Vitmina c

Vitamina C este un nutrient esențial vieții, solubil în apă, implicat în producția de glucocorticosteroizi și de anumiți neurotransmițători (substanțe care permit transmisia influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic și al anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi și a nitrozaminelor, în reacții imunologice, care facilitează absorbția fierului la nivelul tubului digestiv.SurseFructele citrice (lămâie verde, lămâie, portocală, grepfrut), tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpșuni, conopidă, spanac, pepene galben și kiwi. De asemenea, merișoarele și ardeii iuți sunt surse bogate în vitamina C.Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de:

• varietatea exactă a plantei,• condițiile solului• climatul în care s-a dezvoltat,• perioada de timp dintre recoltare și consumare,• condițiile de păstrare,• metoda de preparare. Gătitul în general, se presupune, distruge vitamina C.

Funcții în organism • Ca participant la hidroxilare, vitamina C este necesară la producerea de colagen în țesutul

conjunctiv. Aceste fibre sunt omniprezente în întreg organismul, asigurându-i acestuia o structură stabilă, dar flexibilă. Unele țesuturi au un procentaj mai ridicat de colagen în conținut, în special pielea, membranele mucoase, dinții și oasele.

• Vitamina C este necesară la sinteza dopaminei, noradrenalinei și adrenalinei în sistemul nervos sau în glandele suprarenale.

• Vitamina C este de asemenea necesară la sintetizarea carnitinei, care este importantă în transferul energiei la mitocondriile celulelor.

• Este un puternic antioxidant.• Țesuturile biologice cu cel mai mare procentaj de vitamina C conținută — peste 100 de ori

față de nivelul din plasma sangvină — sunt glandele suprarenale, glanda pituitară, timusul, corpus luteum și retina.

• Creierul, splina, plămânul, testiculul, nodul limfatic, ficatul, tiroida, mucoasa intestinului subțire, leucocita, pancreasul, rinichiul și glandele salivare au o concentrație de vitamina C de la 10 până la 50 de ori mai mare decât în plasmă.

• Nici un organ nu face rezerve de ascorbat ca funcție principală a sa, așa că organismul rămâne foarte repede fără această substanță dacă nu există un aport continuu care să fie absorbit prin sistemul digestiv. Eventual, se poate ajunge până la deces în cazul în care deficiența este neglijată.

• Necesități• Aporturile nutriționale recomandate de vitamina C sunt de 35 până la 65 miligrame pe zi

pentru copil, de la 60 la 100 miligrame pentru adulți și adolescenți. Pentru fumători este recomandat un aport crescut, de ordinul a 120 miligrame pe zi. Aceasta vitamină este ușor oxidabilă și foarte sensibilă la căldură și la radiații infraroșii și ultraviolete.

• Carență• Carența în vitamina C, rară în țările în curs de dezvoltare și excepțională în țările

industrializate. Este responsabilă de apariția scorbutului, o formă de avitaminoză. Aceasta boala are urmatoarele simptome:

* hemoragii cutanate * vanatai usoare * caderea dintilor* sangerarea gingiilor * durerea si umflarea articulatiilor * caderea parului * vindecarea intarziata a ranilor* anemie cronica * piele uscata

• Cauzată de un aport alimentar insuficient, unei malabsorbții digestive, unei creșteri a necesităților sau unei eliminări excesive, carența apare de cele mai multe ori la subiecții vârstnici, alcoolici, suferind de malabsorbție cronică sau supuși unei hrăniri prin perfuzii nesuplimentate în vitamina C. Ea se traduce prin oboseală și anemie, dureri osteoarticulare, edeme, gingivită și pierderea dinților, hemoragii, imunitate scăzută. Era o afecțiune foarte des întâlnită la marinarii care plecau în voiaje lungi sau pe perioada iernii, din cauză că fructele și legumele nu puteau fi păstrate proaspete pentru foarte mult timp.

• Stările de subcarență (stadiul care precede carența) ar fi mult mai numeroase, iar actualmente se pune întrebarea referitoare la eventualele relații între un defect de aport în vitamina C și diverse boli (cancer, boli cardiovasculare, cataractă etc.).

Efecte negative cunoscute• Vitamina C este recunoscută ca fiind una dintre cele mai puțin toxice substanțe din medicină. • O primă grijă o reprezintă persoanele cu tulburări de metabolism al fierului, incluzând

hematocromatoza.• Vitamina C crește absorbția de fier. Dacă bolnavii de hiperabsorbție de fier ingeră doze de

vitamina C de ordinul gramelor, aceasta poate înrăutăți tulburarea lor, din cauza absorbției mărite.

• Vitamina C cauzează diaree dacă este ingerată în cantități mai mari decât limita, care diferă de la individ la individ. Variază de la 5 grame pe zi la persoanele sănătoase, până la 300 grame pe zi la cei care suferă de boli grave, precum SIDA și cancer. Diareea încetează imediat ce doza este redusă, fără a provoca vreun alt efect negativ.