5/24/2018 vizita

1/6

Vizita

Ion Luca CARAGIALEIon Luca Caragiale a adus teatrului si poieziei romanesti o stralucire deosebita , meritul scriitorului este

acela de a fi creat, in primul rand , scene de viata , iar arta lui poate servi drept model pentru toate

timpurile .

Schitele reprezinta o parte din opera marelui autor si au fost elaborate mai ales in perioada in care

scriitorul colabora la ziarul ''Universul '' .

Naratiunea '' Vizita '' este o schita apartinand acestei perioade , cuprinsa apoi in volumul '' omente si

schite '' . Schita apartine , deci , genului epic si este o lucrare de dimensiuni reduse , cu o actiune

limitata la un singur episod caracteristic din viata unuia sau a catorva persona!e .

"utorul povesteste o intamplare # vizita facuta doamnei aria $opescu , '' o veche prietena '' , pentru a

o felicita cuocazia onomasticii fiul sau , Ionel . Secventele naratiunii sunt usor de sesizat % discutia cu doamna

$opescu , conflictul cu slusnica , !oaca , atacul , precum si fumatul , trantirea mingii si in final ,

lesinul .

&iscutia cu doamna $opescu porneste de la o remarca a autorului referitoare la lipsa doamnei de la

plimabari , teatrul si petrceri . In realitate , doamna marturiseste a fi prea ocupata de ingri!irea lui Ionelpentru a mai avea timp si de altceva . $este afirmatiile mamei , inregistrate de autor cu usoara ironie se

interpun strigatele slusnicei care , disperata , cere a!utor in bucatarie , caci Ionel este aproape gata sa#i

rastoarne masina cu spirt si sa dea foc incaperii .

Cea de a treia secventa , !oaca , il reprezinta pe Ionel ca pe un adevarat erou al momentului .

Neastamparul lui depaseste limitele firescului si devine dovada unei proaste deprinderi % dintre !ucarii

alege trompeta si fara sa tina seama ca mama are musafiri , sufla cu putere stan!enind discutiile .

Urmatoarea secventa aduce in scena alt persona! % !upaneasa , ce poarta o tava cu cafea pentru autorul

musafir . Ionel o ataca , mama intervine pentru ca ceasca sa nu fie varsata si ,in urma atacului , esteranita la ochiul drept . Nici acum mama nu#l pedepseste pe micul rasfatat .

&esfasurarea actiunii continua cu un alt moment % autorul#musafir isi aprinde o tigara , dupa ce

intreaba politicos pe doamna $opescu daca nu#i face rau fumul . Copilul are pretentia sa fumeze si el sichiar fumeaza , spre amuzamentul mamei si uimirea musafirului .

pisoadele continua , actiunile lui Ionel dovedesc tot mai mult si mai bine proasta lui educatie % se!oaca cu mingea in camera unde mama a primit musafirul . ingea sare din loc in loc , pana cand

nimereste e(act ceasca autorului ce se pregatea sa guste din cafea si i#o varsa pe pantaloni , oparindu#l .ama intervine fara convingere si copilul nu intelege nici de data aceasta ca faptele lui nu suntpermise .

fectele '' educatiei '' nu intarzie sa se arate . Schita a fost stralucit reprezentata in literatura romana deIon Luca Caragiale .

5/24/2018 vizita

2/6

Dl. Goe

Scriitorul I. L. Caragiale surprinde in schita )l *oe...) un nou aspect ale educatiei gresite primite de

copiii din unele familii instarite din societatea romaneasca de la sfarsitui secolului al +I+#lea.

$ersona!ul principal, *oe, un fel de lonel mai evoluat, este infatisat in timpul calatoriei sale laucuresti, in relatie cu familia si cu persoanele din !urul sau. Ironia scriitorului fafa de erou este

evidenta inca din titlu.)l *oe...), prin contrastui creat intre imaginea unui copil de scoala primara -)puisorul) si apelativul

)domnul), care ilustreaza atitudinea familiei fata de acesta. Cele trei puncte de suspensie din titlu atrag

atentia asupra caracterului persona!ului si sunt o invitatie la a reflecta asupra faptelor prezentate.

"titudinea satirica a scriitorului

se ghiceste si in determinarile ironice cu care insoteste numele persona!ului% )l *oe), )tanarul *oe).Subliniind contrastui dintre ceea ce vrea sa para persona!ul -)un domn), un tanar educat si ceea ce este

el in realitate -un copil obraznic, lipsit de educate.

Universul operei. Expozitiunea

lev cu rezultate slabe la invatatura, )tanarul *oe) este dus la ucuresti, cu prile!ul sarbatorii nationale

de la /0 ai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela. Cele trei doamne care#l insotesc cu odeosebita gri!a, oferindu#i aceasta nemeritata recompensa, sunt% mamitica, mam'mare si tanti ita.

aiatul poarta un frumos costum de marinar, palarie de paie cu inscriptia )Le 1ormidable) si subpanglica palariei, biletui de calatorie infipt cochet de tanti ita fiindca )asa tin barbatii biletul).

"steapta nerabdator sosirea trenului, pe peronul garii din urbea +. Nerabdator si obisnuit sa

porunceasca si sa i se faca pe plac, *oe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. am'mare

incearca sa#l linisteasca, sarutandu#l pe )puisor) si potrivindu#i incantata palaria% )Vezi ce bine#i sadelui # zice mam'mare # cu costumul de marinel2)

In admiratia declarata a doamnelor, )tanarul *oe) le intrerupe cu obraznicie si fara mena!amente)discutia filologica), facandu#le )proaste) si corectandu#le, dar intr#un mod gresit, cu termenul

)mariner). In contrast cu situatia sa de repetent, mam'mare recunoaste cu admiratie )cultura) nepotului%

)"poi de3 n#a invatat toata lumea carte ca d#ta3), iar tanti ita i se alatura numindu#l )procopsit)-destept, toba de carte.

Intriga

4renul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar *oe ramane pe coridor )cu barbatii).

&esfasurarea actiunii

"vertizat prieteneste de un tanar bine intentional sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii

raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. ste parca !ignit de modul incare i se adresase -)mititelule) si de gestui ocrotitor de a#l trage putin inapoi, nelasindu#l sa faca ce

vrea% )Ce treaba ai tu, uratule2)

5aspunsul !ignitor al baiatului, necuviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare

5/24/2018 vizita

3/6

sfidatoare la

a celui care indraznise sa#l contrarieze% se agata cu mainile de vergeaua de alama si scoate iar capulafara. &ar ingrozit, isi retrage capul gol si incepe )sa zbiere) dupa doamne. $oruncitor, batand cu

picioarele si urland si mai tare, *oe cere ca trenul sa opreasca, fiindca ii zburase palaria.

Controlorul, gasindu#l pe *oe fara bilet, ameninta sa#l coboare la prima statie daca doamnele nu vor

plati biletul si amenda. "dmonestandu#l pe tanarul care ii atrasese atentia, ele incearca sa ia aparareacopilului.

)Ce e vinovat baiatui daca i#a zburat palaria2)In cele din urma, biletui si amenda sunt platite. amita il cearta pe copil zguduindu#l de mana.

am'mare ii ia apararea, pretinzand ca este foarte sensibil -)simtitor) si il smuceste spre ea. Clatinat

de vagon, *oe se loveste cu nasul de clanta compartimentului si incepe din nou sa urle. l este repedeconsolat de cele trei

insotitoare% )"d', sa#l pupe mam'mare, ca trece3)

Cunoscandu#si nepotui, bunica fusese prevazatoare si#i luase inca o bereta asortata cu uniforma. l#oasaza pe cap, scuipandu#l sa nu#l deoache si )il saruta dulce).

IncidentuI fusese uitat, doamnele privindu#si cu admiratie nepotui. Numai mamita pare a fi mai severa."ratandu#se suparata, ea se preface ca plange, iar *oe o admonesteaza sever% )Las' ca stiu eu ca teprefaci3). In final, mamita ii ofera copilului ciocolata pentru impacare.

$rofitand de nesupravegherea familiei, *oe, iesit pe coridor sa manance )ciucalata), ramane blocat in)compartimentui unde intra doar o singura persoana). liberat de controlor, baiatui nu este certat ca

plecase fara sa ceara voie, ci este sarutat dulce de cele trei cucoane, scapate de sperietura, ca si cand l#

ar fi revazutdupa o indelungata absenta.

$unctul culminant

am'mare se hotaraste sa stea pe coridor, pe un geamantan strain, sa#l )pazeasca) pe *oe ca sa nu i se

mai intample ceva )puisorului). "cesta, neobosit in nazbatii, se suie pe geamantan si trage semnalul de

alarma. La zguduitura puternica a trenului care se opreste brusc, tanti ita iese speriata dincompartiment, temandu#se de o noua isprava a nepotelului.

&ar controlorii nu#l descopera pe faptas, constatand doar ca maneta fusese trasa din acelasi vagon in

care )marinerul) isi pierduse palaria. In scurt timp, mam'mare )dormea) in compartiment cu )puisorul)in brate, de teama sa nu mai plateasca o noua amenda.

&eznodamantul

1amilia soseste cu o mica intarziere la ucuresti. 4oate neplacerile calatoriei si spaimele cucoanelorsunt uitate, iar *oe si familia pornesc cu trasura )la bulivar).

Personajul principal

*oe este un copil de scoala, apartinand unei familii instarite, care se pretinde a fi din inalta societate.l se dovedeste certat cu invatatura -fusese repetent si era pe cale sa ramana si in anul acela, dar si cu

bunele maniere. ste imbracat intr#un elegant costum de marinar, purtand o palarie de paie cu

inscriptia )Le 1ormidable), si avand sub panglica palariei biletul de calatorie infipt cochet de tanti itafiindca )asa tin barbatii biletul). &esi eforturile familiei merg in directia prezentarii lui ca un tanar

5/24/2018 vizita

4/6

)domn), comportarea si limba!ul baiatului sunt ale unui copil obraznic si rasfatat. Vestimentatia lui si a

familiei le arata aroganta, dorinta de a parea din lumea buna, desi limba!ul si faptele ii contrazicpermanent.

6bisnuit sa fie recompensat si cand nu merita, el primeste -cadou calatoria la ucuresti de /0 ai,

pentru a nu mai ramane repetent. $urtarea lui pe peronul din urbea + cand comanda incruntat sa vina

trenul ne arata ca era deprins sa porunceasca si sa i se faca pe plac. &orintele ii erau indeplinite de toatafamilia, chiar daca unele sunt imposibil de realizat -aducerea mai rapida a trenului in gara si sunt

e(primate pe un ton lipsit de respect -)u vreau sa vie').

Lipsa lui de educatie, de politete, apare in contrast comic cu admiratia declarata a doamnelor. l le

intrerupe cu obraznicie )discutia filologica), facandu#le )proaste) si pretinzand ca le corecteaza cutermenul gresit de )mariner). &oamnele, in schimb, neluand in seama insulta baiatului, recunosc

)cultura) acestuia -)"poi de3 N#a invatat toata lumea carte ca dumneata), numindu#l )procopsit)

-destept, toba de carte. Ironia autorului apare permanent in sublinierea contrastului dintre modul cum

apare *oe in ochii familiei, un )tanar) destept, invatat, frumos si cu educatie aleasa si ceea ce este el inrealitate, un baietas lenes si obraznic, lipsit de educatie, care a ramas repetent.

Supunerea si respectui e(agerat al doamnelor fafa de baiat, caruia i se adreseaza adesea cu )d#ta) suntridiculizate de scriitor. 5aspunsul impertinent al lui *oe spulbera insa orice indoiala in legatura cueducatia primita% )Vezi ca sunteti proaste amandoua2)

Nici bunica, nici matusa nu se supara pe baiat, nici mama nu#l mustra, ba in plus, doamnele ii admira

stiinta de carte si inteligenta% ) lucru mare cat e de destept3).

aiatul arata aceeasi lipsa de respect si fata de alte persoane, cum ar fi tanarul care il sfatuieste sa nu

mai scoata capul pe fereastra vagonului. 5aspunsul !ignitor -)# Ce treaba ai tu, uratule2) si gestulnecuviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la adresa celui care indraznise

sa#l contrazica. Stiind ca i se permite si i se iarta orice, face cu incapatanare tot ceea ce pofteste. Nu

admite sa fie do!enit sau avertizat, luand aerul unui om mare.

Incura!at de familie, care se dovedeste incapabila sa#l educe, *oe face ce vrea, nu intra in

compartiment cu doamnele, ci ramane pe condor )cu barbatii).

Urletele, tipetele, batutul din picioare arata nu cat este de )simtitor), ci modul e(agerat de a#si e(prima

sentimentele sau de a#si impune vointa. "cesta este felul de a fi al unui copil rasfatat, care speculeaza

sentimentele si slabiciunile familiei sale.

Cand nu#i convine ceva, protesteaza pana cand i se face pe plac si este repede consolat cu ciocolata sau

prin gesturi, de catre cele trei insotitoare% )"d', sa#l pupe mam'mare, ca trece3)

Nu i se spune ca greseste, iar el nu lasa nici un moment impresia ca si#ar da seama de acest lucru.

Neascultator si neastamparat, *oe nu recunoaste nici o autoritate in familie, face numai ceea ce vrea,

punand deseori pe !ar intreaga familie. Nazbatiile si incurcaturile in care intra sunt repede uitate siiertate, sau chiar mai mult, sunt interpretate ca dovezi dare ale desteptaciunii sale iesite din comun% )

lucru mare, cat e de destept3)7 ) ceva de speriat, parol3).

Comportamentul sau din ce in ce mai obraznic nu e sanctionat de nimeni din familie. Nu stie sa se

comporte in societate si nici nu este invatat sa o faca. Lenes si lipsit de respect, *oe nu este crescut in

spiritui cinstei si adevarului, ci este )acoperit) intotdeauna de familie, asa cum se intampla in cazulsemnalului de alarma.

5/24/2018 vizita

5/6

-)am' mare doarme in fundul cupeului cu puisorul in brate.) 1uga de raspundere, obraznicia si

aroganta caracterizeaza personalitatea in formare a lui *oe, care se dovedeste a fi un lonel mai evoluat.

"utorul surprinde cu finete si ironie trasaturile de caracter ale lui *oe, atat prin fapte, gesturi,

comportament, cat si prin limba! sau prin tonul folosit. Caracterizat atat indirect, cat si direct -de catre

autor sau de membrii familiei. *oe este tipul copilului rasfatat si obraznic.

Vazut in relatiile cu familia, dar si cu persoanele din!urul sau, persona!ul *oe ne dezvaluie contrastui

dintre aparenta, ceea ce vrea sa para in ochii celorlaiti -un )tanar) de familie destept, invatat si educatsi esenta, ceea ce se dovedeste a fi in realitate -un baiat lenes, obraznic, arogant si nemanierat.

Moduri de expunere

"sa cum observa criticul "l. $iru, )&ramaturgul e un umorist. Nu#si ura eroii, cum a marturisit catre

cineva afectand, nu voia sa#i moralizeze si sa#i indrepte, ii ironiza ingrosandu#le trasaturile spre a

provoca hazul.) $rincipalul mod de e(punere utilizat este naratiunea, care se impleteste cu dialogul si

cu scurte pasa!e descriptive -portretui lui *oe. le prezinta succesiunea evenimentelor in timp sispatiu si scot in evidenta, direct sau indirect, trasaturile persona!elor.

&ialogul are un rol determinant in caracterizarea persona!elor, dar scoate in evidenta si dinamismul siautenticitatea schitei. 5eproducand vorbirea directa a persona!elor, naratorul Ie caracterizeaza sugestiv

si creeaza impresia unei scene reale, traita sub ochii nostri. Intamplarile sunt relatate, in general, la

persoana a treia, autorul neluand parte la desfasurarea actiunii. omentele subiectului sunt marcate cuprecizie intr#o suita de scene memorabile pentru caracterizarea persona!elor.

"titudinea autorului fata de persona!e este critica si ironica. Uneori naratorul preia de la persona!echiar unele forme gresite de e(primare pentru a le scoate in evidenta cu ironie% )8...9 si iar saruta pe

nepotel si iar ii potriveste palaria de mariner)7 )Nu#i treaba dumitale3 ce te#amesteci d#ta2 zice tanti

ita uratului...), )se stramba la uratul...).

Uneori, povestitorul devine unul dintre persona!ele operei si, renuntand pentru moment la relatarea la

persoana a treia, isi pune si adreseaza intrebari, cauta raspunsuri, isi e(prima nedumerirea, facand ca

scena sa devina mai vie, iar faptasul sa fie descoperit de catre cititor%

)Cine poate ghici in ce vagon era rupta ata plumbuita si rasturnata manivela2 Ciudat3 tocmai in

vagonul de unde zburase mai adineauri palaria marinerului3 Cine2 cine a tras manivela2)

Realizarea artistica

Cu o compozitie echilibrata si bine structurata, utilizand resursele e(presive ale limba!ului, schita

recurge la putine mi!loace stilistice%

# pitetele au rol in caracterizarea persona!elor, in surprinderea fina a trasaturilor de caracter, aatitudinilor, a gesturilor, reactiilor acestora% dame )frumos gatite)7 l *oe )foarte impacient -..., cu

un ton de comanda, zice incruntat)7 )il saruta dulce)', )isi retrage ingrozit capul gol)7 )mam'mare se

ridica batraneste).

# 5epetitiile sugestive ale unor cuvinte redau atitudini, gesturi tipice ale persona!elor% )puisor), )sa

pupe), )saruta dulce). )Vai de mine3 tipa cucoana, nu#i baiatul3 Unde e baiatul3... s#a prapadit baiatul3)

5/24/2018 vizita

6/6

# Comparatia subliniaza ironic situatia% )toate trei cucoanele il saruta duice, ca si cum l#ar revedea dupa

o indelungata absenta).

# numeratiile devin sugestive in caracterizarea persona!elor% )poarta un frumos costum de marinar,

palarie de paie, cu inscripfia pe pamblica% :Le 1ormidable;)7 )am' mare isi face cruce, apoi aprinde

o figara 8...9).

# "ntiteza pune in lumina contrastul dintre admiratia e(agerata a doamnelor si obraznicia lui *oe sau

dintre politetea tanarului si impolitetea baiatului% )Vezi ca sunteti proaste amandoua2 intrerupe tanarul*oe)7 )"poi de' n#a mvatat toata lumea carte ca d#ta3 zice mam'mare 8...9).

ralitatea

$rincipalele modalitati in realizarea caracterului viu de scena traita sunt mi!loacele oralitatii7 e(presii

ale limbii vorbite, cu caracter popular -)iacata), 'te doare la inima) in contrast comic cu frantuzismele

-)impacient), )putin ne importa3), )parol), intrebari, e(clamatii etc.

!c"ita

Creator al schitei in literatura romana, -omente. /