Viziune 2020 - bioresurse.ro · Apar astfel,norme [i legi (cum recent a fost cazul celei privind...

$: Viziune 2020 - bioresurse.ro · Apar astfel,norme [i legi (cum recent a fost cazul celei privind alimenta]ia s`n`toas` \n råndul [colarilor) care, de[i bineinten]ionate, sunt adesea$

11

Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life Viziune 2020

CCuuvvåånntt \\nnaaiinnttee

Industria alimentar` din Romånia a cunoscut o dezvoltare accelerat` \n ultimii ani, la care au contribuit investi]iileconsistente (autohtone sau str`ine), intrarea marilor companii transna]ionale [i Programul SAPARD.

Acesta din urm` a fost un puternic sprijin, atåt financiar, cåt [i managerial. Prin rigoarea impus` desf`[ur`riiproiectelor, ca [i prin regula ca noile capacit`]i rezultate (greenfield sau moderniz`ri) s` corespund` integral standardeloreuropene de siguran]a alimentelor [i de protec]ie a mediului, programul a fost un serios suport pentru ridicareacompetitivit`]ii industriei romåne[ti.

|n acela[i timp, angajarea [i finalizarea proiectelor au \nsemnat [i un mare efort financiar din partea procesatorilor,mai ales c` la noi creditele sunt mai scumpe decåt \n alte ]`ri cu a c`ror industrie suntem acum \n competi]ie direct`.Operatorii alimentari sunt obliga]i s` produc` \n termenii ambi]ioaselor planuri de afaceri asumate [i, mai ales, s` vånd`pe o pia]` limitat` de puterea de cump`rare modest` a romånilor.

|n plus, [i pe acest fond, supermarketurile impun condi]ii tot mai dure [i taxe de marketing duse dincolo de limitasuportabilit`]ii, [tiind c` produc`torii sunt nevoi]i s` accepte aproape orice condi]ii, pentru a realiza volumul propus.

Un alt handicap major \l constituie materiile prime. Problemele din agricultur`, \n primul rånd fragmentarea extrem`a exploata]iilor agricole [i zootehnice, genereaz` produc]ii insuficiente cantitativ [i calitativ, la pre]uri mai ridicate decåtcele din Uniunea European`.

Pe de alt` parte, volumul foarte mare de legisla]ie european` c`reia a trebuit s` ne adapt`m \ntr-o perioad` scurt`de timp, este \nso]it de cre[terea preocup`rii publicului fa]` de problemele stilului de via]` modern, alimentele tot maisofisticate fiind adesea acuzate de cre[terea frecven]ei bolilor metabolice.

C` nu \ntotdeauna aceste acuze au o baz` [tiin]ific`, are mai pu]in` importan]`, dat fiind impactul major alcampaniilor de pres`.

Aceste teme sunt resim[ite atåt \n publicul larg, cåt [i \n råndul politicienilor. Apar astfel, norme [i legi (cum recenta fost cazul celei privind alimenta]ia s`n`toas` \n råndul [colarilor) care, de[i bineinten]ionate, sunt adesea confuze [if`r` argumente solide. Rezultatul este nu numai neatingerea scopurilor urm`rite, ci [i afectarea serioas` a unor largicategorii de alimente.

|n concluzie, avem de-a face cu numeroase dificult`]i, pe care \ns`, le lu`m numai ca provoc`ri ce trebuie dep`[iteprin \mbun`t`]irea capacit`]ii manageriale a industriei, dar [i a cercet`rii, care doar printr-o colaborare efectiv` potr`spunde semnalelor pie]ei, cerin]elor unei legisla]ii tot mai restrictive [i a[tept`rilor consumatorilor.

Este, de fapt, chintesen]a PPllaattffoorrmmeeii rroommåånnee[[ttii „„FFoooodd ffoorr LLiiffee””,, care trebuie s` faciliteze adaptarea industrieialimentare din ]ara noastr` la necesit`]ile [i standardele pie]ei unice.

Dr. Mihai Vi[anPre[edintele Platformei N]ionale „Food for Life”

Echipa de lucru:

CCoonnff.. ddrr.. NNaassttaassiiaa BBeellcc Institutul de Bioresurse AlimentareAAddrriiaannaa MMaaccrrii Institutul de Bioresurse AlimentareDDrr.. EEnnuu]]aa IIoorrggaa Institutul de Bioresurse AlimentarePPrrooff.. ddrr.. AAnnccaa NNiiccoollaauu Universitatea ”Dun`rea de Jos” Gala]iMMiihhaaii VVii[[aann Federa]ia Patronal` Romån` din Industria Alimentar` - Romalimenta RRuuxxaannddrraa SStt`̀nniicc`̀ Federa]ia Patronal` Romån` din Industria Alimentar` - Romalimenta

Pentru informatii suplimentare vizitati site-ul nostru: www.bioresurse.ro

Institutul de Bioresurse Alimentare

33


Cuvånt \nainte ..................................................................................................................... 1

I Introducere ................................................................................................................ 3

II SITUA}IA ACTUAL~ ................................................................................................ 7

III REALIZAREA VIZIUNII ............................................................................................. 10

Alimenta]ie [i s`n`tate ............................................................................. 10

Alimenta]ie [i consumator ....................................................................... 13

Calitate [i procesare a alimentelor ........................................................ 16

Siguran]a alimentar` ................................................................................. 18

Produc]ie durabil` de alimente .............................................................. 22

Managementul lan]ului alimentar ......................................................... 25

Comunicare, instruire [i transfer tehnologic....................................... 27

Activit`]i de colaborare cu alte organiza]ii, institu]ii, re]ele ............ 30

IV STRUCTURA PLATFORMEI ................................................................................... 31

V BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 32

CCuupprriinnss II.. IInnttrroodduucceerree

IInndduussttrriiaa aalliimmeennttaarr`̀ ppooaattee ccoonnttrriibbuuii sseemmnniiffiiccaattiivv llaa ssttaarreeaa ddee bbiinnee [[ii llaa bbuunn`̀ssttaarreeaacceett`̀]]eenniilloorr ddiinn RRoommåånniiaa..

Poten]ialul agroalimentar \nsemnat de care dispune ]ara noastr` a permis ca industria alimentar`autohton` s` ocupe un loc important \n economia romåneasc`, ponderea acesteia \n cadrul industrieiprelucratoare (ce de]ine 80,6% din valoarea total` a produc]iei industriale) reprezentånd 13,9% la nivelulanului 2005 (5).

Dac` raportarea se face \ns` la anul 1998, cånd ponderea industriei alimentare a fost de 18,2% (5), seconstat` c` [i acest domeniu, al`turi de \ntregul sector al industriei prelucr`toare, trece \n prezent, printr-operioad` de restructurare.

SSiittuuaa]]iiaa aaccttuuaall`̀

Industria alimentar` din ]ara noastr` a \nregistratla nivelul anului 2006 o cifr` de afaceri de peste 8 miliardede euro, dispunånd de un num`r aproximativ de 10.500 desociet`]i cu cca 200.000 de salaria]i, marea majoritate aacestora provenind din sectorul reprezentat de IMM-uri(tabel 1).

Industria alimentar` 2006 Valoare

Num`r societ`]i 10.571

Cifra de afaceri (Lei) 29.449.383.935

Cifra de afaceri (Euro) 8.355.620.353

Num`r mediu salaria]i 203.770

Tabel 1 - Date statistice, sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Cel mai bine reprezentat subdomeniu al industrieialimentare romåne[ti este Fabricarea påinii [i aproduselor proaspete de patiserie, cu o cifr` de afaceride cca 3.500 milioane lei [i un num`r de cca 67.000 deangaja]i, urmat de Fabricarea produselor din carne cu cca3.400 mil lei [i un num`r de 18.367 de angaja]i. |nsubdomeniul Produc]ia de ape minerale [i b`uturir`coritoare nealcoolice, cu un num`r de cca 11.160 deangaja]i, s-a realizat o cifr` de afaceri de aproximativ3.200 milioane lei, fiind urmat de Fabricarea berii, sector\n care s-a realizat o cifr` de afaceri de aproximativ 2.700milioane lei, cu un num`r de cca 6.300 de angaja]i (6).

•• nneecceessiittaatteeaa iimmppeerriiooaass`̀ aa mmooddeerrnniizz`̀rriiii [[iirreetteehhnnoollooggiizz`̀rriiii uunniitt`̀]]iilloorr ddee pprroocceessaarree aaaalliimmeenntteelloorr..

S-au \nregistrat schimb`ri majore \n ce prive[tenum`rul de unit`]i de procesare: multe [i-au restrånsactivitatea, altele s-au desfiin]at din cauza unuimanagement defectuos, iar altele s-au reprofilat. Sunt\ns` [i unit`]i care s-au modernizat, s-au retehnologizat[i furnizeaz` pie]ei alimente de calitate. Au fostconstruite [i capacit`]i noi de procesare.

Cu excep]ia unit`]ilor mijlocii [i mari care au f`cutinvesti]ii serioase \n infrastructur`, echipamente [iinstruire personal, multe dintre \ntreprinderile romåne[tidin domeniu folosesc echipamente [i tehnologii dep`[ite,cu productivitate redus`, acest fapt avånd drept

consecin]` identificarea unor probleme legate de igien`,siguran]` alimentar` [i fabricarea de produse alimentarede calitate sc`zut`.

Sunt necesare modernizarea [i retehnologizareaunit`]ilor existente [i \nfiin]area unui num`r mai marede unit`]i noi, moderne care s` r`spund` cerin]elorimpuse de Uniunea European`, astfel \ncåt industriaalimentar` romåneasc` s` se revigoreze [i s` poat`produce o cantitate mai mare de alimente care s`permit` reducerea treptat` a volumului de importuri.

•• iimmpplleemmeennttaarree aa mm`̀ssuurriilloorr ddee iiggiieenn`̀ [[ii ssiigguurraann]]`̀aalliimmeennttaarr`̀ \\nn uunniitt`̀]]iillee ddiinn iinndduussttrriiaa pprroocceessaattooaarree[[ii nneecceessiittaatteeaa iinntteennssiiffiicc`̀rriiii aaccttiivviitt`̀]]iiii ddee aassiisstteenn]]`̀tteehhnniicc`̀ [[ii ccoonnttrrooll,, ddiinn ppaarrtteeaa oorrggaanniissmmeelloorraabbiilliittaattee..

Sunt multe \ntreprinderi procesatoare de alimentecare respect` [i aplic` \n mod corect normele de igiena[i siguran]` alimentar` [i care au implementat dejasistemul HACCP.

Exist` \ns` [i un num`r destul de ridicat de unit`]iprocesatoare care se confrunt` cu lipsa conformit`]ii custandardele europene (ex. SR EN ISO 22000/2005),necesitånd continuarea investi]iilor \n modernizare [iretehnologizare. Astfel, cele mai mari probleme au fostidentificate \n sectoarele de procesare carne [i lapteunde, pentru mai mult de jum`tate dintre unit`]i, s-aaprobat o perioad` de tranzi]ie pån` la 31 decembrie2009.

55


Figura 1 - CCoonnssuummuull lluunnaarr//llooccuuiittoorr,, llaa ddiiffeerriittee pprroodduusseeaaggrrooaalliimmeennttaarree

Figura 2 -- CCiiffrraa ddee aaffaacceerrii aa pprriinncciippaalleelloorr ssuubbddoommeenniiii aallee iinndduussttrriieeii aalliimmeennttaarree \\nn 22000066

Principalele probleme cu care se identific` sectorulde procesare a alimentelor pot fi rezumate astfel:

•• vvoolluumm rreedduuss ddee ffaabbrriiccaarree aa uunnoorr aalliimmeennttee ddee bbaazz`̀\\nn ]]aarraa nnooaassttrr`̀ [[ii ddeeppeennddeenn]]aa ddee iimmppoorrttuurrii..

Dac` se analizeaz` produc]ia, importul, exportul [iconsumul la principalele produse alimentare \n anul 2006,comparativ cu anul 2005, se constat` faptul c` nivelulconsumului \n anul 2006 a \nregistrat cre[teri lamajoritatea alimentelor (mai pu]in consumul de lapte,zah`r [i cel al c`rnii de pas`re care au \nregistrat sc`deri),dup` cum reiese din figura 1(6).

|n ceea ce prive[te importurile, dup` 1990 Romåniaa devenit treptat, un importator constant de produseagricole [i de alimente, \n pofida poten]ialuluiagroalimentar important de care dispune.

Deficitul balan]ei comer]ului cu aceste produse acrescut treptat, ajungånd la 1,3 miliarde euro \n 2005, caurmare a exporturilor \n valoare de 673,3 milioane euro [ia unor importuri \n valoare de 2.021,9 milioane euro (4). |nanul 2006, comparativ cu 2005, s-a constatat deasemenea, o cre[tere a nivelului importurilor la majoritateaproduselor alimentare: carne de bovine, carne de porc, depas`re, ou`, ulei, margarin`, zah`r [i produse zaharoase,unt, legume [i fructe, conserve din fructe [i legume, orez,ciuperci etc.

Valoarea exporturilor de produse alimentare, de179,0 mil. euro \n anul 2006, a fost, de asemenea, cu multsub valoarea importurilor, care a atins cifra de 1.106,1 mil.euro (6).

•• ccaappaacciitt`̀]]ii ddee pprroocceessaarree:: mmoonniittoorriizzaarreeaa,, ccoorreellaarreeaaccuu nneecceessiitt`̀]]iillee ppiiee]]eeii aaggrrooaalliimmeennttaarree,, pprreeccuumm [[iiccoonncceennttrraarreeaa aacceessttoorraa \\nn aannuummiittee zzoonnee..

|n prezent, procesul de privatizare a \ntreprinderilorde procesare, existente la nivelul anului 1990, s-a \ncheiat.

Majoritatea jude]elor are capacit`]i de produc]iepentru fabricarea alimentelor de baz`.

Pe lång` fenomenul de concentare a produc]ieialimentare \n unit`]i mari, multe apar]inånd unor companiitransna]ionale (ex. domeniile bere, zah`r, ulei, lapte), exist`un num`r ridicat de unit`]i mici, amplasate \n majoritateajude]elor, care apar]in domeniilor: mor`rit, panifica]ie,lapte, carne [i produse din carne (dou` treimi dintreunit`]ile de procesare alimente sunt unit`]i mici). O partedin aceste unit`]i s-a specializat \n fabricarea produselortradi]ionale, pån` \n prezent fiind \nregistrate [i atestatepeste 1500 de produse tradi]ionale romåne[ti (4).

77


IIII.. SSiittuuaa]]iiaa aaccttuuaall`̀

}ara noastr` dispune de un \nsemnat poten]ial agroalimentar care trebuie exploatat corespunz`tor.Industria alimentar` a reprezentat \n anul 2006 13,9% din produc]ia industrial` total` a ]`rii .

|n prezent, procesul de privatizare a \ntreprinderilor existente pån` \n anul 1990 s-a \ncheiat. La nivelulindustriei alimentare au fost \nregistrate de asemenea, schimb`ri majore \n ceea ce prive[te num`rul de unit`]iprocesatoare: multe unit`]i [i-au restråns activitatea, altele au disp`rut complet, altele s-au reprofilat, dar a fost\nfiin]at [i un num`r \nsemnat de unit`]i noi. Op]iunile pentru proprietatea privat` au atras de asemenea un fluxcrescut de investi]ii strìne directe, dar nivelul acestora \n sectorul de procesare a alimentelor r`måne totu[i,destul de sc`zut.

Aderarea Romåniei la Uniunea European` a impus industriei alimentare respectarea reglement`rilorcomunitare, un puternic impact avåndu-l cele legate de implementarea sistemelor de siguran]` alimentar`, faptce i-a determinat pe procesatori s` investeasc` mult \n infrastructur` [i nu numai.|n scopul satisfacerii nevoilor crescute [i tot mai diversificate ale consumatorilor romåni, \n anumite companiis-a trecut la implementarea de tehnologii moderne de fabricare a alimentelor, pe linii tehnologice noi,productive care permit ob]inerea de alimente sigure [i de calitate.

Siguran]` alimentar`,consumatori, reglement`ri

Siguran]a alimentelor este un drept fundamentalal oric`rui consumator, ea nu se negociaz`, iarprocesatorii de alimente au obligativitatea s` o asigureacestora.

|ncrederea consumatorilor \n pia]a alimentelor afost zdruncinat` de anumite episoade nedorite ap`rutepe plan extern sau intern, cauzate de multe ori deprocese de alterare (ex. criza dioxinei) sau prezen]a unorpatogeni (Salmonella \n pr`jiturile servite uneicolectivit`]i, Ia[i, 2004, nerespectarea regulilor privindigiena personalului, etc)

Conceptul de evaluare a riscului care sprijin`procesul de reglementare, este definit numai prin efectulcauzat de risc.

Conceptul evalu`rii beneficiului sau mult maipotrivit, evaluarea conceptului risc-beneficiu nu a fost\nc` dezvoltat` sau aplicat` la noi \n ]ar`. Pentru ar`spunde unei cereri tot mai crescute de alimente decalitate superioar`, sigure [i s`n`toase pe pia]`, estenevoie de cre[terea resurselor investite \n cercetare.Trebuie \ns` acordat` o aten]ie deosebit` [i pre]uluiacestor produse care s` nu devin` pentru consumatorun factor limitativ.

Alimenta]ie [i s`n`tate,bun`stare [i stare de bine

|n Romånia, tot mai multe teme de cercetaretrateaz` subiectul alimenta]ie [i s`n`tate, ceea cereflect` cererea tot mai crescut` a consumatorilor pentrualimente noi, s`n`toase, ob]inute \n condi]ii de igien` [isiguran]` alimentar`. Aceste alimente noi vor trebui s`corespund` nevoilor, preferin]elor, stilului de via]` [iveniturilor consumatorilor romåni.

Abunden]a produselor alimentare pe pia]`,educa]ia precar` a unor consumatori privind alimenta]ia,precum [i stilul de via]` adoptat (sedentar, dezorganizat),au condus la cre[terea cazurilor de obezitate [i aproblemelor de s`n`tate asociate acesteia: diabetul detip 2, tensiune arterial` crescut`, boli cardiovasculare [ianumite tipuri de cancer. Studiile [tiin]ifice efectuate,indic` faptul c` alimenta]ia zilnic` joac` un rol \nsemnat\n apari]ia acestor boli, atåt \n ceea ce prive[te tipul dealimente consumate, cåt [i \n efectul general al obezit`]ii\n cre[tere. Ex.: 30-40% din \mboln`virile de cancer suntcauzate de factorii nutri]ionali (1).

Inciden]a bolilor de nutri]ie [i metabolism a crescut\n Romånia \n ultimii ani, num`rul cazurilor noi de\mboln`vire \nregistrate ajungånd de la 86.000 \n anul1992, la 283.000 \n 2005 (7).

Din cauza acestor date \ngrijor`toare asupra

Modernizarea [i implementarea sistemelor desiguran]` alimentar` \n \ntreaga industrie procesatoare,vor conduce la \mbun`t`]irea competitivit`]ii produseloralimentare, la cre[terea exporturilor de produseromåne[ti, precum [i la cre[terea \ncrederiiconsumatorilor \n alimentele fabricate \n Romånia.

PPllaattffoorrmmaa TTeehhnnoollooggiicc`̀NNaa]]iioonnaall`̀ „„FFoooodd ffoorr LLiiffee””

Dup` cum este bine cunoscut, \n Romånia, ca dealtfel \n \ntreaga Europ`, industria alimentar` reprezintùnul dintre cele mai dinamice domenii ale economiei, \ncontinu` schimbare [i restructurare.

}ara noastr` trebuie s` dezvolte \n urm`toareaperioad` o industrie alimentar` competitiv`, care sèxploateze eficient poten]ialul agroalimentar \nsemnat decare dispune, o industrie alimentar` orientat` spreconsumatori, care s` produc` alimente la cererea [idorin]a acestora; cu alte cuvinte, o industrie alimentar` denivel european.

Avånd \n vedere rolul \nsemnat pe care-l ocup`cercetarea [i inovarea \n industria alimentar`, \n ceprive[te \mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii [i s`n`t`]iiconsumatorilor, la nivel european s-a lansat \n iulie 2005Platforma Tehnologic` European` ””FFoooodd ffoorr LLiiffee””..

La nivelul ]`rii noastre, \n anul 2007 a fost luatìni]iativa \nfiin]`rii Platformei Tehnologice „Food for Life”,fiind creat [i Grupul de lucru al Platformei.

Scopul acestei Platforme este acela de a a[ezafa]`-n fa]` la aceea[i mas` institu]ii din cercetare,

patronate, companii din industrie, autorit`]i din domeniu,asocia]ii ale consumatorilor, pentru a dezbate [i adezvolta programe de cercetare [i inovare, precum [i avalorifica rezultatele acestora.

Inovarea este esen]ial` \n dezvoltarea domeniuluiindustriei alimentare numai \n condi]iile \n care ear`spunde cu adev`rat cerin]elor consumatorilor privindcalitatea, siguran]a, s`n`tatea, diversitatea [idisponibilitatea produselor alimentare.

Inovarea trebuie s` ia \n considerare diversificareaproduc]iei agricole, durabilitatea agriculturii [i industrieialimentare [i a serviciilor conexe, un mediu de lucru curat[i s`n`tos, astfel \ncåt s` contribuie la cre[terea calit`]iivie]ii.

|mbinarea bogatei tradi]ii culinare romåne[ti cuinovarea motivat` de pia]`, va conduce la satisfacereacelor mai preten]ioase cerin]e.

Documentul „Viziune 2020 privind rolul CDI \ndezvoltarea domeniului alimenta]iei \n Romånia”, traseaz`principalele direc]ii de urmat pentru cercetarea dindomeniul alimenta]iei, abordånd 6 domenii cheie ceinterac]ioneaz` eficient: Alimenta]ie [i s`n`tate,Alimenta]ie [i consumator, Calitate [i procesare aalimentelor, Siguran]` alimentar`, Produc]ie durabil` dealimente [i Managementul lan]ului alimentar.

Aceste domenii vor fi sprijinite prin strategiieficiente de „Comunicare, instruire [i transfer tehnologic”,\n vederea \ndeplinirii scopului principal propus:furnizarea c`tre pia]` a produselor alimentare sigure, cuprincipii nutritive [i func]ionale, \n concordan]` cu nevoile[i cerin]ele consumatorilor [i \n care ace[tia s` aib`deplin` \ncredere.

Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life

realit`]ilor romåne[ti, este foarte important ca popula]ias` fie educat` \n ceea ce prive[te beneficiile, dar [ipericolele cauzate de consumul de alimente. Aceastalatur` a educa]iei ar trebui s` \nceap` \nc` din [coalaprimar`, acolo unde se deprind primele obiceiuri, dar s` fiecomplet sus]inut` [i \n familie, locul unde copiluldobånde[te adev`rata educa]ie.

Promovarea conceptului de alimenta]ie s`n`toas`,trebuie s` fie consistent` [i insistent`, unanim acceptat`[i sus]inut` de to]i factorii implica]i.

Sunt necesare programe nutri]ionale mai ferme cares` transforme teoria \n practic` [i s` includ` m`suri cares` mearg` de la sfaturi specifice asupra stilului de via]àdoptat, pån` la controlul asupra etichet`rii alimentelor,cerin]elor legate de s`n`tate [i publicit`]ii.

|n prezent, \n ]ara noastr`, pe lång` popula]iaautohton` trìesc grupuri etnice [i din ce \n ce mai multegrupuri de imigran]i, cu obiceiuri alimentare specifice.

De aceea, trebuie s` se ]in` seama [i de acest lucruatunci cånd este elaborat` viziunea legat` de alimenta]ias`n`toas` a popula]iei din Romånia, f`cånd astfelposibil` dezvoltarea de „produse alimentare pentruscopuri nutri]ionale specifice”. Tratarea cu superficialitatea acestui punct, conduce la limitarea posibilit`]ilor createacestor grupuri referitoare la starea de bine [i confortulalimentar necesar.

SS`̀nn`̀ttaatteeaa ppooppuullaa]]iieeii \\nn vvåårrsstt`̀ddiinn RRoommåånniiaa

Dup` anul 1990 s-a constatat o \mb`trånire apopula]iei din Romånia cauzat` de schimb`rile politice [isociale ale societ`]ii \n tranzi]ie, intervenite \n via]acet`]enilor. Schimb`rile demografice petrecute pån` \nprezent, (ex. mi[c`ri naturale), precum [i cele ce suntprev`zute a se petrece \n viitor legate de speran]a devia]`, necesit` o abordare nou` numit` ” \mb`trånires`n`toas`”.

Stilul de via]` s`n`tos [i dieta adecvat`, respectatede persoanele \n vårst`, sunt legate nu numai de o [ans`mai mare de supravie]uire, ci [i de \ntårzierea deterior`riist`rii de s`n`tate a acestora.

|mb`trånirea s`n`toas` ideal` este descris` ca ositua]ie \n care oamenii supravie]uiesc la o vårst`\naintat` cu vigoare [i independen]` func]ional`.

Oamenii \n vårst` au nevoi speciale, \ndeosebi dealimente \mbog`]ite nutri]ional. Industria alimentar`trebuie s` produc` astfel de alimente [i s` le pun` ladispozi]ia consumatorilor la pre]uri accesibile acesteicategorii.

Viziune 2020

MMaannaaggeemmeennttuull llaann]]uulluuiiaalliimmeennttaarr [[ii pprroobblleemmeellee ddeemmeeddiiuu

Managementul lan]ului alimentar necesit`competen]e multidisciplinare [i reprezint` o provocarepentru viitorul sectorului agroalimentar. Pentru unmanagement eficient, este nevoie de oameni binepreg`ti]i \n diferite domenii (tehnic, tehnologic, economic,financiar etc), capabili s` implementeze cu succestehnologii moderne de procesare, bune practicifinanciare, eficien]` economic`, marketing [i practiciprivind protec]ia mediului.

Problemele referitoare la mediul \nconjur`tor, \nspecial cele legate de nevoia de a dezvolta metode ce]in de o agricultur` durabil` pe termen lung, vor avea unimpact din ce \n ce mai mare asupra produc]iei dealimente. Cerin]a de schimbare a rolului alimentelor,necesit` schimbare [i \n domeniul comercial [i anume:de la pie]ele bazate pe ofert` \n prezent, la cele bazatepe cerere, \n viitor.

Va fi necesar s` lu`m \n considerare punctul devedere al consumatorului la fiecare etap` a dezvolt`rii,proces`rii [i marketingului produselor alimentare(perspectiva „ from fork to farm” )

RRoolluull cceerrcceett`̀rriiii && iinnoovv`̀rriiii \\nnddeezzvvoollttaarreeaa ddoommeenniiuulluuiiaalliimmeennttaa]]iieeii

Este greu de anticipat la ora actual` dezvoltareaindustriei alimentare romåne[ti \n perspectiva anului2020. Studiile ce vor fi \ntreprinse trebuie s` ia \n calculschimb`rile demografice petrecute \n ]ara noastr` [i celecare se prev`d a se petrece: sc`derea ratei natalit`]ii,\mb`trånirea popula]iei, mi[c`rile grupurilor de popula]iespre [i din alte ]`ri. Industria produc`toare de alimentetrebuie s` ]in` cont de aceste constrångeri care limiteaz`\ntrucåtva dezvoltarea pie]elor existente sau modific`structura acestora.

Rolul cercet`rii este acela de a da solu]ii pentrutoate situa]iile amintite [i de a se preocupa din ce \n cemai intens de efectele alimenta]iei asupra s`n`t`]iiconsumatorilor pe termen lung.

Inovarea este \n general un element stråns legatde impactul asupra bun`st`rii consumatorilor; inovarea,proces cu mai multe variabile, are \n centrul sùcolaborarea dintre cercetare [i industrie, pentru amen]ine [i a consolida o pozi]ie global` competitiv` aindustriei alimentare la nivelul \ntregii economii.Preocup`rile esen]iale ale cercet`rii trebuie s` ]in` cont[i s` includ` urm`toarele:

• Dezvoltarea de tehnologii avansate \n procesareaalimentelor;

• Cererea consumatorului pentru alimente de \nalt`calitate, cu propriet`]i senzoriale atractive;

• Cererea consumatorului pentru alimente sigure;legisla]ia \n acest domeniu este tot mai bogat`,reglement`rile se modific` foarte des, fapt caregenereaz` confuzie, cu efect negativ asuprainov`rii;

• Problemele specifice ale companiilor [i \n specialale IMM-urilor care necesit` o cre[tere maiaccentuat` a inov`rii (tehnici [i materiale deambalare, procesare, conservare etc);

• |mbun`t`]irea condi]iilor legate de transferultehnologic pentru a putea transforma rezultatelecercet`rii \n produse [i procese noi;

• Agricultura [i industria alimentar` trebuie s` fiecomplet integrate \n dinamica politic`, social`,economic` [i cultural` a societ`]ii.

Pentru ca sectorul agroalimentar s` avanseze, estenevoie de cercetare interdisciplinar` care necesit`sprijinul factorilor cheie implica]i \n aceste domenii [i oinvesti]ie crescut` \n domeniul cercetare – dezvoltare.--

99

11

AAlliimmeennttaa]]iiee eecchhiilliibbrraatt`̀ [[ii ssttiill ddee vviiaa]]`̀ss`̀nn`̀ttooss

Alimenta]ia constituie una dintre cele maiimportante necesit`]i fiziologice ale omului. Prinalimenta]ie, organismul uman prime[te o serie desubstan]e biologic active, indispensabile vie]ii, numitenutrien]i sau principii nutritive.

O alimenta]ie echilibrat`, bogat` \n nutrien]i,gustoas` [i convenabil` ca pret, precum [i un stil de via]`s`n`tos, sunt cerin]e de baz` pentru o dezvoltare fizic`[i mental` optim` a organismului uman, manifestat` \ndiferite etape ale vie]ii.

Printr-o diet` corespunz`toare care con]ineprincipiile alimentare de baz`, se poate prevenideteriorarea s`n`t`]ii, proces care st` la \ndemånaconsumatorilor [i poate fi \ndeplinit cu u[urin]` de c`treace[tia, conform sintagmei ”este mai u[or s` previi decåts` tratezi”.

Adùgarea nutrien]ilor \n alimente \n dozefiziologice bine stabilite, a condus la produc]ia dealimente func]ionale [i de alimente cu destina]ii speciale.Comunicarea corespunz`toare [i eficient` c`tre popula]iea acestor beneficii nutri]ionale ale alimentelor, necesitànumite date concrete legate de starea de s`n`tate(dovezi, eviden]e) care pot fi confirmate [tiin]ific.

Descoperirea [i utilizarea pe plan mondial abiomarkerilor, avånd la baz` diferite studiiepidemiologice, fiziologice [i la nivel celular, suntesen]iale pentru a dovedi influen]a alimenta]iei asupras`n`t`]ii consumatorilor. Acest lucru se aplic` [i \ncercetarea na]ional` [i este nevoie de o mai bun`colaborare [i multidisciplinaritate, astfel \ncåtprocesatorii s` fie informa]i [i s` informeze la råndul lorconsumatorii despre efectele principiilor active asupras`n`t`]ii, ace[tia putånd lua m`suri corespunz`toareprivind alegerea dietei \n cuno[tin]` de cauz`.

SS`̀nn`̀ttaatteeaa ppooppuullaa]]iieeii \\nn vvåårrsstt`̀

Popula]ia Romåniei, asem`n`tor celei din \ntreagaEurop`, este \mb`trånit`. |n ]ara noastr` sporul natural alpopula]iei a fost negativ \n anul 2006, avånd valoarea de-1,6, \n u[oar` cre[tere fa]` de cel din 2005, cu valoareade -0,7(2)

Popula]ia adult` \n vårst` prezint` un risc maicrescut \n ceea ce prive[te bolile legate de nutri]ie,datorat atåt consumului de alimente necorespunz`toare,cåt [i implicit, consumului redus de nutrien]i.

O via]` s`n`toas` \nseamn` nu numai o [ans` mairidicat` de supravie]uire, ci [i p`strarea statusului des`n`tate nedeteriorat.

|mb`trånirea s`n`toas` este asociat` cu unconsum energetic sc`zut, cu mic[orarea cantit`]ii deproteine de origine animal`, de gr`simi [i de colesterol,cu o cre[tere semnificativ` a ponderii fructelor, legumelor[i produselor lactate \n dieta zilnic`.

|n aceste condi]ii, cercetarea trebuie s` r`spund`solicit`rilor acestei categorii de popula]ie prin ob]inereaunor produse adecvate, adaptate la o diet` special`,concentrat` \n nutrien]i, recomandarea unui modelpotrivit pentru o via]` lung`, activ` [i independent`.

SScchhiimmbb`̀rrii \\nn ssttiilluull ddee vviiaa]]`̀ [[ii mmooddeelleeddee ddiieettee

|n condi]iile unor schimb`ri petrecute tot maifrecvent \n stilul de via]` al omului modern, aparnemijlocit [i schimb`ri \n alimenta]ia acestuia care ]in desatisfacerea necesarului de energie, de preferin]e [i deprincipii nutritive folositoare pentru dezvoltarea [imen]inerea sa \ntr-o form` fizic` [i mental` bun`.

Este cunoscut de mul]i ani faptul c` o diet`dezechilibrat`, nes`n`toas`, constituie un factor de riscimportant \n apari]ia unor boli cronice grave.

Unele dintre acestea sunt rezultatul consumuluialimentar insuficient (sc`derea ritmului de cre[tere lacopii, malnutri]ia proteic`, avitaminozele etc), iar altelereprezint` efectul abuzurilor alimentare (obezitatea,diabetul, bolile cardiovasculare etc)

Schimb`rile majore petrecute \n via]a social` [ipolitic` a Romåniei dup` anul 1990, au influen]at decisiv[i au adaptat stilul de via]` al romånilor la noile condi]iiimpuse de o Romånie \n tranzi]ie (liberalizarea pre]urilor,pierderea locurilor de munc` prin \nchiderea saurestrångerea activit`]ii multor \ntreprinderi din industriesi servicii, stresul cotidian, schimbarea structurii pie]ei [iofertei alimentare etc). Acest lucru a influen]at [ialimenta]ia populatiei, conducånd la apari]ia unor noitipuri de diete.

Toate aceste schimb`ri au avut ca rezultat, printrealtele [i cre[terea num`rului de \mboln`viri cauzate dealimenta]ie, \n special a inciden]ei bolilor cronicenetransmisibile cum ar fi: diabetul de tip 2, obezitatea,bolile cardiovasculare, hipertensiunea, precum [i a unortipuri de cancer, acestea devenind cauza major` adizabilit`]ii [i de multe ori a mor]ii premature .

Odat` instalate, aceste boli sunt cauza unorprobleme psihologice, sociale [i materiale, reducconfortul fizic [i conduc la sc`derea calit`]ii vie]ii \ngeneral.

Diabetul este o boal` metabolic` din ce \n ce maides \ntålnit` \n råndul popula]iei din Romånia, cu efectegrave asupra s`n`t`]ii acesteia \n viitor. Se constat` ocre[tere a cazurilor de \mboln`viri \n ultimii ani (sunt \n


AAlliimmeennttaa]]iiee [[ii ss`̀nn`̀ttaattee

Viziunea Platformei Na]ionale “Food for Life”subliniaz` schimb`rile \n regimurile alimentare bazatepe cercet`rile efectuate \n nutri]ie, precum [ielaborarea de modele inovative de produse alimentare,concomitent cu schimb`rile \n stilul de via]` care auun impact major asupra \mbun`t`]irii s`n`t`]iipopula]iei [i \n prelungirea vie]ii active a acesteia.

S`n`tatea reprezint` o dimensiune cu impactdeosebit asupra societ`]ii, atåt prin participarea acesteiala ceea ce numim calitatea vie]ii, cåt [i prin contribu]ia laindicatorul privind nivelul de activitate al popula]iei.

Alimenta]ia, al`turi de stilul de via]` ales, are unimpact major asupra p`str`rii sau \mbun`t`]irii st`rii des`n`tate a consumatorilor.

Viziune 2020

IIIIII.. RREEAALLIIZZAARREEAA VVIIZZIIUUNNIIIIScopul cercet`rii \n domeniul industriei alimentare este acela de a \mbun`t`]i calitatea alimentelor [i

alimenta]iei [i de a asigura securitatea alimentar`, precum [i competitivitatea [i profitabilitatea produc`torilorpe \ntreg lan]ul alimentar.

Cercetarea trebuie s` men]in` [i s` creasc` rolul de lider \n asigurarea calit`]ii [i siguran]ei alimentare[i de furnizor de alimente cu calit`]i nutritive corespunzatoare cerin]elor consumatorilor. Cercetarea trebuie sìdentifice politicile de asigurare a securit`]ii [i siguran]ei alimenta]iei.

|ntr-o lume competitiv` cu resurse limitate, planul de cercetare trebuie s` ia \n calcul maximum deeficien]` al investi]iei realizate. Cercetarea nou dezvoltat` trebuie s` aib` \n vedere:

• cerin]ele pie]ei ;• politici alimentare la momentul dat;• cercet`ri anterioare existente.Alimentul este \n]eles ca o produc]ie a naturalului [i a laboratorului uman. Nu este de ajuns numai ca

alimentele s` fie alese de c`tre consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca el s` [tieunde sunt produse aceste alimente, cine [i cum este implicat \n lan]ul alimentar de produc]ie. Pentrueficientizarea domeniului, trebuie avut \n vedere faptul ca cercet`rile care vizeaz` acelea[i obiective, s` coexiste\ntr-un singur proiect integrat la nivelul \ntregii ]`ri.

Este necesar s` fie stimulate cercet`rile interdisciplinare care s` aib` \n vedere toate abord`rile,influen]ele [i interdependen]ele pe care le poate include un domeniu, astfel \ncåt resursele alocate s` fieutilizate cåt mai eficient.

1111

22

AAlliimmeennttee ffuunncc]]iioonnaallee

Aspectele privind s`n`tatea popula]iei din ]aranoastr` trebuie s` fie considerate drept uurrggeenn]]`̀ ddee ggrraadd““00”” care trebuie s` intereseze [i s` preocupe \n marem`sur` [i pe procesatorii de alimente.

Valoarea alimentar` a unui aliment este dat` deanumite func]ii pe care acesta le \ndepline[te [i anume:

• Func]ia primar` a alimentului dat` de nutrien]i [ide efectul lor \n organism;

• Func]ia secundar`, cu referire la propriet`]ilesenzoriale (arom`, gust, miros, structur`);

• Func]ia ter]iar`, nou introdus`, func]iamodulatoare a unor factori alimentari implica]idirect sau indirect \n prevenirea bolilor legate destilul de via]`.

Factorii care au func]ie ter]iar` se numesc factorialimentari func]ionali fiziologic, iar alimentele care \icon]in se numesc alimente func]ionale (alimente cuefecte benefice asupra s`n`t`]ii, performan]elor fizicesau st`rii psihice).

Printre preocup`rile actuale ale industrieialimentare romåne[ti \n producerea de alimente speciale,se num`r`: alimente cu con]inut ridicat de fibre (ex.inulina), produse tartinabile cu con]inut de Omega 3 si 6,produse care livreaz` cåteva por]ii de legume [i fructe\ntr-un format dat, probiotice, alimente pentru copiipre[colari, alimente care regleaz` func]iilegastrointestinale, alimente pentru cei cu o u[oar`hipercolesterolemie, alimente pentru cei ce se preocup`de nivelul glucozei \n sånge, premixuri care m`rescaportul de vitamine [i minerale, alimente f`r` gr`simi,alimente pentru diabetici, alimente f`r` sare.

Conexiunea dintre s`n`tate [i alimente este[i o consecin]` a abunden]ei alimentare [i a cre[teriisperan]ei de via]`. |n acest sens, un loc important \locup` alimentele func]ionale. Fibrele alimentare,vitaminele, s`rurile minerale, antioxidan]ii sunt cåtevadintre componentele func]ionale utilizate \n ob]inereaunor noi sortimente de produse alimentare.

Pe plan european exist` o pia]` \n cre[tere aalimentelor specifice, func]ionale, iar acest lucru trebuies` preocupe [i industria alimentar` romåneasc` \n viitor.

Este prev`zut ca acest tip de ni[` de pia]` s` seextind` substan]ial \n urm`toarea perioad`, \ntr-o pia]`care s` cuprind` o gam` mai larg` de produsealimentare noi, destinate men]inerii s`n`t`]ii, fapt careva \ncuraja \n viitor fabricarea alimentelor func]ionale [i\n ]ara noastr` \ntr-un num`r mai ridicat.

TTeemmaattiiccaa ddee cceerrcceettaarree::

• Estimarea costurilor realizate pentru revenirea lastarea de s`n`tate [i prevenirea unor boli prinalimenta]ie;

• Adaptarea legisla]iei \n domeniul alimenta]iei \nfunc]ie de ultimele cercet`ri \n domeniu;

• Promovarea alimenta]iei corecte pentru toategrupele de consumatori;

• Realizarea de studii privind influen]a alimenta]iei[i a comportamentului alimentar asupra st`rii des`n`tate;

• Influen]a tehnologiilor asupra con]inutului decompu[i nutritivi din alimente [i asuprabiodisponibilit`]ii acestora;

• Dezvoltarea op]iunilor terapeutice prinalimenta]ie \n cazul alergiilor alimentare [i abolilor cauzate de alimenta]ie;

• Alimente func]ionale pentru men]inerea st`rii des`n`tate a oamenilor [i prevenirea \mboln`virilor;

• Influen]a dietei asupra procesului de \mb`trånire;• Bazele domeniilor strategice de cercetare \nalimenta]ie [i s`n`tate;

• Descoperirea [i validarea biomarkerilor(epidemiologie/biologia sistemelor)

• Influen]a alimenta]iei asupra cre[terii [idezvolt`rii mentale a copiilor;

• Studii privind influen]a alimenta]iei asupraimunit`]ii [i performan]ei mentale.

AAlliimmeennttaa]]iiee [[ii ccoonnssuummaattoorr

Viziunea Platformei Na]ionale “Food for Life”este aceea de a cunoa[te [i \n]elege mai profundmodul de alegere al alimentelor de c`tre consumatori,de a stimula selectarea alimentelor s`n`toase (a facedin alegerea alimentelor s`n`toase o alegere u[oar`)[i de a cre[te \ncrederea \n industria alimentar`romåneasc`.

Consumatorii ocup` un rol central \n cadrulPlatformei Na]ionale “Food for Life”, iar intereseleacestora trebuie s` se reflecte \n toate tematicile decercetare propuse de viziunea Platformei.

Produsele alimentare ofer` consumatorilorpl`cerea de a tr`i, iar dac` acestea se consum` \ncantit`]i [i propor]ii corespunz`toare, au o contribu]ie


eviden]` 474.848 bolnavi \n 2005 [i 511.899 bolnavi \n2006) (2).

Pån` nu demult, obezitatea \n Romånia nuconstituia o problem`. |n prezent, num`rulsupraponderalilor [i a persoanelor cu obezitate este \ncre[tere. Alarmant` este \ns` extinderea acestei boli \nråndul copiilor, fiind \n mare parte pus` pe seamaintoleran]ei la glucoz` [i a diabetului de tip 2, dar [i aalimenta]iei necorespunz`toare.

Bolile aparatului digestiv se num`r` printreprincipalele cauze ale morbidit`]ii [i reprezint` [i al 5-leafactor ce cauzeaz` mortalitatea \n ]ara noastr` (65,8deceda]i la 100.000 locuitori/2006/2).

Toate aceste probleme de s`n`tate constituiepreocup`ri majore ale autorit`]ilor responsabile deelaborarea [i implementarea politicilor [i programelorprivind s`n`tatea \n ]ara noastr`. Propor]ia ridicat` acheltuielilor publice pentru asigurarea calit`]ii vie]iipacien]ilor cu boli cronice, solicit` o concentrare maiaccentuat` \n viitor asupra metodelor de preven]ie.

Pån` \n anii trecu]i nu au existat programe desupraveghere [i preventie a tuturor bolilor cronice, prinadoptarea unei alimenta]ii corespunz`toare [i a unui stilde via]` s`n`tos, ale c`ror costuri ar fi fost mult maisc`zute \n compara]ie cu activit`]ile \ntreprinse pentrutratarea acestor boli.

Limitarea cre[terilor rapide \nregistrate \n apari]iaamintitelor boli cronice, reprezint` un factor major al st`riipublice de s`n`tate. Dietele necorespunz`toare,inactivitatea fizic` [i fumatul, sunt factori de riscconfirma]i ai bolilor cronice. Prevenirea \mboln`virilor \nråndul popula]iei prin reducerea, spre exemplu, acolesterolului [i a tensiunii arteriale, poate reduceconsiderabil [i costurile pentru s`n`tate.

Aici trebuie s` intervin` industria alimentar` care,prin produsele oferite pie]ei, s` ajute la prevenireaapari]iei bolilor legate de nutri]ie. Studii efectuate deOrganiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii au ar`tat c` aproximativ80% din cazurile de boli coronariene [i pån` la 90% dincazurile de diabet tip 2 ar putea fi evitate printr-o diet`s`n`toas`, men]inerea unei greut`]i corporale normale[i prin practicarea exerci]iilor fizice \n mod regulat.(1)

|n prezent, pe pia]a autohton`, num`rul produseloralimentare fabricate \n Romånia, necesare \n prevenireabolilor cronice netransmisibile (diabet, obezitate, bolicardivasculare etc.) este, \nc`, destul de mic [i se simtestringent nevoia ca acest num`r s` creasc`.

Astfel, abordarea s`n`t`]ii populatiei printr-opreven]ie primar` este considerat` a fi cel mai eficient, la\ndemån` [i durabil mod de ac]iune, concentrat pe acestsegment de boli.

BBoollii ccaauuzzaattee ddee aalliimmeennttaa]]iiee:: oo ppoovvaarr`̀ppeennttrruu ss`̀nn`̀ttaatteeaa ppooppuullaa]]iieeii

Bolile cronice cauzate de o alimenta]ienecorespunz`toare au cunoscut o cre[tere alarmant` \nultimii ani \n ]ara noastr`.

Printre acestea se num`r`: diabetul de tip 2, bolilecardiovasculare, obezitatea, unele tipuri de cancer, etc.

Sindromul metabolic se identific` \ntr-un procent decca 20% din popula]ia Romåniei. |n prezent sunt\nregistrate aproximativ 600.000 de persoane cu diabetzaharat, dar se presupune c` num`rul real al acestora arfi de aproximativ 1.000.000 persoane (5% din popula]ie).

A crescut considerabil [i num`rul popula]ieisupraponderale (IMC 26-30) [i al persoanelor cu obezitate(IMC>30), aceste cazuri reprezentånd cca. 55% dinpopula]ia ]`rii. Cre[te alarmant num`rul copiilorsupraponderali sau obezi (2).

PPaarrtteenneerriiaattuull ccuu aallttee ddoommeenniiiiiimmppoorrttaannttee ddee cceerrcceettaarree

|n ]ara noastr`, ca de altfel [i \n alte ]`ri, se simtenevoia de a se dezvolta politici [i programe de alimenta]ie[i de nutri]ie care s` protejeze [i s` promoveze s`n`tateacet`]enilor, s` reduc` inciden]a bolilor legate dealimenta]ie, contribuind astfel la dezvoltarea social` [ieconomic` a societ`]ii, dar [i la creearea unui mediuambiant durabil.

Abordarea multidisciplinar`, incluzånd: agricultura,mediul, industria alimentar`, s`n`tatea, transportul,comercializarea, publicitatea, este imperios necesar`pentru a facilita ca politicile [i programele privindalimenta]ia [i nutri]ia \n ]ara noastr` s` ocupe locul pecare-l merit` pe agenda Guvernului [i a ministerelor deresort.

|n aceste condi]ii, obiectivul acestor politici esteacela de a dezvolta procese [i tehnologii care s` acopere\ntregul lan] alimentar (“from farm to fork”) [i de ar`spunde cerin]elor specifice tot mai exigente aleconsumatorilor (“from fork to farm”), prin solu]ii [iconcepte [tiin]ifice conforme unei agriculturi durabile [iasigur`rii securit`]ii [i siguran]ei alimentare.

Rezultatul implement`rii acestor politici alimentarear fi o stare de s`n`tate \mbun`t`]it` a popula]iei, iaracest lucru ar contribui la reducerea cheltuielilor alocatepentru s`n`tate, precum [i la existen]a unui segment maimare al popula]iei active. Pe de alt` parte, industriaprocesatoare va contribui la cre[terea [i diversificareasortimental` a produselor alimentare destinate preveniriiinciden]ei bolilor cronice netransmisibile, ceea ce vaconduce la valoare adaugat`, profit [i cre[tere acompetitivit`]ii industriei alimentare romåne[ti.

Viziune 2020

1133

mai mult, cu atåt \nva]` mai mult despre noi nevoi pe care\nainte nu le avea. Dup` cercet`ri \ndelungate, evaluareanutri]ional` a nevoilor unui organism la momentul actualeste \n medie de 2000 kcal/persoan`/zi. |n dinamicaactual`, s-ar putea ca peste 10 ani s` se ajung` la o cutotul alt` evaluare.

Este nevoie s` se elaboreze programe de cercetarecu scopul de a:

• Cunoa[te [i \n]elege percep]ia consumatoruluilegat` de alimente, \n special acolo unde semanifest` diferen]e de opinii \ntre consumatori [ispeciali[ti care pot conduce la lipsa de \ncrederea consumatorilor \n produsele alimentare;

• Urm`ri procesul de alegere a alimentelor de c`treconsumatori [i a sublinia fenomenele funda -mentale care au loc;

• Studia procesul de schimbare comportamental` aconsumatorului [i factorii cheie care ac]ioneaz`,faciliteaz` [i conduc la o astfel de schimbare, \ntr-o direc]ie mai s`n`toas` [i durabil`;

• Cunoa[te valorile fundamentale ale alimentelor,cultura [i obiceiurile alimentare ale consuma -torilor din diferite regiuni ale ]`rii, cu diversitatea[i dinamica lor.

Consumatorul are acum posibilitatea s` aleag`

alimentele dorite dintr-o multitudine de produse oferitede pia]a romåneasc`.

Elementele de baz` care trebuie s` fie luate \nconsiderare, referitoare la acest subiect sunt:

• Priorit`]ile consumatorului legate de alegereadintre diferitele beneficii oferite de alimente cumar fi: gustul, u[urin]a folosirii acestora (ex. gatapreparate), beneficii asupra s`n`t`]ii, pre]ul,precum [i dinamica \n ce prive[te cerin]eleviitoare ale consumatorului;Analizarea atent` a grupurilor ]int` specifice deconsumatori cum ar fi: copiii, b`trånii, grupurileetnice, persoane cu dizabilit`]i, \mpreun` cumetodele [i instrumentele de interven]ie potriviteacestor grupuri;• Strategii de comunicare c`tre consumator ainforma]iilor care se refer` la beneficiile, riscurile,siguran]a [i s`n`tatea, originea alimentelor,necesare \n alegerea alimentar`;

• Strategii de interven]ie bazate pe informa]ii \nceea ce prive[te schimb`rile comportamentaleale consumatorilor \n alegerea alimentelor mais`n`toase ;

• Strategii eficiente de comunicare c`treconsumator pentru promovarea alegeriialimentelor destinate grupurilor ]int` specifice (ex.copii, consumatori mai pu]in instruiti, b`trånii);dezvoltarea unor programe de marketing;

• Scheme de informare [i etichetare a produseloralimentare pentru a \mbun`t`]i percep]iaconsumatorului cu privire la alegerea alimentelor;

• Programe eficiente de educare [colar` pentru ase \mbun`t`]i cuno[tin]ele privind rela]ia dintrealiment, alimenta]ie [i s`n`tate;

• |ncrederea consumatorului \n originea produsului[i \n tehnologia de procesare a acestuia, precum[i dezvoltarea unei baze [tiin]ifice care s` sprijineacest lucru;

• Preferin]ele, atitudinea, percep]ia [icomportamentul consumatorului fa]` de noiletehnologii (ex. nanotehnologii), metode deproduc]ie specifice (ex. bun`starea animalelor,produc]ia ecologic` [i durabil`), precum [i diferiteregimuri alimentare (ex. regim vegetarian,dietetic, tradi]ii religioase etc)

Prin promovarea conceptului de “preferin]`na]ional`”, se va avea \n vedere educarea consumatorului\n vederea achizi]ion`rii de produse agroalimentarena]ionale, p`str`rii tradi]iilor culinare, men]ineriispecificit`]ii autohtone [i a obiceiurilor s`n`toase deconsum.


major` asupra s`n`t`]ii, st`rii de bine, de confort [iasupra unei \mb`tråniri s`n`toase a cet`]enilor.

|ncrederea consumatorilor \n alimente este extremde important` pentru industria procesatoare [i estelegat` de siguran]a alimentar`, oferta de produse de pepia]` [i noile tehnologii de produc]ie. Procesatorii romåni,prin alimentele oferite, se str`duiesc s` men]in`segmentul de pia]` cucerit [i de asemenea, s`cucereasc` [i altele noi, \ntr-o concuren]` acerb` cu al]iprocesatori autohtoni, dar [i cu produsele din importaflate din abunden]`pe pia]a romåneasc`.

Puterea de \n]elegere a consumatoruluireferitoare la calitatea alimentelor, poate s` difere \n modconsiderabil de cele mai multe ori de cea a speciali[tilor\n domeniu, ca urmare a lipsei de informa]ie [i de educarea acestora \n ceea ce prive[te alimenta]ia. Un consumatorneavizat selecteaz` produsele \n primul rånd dup` cåt deatr`g`toare sunt, f`r` a se gåndi la calit`]ile nutritive pecare acestea le posed`.

Dac` este ignorat`, aceast` discrepan]` \ntre p`reripoate duce la lipsa de percep]ie, ne\n]elegere [i lipsa de\ncredere \n produsele alimentare. Aici intervinePlatforma tehnologic` „Food for Life” care are [i rolul dea \nt`ri comunicarea eficient` a informa]iilor \ntre membriis`i [i societate, pentru a fi posibil` realizarea schimb`rilorcomportamentale [i de atitudine privind alimenta]ia [ialimentele.

Pentru a se \mbun`t`]i starea de s`n`tate apopula]iei, este nevoie de o educare a consumatorului \nsensul alegerii unor obiceiuri alimentare s`n`toase,proprii fiec`rui grup de consumatori, inclusiv popula]iilorconlocuitoare (etnice, imigran]i) [i grupurilor de risc (copii,batråni, femei gravide, persoane cu dizabilit`]i, bolnavicronici).

Industria alimentar` romåneasc` produce alimente,\n primul rånd, pentru popula]ia autohton`, ]inånd contde obiceiurile [i tradi]iile culinare romåne[ti, deoareceeste bine cunoscut faptul c` pia]a este puternicinfluen]at` de consumator, el fiind judec`torul suprem alei. Unele unit`]i procesatoare romåne[ti export` produsealimentare, reu[ind chiar performan]a ca, produsele lors` intre pe pia]a Uniunii Europene.

Mul]i dintre procesatorii romåni induc o educa]iealimentar` consumatorului utilizånd diferite metode:campanii educa]ionale \n mass media, activit`]i deinformare duse al`turi de medici, promovarea produselor\n centrele proprii de vånzare, publicarea informa]iilor pepagini de web, \n articole publicate \n reviste cu tematic`specific`, bro[uri, cataloage, afi[e, prospecte, degust`ri,demonstra]ii practice [i teoretice la tårguri [i expozi]ii,instrumente electronice de informare (CD, DVD, etc.),etichetarea produselor etc.

|n]elegerea [i aprecierea diferitelor culturi [i

obiceiuri alimentare ale tuturor grupurilor men]ionate, depe \ntreg cuprinsul ]`rii, precum [i a factorilor ce ]in destilul de via]` al acestor grupuri, pot conduce ladiversificarea sortimental` a produc]iei [i cre[tereaeficientiz`rii industriei alimentare romåne[ti. Aceastatrebuie s` produc` alimente cerute de pia]`, potrivit uneidiversit`]i socio-culturale din ce \n ce mai pregnant`\nregistrat` la nivelul ]`rii noastre.

Domeniul “Alimenta]ie [i consumator” \[i propunes` dezvolte fundamental capacitatea de \n]elegere acomport`rii consumatorului \n alegerea alimentelor [iinclude progresele f`cute \n nutri]ie, calitatea alimentar`[i tehnologiile de fabricare a produselor alimentare.

Schimb`rile rapide care au loc \n structura [iautoritatea guvernamental`, \n economia global`, \nstructura sectorului agricol [i a industriilor alimentarelocale [i globale, precum [i globalizarea [i liberalizareacomer]ului, conduc la schimb`ri rapide [i \n nevoile [icerin]ele consumatorilor privind calitatea [i siguran]aalimentelor, securitatea alimentar`, nutri]ie, legisla]ie [icontrol. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apari]ia unor noicuno[tinte despre aliment-alimenta]ie rezultate dincercet`rile \ntreprinse, vin s` satisfac` aceste cerin]e \ntr-o m`sur` anume.

Cuno[tin]ele despre alimenta]ie schimb`comportamentul alimentar. Cu cåt o persoan` tr`ie[te

Viziune 2020

1155

33

suplimentare care scad competitivitatea produselorromåne[ti; de aici rezult` faptul c`, pe lång` aten]iasus]inut` privind procesarea competitiv` cu costurireduse, procesatorii de alimente vor trebui s` g`seasc`,de asemenea [i cìle prin care s` adauge valoareproduselor lor.

Poten]ialul agroalimentar \nsemnat de care dispune]ara noastr` va trebui s` aib` un rol cheie \n dezvoltareacontinu` a sectorului de procesare a alimentelor. Estenecesar \ns` ca acest poten]ial s` fie exploatatcorespunz`tor [i eficient pentru a ob]ine rezultatelescontate.

|n]elegerea conceptului “calitate alimentar`” \nRomånia s-a schimbat radical \n ultimii ani. De lasemnifica]ia de baz`, trecånd prin uniformitate, siguran]àlimentar` [i pån` la mod de produc]ie, alimentele suntacum din ce \n ce mai mult asociate cu pl`cerea,s`n`tatea [i o anticipat` stare de bine. Schimb`rilepetrecute \n societate [i \n structura demografic` apopula]iei (implicarea femeilor \n munci dificile, familii maimici, emigrarea tinerilor, \mb`trånirea popula]iei), au avutun impact semnificativ asupra modurilor \n care estepreparat` hrana [i a locului \n care este consumat`.

Fa]` de importan]a efectelor alimentelor asupras`n`t`]ii, gguussttuull r`måne un factor esen]ial \n satisfacereapreferin]elor consumatorilor [i \n asigurarea vånz`rilor \nmod regulat. Gustul alimentelor reprezint` interac]iuneadintre arom` [i textur`. Aceea[i arom` poate da gusturidiferite dac` textura difer`. Procesatorii cunosc faptul c`gustul unui aliment este cheia succesului. Dar chiar [iacum, defini]ia gustului nu este suficient de precis`.Aceasta implic` \n continuare ample cercet`ri pentru a\ncerca s` se indentifice gusturi, combina]iile [iasocia]iile lor [i, desigur, pe cei care le apreciaz`. Gustuleste dat [i de tradi]ii, obiceiuri [i chiar de clim`.

Mai mult, gustul este cel care \nlesne[te consumulproduselor alimentare s`n`toase. U[urin]a de a-l utilizaeste un alt factor previzibil care joac` un rol important.(produs gata preparat sau u[or de preparat).

Obiceiul de a månca “\n mi[care”, propriu uneivie]i trepidante, specific` secolului actual, un ambalaj alalimentelor pentru copii [i b`tråni u[or de deschis [i alteexemple de astfel de cereri ale consumatorilor care crescpl`cerea de a månca, \ntregesc propriet`]ile unui aliment.{i \n ]ara noastr`, \n ultimii ani, \n special \n marile ora[e,a devenit tot mai pregnant obiceiul ca alimentele s` fieconsumate mai mult \n afara casei, \n cantine, localuri defast food, restaurante sau prin servicii de catering. Cutoate acestea, \n mediul rural [i \n ora[ele mai mici secontinu` tradi]ia meselor luate \n familie, iar måncareaeste pregatit` \n cas`.

Schimb`rile \n obiceiurile alimentare, \mpreun` cuo cerere imperativ` de alimente \mbun`t`]ite calitativ,

creeaz` pentru produc`torii primari oportunit`]i de aadauga valoare produsului lor, iar pentru cei din industriaprocesatoare de a stimula inovarea \n sensul dezvolt`riide alimente noi [i personalizate.

Diversitatea va fi de cea mai mare importan]`(elementul cheie) pentru crearea de produse alimentarenoi. Sunt necesare investi]ii crescute \n cercetare-dezvoltare, pentru a realiza echipamente tehnologice noide proces, linii de procesare moderne, sisteme noi deambalare care s` men]in` calitatea alimentelor.

Pia]a produselor alimentare \n Romånia s-adiversificat foarte mult \n special dup` anul 2000,datorit` importurilor masive de alimente, dar [i prin\nfiin]area unor noi unit`]i de produc]ie, de alimenta]iepublic`, apar]inånd unor patroni strìni. Alimentele gen“fast food” au cucerit un segment de pia]` nu lipsit deimportan]`, printre consumatorii dornici de acest tip dealimenta]ie num`råndu-se, din nefericire, mul]i copii [iadolescen]i.

Pentru a ne p`stra propria cultur` alimentar` \nfa]a avalan[ei de produse strìne obiceiurilor alimentareromåne[ti, trebuie continuat` [i sprijinit` fabricareaproduselor tradi]ionale, ob]inute prin metode tradi]ionale,dar [i a produselor industriale care conserv` principalelecaracteristici ale produselor tradi]ionale, precum [i\mbog`]irea gamei sortimentale a acestora prin inovare.

Noile produse care vor ap`rea pe pia]` in viitor, voravea \n compozi]ie noi ingrediente [i vor fi ob]inute prindiverse procedee. Ingredientele noi (naturale) trebuie s`fie produse prin tehnologii de procesare neinvazive sauprin scheme noi de bioprocesare (biotehnologii). Noiletexturi [i structuri ale alimentelor vor fi ob]inute ca oconsecin]` a progreselor \nregistrate \n micro- [inanotehnologii. O provocare pentru industria alimentar`peste 1 sau 2 decenii va fi modul \n care aceasta vaputea furniza consumatorului tipul de aliment pe care \ldore[te, la timpul [i la locul potrivit.

Procesele inovative, produsele cu valoareadaugat`, noile concepte referitoare la marketing, noilemoduri de vånzare a produselor [i noile cì ale lan]uluide produc]ie [i distribu]ie de a coopera \n crearea de

Viziune 2020Platforma Tehnologic` Na]ional` Food For Life


• Selec]ia alimentelor de c`tre consumator \ncuno[tin]` de cauz`, pentru o diet` s`n`toas` [istimularea unui consum corespunz`tor dealimente. Aceasta ar putea include informa]iiprivind dezvoltarea personalizat`, calitateaproduselor, s`n`tatea consumatorilor [i previziuniasupra tendin]elor viitoare la nivel global [ina]ional.

• Proiectarea [i validarea unor noi cì decomunicare eficiente [i informa]ii ]int` asupradietelor s`n`toase ale diferitelor grupuri depopula]ie care au nevoi de informa]ie diferite (\nfunc]ie de instruire, vårst` etc), inclusivminorit`]ile;

• Alc`tuirea unor scheme care s` grupezeobiceiurile alimentare ale minorit`]ilor [iimigran]ilor din Romånia, pentru a fi exploatateeficient ;

• Analiza rolului pre]ului alimentului \n raport cubeneficiile nutri]ionale [i modul \n care acestadifer` \ntre grupuri ]int` specifice de consumatori(ex. consumatori cu venituri sc`zute);

• Dezvoltarea de produse alimentare sub controlulconsumatorului; modele [i tehnici pentrutransformarea informa]iilor de la consumator \nspecifica]ii de produs senzoriale [i non senzoriale;

• Cunoa[terea factorilor determinan]i aiacceptabilit`]ii consumatorului \n ce prive[tetehnologiile alimentare [i modul \n care acesteadifer` \n legatur` cu beneficiile individuale aduse.Noile tehnologii r`spund cerin]elor [i necesit`]ilorconsumatorilor legate de s`n`tate? Care este ceamai bun` strategie a industriei alimentare de aadopta folosirea tehnologiei aplicate la inovareaproduselor ?

• Promovarea sistemului de identificare aobiectivelor de cercetare prin comand` social` -cerin]` a consumatorilor.

CCaalliittaattee [[ii pprroocceessaarree aaaalliimmeenntteelloorr

Viziunea Platformei Na]ionale “Food for Life” \nacest domeniu este aceea c`, noile tehnologii deprocesare a alimentelor trebuie s` se adresezecerin]elor consumatorului, prin ob]inerea de produsenoi sau \mbun`t`]ite, de calitate superioar`, cuatribute senzoriale atractive [i u[or de consumatcare vor contribui la s`n`tatea [i starea de bine aconsumatorilor [i, implicit, vor cre[te competitivitateaindustriei alimentare.

|n urm`torii ani, vor fi necesare investi]ii tot mai mari\n domeniul cercetare-dezvoltare, pentru a consolidapozi]ia industriei alimentare pe pia]a intern`, a-i creaposibilitatea de a p`trunde din ce \n ce mai curajos pepia]a european` [i de a oferi cåt mai multe locuri demunc`.

|n ceea ce prive[te alimentul, se a[teapt` ca acestas` fie din ce \n ce mai complex [i conectat la toateaspectele care influen]eaz` organismul uman de-a lungulvie]ii.

Tendin]a industriei procesatoare romåne[ti esteaceea de a ob]ine alimente prelucrate mai simplu, cutehnologii mai blånde, \n vederea protej`rii compu[ilornutritivi con]inu]i \n materiile prime [i reducerea cantit`]iide aditivi utilizate sau chiar eliminarea acestora.

Oricare ar fi pia]a, cånd cerin]ele consumatorilorsunt satisf`cute, competi]ia [i evolu]ia spontan` anevoilor societ`]ii conduc la segmentarea pie]ei. Calitateava domina cantitatea.

Calitatea total` pe \ntreg lan]ul alimentar, poate fiasigurat` pe 3 nivele intermediare:

• asigurarea protec]iei mediului, legisla]ie [i control;• asigurarea [i satisfacerea cerin]elorconsumatorilor;

• know-how.Cercetarea \n domeniul alimentar trebuie s` ia \n

considerare cele 3 nivele mai sus men]ionate [i s`contribuie la dezvoltarea lor.

|n industria alimentar` exist` practic 3 pa[i careconduc la o calitate corespunz`toare:

• calitatea produc`torilor [i a produselor alimentare;• existen]a procedurilor de asigurare a calit`]ii lanivel na]ional;

• calitatea legisla]iei.Calitatea produselor alimentare este alcatuit`, \n

general, din: calitatea senzorial`, igienic`, tehnologic`,nutri]ional`, etic`, calitatea serviciilor [i calitateamediului.

DDoommeenniiuull ““CCaalliittaattee [[ii pprroocceessaarree aa aalliimmeenntteelloorr””aarree ddoouu`̀ ssccooppuurrii::

• de a cre[te calitatea produselor alimentareromåne[ti astfel \ncåt acestea s` devin` tot mai atractivepentru consumatori (din punct de vedere senzorial,nutri]ional, igienic, al pre]ului), ]inånd cont de pia]aconcuren]ial` existent`, \n care cantitatea produseloralimentare importate este din ce \n ce mai mare; aceastava conduce la stimularea cre[terii interne a pie]ei cu toatebeneficiile ce decurg de aici pentru to]i cei implica]i;

• de a fabrica produse alimentare noi, de calitatesuperioar`, dar [i convenabile ca pre]. Atåt calitateamateriei prime, cåt [i pre]ul acesteia se reflect` \ncalitatea [i pre]ul produsului finit. Pe pia]a romåneasc`,de multe ori materia prim` este importat`, iar cheltuielilede transport [i logistic` necesare, conduc la costuri

1177

44

vechea rela]ie tradi]ional`, bazat` pe \ncrederea dintreprocesatorii, distribuitorii [i consumatorii de alimente,este tot mai greu de realizat, implementarea [irespectarea reglement`rilor europene privind siguran]aalimentelor a devenit imperativ`.

Anumite evenimente grave petrecute \n anii trecu]i\n domeniul alimenta]iei, urmare a distribuirii [iconsum`rii unor alimente contaminate, dùn`toares`n`t`]ii (ex. criza “vacii nebune”, contaminarea cudioxin`, gripa aviar`), au determinat adoptarea, la nivelulUniunii Europene, de reglement`ri noi [i stricte, menite s`previn` apari]ia unor astfel de incidente precum [i aconsecin]elor lor, deosebit de grave.

Interesul fa]` de siguran]a alimentar` a devenit totmai ridicat, \ntrucåt apari]ia unei noi crize cauzat` deproducerea [i comercializarea unor alimente nesigurepentru consum, ar avea \n prezent consecin]edezastruoase pentru to]i cei implica]i.

Procesarea alimentelor este acum o industrieglobal` [i de aceea, consecin]ele unei eventualecontamin`ri a acestora ar putea fi larg raspåndite,cauzånd astfel, probleme de s`n`tate consumatorilor [ideteriorarea credibilit`]ii procesatorilor, a celor careelaboreaz` regulamentele privind igiena [i siguran]aalimentar`, dar [i a celor care controleaz` aplicarea [irespectarea acestor regulamente.

Din acest motiv, problematica siguran]ei alimentarea fost [i este \ntr-o form` sau alta \n aten]ia autorit`]ilor,a institu]iilor responsabile, a organismelor de certificare,

precum [i \n aten]ia procesatorilor [i comercian]ilor dealimente.

Incidentele [i momentele de criz` suntdeterminate, \n general de contaminarea (micro)biologic`(ex. Campylobacter, Listeria, BSE etc), chimic` (ex.pesticide, medicamente de uz veterinar etc.), fizic` [i dealergeni.

Crizele care se pot declan[a, pe aceast` tem`, potfi asociate [i cu bolile animalelor (sunt incluse [i p`s`rile)care \ns`, nu au o legatur` direct` cu siguran]aalimentar` (ex. influen]a gripei aviare etc.).

|n ]ara noastr` se fac eforturi vizibile pentru caregulamentele europene cu privire la siguran]aalimentelor s` fie respectate de c`tre to]i factoriiimplica]i, pentru a se evita apari]ia vreunui evenimentnedorit.

CCoonnssuummaattoorriiii ddoorreesscc aalliimmeennttee nnaattuurraallee,, nnuuttrriittiivvee,,ffuunncc]]iioonnaallee ccaarree ssuunntt iinnccoonntteessttaabbiill ssiigguurree..

Problema care se ridic` const` \n aceea c` cele maimulte tehnologii de procesare [i conservare folosite \nprezent, cauzeaz` pierderea substan]ial` a valoriinutri]ionale a alimentelor [i a ceea ce consumatorulnume[te “natural”. Introducerea pe pia]` a tehnologiilorde procesare alternative sau a alimentelor noi, necesit`studii [i dezbateri asupra consecin]elor posibile \n cadrulsistemului alimentar. |n momentul actual, un num`rdestul de mic de produse alimentare poate devenicorespunz`tor cererii consumatorilor care doresc maimulte produse proaspete, naturale, gata preparate sauu[or de preparat; \n acest caz \ns`, riscul de alterare alunor astfel de alimente, ar putea cre[te.

Cele mai multe dintre tehnologiile noi de procesare\[i propun s` furnizeze alimente sigure, cu men]inereabeneficiilor nutritive ale materiilor prime folosite. Acestlucru este \n avantajul consumatorului [i de aceea,industria alimentar` trebuie s` exploateze complet noile

1199


produse avånd ca ]int` nevoile consumatorilor, trebuie sàsigure faptul c`, \ntotdeauna consumatorului \i suntfurnizate produse sigure, cu caracteristicile senzorialecerute, cu un mod simplu [i comod de utilizare, dar [i unpre] acceptabil.

Tehnologia modern` poate face o diferen]ìmportant` \n cre[terea accesibilit`]ii alimentelor, atåt \nce prive[te existen]a acestora pe pia]`, cåt [i \n pre]ul lor.

TTeemmaattiiccaa ddee cceerrcceettaarree

11.. CCaalliittaattee sseennzzoorriiaall`̀• Tehnologii de reducere drastic` a zah`rului,s`rii [i gr`similor din alimente f`r`compromiterea propriet`]ilor senzoriale;

• Cunoa[terea dinamicii percep]iei senzorialede la receptor la creier, incluzåndinterac]iunile \ncruci[ate de sim]uri,eliberarea aromei [i dezorganizarea structurii;

• Tehnologii pentru noi produse [i conceptealimentare, cu caracteristici senzorialeatractive pentru grupuri specifice, cum ar ficopiii [i b`trånii;

• Tehnologii de creare de texturi noi [i pl`cuteale alimentelor bazate pe conceptul destructur` dinamic` [i dezorganizat`.

• Cercet`ri fundamentale privind aromealimentare, structuri, asocia]ii [i combina]iiale componentelor alimentelor, precum [i\n]elegerea proceselor biochimice care au loc\n timpul proces`rii alimentelor.

22.. PPrroocceessaarree• Tehnologii de procesare avånd \n vederereducerea la minimum a produselorsecundare [i a de[eurilor;

• Metode analitice rapide on-line de m`surarea propriet`]ilor tehnologice ale materiilorprime;

• Tehnici de procesare competitiv` cu pre]urisc`zute.

• Adaptarea [i promovarea tehnologiilor [i aproduselor alimentare na]ionale (func]ie detradi]ie [i cultur`); promovarea prin inovare aproduselor tradi]ionale;

• Tehnologii pentru sisteme de ambalareflexibile [i sisteme de ambalare active,inteligente [i u[or de utilizat;

• Produc]ie integrat` [i proiectare de proces;• Tehnologii pentru sisteme de procesareflexibile, miniaturizate pentru a face fa]`cererilor personale, ca [i sistemelor deprocesare igienic` [i minimal` pentru calitateoptim`;

• Valorificarea complex` a resurselor agricole[i neagricole, inclusiv din flora spontan`, \nvederea ob]inerii de ingrediente noi, aditivialimentari naturali [i compu[i bioactivi;bioprocesare [i tehnologii de separare\mbun`t`]ite;

• Tehnologii de ob]inere a alimentelor minimalprocesate, u[or de manipulat [i de consumat.

SSiigguurraann]]aa aalliimmeennttaarr`̀

VViizziiuunneeaa PPllaattffoorrmmeeii NNaa]]iioonnaallee ““FFoooodd ffoorr LLiiffee””eessttee aacceeeeaa ddee aa aassiigguurraa aalliimmeennttee ssiigguurree,, \\nn ccaarreeccoonnssuummaattoorriiii ss`̀ ppooaatt`̀ aavveeaa \\nnccrreeddeerree

Odat` cu aderarea la Uniunea European`, Romåniatrebuie s` aplice [i s` respecte regulamentele europenecu privire la normele de igien` [i de siguran]` alimentar`.

Cele mai multe dintre companiile romåne[ti dinindustria alimentar` au implementat sau sunt \n curs deimplementare a sistemelor de siguran]` alimentar`, iaracest lucru va fi vital pentru existen]a [i func]ionareaacestora \n urm`toare perioad`.

Percep]ia consumatorului \n leg`tur` cu \ncrederea\n produsele alimentare s-a schimbat substan]ial \n ultimiiani [i tinde c`tre un nivel mai \nalt de con[tientizare.Consumatorii romåni au \nceput s` fie tot mai interesa]ide calitatea alimentelor, de modul \n care sunt fabricate,punåndu-[i tot mai des \ntreb`ri referitoare la igienaproduselor alimentare existente pe pia]`.

|n esen]`, luarea deciziei de a consuma un alimentse bazeaz` pe sintagma ”aliment \n care pot avea\ncredere”. Aceasta este legat` de anumite elemente:nevoi, cultur`, religie, tradi]ii, obiceiuri alimentare, marc`,produc`tor, compozi]ie, ambalaj, etc.

Conceptul de Siguran]` alimentar` estehot`råtor pentru calitatea vie]ii, pentru starea de bine[i s`n`tatea consumatorilor [i din acest motiv,continu` s` fie o preocupare major` [i o tem`principal` de discu]ie la nivelul guvernului, la nivelulindustriei agroalimentare, \n mediul academic [i lanivelul consumatorilor.

La momentul actual, cånd globalizarea proces`riialimentelor [i a pie]elor de desfacere este un fapt evident,cånd, cu sau f`r` voia noastr`, aprovizionarea cu produsealimentare se face de pe toate meridianele lumii, iar

capabile s` fie folosite on- sau off-line \n timpuldesf`[ur`rii curente a produc]iei.

Siguran]a alimentar` este totu[i garantat` nunumai prin fabricarea sigur` a produselor, ci [i prin luarea\n considerare a \ntregulului lan] alimentar. Exper]ii \nsiguran]a alimentar` au nevoie de instrumente propriipentru a lua decizii [i a dezvolta proceduri corecte care sàsigure siguran]a alimentelor de-a lungul lan]uluialimentar “from farm to fork”, dar [i trasabilitateaproduselor alimentare “from fork to farm”.

Trebuie avut` \n vedere o abordare de sisteme gen“Siguran]` prin proiectare” (Safety by design ) care sebazeaz` pe evaluarea riscului, managementului de risc[i a instrumentelor de detec]ie [i anticipare ale acestora.Aceste instrumente au la baz` evaluarea riscurilor realece pot ap`rea pe \ntregul lan] alimentar. Cunoa[terea[tiin]ific` [i tehnologic` avansat` \n aceast` direc]iedetermin` ca astfel de evalu`ri ale riscurilor s` fie foarteactuale, utile [i eficiente.

Evaluarea cantitativ` a riscului va consolida rolulagen]iilor oficiale (ex. EFSA, ANSVA) care vor aborda [iperfec]iona instrumente competitive importante (testede laborator, metodologii etc.) care, la råndul lor, vorconduce la necesitatea inov`rii [i elaborarea de noiproduse alimentare. Cercetarea \n acest domeniu va fiimportant` atåt pentru cunoa[tere, \n general, cåt [ipentru o mai bun` utilizare a acestor instrumente \ncadrul industriei alimentare.

Instrumentele [i metodelecare vor fi dezvoltate trebuie s` fieadaptate la complexitatea cu carealimentele sunt privite \n prezent;astfel, abordarea evalu`riirisc/beneficiu este mai util` decato simpl` evaluare a riscului, iaranalizarea combinat` a tuturorpericolelor, \nseamn` mai multdecåt analiza lor separat`.

Siguran]a alimenta]iei [i aproduselor alimentare, precum [i aingredientelor lor este \n prezentsus]inut` prin date [i informa]iirezultate din testele pe animale;acest mod de abordare constituie \nprezent o problem` de etic`profesional` mult discutat` [i opreocupare a consumatorilor carenu agreeaz` acest mod desolu]ionare a problemei.

Recentele descoperiri f`cute\n genetic`, sprijinite de [tiin]elematematice [i de informatic`, auavut ca rezultat dezvoltarea rapid` a

genomicii, metabolomicii [i proteomicii.Aceast` situa]ie,\mpreun` cu abordarea sistemului “siguran]` prinproiectare”, ar putea contribui \n viitor la rezolvareapreocup`rilor consumatorului pentru o reducere anum`rului de animale folosite \n experiment`ri sau chiareliminarea total`.

Aceste noi tehnologii [i aplica]ii vor servi lasatisfacerea cererilor [i a[tept`rilor societ`]ii [i deasemenea, la \mbun`t`]irea calit`]ii evalu`rii generalerisc/beneficiu.

Educarea [i comunicarea eficient` a pericolelor lacare se pot expune, vor fi necesare pentru a daconsumatorilor o explica]ie mai clar` asupra riscurilorlegate de siguran]a alimentar` [i a \ncuraja modificareacomport`rii acestora, acolo unde este nevoie.

Implementarea sistemelor de siguran]` alimentar`se va face pe produs (grup` de produse), iar noile metodede evaluare a riscului vor furniza informa]ii asupranivelului acestuia. |n func]ie de nivelul de risc, alimentelese pot clasifica \n clase de siguran]` [i vor fi etichetatecorespunz`tor.

Promovarea cercet`rii [i dezvoltarea cunoa[terii \nacest amplu domeniu constituie un obiectiv important alstrategiei siguran]ei alimentare. Aceasta va permiteindustriei alimentare s`-[i dezvolte propriile instrumentede reducere a riscului.


descoperiri stiintifice, astfel \ncat siguran]a [i beneficiilenutri]ionale ale alimentelor s` poat` fi \mbun`t`]itesemnificativ.

Validarea [i implementarea corect` a gamei detehnologii noi [i alternative sunt totu[i, necesare \n viitor.Analiza pericolelor din fluxul tehnologic trebuie s` ia \ncalcul to]i factorii intrinseci [i extrinseci care influen]eaz`contaminarea chimic` [i biologic` cunoscut` a fi asociatàlimentelor, ingredientelor sau proceselor legate dealimente. Unele descoperiri [tiin]ifice [i tehnologiceavansate, au permis o mai bun` cunoa[tere [i anticiparea comport`rii microorganismelor ap`rute \n alimente,precum [i producerea unor procese care sunt mai blånde,mai temperate. |n acest sens, o varietate de instrumentesolide, bazate pe biologia molecular` [i genomic`, st` ladispozi]ie pentru a caracteriza microorganismele [i deasemenea, pentru a oferi cì mai rapide pentru a ledepista.

Aceasta va permite cunoa[terea cauzelor\mboln`virii oamenilor care au consumat alimentecontaminate, sursa de patogeni \n alimente [i capacitateaacestora de a rezista, supravie]ui [i dezvolta \n diverse

medii. Toate aceste nout`]i vor conduce la elaborarea [iaplicarea de noi strategii de control [i eliminare apatogenilor din lan]ul alimentar.

Micro-ecologia alimentelor este ea \ns`[i undomeniu care se dezvolt` rapid la ora actual` \n lume [icare face ca folosirea tot mai accentuat` a tehnologiilormoderne, s` descrie interac]iunile [i fenomenelecomplexe care se petrec \n alimente. {tiin]a pe careaceste studii o reprezint`, va fi crucial` \n sprijinireaevalu`rii riscului [i a sarcinilor managementului de risc.

Posibilitatea cunoa[terii cauzelor care conduc lacontaminarea microbiologic` a alimentelor va permite, deasemenea, cunoa[terea evolu]iei microorganismelor \nprodus [i aceast` perspectiv` la råndul ei, va asigurainstrumentele necesare pentru a dezvolta modele deanticipare [i eliminare a cauzelor de apari]ie a bolilorprovocate de contaminarea microbiologic` a alimentelor.Aceste studii \[i propun s` ne ajute s` \n]elegem maiprofund decåt \nainte problematica legat` demicroorganisme [i interac]iunea lor. R`måne \ns`necesitatea de a dezvolta instrumente care s` permit`detectarea rapid` a patogenilor din alimente in situ,

Utilizare consumator

Lan] aprovizionare

Fabricare produs

Proiectare proces

Proiectare produs

MMaatteerrii ii pp rrii mmee

SSii gguu rraa nn]] `̀ pprr ii nn pprr ooii eecc ttaa rreeUtilizare sigur`

Distribu]ie sigur`

PPrroodduuss ssiigguurr

Proces sigur

Formulare sigur`

Figura 3 – SSiigguurraann]]`̀ pprriinn pprrooiieeccttaarree(sursa: “European Technology Platform on Food for Life – The Vision for 2020 and beyond”)

2211

55principiul dezvolt`rii durabile (protec]ia mediului), \ncondi]ii ecologice [i etice corespunz`toare.

Agricultura durabil` este o agricultur` viabil` dinpunct de vedere economic [i care r`spunde exigen]elorcererii de alimente s`n`toase, de calitate superioar` [icare garanteaz` conservarea [i reabilitarea resurselornaturale.

Produc]ia durabil` de alimente include lan]ulalimentar ca pe un \ntreg: de la produc`torii primari,procesatori, comercian]i, distribuitori, pån` laconsumatori.

Produc]ia durabil` trebuie privit` prin prismatransform`rilor ap`rute \n ultimii ani la nivel global [i \nacest sens schimbarea climei, natura [i biodiversitatea,s`n`tatea [i calitatea vie]ii, precum [i managementulresurselor naturale [i al de[eurilor, sunt domenii c`roratrebuie s` li se acorde o aten]ie deosebit` \n viitor.

Din aceasta cauz`, va fi necesar` stabilirea unorleg`turi cu alte platforme na]ionale apropiate domeniuluialimenta]iei, pentru ca reprezentan]i ai \ntregului lan]alimentar s` poat` participa la dezbateri [i ac]iunicomune legate de o produc]ie durabil` \n ]ara noastr`.

Dezvoltarea durabil`, acea dezvoltare a societ`]iicare satisface nevoile prezentului f`r` a le compromitepe cele ale genera]iilor viitoare, trebuie s` preocupe totmai intens pe cei ce elaboreaz` politicile agroalimentare\n ]ara noastr`.

|n 2007, anul ader`rii ]`rii noastre la UniuneaEuropean`, \n Romånia au fost elaborate documenteprecum: Planul Strategic de Dezvoltare al MinisteruluiAgriculturii [i Dezvolt`rii Rurale [i Strategia Na]ional` deCercetare, Dezvoltare [i Inovare a Autorit`]ii Na]ionalepentru Cercetare {tiin]ific` care traseaz` principalele

direc]ii de urmat pentru o agricultur` [i o industriealimentar` durabile.

Platforma na]ional` va accelera desf`[urareaactivit`]ilor propuse a fi \ntreprinse cu scopul de a cre[tecompetitivitatea industriei alimentare. Astfel, cercetarea[tiin]ific` din domeniul agroalimentar, prin naturaobiectului de cercetare – sol, plant`, animal, om - trebuies` ofere produse biologice de \nalt` valoare, materiiprime, tehnologii, cuno[tin]e adecvate care s` contribuiela promovarea agriculturii [i produc]iei alimentaredurabile, la cre[terea securit`]ii alimentare [i a siguran]eialimentelor, \n concordan]` cu cerin]ele generale [ispecifice ale pie]ei.

Cercet`rile \ntreprinse \n domeniulbiotehnologiei, bioingineriei vor deschide fronturi noi alecunoa[terii mecanismelor vie]ii, cu impact asupra noilorsisteme inteligente [i cognitive folosite \n modelarea,conducerea [i monitorizarea proceselor complexe carese r`sfrång asupra dezvolt`rii durabile. Obiectivelecercet`rilor vor avea \n vedere:

• crearea sinergiei necesare \ntre cre[tereaeconomica, protec]ia mediului [i condi]iile socialecorespunz`toare;

|n acest scop, factorii implica]i \n structurileplatformei sunt pe deplin angaja]i \n acest demers [i vorlucra \mpreun` pentru realizarea obiectivelor propuse.

• dezvoltarea produselor noi, gustoase [iconvenabile [i elaborarea de noi tehnologii deprocesare, a c`ror utilizare protejeaz` mai eficientmediul decåt alternativele prezentului. Acesteacuprind tehnologiile [i procesele de control alpolu`rii (ex. controlul polu`rii aerului, mana ge -men tul de[eurilor), produse [i procese care sunt

mai pu]in poluante [i carefolosesc mai pu]ine resurse,precum [i cìle de control maieficient al resurselor (furnizarearedus` a apei, tehnologii dereducere a consumului deenergie etc).

|n multe dintre acestedomenii, industria europeanòcup` primul loc \n luarea dem`suri adecvate protej`riimediului \n sensul dezvolt`riidurabile. Aplicarea [iexploatarea acestor m`suri voroferi [i pentru ]ara noastràvantaje competitive pentruproduse [i servicii, cre[tereasemnificativ` a pie]ei [iposibilit`]i pentru consolidarea

2233


TTeemmaattiiccaa ddee cceerrcceettaarree ::

• Metode de evaluare cantitativ` a riscului [imodelarea anticipat` a siguran]ei [i riscului de-alungul lan]ului alimentar, inclusiv modele deproiectare a produsului [i procesului, noi cì dedetec]ie [i impactul lan]ului frigorific \n p`strareaproduselor agroalimentare;

• Sisteme integrate de trasabilitate pe lan]ulalimentar pe baza conceptului “de la consumatorla produc`tor” pentru a asigura siguran]aprodusului [i a garanta originea acestuia;

• Sisteme de supraveghere [i monitorizareepidemiologic` \n perspectiva cercet`rii [tiin]ificeanticipate, asupra modului \n care patogeniisupravie]uiesc [i se dezvolt` \n alimente;

• Cercet`ri fundamentale privind arome alimentare,structuri, asocia]ii [i combina]ii ale compo nen te -lor alimentelor, precum [i \n]elegerea proceselorbiochimice care au loc \n timpul proces`riialimentelor;

• Microorganismele din alimente [i ecofiziologia lor;interac]iunile dintre microorganisme, interac]i u -nile gazd`-microorganism [i aliment –microorganism, patogenicitatea [i mecanismelevirulen]ei lui folosind genomica func]ional`;

• |n]elegerea mecanismelor moleculare de apari]ie[i ac]iune ale virusurilor, parazi]ilor [i patogenilor;

• Metodologii cu acurate]e \nalt`, fezabile, rapidepentru detectarea reziduurilor [i contaminan]ilor;

• Dezvoltarea [i validarea tehnologiilor alternative[i ale altor tehnologii noi de procesare;

• Dezvoltarea de metode, metodologii [i modelecelulare sau tisulare \n vederea reducerii [i/sauelimin`rii test`rii pe animale;

• Tehnologii moderne privind igiena spa]iilor dinindustria alimentar`;

• Abordarea holistic` a rela]iei dintre procesare [isiguran]a alimentar`, inclusiv elaborarea de noimetode de conservare nedistructiv` aalimentelor;

• Evaluarea risc/beneficiu [i evaluarea combinat` atuturor riscurilor chimice, biologice [i fizice \nprocesarea alimentelor;

• Evaluarea pe termen lung a poten]ialuluiteratogenic, mutagenic [i oncologic alcontaminan]ilor alimentari;

• Controlul migra]iei apei [i a barierelor pentrumicroorganisme \n alimentul ambalat;

• Elaborarea unor sisteme de control eficiente \nvederea verific`rii declara]iilor produc`torilor [i aprevenirii fraudelor alimentare.

PPrroodduucc]]iiee dduurraabbiill`̀ ddee aalliimmeennttee

Viziunea Platformei Na]ionale „Food for Life” esteaceea de a crea o sinergie mai \nsemnat` \ntrecre[terea economic`, protec]ia mediului [i condi]iilesociale corespunz`toare, pentru a \mbun`t`]i stareade bine [i bun`starea cet`]enilor Romåniei.

O agricultur` [i o industrie alimentar` durabile,constituie o adev`rat` provocare, iar acest lucru serefer` la \ntreg lan]ul alimentar.

Agricultura [i industria alimentar` din Romåniade]in un poten]ial remarcabil, ]ara noastr` ocupåndunul dintre locurile frunta[e \n Europa ca suprafa]àgricol` [i arabil`. |n acela[i timp, aproximativ 10.500de firme activeaz` \n industria alimentar` (5).

|n cadrul Platformei Na]ionale, domeniile“Produc]ia durabil` de alimente” \mpreun` cu “Siguran]aalimentar`” [i “Managementul lan]ului alimentar”, suntconsiderate factori determinan]i \n sprijinireaproblematicilor tratate \n cadrul domeniilor “Alimenta]ie [is`n`tate”, „Alimenta]ie [i consumator” [i „Calitate [iprocesare a alimentelor”.

Problema mediului cap`t` o importan]` din ce\n ce mai mare la ora actual`. Num`rul popula]iei planeteicre[te tot mai mult, ceea ce \nseamn` o cantitate maimare de alimente, dar [i o cantitate mai mare de de[euri.Aceasta va conduce la schimb`ri ale politicilor aplicate,ale legilor, conducånd la råndul lor la schimb`ri \n modulde procesare [i chiar [i la schimbarea comportamentuluialimentar [i a cerin]elor consumatorilor.

Materii prime alimentare pot fi folosite \nindustria nealimentar`, cu costuri mai mici decåt materiileprime conven]ionale, dar [i cu avantajulbiodegradabilit`]ii.

Consumatorul are nevoie de un mediu prielnic,nepoluat, de alimente s`n`toase, de ob]inerea unui venitcorespunz`tor din diferite activit`]i etc. Toate acesteaorienteaz` industria \n vederea dezvolt`rii unor activit`]inoi care s` \mbun`t`]easc` pe cåt posibil via]a oamenilor.Atåt \n interiorul industriei, cåt [i \n afara acesteia,cercetarea \ncearc` s` g`seasc` solu]ii pentru\mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii.

|n sensul protec]iei mediului sunt necesare deasemenea, noi cercet`ri privind valorificarea poten]ialului[i biodiversit`]ii florei [i faunei din ]ara noastr`, precum[i reconsiderarea valorilor na]ionale (tradi]ie, cultur`) \ndomeniul industriei alimentare.

Producerea alimentelor trebuie s` sedesf`[oare \n acord cu cerin]ele consumatorilor, pe

66 MMaannaaggeemmeennttuull llaann]]uulluuiiaalliimmeennttaarr

Viziunea Platformei Na]ionale “Food for Life”este aceea de a realiza un \nalt nivel competitiv alperforman]ei valorii lan]ului alimentar, prinimplementarea unor noi tehnologii [i practicieconomice care se adreseaz` tuturor aspectelorlegate de eficien]` economic`, marketing [i controlulmediului.

Lan]ul alimentar cuprinde to]i participan]ii [iprocesele implicate \n produc]ia alimentar`, de laproduc`torii primari, procesatori, comercian]i, pån` laconsumatori. |n]elegerea naturii complexe a domeniuluialimenta]iei se va baza pe cunoa[terea \ntregii re]ele,mai mult decåt pe lan]urile simple care o alc`tuiesc(figura 4).

Direc]iile de ac]iune ale managementului eficiental lan]ului alimentar sunt:

•• SSiigguurraann]]aa aalliimmeennttaarr`̀: cadrul legal general,managementul calit`]ii [i al riscului, trasabilitatea,protec]ia m`rcii [i responsabilitatea;

•• CCaalliittaatteeaa: senzorial` (gust, miros, aspect,structur`), igienic` (lipsa reziduurilor etc), nutritiv`(caracteristici nutri]ionale), reputa]ie, recunoa[ te -rea m`rcii [i produc]ie durabil`;

•• EEffiicciieenn]]aa: flexibilitate, oferta continu`, volummare [i pre] mic.

Aceste probleme afecteaz` “juc`torii” implica]i latoate nivelurile lan]ului alimentar. |n viitor, un obiectivimportant al industriei alimentare va fi acela de agestiona diferitele interese ale participan]ilor individualide pe pia]` \n ce prive[te activit`]ile economice, demediu, etice [i de a examina felul \n care acestea pot sìnfluen]eze cåt mai intens ob]inerea de rezultate care s`creasc` beneficiile c`tre consumatori, \n timp ce aduc,de asemenea, beneficii [i produc`torilor.

Conflictele asociate cu practicile concuren]iale,dinamica pie]ei [i legisla]ia \n vigoare, trebuie s` fierezolvate \mpreun` cu acelea care rezult` din cererilesociet`]ii [i percep]ia public`.

2255


pe mai departe a bazei de cercetare - dezvoltare.• dezvoltarea cercet`rii \n domeniul [tiin]elor socialecare vor explora modul \n care politicile [i practicileagronomice, financiare [i sociale afecteaz`sustenabilitatea lan]ului alimentar [i felul \n careactorii [i grupurile individuale iau decizii, \[iexercit` puterea [i r`spund la schimb`rileproduse. Studiile [i analizele profunde vor oferisolu]ii la diverse provoc`ri [i vor contribui laformularea corect` a teoriilor. Rezultatele ob]inutevor fi valorificate la nivel local [i na]ional.

• dezvoltarea noilor instrumente, modele [i solu]iipentru practici \mbun`t`]ite aplicate \nmanagementul lan]ului alimentar \n vederearealiz`rii unei balan]e durabile \ntre ecosistemelede protec]ie [i satisfacerea nevoilor umane,pentru a asigura faptul c` industria alimentar`continu` s` fie motorul economiei na]ionale [ipentru a avea contribu]ii \nsemnate \n ceea ceprive[te s`n`tatea [i traiul \n mediul rural.Educa]ia, instruirea [i comunicarea vor fi pivo]iiatragerii interesului factorilor decizionali care voravea un impact total asupra direc]iilor strategiceale Platformei.

• economisirea resurselor prin utilizare de tehnologii,sisteme, utilaje care s` nu fie mari consumatoarede resurse

Printre cìle de exploatat se num`r`:• Discu]ii libere pentru schimbul de vederi [i ideiasupra problemelor critice;

• Forumuri pentru oamenii de [tiin]` [i media(facilitarea interac]iunilor [i promovareaconsensului);

• Activit`]i destinate fermierilor, procesatorilor,comercian]ilor [i celor care elaboreaz` politici,precum [i formatorilor de opinie;

• Instruire [i educa]ie.

TTeemmaattiiccaa ddee cceerrcceettaarree :

• Elaborarea unor noi instrumente de modelare [iindicatori pentru procesele opera]ionale \nindustria agroalimentar`;

• Descrierea diferitelor scenarii care depind deschimb`rile mondiale de mediu, economie [isociale;

• Evaluarea, protec]ia, exploatarea [i ameliorarearesurselor naturale, \n scopul cre[terii cantitative[i calitative a produc]iei agroalimentare;

• Conservarea poten]ialului genetic al resurselornaturale autohtone [i biodiversit`]ii;

• Analiza ciclului de via]` (Life Cicle Analysis - LCA)al lan]ului alimentar pentru a elimina sau reducecantitatea de de[euri, a reduce utilizarea energiei[i apei, precum [i pentru folosirea produselorchimice adecvate [i \n mod judicios;

• Dezvoltarea tehnologiilor cu valoare adùgat`pentru a facilita inova]iile \n industriaagroalimentar` \n lan]ul alimentar (animale/carne[i peste; plante/recolte; microbiologie);

• Aplicarea tehnologiilor avansate \n agricultur`conform unei diversit`]i a sistemelor demanagement al fermei (agricultur` integrat` [iecologic`);

• Elaborarea de tehnologii de ob]inere a alimentelorecologice;

• Managementul cunoa[terii pentru a identifica [iimplica factorii interesa]i \n promovarea [i\ncurajarea dezvolt`rii durabile \n Romånia;

• Modernizarea produc]iei alimentare [i ob]inereade produse corespunz`toare principiilordezvolt`rii durabile [i securit`]ii alimentare;

• Elaborarea de tehnologii de recuperare [ireciclare ale subproduselor [i de[eurilor rezultatedin procesarea alimentelor [i recuperarea [ireciclarea ambalajelor;

• Promovarea materiilor prime alimentare(subproduse, de[euri) \n scopuri nealimentare, \nvederea protec]iei mediului;

• Promovarea de biotehnologii pentru ob]inerea decompu[i bioactivi, substan]e organice etc.;

• Elaborarea de tehnologii cu consumuri de utilit`]ireduse (energie electric`, ap`, gaze);

• Biotehnologii de igienizare a utilajelor [i spa]iilorde produc]ie;

• Diversificarea resurselor energetice;• Diminuarea efectelor climatice prin elaborarea denoi tehnologii care protejeaz` mediul;

• Promovarea cre[terii biodiversit`]ii floreispontane \n vederea valorific`rii \n industriaalimentar`.

Figura 4 - CCoommpplleexxiittaatteeaa llaann]]uulluuii aalliimmeennttaarr(sursa: “ European Technology Platform on Food for Life – The Vision for 2020 and beyond”)

77 CCoommuunniiccaarree,, iinnssttrruuiirree,, ttrraannssffeerrtteehhnnoollooggiicc

Impactul Platformei Na]ionale “Food for Life” vadepinde \ntr-o mare m`sur` de eficien]a comunic`rii [istrategiile de instruire dezvoltate [i exploatate \ncadrul implement`rii Agendei Strategice de Cercetarea Platformei. Se vor avea \n vedere strategiiledirec]ionate c`tre \mbun`t`]irea cunoa[terii [itransferul tehnologic. Platforma va sprijini cele maibune practici de comunicare [i tehnici de instruire.

Principalul obiectiv al acestei activit`]i va fireprezentat de transferul tehnologic c`tre industrie [i\ndeosebi c`tre IMM–uri. Leg`turile cu alte platforme[i re]ele trans-na]ionale vor permite ca cele mai bunepractici de comunicare, instruire [i transfer tehnologiccare se vor identifica, s` se implementeze rapid [ieficient [i \n Platforma Na]ional` “Food for Life”.

Comunicarea eficient`, instruirea [i transferultehnologic sunt elemente comune ale cercet`rii,educa]iei [i inov`rii, reprezentånd cele trei componenteale “Triunghiului Cunoa[terii” conform defini]iei date deComisia European`.

|n cadrul contextului general al acestei Platforme,comunicarea este important` \ntre domeniile sale, \ncadrul structurilor de management [i administrare [i \ntrecomunit`]ile individuale ale factorilor implica]i.

Instruirea va fi necesar` pentru a stimuladezvoltarea antreprenorial`, a cl`di \ncrederea [iexperien]a [i a crea genera]ii viitoare de cercet`tori [itehnologi bine preg`ti]i [i adaptabili la situa]ii noi.

Transferul tehnologic [i cunoa[terea suntinstrumente necesare pentru stabilirea leg`turilor \ntrerezultatele cercet`rii [i aplica]iile acestora. O leg`tur`\ntre persoane [i organiza]ii este o cerin]` pentrutransferul tehnologic de succes. Structura Platformei vaservi la facilitarea dezvolt`rii unor astfel de rela]ii.

Transferul de cunoa[tere nu este realizat numai \ndezvoltarea de procese [i produse, ci [i prin instruirea [ieducarea personalului.

Procesele sofisticate de fabricare a alimentelornecesit` un personal foarte bine preg`tit.

Decalajul existent \n prezent \ntre cercetare [iaplicarea acesteia, trebuie s` fie redus prin exploatareaprogramelor educa]ionale care \i familiarizeaz` pe tineriicercet`tori, pe noii studen]i [i pe lucr`torii din produc]iade alimente, cu cele mai recente dezvolt`ri [i tehnici.

CCoommuunniiccaarree

Pe lång` faptul c` reprezint` o cerin]` a unuimanagement eficient [i de administra]ie pentruPlatform`, comunicarea \n ambele sensuri esteimportant` pentru: optimizarea interac]iunilor dintredomeniile individuale ale acesteia, a permite factorilorimplica]i s` cå[tige maximum de beneficii din activit`]ilepermanente [i a asigura faptul c` cei care elaboreaz`politicile, formatorii de opinie [i publicul larg sunt curegularitate informa]i la zi, asupra problemelor relevanteale industriei agroalimentare. Din acest motiv, Platformava organiza seminarii [i \ntålniri regulate, va introducecele mai bune practici de comunicare [i va include \nactivit`]ile sale mediile [tiin]ifice [i \n special autorii depublica]ii din domeniu.

Este esen]ial s` se \n]eleag` faptul c`, ocomunicare dinamic` [i eficient`, depinde de proiectarea[i aplicarea ulterioar` a unor modele diferite decomunicare, \n scopul de a atrage factorii implica]i \nprocesul cunoa[terii, ]inånd cont de sensibilit`]ile [idiferitele priorit`]i ale acestora. Strategiile validate vor fiadoptate, pentru a asigura impactul optim asupramembrilor lan]ului alimentar [i publicului larg. Primul grupinclude companiile [i comercian]ii, iar cel de-al doilea,consumatorii (care se \mpart potrivit mediului din careprovin, educa]iei, vårstei [i grupului etnic) [i formatorii deopinie.

Este, de asemenea nevoie ca industria s`-[i\mbun`t`]easc` posibilit`]ile de comunicare: ex. princre[terea calit`]ii informa]iilor \ndreptate direct c`treconsumator, asiguråndu-se c` acestea se adreseaz`nevoilor [i a[tept`rilor consumatorilor.

Succesul pe termen lung al sectoruluiagroalimentar va depinde de cercet`torii [i tehnologiicapabili, instrui]i [i adaptabili implica]i.

|n acest sens, Platforma trebuie:• S` promoveze beneficiile unei cariere pe termenlung [i provocatoare \n acest sector;

• S` promoveze Romånia ca loc posibil pentrudezvoltarea unei astfel de cariere;

• S` se angajeze al`turi de al]i factori implica]i, s`ridice gradul de con[tientizare al publicului asuprarolului pozitiv pe care [tiin]a [i tehnologia \l joac`\n sprijinirea [i dezvoltarea unei industrii durabilecare creeaz` locuri de munc` [i promoveaz`s`n`tatea [i starea de bine ale cet`]enilor.

2277


Integrarea unei companii \n lan]ul alimentar\ntålne[te bariere manageriale care constau \n primulrånd \n oferta slab` de materii prime atåt din punct devedere cantitativ, cåt si calitativ [i de lipsa personaluluicalificat.

Schimbarea puterii spre marii produc`tori [iangrosi[ti, necesit` considera]ii specifice asupra roluluiviitor al \ntreprinderilor mici [i mijlocii [i al fermierilor.Deoarece este anticipat` o cre[tere constant` acomer]ului general cu alimente, trebuie s` fie dezvoltate,\n]elese [i implementate mecanismele care traverseaz`culturi [i zone de dezvoltare economic`. Principalaprovocare \n viitor va fi realizarea unui \nalt nivel altransparen]ei \ntre etapele produc]iei individuale [iimp`r]irea beneficiilor [i a riscurilor de-a lungul lan]uluialimentar; \n acest mod va fi creat` [i dezvoltareadurabil`.

Implementarea unor controale eficiente ale calit`]iialimentelor, poate fi garantat` numai prin avansareacontinu`, din ce \n ce mai sofisticat` [i bine coordonat`a sistemelor de management ale lan]ului alimentar,inclusiv sistemele de management al calit`]ii,managementul mediului [i HACCP.

|n final, coordonarea valorii lan]ului alimentartrebuie s` aib` ca rezultat crearea unei valori adi]ionale,suplimentare nevoilor de baz` pentru asigurareasiguran]ei [i calit`]ii alimentelor. Considera]iile asupraraportului cost/beneficiu al companiilor individuale trebuieextinse \n tot lan]ul agroalimentar.

Ca o consecin]`, companiile individuale vor schimbaprocesele interne [i vor intra \ntr-o colaborare cu altecompanii similare, furnizori, clienti [i competitori din altedomenii.

Dezvoltarea [i implementarea acestor noi proceseeconomice va necesita sprijin din partea diferitelordiscipline fundamentale ale [tiin]ei, inclusiv [tiin]eleeconomice, informatica [i tehnologia informa]iei, ca [i[tiin]ele sociale [i ale vie]ii. Sprijinul structurat [iconcentrat acordat de platform` pentru astfel de ac]iuni,va stimula g`sirea de solu]ii inovatoare.

Datorit` structurii industriei agroalimentare, suntnecesare eforturi specifice pentru a transfera rezultateledin cercetare-dezvoltare c`tre IMM-uri.

Pentru a defini domeniile de succes ale cercet`rii,trebuie s` fie identificate cerin]ele [i nevoileconsumatorilor.

Reprezentan]ii autorit`]ilor centrale care elaboreaz`politicile, precum [i companiile, trebuie s` fie \n situa]ia dea face distinc]ie \ntre rolul organiza]iilor de consumatori [icomportamentul consumatorilor la punctele de vånzare.

Pentru dezvoltarea [i exploatarea lan]ului alimentar[i a re]elei \n totalitate, va trebui s` se aib` \n vedereurm`toarele elemente:

• Cre[terea cererilor consumatorilor privinddezvoltarea de produse [i servicii inovative (ex.comer]ul electronic);

• Cre[terea cererii de activit`]i tip re]ea(interdependen]a organiza]iilor din lan]ulalimentar, aranjamente [i tehnologii institu]ionale);

• Influen]a tehnologiilor de informare [i comunicareasupra tranzac]iilor \ntre companii [i logisticaacestora;

• Transparen]a produc]iei alimentare [imanagementul riscului: mecanisme noiorganiza]ionale [i tehnice pentru feedback,comunicare, sisteme de conversie, sisteme detrasabilitate [i de supraveghere a calit`]ii;

• Integrarea sistemelor de management alproduc]iei de alimente;

• Cererea pie]ei pentru managementul eficient allan]ului alimentar \n ce prive[te inovareaproceselor [i produselor [i atragerea efectelorcolaterale (ex. responsabilit`]i sociale).

|n accep]iunea industriei alimentare din Romånia,factorii decizionali importan]i implica]i \n asigurarea unuimanagement competitiv al lan]ului alimentar sunt, \nprimul rånd produc`torii [i procesatorii [i apoi autorit`]ilecentrale: Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Durabile,Ministerul Finan]elor, ANSVSA [i ANPC.


• {tiin]e tehnice:: implementarea eficient` [i la timpa noilor genera]ii de tehnologii de informare [icomunicare [i manipularea datelor \n cadrulsectorului agroalimentar; adoptarea unor noigenera]ii de instrumente referitoare la problemelede produc]ie, comer], comer] cu am`nuntul,consumatori;

• Realizarea unui sistem integrat de cercetare pelan]ul alimentar pe baza conceptului “de laproduc`tor la consumator” \n vederea identific`riitrasabilit`]ii produsului alimentar;

• Administrarea afacerii:: organizarea afacerii,managementul calit`]ii, al riscului [i inov`rii [icoordonarea leg`turilor intra- [i inter-organiza]ionale, marketing;

• Inginerie industrial` [i managementul produc]iei;• {tiin]e sociale:: aspectele sociale ale activit`]ii tipre]ea trans–na]ional`, comunicare [i organizare\n cadrul lan]ului alimentar cu valoare adaugat`,sprijin \n vederea rezolv`rii problemelor complexe\n mediile [tiin]ific, social, industrial [i economic;

• Promovarea [i realizarea de re]ele informa]ionalepe domenii de interes.

2299


IInnssttrruuiirree

Toate aspectele programului Platformei vor implicascheme de instruire [i fonduri pentru a sprijini astfel deactivit`]i (prin proiecte na]ionale [i interna]ionale, dar [icu sprijinul industriei).

Implicarea activ` a organiza]iilor profesionale \nPlatform`, va da asigur`ri asupra faptului c` va avea locun schimb eficient de cuno[tinte [i experien]` \ntreorganiza]iile academice [i industrie, atåt de necesarambelor sectoare.

Num`rul ridicat al IMM-urilor active \n lan]ulagroalimentar demonstreaz` faptul c` transferultehnologic c`tre acest sector are o importan]` deosebit`.

Este imperios necesar ca reprezentan]i ai industrieialimentare \n general, precum [i ai unei/unor) companiiindividuale s` lucreze \mpreun`, pentru a reduce decalajuldin ce \n ce mai mare dintre sectoarele industrieialimentare care exploateaz` inova]ia [i acelea care nu ofac. Unit`]ile mici [i mijlocii \n special, trebuie \ncurajate[i sprijinite \n demersul lor de a aplica inova]ia [i a-[ipreg`ti personalul pentru aceast` activitate.

O cerinta major` a industriei romåne[ti o reprezintèxistenta centrelor de preg`tire profesional` continu` apersonalului, pe nivele de competen]`.

Crearea de programe care s` sus]in` instruireapersonalului de-a lungul carierei sau burse acordatetinerilor absolven]i, pentru a lucra \n proiecte de inovareimplementate \n comun cu firme si universit`]i, sunt solu]iide a rezolva aceast` cerin]`.

La nivel na]ional ar putea fi creat un grup detehnicieni care au fost instrui]i s` instruiasc` al]itehnicieni (“trainer of trainers”); \n acest fel, cea mai bun`practic` a con[tientiz`rii asupra aplic`rii inov`rii, ar puteafi eficient promovat`.

TTrraannssffeerruull tteehhnnoollooggiicc

Generarea si aplicarea inova]iei proceselortehnologice [i produselor alimentare \n companiileromåne[ti au la baz`, \n primul rånd, cerin]eleconsumatorilor, cerin]ele legislative, iar multe dintre elese bazeaz` pe noi tehnologii adoptate [i se refer` \ngeneral strict la realizarea de produse noi, f`r` o alt`prospec]iune apriori, fiind exponente ale departamentelorproprii de cercetare, dar [i prin folosirea de noi tehnologii.

Colaborarea dintre unit`]ile de cercetare [icompanii este destul de slab`.

Transferul informa]iilor [i rezultatelor (inovatoare)referitoare la tehnologii c`tre industria de profil,\ntålne[te \n prezent multe obstacole umane [itehnologice; acestea contribuie \n general, la ritmulsc`zut cu care inova]ia este introdus` \n fabricile deprocesare. Obstacolele \ntålnite \n procesul de inovaresunt semnificative, \n mod deosebit pentru IMM-uri, dincauza:

• Rezisten]ei generale opuse fa]` de abordareanoilor metode de lucru [i aplic`rii inov`rii;

• E[ecului mecanismelor institu]ionale de adisemina eficient cunoa[terea [i a informapersonalul cu rol de decizie din industrie asupracelor mai noi tehnologii [i inov`ri de care dispune;

• Lipsei cunoa[terii celui mai bun mod decomunicare prin care se pot transfera la nivelindustrial cuno[tin]ele [i tehnologiile elaborate \nlaboratoarele din unit`]ile de cercetare;

• Lipsei timpului [i cuno[tin]elor profesionalepentru a citi [i a \n]elege literatura de specialitate;

• Lipsei personalului de specialitate.

Speciali[tii \n comunicare [i transfer tehnologic voractiva \n cadrul Platformei Na]ionale, pentru a asigura c`fluxul de cunoa[tere este rapid [i eficient.

Greut`]ile care apar \n eficientizarea transferuluitehnologic au la baz`:

• Investi]ii reduse \n cercetarea din sectorulagroalimentar;

• O dorin]` sc`zut` a industriei de profil sìnvesteasc` \n implementarea rezultatelorcercet`rii din cauza resurselor financiare [i umanelimitate;

• Apari]ia fenomenului de “brain-drain” (stabilireacercet`torilor romåni \n institu]ii din strìn`tate,datorit` oportunit`]ilor salariale [i a celor legatede carier`);

• Bariere care limiteaz` stabilirea efectiv` deleg`turi durabile \ntre cercetare [i industrie (lipsa\ncrederii, lipsa de informare, superficialitateaetc.).

AAccttiivviitt`̀]]iillee vvoorr iinncclluuddee::

• Asigurarea serviciilor de instruire [i diseminarec`tre un num`r mare de factori implica]i \nsectorul agroalimentar;

• Dezvoltarea unui dialog cu societatea; • Diseminarea noilor descoperiri [i rezultate alecercet`rii c`tre publicul larg [i interesat;

• Identificarea [i transferul celor mai bune practicila toate nivelurile;

• Stimularea [i promovarea activit`]ilorantreprenoriale;

• Identificarea m`surilor potrivite [i mecanismelorpentru instruire, inclusiv op]iuni de locuri demunc`;

• Sprijinirea canalelor existente, identificareanecesit`]ilor care sunt comune cu alte industrii[i sprijinirea activit`]ilor legate de costurieficiente;

• Dezvoltarea de metode noi, simple pentrustructurarea informa]iilor fragmentate existentela nivelul IMM-urilor [i prelucrarea lor, pentru a leface disponibile [i u[or de \n]eles pentrupersonal;

• Consolidarea [i \mbun`t`]irea schemelor pentrua sprijini mobilitatea trans- sectorial` apersonalului din cercetare;

• Identificarea asocia]iilor produc`torilor [iprocesatorilor din sectorul agroalimentar [i dincercetare [i stabilirea direc]iilor comune decolaborare;

• Promovarea beneficiilor cercet`rii colectivefinan]ate de grupuri de IMM;

• Stabilirea bazelor de date pentru comunicare,transfer tehnologic [i instruire;

• Stimularea particip`rii societ`]ilor comercialeprocesatoare de alimente \n procesul decercetare.

88

3311


AAccttiivviitt`̀]]ii ddee ccoollaabboorraarree ccuu aalltteeoorrggaanniizzaa]]iiii,, iinnssttiittuu]]iiii,, rree]]eellee

Inova]ia \n cadrul lan]ului de produc]ie poate firealizat` fie \n cadrul organiza]iei, fie \n cadrul unuigrup de organiza]ii precum: institute de cercetare,produc`tori de echipamente, procesatori, ministere,ONG-uri [i organiza]ii financiare.

Avånd \n vedere faptul c` inov`rile \n cadrulcompaniei reprezint` de obicei implementarea noului lanivelul acesteia, abord`rile privind inov`rile ce implic`diferite organiza]ii se numesc inova]ii de sistem [i deobicei, implic` schimb`ri majore.

Deoarece industria alimentar` romåneasc` estedivizat` \n mai multe sectoare, ar fi necesar` formareaunor re]ele pentru realizarea efectiv` [i eficient` aprocesului de inovare.

Colaborarea dintre industrie si unit`]ile de cercetareeste \nc` \n faz` incipient`. Industria dore[te ca aceast`colaborare s` se realizeze prin parteneriate \n proiectena]ionale sau interna]ionale, prin participarea la diferiteevenimente [tiin]ifice organizate de unit`]ile de cercetare(seminarii, conferin]e, vizite de lucru, schimburi deexperien]` etc.) sau chiar prin contracte directe decolaborare. Institu]iile de cercetare \[i doresc ca, princolaborarea cu industria, s` se poat` realiza aplicareapractic` a rezultatelor ob]inute \n activitatea de cercetare.

Pentru a putea realiza aceast` viziune, ar fi necesar,de asemenea ca \n cadrul industriei alimentare romåne[ti,s` se alcatuiasc` grupuri [i re]ele care, \mpreun` cu altegrupuri din sectoare colaterale acesteia, s` se angajezes` investeasc` mai mult \n cercetare. Numai astfel putemvorbi de un progres al industriei agroalimentare.

|n plus, beneficiile rezultate din investi]iile \ncercetare vor fi optime dac` sectorul cunoa[terii esteintact (nefragmentat) [i multidisciplinar .

Cercetarea, atåt cea fundamental` cåt [i ceaaplicativ`, trebuie s` fie astfel organizat`, \ncåt s`asigure un sprijin tot mai consistent industriei la nivelna]ional, dar [i la nivel local. Este necesar s` existe oinfrastructur` a cercet`rii inovative din domeniulalimenta]iei (parteneriat public/privat), pentru a r`spundecerin]elor specifice na]ionale, cererilor consumatorului [ioportunit`]ilor pie]ei.

Platforma va avea \n vedere colaborarea cuurm`toarele re]ele, programe [i institu]ii la nivel na]ional[i european:

• Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii – AutoritateaNa]ional` pentru Cercetare {tiin]ific`;

• Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale;• Ministerul S`n`t`]ii Publice;• Autoritatea Na]ional` de Protec]ie aConsumatorului;

• Platformele Tehnologice Na]ionale: Bioaliment,Plants for the Future, Farm Animal Breeding,Global Animal Health.

• Camerele jude]ene de comer] [i industrie;• Platforma Tehnologic` European` “Food for Life”• Platformele na]ionale “Food for Life” din Europa• Comisia European`, DG Research, Unit 3;• Joint Research Center;• EFSA;• Programul Cadru 7;• Programul Eureka;• Programul Cost;• Programul Leonardo da Vinci;• Programul Erasmus/Socrates;

AAccttiivviitt`̀]]iillee vvoorr iinncclluuddee:

• Grup`ri [i re]ele cu alte ini]iative: platforme,re]ele [i proiecte. Construirea de re]ele cusectoarele s`n`tate [i tehnologii;

• Asigurarea unei re]ele pentru a informa asupraproblemelor ridicate, pe cei ce elaboreaz`politici \n industria agroalimentar` la nivelna]ional, local;

• Stabilirea unei leg`turi pe orizontal` \ntredomenii tematice;

• Accesarea de capital: \n special pentru IMM-uri [i pentru \ncep`torii \n afaceri;

• Interac]iunea cu institu]iile financiare [icompaniile de asigurare;

• Realizarea de proiecte integrate care s`cuprind` parteneriate din acela[i domeniu deactivitate [i tematic` abordate;

• Stimularea cercet`rilor interdisciplinare care s`trateze tematica \n ansamblul s`u;

• Promovarea [i realizarea de re]eleinforma]ionale pe domenii de interes.

Pre[edinte

Structura platformei Tehnologice Na]ionale

“Food For Life”

Secretar general

Secretariat

Comitet opera]ional

Alimenta]ie [i consumator,

alimenta]ie [i s`n`tate

Cooperare cu alte structuri

Calitate, procesare [i

siguran]` alimentar`

Produc]ie durabil` [i

managementul pe lan]ul alimentar

Comunicare, preg`tire

profesional`, transfer tehnologic

LLaa eellaabboorraarreeaa ddooccuummeennttuulluuii VViizziiuunnee 22002200 aauu ccoollaabboorraatt ppeerrssooaannee ccaarree rreepprreezziinntt`̀uurrmm`̀ttooaarreellee oorrggaanniizzaa]]iiii,, ccoommppaanniiii,, iinnssttiittuu]]iiii ::

Agricola Interna]ional SA, BacùAngst Ro SA, BufteaAsociatia Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorilor [i Promovarea Produselor [iServiciilor din RomåniaAutoritatea Na]ional` Sanitar`-Veterinar` [i pentru Siguran]a Alimentelor - ANSVSABoromir PROD S.A. ,BuzùCentrul pentru Cooperare Tehnologic` [i Industrial`, Bucure[tiCertind SA, Bucure[tiDanone PDPA, RomåniaDobrogea Grup SA, Constan]aEnzymes & Derivates S.A Costi[a, Neam]Farinsan S.A. Gr`di[tea, GiurgiuFedera]ia Patronal` Romån` din Industria Alimentar`, RomalimentaGalmopan SA, Gala]iGiurgiu Gheorghe AF, VoluntariIlvas SA, VasluiInstitutul de Bioresurse Alimentare, Bucure[tiInstitutul de Cercet`ri Electrotehnice, Bucure[tiInstitutul de Economie Agrar`, Academia RomånÌnstitutul de S`n`tate Public`, Bucure[tiInstitutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ma[ini si Instala]ii destinateAgriculturii [i Industriei Alimentare, Bucure[tiInstitutul Na]ional de Fizica Laserilor, Plasmei si Radia]iei, Bucure[tiIntegrator SA, Bucure[tiLeader Interna]ional SA PL, CaracalMedeus&CO Prodimpex SRL, Bucure[tiMinisterul Agriculturii si Dezvolt`rii Rurale – MADRMoara Cibin S.A., SibiuMor`rit Panifica]ie B`neasa SA, Bucure[tiPambac SA, BacùPlevnei SA, Bucure[tiRego COM SRL, Bucure[tiStenyon Com SRL, GiurgiuUnilever South Central EuropeUniversitatea “Dun`rea de Jos”, Gala]iUniversitatea “Valahia”, Tårgovi[teUniversitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` Bucure[tiUniversitatea din BacùVascar SA, VasluiVilma Romånia Trading SRL, Bucure[tiZeelandia SRL, Ia[i

3333


BBiibblliiooggrraaffiiee

1. European Technology Platform on Food for Life – Vision for 2020 and beyond,Bruxelles. 5 iulie, 2007.

2. Breviar de statistic` sanitar` 2006. Centrul na]ional pentru organizarea [iasigurarea sistemului informa]ional [i informatic \n domeniul s`n`t`]iiBucure[ti, iulie, 2007.

3. Planul Strategic al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentruperioada 2007-2009 - Componenta de Management. Ministerul Agriculturii [iDezvolt`rii Rurale, septembrie, 2007.

4. Planul Na]ional Strategic pentru Dezvoltare Rural`, 2007-2013. MinisterulAgriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, martie, 2007.

5. Structura produc]iei industriale pe activit`]i, la nivel de diviziune CAEN, 2005.Anuarul statistic al Romåniei 2006, Institutul Na]ional de Statistic`.

6. Buletinul statistic lunar nr.1/2007. Institutul Na]ional de Statistic`.

7. S`n`tate. Anuarul statistic al Romåniei 2006. Institutul Na]ional de Statistic`.

NNoottee

3355


NNoottee


NNoottee

Viziune 2020 - bioresurse.ro · Apar astfel,norme [i legi (cum recent a fost cazul celei privind...

Documents

Transcript of Viziune 2020 - bioresurse.ro · Apar astfel,norme [i legi (cum recent a fost cazul celei privind...