher, E. (2010) – Conserva-rea biodiversit\]ii ̀ n jude]ul Ia[i, Editura Pim, Ia[i

Nilson, G.; Andr�n, C.; Joger, U. (1993) –A reevaluation of the taxonomic status of theMoldavian steppe viper based on immuno-logical investigations, with a discussion of thehypothesis of secondary intergradationbetween Vipera ursinii rakosiensis and Vipera(ursinii) renardi, `n „Amphibia-Reptilia“, nr.14, pp. 45–57

Pisic\, C.; Popescu, I.E. (2009) – Le Cata-logue des Ichneumonides (Hymenoptera:Ichneumonidae) de Roumanie, Editura Pim, Ia[i

Popescu, I.E. (2001) – Contributions tothe Knowledge of the Eurytomid Wasps(Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae)from „Valea lui David“ Hayfields Natural Re-serve (Ia[i, Romania), Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, 47, sec]iunea I(Biologie animal\), pp. 35-41

Popescu, I.E. (2003) – Torymid Wasps(Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae)New for Romanian Fauna, Analele {tiin]ificeale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Bio-logie animal\, nr. 49, pp. 83-86

Popescu, I. E. (2004) – Eurytomid Wasps(Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae)New for Romanian Fauna (II), Analele {tiin]i-fice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seriaBiologie animal\, nr. 50, pp. 97-103

Popescu, I.E.; Fusu, L. (2003) – EurytomidWasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Eurytomidae)New for Romanian Fauna, Analele {tiin]ificeale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biolo-gie animal\, nr. 49, pp. 79-82

Anexe 185

Popescu, I.E.; Andriescu, I.; Fusu, L. (2002)–Contributions to the Knowledge of the TorymidWasps (Hymenoptera, Chalcidoidea, Torymidae)from „Valea lui David“ Hayfields NaturalReserve (Ia[i, Romania), `n In Memoriam„Proffessor Dr. Doc. Vasile Gh. Radu“ Corres-ponding Member of Romanian Academy ofSciences, „Babe[-Bolyai“ University, Departa-ment of Zoology, Presa Universitara Clujana,editori: Tomescu N., Popa V., pp. 25-32

Popovici, O.A.; Fabritius, K. (2007) – Acatalogue of Platygastridae from Romania(Hymenoptera, Platygastroidea), `n „Entomo-logica Romanica“, nr. 12, pp. 123-131

Pricop, E.; Negrea, B.M.; Popescu, I.E.,Iorgu, I.S. (2012) – First record of Saga pedo(Orthoptera, Tettigoniidae) in Suceava Countywith notes on its distribution in eastern Romania,`n „Advances in Environmental Sciences“,nr. 4 (3), pp. 171-177

S=rbu, A. [coord.] (2007) – Arii specialepentru protec]ia [i conservarea plantelor `nRom=nia, Editura Victor B. Victor, Bucure[ti

Simionescu, V. (1972) – Studii privind di-namica rela]iilor interspecifice [i intraspeci-fice a popula]iilor de mamifere mici dinf=na]ul rezerva]iei „Valea lui David“ Ia[i, cuajutorul marc\rii individuale, Analele {tiin]i-fice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, sec]iu-nea a II-a Biologie, nr. 13 (2), pp. 331-348

Simionescu, V. (1973) – Cercet\ri privindstructura popula]iilor de roz\toare din f=na-]ul rezerva]iei „Valea lui David“ Ia[i, cu aju-torul marc\rii individuale, Analele [tiin]ificeale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, sec]iuneaa II-a, Biologie, nr. 19 (1), pp. 179-189.

Strugariu, A.; Zamfirescu, {.R.; Popescu,I.E.; Ro[ca, I.; Gherghel, I. (2011) – Prelimi-nary data on the feeding ecology of the criti-cally endangered Moldavian meadow viper(Vipera ursinii moldavica), `n „SEH EuropeanCongress of Herpetology & DGHT DeutscherHerpetologentag“, 25-29 September 2011,Luxembourg and Trier (Germany), AbstractBook, pp. 63-64

Strugariu, A.; Zamfirescu, {.R.; Nicoar\, A.;Gherghel, I.; Sas, I.; Pu[ca[u, C.M.; Bugeac, T.(2008) – Preliminary data regarding the distri-bution and status of the herpetofauna in Ia[icounty (Romania), `n „North-Western Journalof Zoology“, nr. 4 (supplement 1), pp. 1-23

Strugariu, A.; Zamfirescu, {.R.; Zamfirescu,O.; Gherghel, I.; S\hlean, T.C.; Ion, C.; Popescu,I.E.; Gorgan, L. (2011) – Conservation biolo-gy of the critically endangered Moldavianmeadow viper (Vipera ursinii moldavica): anintegrative approach, `n Murariu D., AdamC., Chi[amera G., Iorgu E., Popa L.O., PopaO.P., Annual Zoological Congress of „GrigoreAntipa“ Museum (23-25 November 2011,Bucharest, Romania). Book of Abstracts,„Grigore Antipa“ National Museum ofNatural History, Bucure[ti, p. 93

Suciu, I. 1960 – Contribu]ii la studiulchalcidoidelor (Hymenoptera) din regiuneaIa[i, Analele {tiin]ifice ale Universit\]ii „Al. I.Cuza“ Ia[i (serie nou\), sec]iunea II ({tiin]eNaturale), nr. 6 (3), pp. 805-813

Suciu, I.; Popescu, M. (1965) – Contribu]iila studiul chalcidoidelor – Chalcidoide noipentru fauna R.P.R, Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i (serie nou\),sec]iunea 2 ({tiin]e Naturale), Biologie, nr.11 (1), pp. 69-75

T\nase, C.; Chinan, V. (2005) – Agaricusfissuratus (F.H. M�ller) F.H. M�ller(Basidiomycota, Fungi) specie nou\ sem-nalat\ `n Rom=nia, sesiunea [tiin]ific\ „Con-servarea diversit\]ii plantelor in situ [i ex situ,Ia[i, Universitatea „Al. I. Cuza“, Facultateade Biologie, p. 28

Varvara, M.; Andriescu, I. (1992) – Com-parative Analysis of the Carabidocoenosisfrom the „Valea lui David“ Phyto- andAgrocoenotic Complex (Ia[i), Proceedings of4th ECE and the 13 SIEEC, G�d�ll, Hungary,nr. 1, pp. 380-386

Zamfirescu, O. (2008) – The plant comu-nities with Phragmites australis from Thehayfields of Valea lui David natural reserva-tion (Ia[i county), Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria a II-a,Biologie vegetal\, nr. 54, pp. 109-112

Zamfirescu, O. (2010) – The analysis ofthe vascular flora of the nature Reserve fromValea lui David (Ia[i), Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria a II-a,Biologie vegetal\, nr. 56, pp. 55-60.

Zamfirescu, O.; Zamfirescu, {.R. (2007)– Aspects Regarding the Vegetation from theFloristic Reserve „The Secular HayfieldsFrom Valea Lui David“ Ia[i, Romania, `n

186 Anexe

„The Electronic Multitopical Journal ofInternational Research Publications“, IssueEcology and Safety, nr. 1, pp. 32-39

Zamfirescu, O.; Zamfirescu {.R. (2009a)– Ecological aspects in Valea lui David natureReserve (Ia[i, Rom=nia): specific diversity ofgrassland communities of Taraxaco serotinae--Festucetum valesiacae, Analele {tiin]ifice aleUniversit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Biologieanimal\, nr. 55, pp. 215-221

Zamfirescu, O.; Zamfirescu, {.R. (2009b)– The status of some threatened plant popu-lations of „Valea lui David“ natural reserve,Ia[i (Romania), Second European Congress ofConservation Biology, Prague, Czech Repu-blic, 1-5 September, Book of Abstracts, p. 224

Zamfirescu, {.R.; Krecs�k, L. (2002) –Influence of environmental temperature onthe body temperature of Vipera ursinii mol-davica, `n Tomescu, N.; Popa, V. [ed.], InMemoriam „Proffessor Dr. Doc. Vasile Gh.Radu“, Corresponding Member of RomanianAcademy of Sciences, Cluj UniversityPress, pp. 173-178

Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.; Gherghel,I.; Zamfirescu, O. (2011) – Human impacton habitats of the meadow viper (Viperaursinii) in eastern Romania, Analele {tiin]i-fice ale Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seriaBiologie animal\, nr. 57, pp. 43-56

Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A., Zamfirescu,O., Gherghel, I. (2012) – In situ confirma-tion of the occurrence of the critically en-dangered Moldavian meadow viper (Viperaursinii moldavica) in the Ciritei Valley (Ia[icounty, Romania), `n „North-Western Jour-nal of Zoology“, nr. 8 (2), pp. 378-381

Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.; Popescu,I.E.; Ion, C.; Zamfirescu, O. (2010) – Datepreliminare privind regimul trofic al specieiVipera ursinii moldavica, `n sesiunea [tiin-]ific\ a Facult\]ii de Biologie din Ia[i, 15-16octombrie 2010, Editura Univerist\]ii „Al. I.Cuza“ Ia[i, p. 84

Zamfirescu, R.{.; Zamfirescu, O.; Ion,C.; Popescu, I.E. (2007) – Research on theHabitats of Vipera ursinii moldavica popu-lations from Ia[i County, Analele {tiin]ificeale Univerist\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i, seria Bio-logie animal\, nr. 53, pp. 159-166

Zamfirescu, R.{.; Zamfirescu, O.;Popescu, I.E.; Ion, C. (2009) – Preliminarydata on the population characteristics ofVipera ursinii moldavica from „Dealul luiDumnezeu“ (Ia[i County, Romania) withnotes on conservation, `n „North-WesternJournal of Zoology“, nr. 5 (1), pp. 85-96

Zamfirescu, {.R.; Zamfirescu, O.;Popescu, I.E.; Ion, C.; Strugariu, A. (2008) –Vipera de step\ (Vipera ursinii moldavica)[i habitatele sale din Moldova (Rom=nia),Editura Universit\]ii „Al. I. Cuza“ Ia[i

Zamfirescu, {.R.; Strugariu, A.; Zamfirescu,O.; Gorgan, L.; Ion, C.; Popescu, I.;Gherghel, I. (2011) – Vipera ursinii molda-vica in Eastern Romania (Moldavian MeadowViper), `n Dragone, C. & Lisse, H. (ed.),Technical guide to manage and monitorpopulations of Orsini’s viper, European LIFEProgram 06/Net/F/00143 „Conservation ofFrench populations of Orsini’s viper“, pp.109-115

Anexe 187

1. Gusti, Dimitrie. Coordonator.Enciclopedia Rom=niei, 1938-1940,vol. I Statul; Vol II }ara Rom=neasc\;Vol. III Economia na]ional\; Vol. IV Eco-nomia Na]ional\;

2. Dr. Ion Talab\, Dr. ConstantinSimirad, Drd. {tefan Susai, Dr. IonelCiprian Alecu. Coordonatori Rolul euro-regiunilor `n dezvoltarea durabil\ `ncontextul crizei mondiale , vol. 9 , 2011,Ed. Tehnopres

3. Constantin Todi, Satul Ciurbe[ti.Monografie, Gura Humorului, EdituraTerra Design, 2006;

4. Mihai Constantinescu, Uricani-Ia[i. File de cronic\, vol. I, Ia[i, Tipogra-fia Polirom, 1996;

5. Valeriu Slusaru, Miroslava, Scurtstudiu monografic al {colii de Agricul-tur\, cu referiri [i asupra satului Miroslava,Ia[i, Intreprinderea Poligrafic\;

6.Tezaurul toponimic al Moldovei,vol. I, Repertoriul istoric al unit\]iloradministrativ-teritoriale (1772-1988),Partea 1, A. Unit\]i simple (Localit\]i [i

mo[ii), A-O, Academia Rom�n\, Insti-tutul de Filologie „Alexandru Philippide“– Ia[i, Editura Academiei Rom�ne,Bucure[ti, 1991;

7. Nicolae Stoicescu, Repertoriulbibliografic al localit\]ilor [i monumen-telor medievale din Moldova, Bucure[ti,1974;

8. Elena German, Un domeniu feu-dal din ]inutul C�rlig\turii, `n CI,XXIV-XXVI, 2005-2007;

9. Monografia comunei Miroslava,jude]ul Ia[i. Istorie [i actualitate, Ia[i,Editura Kolos, 2009;

10. Vasile Mutihac, Monografia satu-lui Vorove[ti, File [i cr=mpeie din trecu-tul satului meu, editura Ars Docenti 2006

11. Raportul Primarului comuneiMiroslava, 2012

12. Un veac [i jum\tate de Inv\]\-m=nt Agricol la Miroslava 1831-1981,Monografie 1981

13. Wikipedia14. www.primariamiroslava.ro

Bibliografie

188 Anexe

Rezumat `n limba englez\

Anexe 189

Miroslava Commune is situated inthe central part of Iasi County. It isplaced at the South-West limit of Iasi at47º 08’ North latitude and 27 º 29’ Eastlongitudes. Miroslava is situated at 30km far away of Prut River on which theborder of the European Union is andalso the boundary between Romaniaand Moldova. Miroslava Commune is atfar away 40 km from the CountyWestern border. Also, the commune islocated at 25 km far away from theSouthern limit of the Iasi County.

The surface of Miroslava Communetogether with its 13 component villagesis of 8270 ha. The commune’s popula-tion number is 12,150 inhabitants.

The commune’scoat of arms

The cross and the vine leaves comefrom the old coat of arms of Sturza fami-ly (a cross on which a snake was wrapped),showing that in this family houses func-tions the Miroslava Agricultural HighSchool, of very old tradition. The samesymbol also refers to the famous vine-yard from Uricani, located on the terri-tory of Miroslava Commune. The ba-lance comes from the coat of arms ofBeldiman family; the Bishop ApamiasBeldiman founded the church ofCornesti Village in 1833 and renovatedthe church of Miroslava. The arrow withtwo peaks, flanked by the star and themoon horn, represents the old coat ofarms of Ciurba (XVth century), and thisis the origin of the Ciurbesti Village nameand Ciurbesti lake name. The muralcrown with a single tower marks therank of commune.

The coat of arms of Miroslava Com-mune was adopted by the Local Councilin 2007.

Proofs of continuous habitation sinceancient times in this region have beenfound in various archaeological sites,the Miroslava Commune having ones ofthe most ancient villages from IasiCounty that were documentary attested.The first documentary mention of a lo-cality from Miroslava Commune arearefers to Vorove[ti and dates since 1434.The other component villages are histo-rically attested as follows:

Balciu is attested since 1446;Bratuleni 1456;Uricani 1456;Proselnici 1490;Ciurbesti 1503;Miroslava 1579;Gaureni 1583;Cornesti 1613;Horopaz 1646;Valea Adinca 1772;Dancas 1820;Valea Ursului 1864;

The Miroslava Commune adjoins thefollowing administrative units:

Iasi Municipality in the North-East;Valea Lupului Commune in North;Rediu Commune – North;Letcani Commune – North-West;Horlesti Commune – West;Voinesti Commune – South-West;

The main road connection is provi-ded by the National Road DN 28 (E583), and the connection with Iasi Mu-nicipality and the villages of the com-mune is provided by the county road

Geographical description

190 Anexe

DJ248A (Iasi – Voinesti), DJ248 (Iasi –Ciurea)

History of the villages

I. Miroslava

Miroslava Village is historically attes-ted since 1579. The origin of the nameseems to come from the personal nameof Miroslav, found in old documentsfrom Moldova and Tara Romaneasca.This name occurs during the reign ofStefan cel Mare in a charter (old docu-ment that certifies the property and itsheritage) since 1493. In 1571, in Iasi,Petru Voda strengthens to the grandchil-dren of Ghedeon Popa and Miroslav thepossession of half of Dolniceni Village.�So, we, seeing the great complaint ofthe great testimony of good and old peo-ple, free peasants from around and char-ter of reinforcement from Alexandr Vodathat they had, and we still gave andstrengthened them the above-mentionedgrandchildren of Ghedeon Popa andMiroslav that half of Dolniceni Village tobe theirs and from us charter and with allentrants and other not to interfere.’

Due to many territorial-administra-tive changes, the villages that are currentcomponents of Miroslava Communepassed from one commune to another.At the end of XIXth century, the most vil-lages belonged to Miroslava Commune;only few of them belonged to GalataCommune. At the beginning of XXthcentury the Cornesti Commune andUricani Commune adhere to MiroslavaCommune.

At the census from 1912, six villagesof the commune had over 200 habitants,as Uricani and Vorovesti villages wereexceeding 400. In 1966, in MiroslavaVillage there were 983 inhabitants. At

the census of 1977 the number of inha-bitants of the entire commune was6980, and at the beginning of 1980 thenumber had risen to 7041.

In the following we will refer to thenumber of inhabitants from MiroslavaCommune. It should be noted thatbetween 1950 and 1968, MiroslavaCommune disappeared as administra-tive unit, reappearing in 1968 as a resultof the administrative-territorial law, bymerging the Uricani and CornestiCommunes. During the communist peri-od, we shall refer to the year 1977 as areference standrad, when 48.7 of thetotal population of Miroslava Communewas working in agriculture (1632 peoplein the production agricultural coopera-tives of Uricani and Cornesti, and atstate-owned agricultural enterprises ofMiroslava, 203 persons. A percentage of26% of the population from MiroslavaCommune was employed in industryand constructions. It is interesting tonote that 45% of commune’s populationwas daily migrating to work in the city,and namely a number of 1702 personsthat represents 45% of total population.

The socio-demographic structure ofthe year 2012 shows as follows: pupilsand preschool children: 1126, students:482, employees: 2890, unemployed peo-ple: 301, persons with diabilities: 461,retired people: 2613, assisted people:92. The number of households is stillincreasing in all villages of MiroslavaCommune. Valea Adanca Village hasthe most spectacular development andits streets are bordering the other arteriesof Iasi. From 1912 to nowadays, from231 inhabitants to 12150, the popula-tion increased 52.59 times.

Anexe 191

II. URICANI

From the point of view of history,number of householders and economicand tourist potential, Uricani is one ofthe most important villages of MiroslavaCommune. On its territory, there is theUricani forest and Valea lui David(David’s Valley), both natural reserva-tions. Unicani is also known for its vine-yards and the wine called �Feteasca nea-gra de Uricani’. A part of the big com-mercial companies are located withinthis village. After the World War II,Uricani Village belonged to the district ofIasi and then to town of Iasi. In 1968,Uricani became one of the villages ofMiroslava Commune. The infrastructureof the village is very good, being crossedby the beltway of Iasi. After 1989, thenumber of householders has increasedsignificantly. Thus, if in 1992 there were220 households registered, in 2013 theirnumber increased to 340.

III. Vorovesti

Vorovesti Village is located at 8 kmfar away from the centre of MiroslavaCommune on the County Road thatconnects Iasi to Vorovesti. To go fromthe Mayor’s Office to Vorovesti, one hasto go across the Village of Valea Ursului(Bear`s Valley Village), that is also part ofMiroslava Commune. In the first yearsafter the Revolution of 1989, Vorovestihad 240 households. Their number in-creased in 2013 to 352. Considering theexisting historical documents, VorovestiVillage seems to be the oldest settlementon the territory of the former UricaniCommune. The name of Vorovestiappears in charters since the first half ofthe XVth century, before Stefan cel Mare.

The document (charter) of Stefan celMare from September 3rd, 1459, con-

firms to the boyar Gostila, among othervillages and domains, also the meadow�where Vorovestii were’. From this char-ter it would appear that Vorovesti dissa-peared as village and it was nothing buta meadow, which is a place for village.

IV Ciurbesti

Ciurbesti Village is located at 8-9 kmSouth from the centre of MiroslavaCommune, on the hill with the samename. Someone can easily reach toCiurbesti from Iasi Municipality goingtowards Vaslui. The highest point ofCiurbesti Hill is called �La Movila’ andhere is the border with Horpaz Village.

The landscape of the village includesalso other hills, smaller in height thanCiurbesti Hill, like Barca Hill andBarsanul Hill. The first one declines inBarca Depression and the second one inBobocului Valley.

A tourist attraction is the CiurbestiLake that spreads over about 154 ha.

The legend of the Ciurbesti Villagefounding speaks about two brothers,called Ciubotaru, which came over themountains and settled near BordeaVillage, in the place named �La Prisaca’(At the Apiary). They decided to stealwives for them from Bordea Village,what they actually did. Since the wea-ther was not favourable, the inhabitantsfrom Bordea Village could not go to thebrothers’ place, at Prisaca, to get backthe stolen girls. In spring, when theroads opened, the girls did not want togo back. The wooden church ofCiurbesti was built in 1806 and is underthe patronage of Saint Nicholas. It is partof the historical monuments of IasiCounty, being included in this selectgroup since 2004.

192 Anexe

V. Cornesti

Cornesti is one of the most beautifulvillages of Miroslava Commune. It is aMoldavian typical village, with beautifulfountains, roadside crucifixes, an impos-ing church and warm and welcomingpeoples. The village is located at 6 kmSouth-West of village centre. One of thelegends about the igin of Cornesti Villagerefers to Constandin Anghel’s efforts, thefather of the poet Dimitrie Anghel, tobring a group of worker peasants, origi-nating from Italy, to work on his domain.However, in the historical documenta-tion, Cornesti Village is attested since1613. Anyway, much of the history of thevillage is connected to Anghel family.Moreover, in the yard of Cornesti Church,built in 1833 by Filaret Beldiman andbeing dedicated to �Buna – Vestire’ and�Sf. Vasile cel Mare’, there is a whitemarble tombstone of the Anghel family.Constandin Anghel died in 1873 and hiswife, Ecaterina in 1880. Their son, thefamous poet Dimitrie Anghel, was bornin Cornesti in 1872.

In the early 90s in Cornesti Village,there were 140 households. Their num-ber has increased in the past decade. In2008 there were 200 households regis-tered and in 2013 they reached at 234.

VI Valea Ursului (The Bear’s Valley)

From the point of view of documen-tary attestation it is the youngest villageof all the villages of the MiroslavaCommune. The first documentary men-tion of the village dates back to 1864.Valea Ursului Village is located alongthe road that connects Iasi to MiroslavaVoinesti. One can reach to Valea Ursuluialso on the beltway of Iasi entering fromthe European Road E85 by Uricani

Village passing by Uricani forest, de-clared reservation. Another access wayis from the National Road Iasi–Vaslui,also on the beltway. The road infrastruc-ture is good. There is gas, electricity anddrinking water pipeline will providewater into the next period to the mosthouseholds in Valea Ursului.

Valea Ursului Village is in terms ofnumber of inhabitants on the eighth placeamong the 13 villages of the MiroslavaCommune. In the recent years of thecommunist regime, according to the re-gister of agriculture, in the Valea UrsuluiVillage there were 24 households. Afterthe revolution of 1989, for several yearsthe number of households was 21, andonly in 1995 it has raised to 27. Theland parceling, the land sale, and thedesire of many Iasi inhabitants to have ahome in an area close to town and in anatural landscape made the number ofhouseholds to increase significantly.Thus, in 2009 the number of householdsincreased to 128 and in 2013 to 145.

VII. Valea Ad=nc\(The Deep Valley)

Valea Adanca Village is attested since1772. It is located at the South East of thecenter of Miroslava Commune andexpanded reaching the National Road248 Iasi-Ciurea and around the EzareniLake. Valea Ad=nc\ is basically the lar-gest village of the Miroslava Commune.There are streets of Iasi Municipality thatare bordered to Valea Ad=nc\. From 82households in 1992 the village excee-ded 1,000 in 2008 and, three years later,1364 households were registered. ValeaAd=nc\ has 38 streets. A part of the vil-lage is known as �Valea ad=nc\ veche’(the ancient deep Valley) as the otherpart as �valea adinc noua’ (the new ddepValley). In the village there are the �valea

Anexe 193

adanca I’ and �valea adanca II’ parishes.�Sf. Nicolae’ Church of Valea Ad=nc\isbuilt in 1716 and is under the patronageof �Sfantul Ierarh Nicolae’, which is ce-lebrated on December 6th. In ValeaAd=nc\ Village there is also located oneof the most modern hotel from Iasi, The�Capitol’ Hotel.

VIII Horpaz

Historically attested since 1646,Horpaz Village is located at11 km fromthe center of Miroslava on South-East di-rection, along the Iasi-Ciurea road. Thefavorable conditions for the emergenceand development of the village was thefertile land, the proximity to a watersource, Ezareni Lake, and the proximityto a major fair, as Iasi used to be in thosedays. The name of the village occurs ina document from 1772 regarding thecensus of the localities from Moldova.

XIX Balciu

Balciu Village is attested since 1446.The village is located at 1 km South ofthe center of Miroslava Commune andat about 200 meters from the NationalRoad DN 248A Iasi - Voine[ti. TheMayor’s Office of Miroslava Communewas located in Balciu for a long time. Inthe old Mayor’s Office building is nowthe library. In Balciu there were regis-tered 113 households in 1992. In 2013their number reached 206 and the num-ber of the streets is 10. Along the MainStreet there are located almost 70 of the200 houses.

X. Proselnici

It is one of the oldest villages withinMiroslava Commune. Proselnici is attes-ted since 1490. The village is located at

9 km South – West of Miroslava near theCornesti Lake. After 1989 the village had146 households. Their numbers de-clined in the subsequent years, but in1995 there were registered 169 house-holds. In 2013 the number of householdsreached 178. �Sf.Voievozi’ Church, builtin the XVIIIth century deserves to be vi-sited. Moreover, Proselnici is a villagelocated in an exceptionally beautifulnatural landscape.

XI. Bratuleni

The village is attested since1456. It islocated at about 8 km from the center ofthe commune, on the North-West direc-tion, at 4 km from the National RoadDN28. In the XIXth century, Bratulenidomain, which belonged until that mo-ment to Toader and Costache Palade,hetman of Moldova, was donated to �St.Spiridon’ Hospital of Iasi. In those timesthe believers from here depended on thechurch and the school of VorovestiVillage, which is located nearby.

Between 1937 and 1939 an ownchurch is built by the believers from thevillage. The act of consecration of thechurch of Bratuleni Village, Vorove[tiParish, Uricani Commune at that time,under the patronage of Saint Nicholasdates back on December 27th, 1939.

In this act it is mentioned the KingCarol II of Romania at that time, SaintPatriarch Nicodim, the Metropolitan ofMoldova Irinei and His Grace SaintValerie, vicar of Holy MetropolitanChurch. The church was repaired in1954 and then in 1965 by parishionersof the village. The Metropolitan ofMoldova and Suceava, Iustin, the future

194 Anexe

Patriarch of Romania, re-consecratedthe church on December 27th, 1974.

XII. Gaureni Village

It is located 2 km North-West of thecenter of Miroslava Commune and attes-ted since 1583. In the early �90s, the vil-lage had 65 households and in 2013reached 94.

XIII. Dancas

Historically attested since 1820, theDancas Village is located at 4 km fromthe center of commune towards the South.Comparable by the number of house-holds with Gaureni Village, Dancas isthe smallest settlement within MiroslavaCommune. In 1989 there were 60 house-holds and their number is now 82. Thenumber of streets of the village is four.

Although attested by almost two cen-turies, Dancas is the only village withinMiroslava Commune that does not have achurch. This is also determined by thesmall number of inhabitants: about 200. In1999, the Bishop-Vicar of the Archdioceseof Ia[i, Calinic Botosaneanul consecratedthe place where the church will be builtand now there are made steps to begin theconstruction of the parish church.

Economy

For many centuries, the agriculture,viticulture and animal husbandry repre-sented the occupation of the inhabitantsof the villages within Miroslava Com-mune. Things have not changed mucheven during the communist period. Thefocus was still on agriculture. Basically,in the early �80s of the XXth century, theagricultural lands occupied in Miroslava

6813 hectares which represented 81%of the territorial land. The maximumweight was owned by the arable land,4576 hectares (67%), followed by grass-land -1250 hectares (18.3%), naturalpastures - 426 hectares, vineyards - 283hectares, and orchards 289 hectares.

It is worth mentioning that the culti-vated corn is spread over about 2,000hectares, the wheat and rye a bit morethan a thousand hectares. Smaller cul-tures were represented by sunflower 250hectares and sugar beet 65 hectares.More important vineyard surfaces werelocated in Uricani, the vineyard percent-age representing about 10% of the totalarea of vines in the mentioned period,and orchards of apples, plums, cherriesin Cornesti, Miroslava, Valea Adancaand Vorovesti.

The livestock sector was developedin Miroslava; in 1980, over 2138 Holsteincows were bred at the state-owned agri-cultural enterprises.

The most important economic unit,not only for Miroslava Commune, butalso for the agricultural economy of IasiCounty, was at that moment I.A.S.„Avicola“ Uricani with over 500 thou-sand birds. For pisciculture there wereused 161 hectares water surface areas atCornesti, Ciurbesti and Ezareni. Butthings were not going smoothly in agri-culture. The figures on labor migrationfrom village to city reveals peasants’ dis-content regarding the earnings and thework performed. Moreover, as StefanBulgarescu, ex-chief at production agri-cultural cooperatives, declared in theinterview for the monography, peoplewere leaving to the city to earn a livingmore easily. On the other hand, the

Anexe 195

representatives of the Romanian Commu-nist Party were referring in the docu-ments of that time to �the need for theagriculture to be further maintained inMiroslava’. The minutes of the produc-tion agricultural cooperatives meetingsshow that `the accomplishments of thefive-year plan 1981-1985 in the direc-tions set by the IInd Congress of farmerswill turn Miroslava into a thriving com-mune, with future development per-spectives’.

Of all the Romanian Communist Partyforecasts, one actually came true:Miroslava became a thriving communefrom the economic point of view. But thishappened after the fall of communism.

Today’s Miroslava economy no lon-ger relies on agriculture. Moreover, alarge part of the land that made the for-mer production agricultural coopera-tives and state-owned agricultural enter-prises of Miroslava was retrocessed andafterwards thousands of houses werebuilt on these lands. After the Revolutionof 1989, there has been a reverse migra-tion compared to the communist period.Many residents of Iasi bought lands inMiroslava and built their homes. InValea Adanca Village the number ofhouseholds increased in 20 years from82 to 1350. On the other hand, Miro-slava Commune, due to the extremelyfavorable positioning near Iasi Munici-pality on DE E 85, the developed infra-structure, managerial capacity and me-chanisms understanding of the Mayor’sOffices, the market economy remarka-bly developed especially in the last de-cade. In Miroslava Commune there arerecorded over 400 companies. The factthat the largest companies in the countyis on Miroslava territory says many thingsabout the ability of Miroslava Mayor’s

Office to attract strategic investors.During the communist regime, only theAntibiotics Factory was near the com-mune. Now, along the European Road E85 there are located worldwide knowncompanies such as Delphi DieselSystem and car dealerships.

196 Anexe

Rezumat `n limba rus\

Anexe 197

198 Anexe

Anexe 199

200 Anexe

Anexe 201

202 Anexe

Anexe 203

204 Anexe

Anexe 205

206 Anexe

Anexe 207

Cuv=nt `nainte Pag. 5Prefa]\ Pag. 7

CCOOMMUUNNAA MMIIRROOSSLLAAVVAA Pag. 9II DDeessccrriieerreeaa ggeeooggrraaffiicc\\ Pag. 9Stema comunei Pag. 9Atestarea documentar\ Pag. 9Popula]ia Pag. 10Vecinii [i leg\turile rutiere Pag. 11Relieful Pag. 11Vestigiile arheologice Pag. 13Re]eaua hidrografic\ Pag. 14Clima Pag. 14Flora [i fauna Pag. 14

IIII.. IIssttoorriiccuull ssaatteelloorr Pag. 15Miroslava Pag. 15Uricani Pag. 19Vorove[ti Pag. 24Corne[ti Pag. 34Valea Ursului Pag. 38Ciurbe[ti Pag. 41Horpaz Pag. 44Balciu Pag. 45Proselnici Pag. 46Br\tuleni Pag. 48G\ureni Pag. 49Danca[ Pag. 51Valea Ad=nc\ Pag. 52

IIIIII.. EEttnnooggrraaffiiee Pag. 53Casele tradi]ionale Pag. 54F=nt=nile Pag. 54Ocupa]ii me[te[ug\re[ti Pag. 55Obiceiuri Pag. 56

IIVV.. EEvveenniimmeennttee ppeettrreeccuuttee `̀nn MMiirroossllaavvaaddee-aa lluunngguull sseeccoolluulluuii XXXX Pag. 59Documente [i m\rturii privind mari evenimente - R\scoala ]\ranilor din 1907 Pag. 59Primul r\zboi mondial Pag. 61Agricultura la Miroslava `n perioada comunist\ Pag. 63{tefan Bulg\rescu, pre[edinte C.A.P. Miroslava Pag. 67

VV.. IInnssttiittuu]]iiiillee Pag. 69Biserica Pag. 69Prim\ria Pag. 80Vasile L\pu[neanu Pag. 80Vasile Bulba[a Pag. 84Sorin Laz\r Pag. 87Dan Ni]\ Pag. 89Consiliul Local Pag. 91Ordinea [i lini[tea public\ Pag. 92~nv\]\m=ntul Pag. 94Biblioteca Pag. 102Presa scris\ Pag. 103S\n\tatea Pag. 106Sportul Pag. 107

VVII.. EEccoonnoommiiaa Pag. 108

VVIIII.. PPootteenn]]iiaalluull ttuurriissttiicc Pag. 114Palatul Sturdza Pag. 115Muzeul de Etnografie Miroslava Pag. 116Bisericile din Miroslava, o atrac]ie pentru turi[ti Pag. 120Rezerva]ii naturale Pag. 130Podgoria Uricani Pag. 138Situri arheologice Pag. 142Proiect privind dezvoltarea turismului Pag. 142

VVIIIIII.. PPeerrssoonnaalliitt\\]]ii aallee ccoommuunneeii Pag. 155Mihail Sturdza Pag. 155Alexandru Mavrocordat Pag. 155Olga Sturdza Pag. 156Dimitrie Anghel Pag. 157Ioan Nani Pag. 158Alte personalit\]i Pag. 160Glosar de Cuvinte `n Grai Pag. 161

AAnneexxee Pag. 167Rezerva]ia de f=ne]e seculare de la Valea lui David Pag. 169Bibliografie Pag. 187Rezumat `n limba englez\ Pag. 189Rezumat `n limba rus\ Pag. 197Sumar Pag. 207

Sumar

208 Anexe

Pentru Masterprint

Tip\rit la....

vizualizează document (PDF)

Documents

Transcript of vizualizează document (PDF)