VITAMINELE

Sunt substante organice cu rol biocatalizator,necesare in cantitati minime functiilor vitale aale organismului.Provin in general din alimentatie ,fie ca atare fie ca provitamine.Vitaminele au primit denumiri dupa literele alfabetului- A,B,C,-,dupa actiunea terapeutica(antiscorbutica-vitamina C)sau dupa structura chimica (acid ascorbic vitamina C,tocoferol-vitaminaE)Din aceasta cauza se folosesc mai multe denumiri pentru aceiasi vitamina.Vitaminele au fost impartite dupa solubilitate in:Liposolubile - solubile in grasimi A,D,E,F,KHidrosolubile solubile in apa B1,B12,C,acid folic

Vitaminele liposolubileVitaminele A sau antixeroftalmiceIn 1938 Euler si Karrer au demonstrat ca substantele colorate din plante,carotenii,au acelasi efect fiziologic ca si vitamina A,denumindu-i provitamine A.S-a vazut ,mai apoi ,ca provitaminele se gasesc in plante,iar vitamina A numai in animale si pesti.Numele de carotenia fost dat pigmentilor de culoare rosie sau galben portocalie care apar laplantele verzi,alaturi de clorofila.Cea mai mare sursa de caroteni sunt : morcovul,spanacul,varza,tomatele,ridichile,ardeiul.Carotenii cu rol provitaminic sunt: alfa-carotenul,beta-carotenul,gama-carotenul si criptoxantina.Se cunosc mai multe vitamineA: vitamina A1 sau retinol; vitamina A2; monovitamina AVitamina A1 sau retinol este antiinfectioasa,vitamina de crestere,vitamina de aparare a epiteliilor. Ficatul de peste contine cam 35% din totalitatea vitaminei A.Vitamina A2 este un derivat al retinolului si se gaseste ca si vitamina A1,in pestii de apa dulce.Cea mai mare cantitate s-a gasit in ochi,ficat,viscere,intestine.Astaziele se prepara si industrial.Biogeneza vitaminelor AFitoplanctonul si zooplanctonulsunt consumate de pestii marini,provitaminele A fiind depozitate in ficatul lor.La om vitaminele A provin din mediul extern si endogen prin transformarea provitaminelor in vitamine.Absorbtia provitaminelor si vitaminelorA se face in tractul intestinal , in prezenta grasimilor cu grad nesaturat mare,la care intervin si acizii grasi.Transformarea provitaminelor A in vitamine A are loc in peretele intestinal printr-un proces de scindare enzimatica.Vitamina E sau tocoferoliiExista 4 tocoferoli naturali alfa tocoferol,beta,gama,delta tocoferol.Toti tocoferolii se prezinta sub forma uleioasa.Cantitatile cele mai mari de tocoferol se gasesc in semintele germinate si in cantitati mai mici in produsele animale.Tocoferolii din alimente sunt rezistenti la caldura si nu in grasimi rancede,care-i distrug imediat.Animalele nu sintetizeaza aceste vitamine ci le iau din vegetale.Odata cu alimentele tocoferolii ajung in intestin unde esterii lor sunt hidrolizati,apoi in prezenta bilei sunt absorbiti si ajung in plasma sanguina.Sunt distribuiti la diferite organe,unde se depoziteaza.Eliminarea se face prin fecale si urina.In organism ,tocoferolii au si actiune antioxidanta cu efect protector asupra grasimilor,vitaminelor A,a carotenilor,biotinei,vitaminele D,impotriva agentilor oxidanti.Carenta de vitamina E duce la:Leziuni genitaleLeziuni ale maduvei spinariiLeziuni scheleticeLeziuni musculareTocoferolii influenteaza transportul si metabolismul vit.B12 si protejeaza vit.A de actiunea oxidanta a peroxizilor.Vitaminele F- acizii grasi nesaturatiSe mai numesc si acizi grasi esentiali ,din care fac parte:Acidul linoleic - C18H32O2 Acidul linolenic - C18H30O2 Acidul arahidonic C20H32O2Plantele contin doar acid linolenic si linoleic iar produsele animale contin si acid arahidonic.Vitaminele F ajunse in intestin sufera o hidroliza datorata lipazei pancreatice.Bila intervine in emulsionarea vit.F precum si in transformarea in complexe hidrosolubile,care se resorb mai usor.La nivelul barierei intestinale grasimile urmeaza 2 cai:Cea a limfei Cea a venei porteFicatul este un depozit de durata mai lunga pentru acizii nesaturati.De la ficat acizii grasi circula ca fosfolipide de tip lecitina si esteri de colesterol.Hipovitaminoza de vit.F duce la tulburari cutanate,exeme,caderea parului,oprirea in crestere .In procesul de sinteza a grasimilordin proteine intervine activ vitamina B6.Vitaminele K Se cunosc vitamina K1,K2,K3,K4,K5,K6,K7.Se gasesc in frunzele verzi de lucerna ,urzici,ace de brad,rosii,ficatul animalelor.Se absorb in intestin din alimente si datorita sintezei in lumenul intestinal de flora intestinala.Leziunile intestinale impiedeca absorbtia vitaminelor.Se gaseste in cantitati mari in ficat si splina.Vitaminele K intervin in sinteza protrombinei ,pentru mentinerea normala a coagularii sanguine.Hipovitaminoza de vitamina K se manifesta prin hipoprotrombinemie,cu timp de sangerare prelungit si cu hemoragie.Vitaminele hidrosolubile

Vitamina B1 sau tiamina,factor beri-beriTiamina din produsele alimentare isi pastreaza activitatea iar la congelare ,la fel.Cerealele ,drojdia de bere,ficatul,ouale contin cea mai mare cantitate de vit.B1.Faina neagra are o cantitate mai mare de vit B1 ,decat cea alba.La vitaminaB1 exogena se adauga cea sintetizata de bacteriile intestinale.Absorbtia vit.B1 in organism se face in intestinul subtire.Ea este impiedecata de starile patologiceale mucoasei intestinale.Se gaseste in cantitati mari in leucocite,eritrocite,ficat,rinichi.Alimentele bogate in lipide scad necesarul de tiamina.Hipovitaminoza se manifesta in conditiile unei hraniri preponderente cu fainoase ,alcoolism,boli infectioase,in starile nevrotice.Simptome anorexie,greata,oboseala,tulburari psihice,slabirea memoriei.Vitamina B2 sau riboflavinaA fost identificata in lapte,albus de ou si drojdie.In mediu neutru si acid este rezistenta la incalzire.In intestin ,riboflavina este partial fosforilata si apoi participa ca si coenzima la diferite sisteme enzimztice de oxido reducere.Vit.B2 se gaseste atat in vegetale cat si animale.Este sintetizata de plante si microorganisme.Riboflavina intervine in procesul vederii,transformand lungimile de unda scurte in lungimi de unda lungi.De asemenea stimuleaza producerea de HCl de catre mucoasa gastrica.Hipovitaminoza se manifesta prin chelioza(inflamarea ,fisurile colturilor gurii),congestia mucoasei bucofaringiene.La piele apare un prurit,descuamare dermatita seboreica.La ochi apare oboseala vizuala,conjunctivite,keratite.In sange sunt absente formele eritrocitare mature,aparand anemia normocroma.

Vitamina B3 sau acidul pantotenic sau factor hepatic

Se gaseste in spanac,ciuperci,paine neagra de secara,conopida,morcovi.Laptisorul de matca contine de 6 ori mai mult acid pantotenic decat ficatul.In natura se gaseste sub forma de coenzima A.In organismul animal vit.B3 este de origina exogena si endogena ,produsa de microorganismele intestinale.In tesuturile organismului acidul pantotenic se afla in diferite concentratii in: ficat,rinichi,suprarenale,creier,testicul;coenzima A se gaseste in mitocondrii.Hipovitaminoza apare datorita unei alimentatii sarace in acid pantotenic sau datorita administrarii de medicamente cu actiune antagonica,apar simptome ca: oboseala,cefalee,insomnii,grata,tulburari gastrice,dureri musculare,,ritm cardiac neregulat.Vitamina PP sau acidul nicotinic sau vitamina antipelegroasaSe sintetizeaza in plante,bacterii,ciuperci si animale din triptofan , inacest proces intervenind si vitaminele B1,B2,B6.Acidul nicotinic se gaseste in drojdia de bere,grau,orez nedecorticat,soia,lapte.In alimentele vegetale si animalevitamina PP se afla ca si coenzime si in masura mai mica sub forma e acid sau amida(nicotinamida)In cursul prepararii alimentelor,prin fierbere se pierde 25% din vitamina.Resorbtia in organism are loc incepand din mucoasa bucala si pana in intestin.In organism,triptofanul este transformat in vit.PP.Cea mai mare cantitate de vitamina se gaseste in ficat,suprarenale,miocard,pancreas si rinichi.Hipovitaminoza apare in cazul alimentatiei exclusive cu faina de porumb.Boala care apare se numeste pelagra(piele aspra) care este favorizata de lumina solara si sfortul fizic.Simptome :dermatita,inflamarea mucoasei bucale,diaree,tulburari hemoragice si mai tarziu tulburari nerv oase.Tulburarile dispar la tratament cu acid nicotinic si alimente bogate in triptofan(lapte,carne,peste)Vitamina B6 sau piridoxina sau aderminaSe gaseste in alimentele vegetale si animale ca:drojdia de bere,soia,banane,fainaalba de grau,faina de porumb,cartofi.In organism vit.B6 este adusa prin alimentatie si in cantitate mica este produsa de flora microbiana.Se resoarbe la nivelul intestinului ,ajunge in sange si este depozitata in ficat,muschi si creier.Vit.B6 intervine in numeroase reactii enzimatice,ca si coenzima,in metabolizarea proteinelor,lipidelor,si indirect in metabolismul glucidelor.Carenta de vit.B6 duce la intarzieri de crestere,anumite forme de anemie,leziuni cutanate caracteristice si forme nervoase.La om apare insomnie,nervozitate,dureri abdominale,acnee,stomatita,glosita,anemie.Acidul folicSe gaseste in diverse proportii, in cantitati variabile, in produsele vegetale si animale.Cea mai mare cantitate se afla in ficat.Prin preparare alimentele pierd 75-95% din acidul folic.Acidul folic se gaseste in:castraveti,sparanghel,spanac,lamai,nuci,portocale,mazare,ficat,carne de vita,branza,lapte,oua.In organismul uman se gaseste in cantitate mare in ficat(7mg),rezerva fiind suficienta pentru 5 luni.Se mai gaseste in ser si eritrocite.Acidul folic intervine in formarea elementelor figurate ale sangelui(globulele albe si rosii).Mai intervine si in procesele metabolice sub forma de coenzima F.Manifestarile de carenta a acidului folic apar mai ales la sugari in boli intestinale,la alcoolicii cirotici,in miofibroza,carcinom.Acidul folic participa la sinteza bazelor purinice si pirimidinice(a acizilor nucleici)si explica rolul lor in cresterea si diviziunea celulara.In carenta apare; trombocitopenie,anemie hipocroma.In afara manifestarilor hematologice ,in carenta mai apar: glosit,alterari ale mucoasei gastro-intestinale,ale reproducerii.Vitamina B12 sau cobalaminaVitaminele B12 (a,b,c,d) sunt sintetizate numai de o serie de microorganisme,pesti si animale,mai ales in ficat,rinichi,splina,lapte si muschi.Cristalele de culoare rosie,solubile in apa ,sunt stabile in aer,la variatii de temperatura si la pH = 5,dar instabile in mediu puternic alcalin sau acid.in mediu usor alcalin aerul atmosferic le oxideaza la produsul inactiv,dihidro-vit.B12.Vitamina B12 din alimente este absorbita la nivelul ileonului,necesitand HCl si un factor din sucul gastric normal(factorul intrinsec al lui Castle)care usureaza legarea vitaminei de mucoasa intestinala in functie de pH si de ionii de calciu.De asemenea este usurata trecerea vit.B12 prin peretele intestinal.Vitamina B12 are rol important in functia formatoare a eritrocitelor de la nivelul maduvei spinarii precum si la formarea unor enzime in care participa sub forma de coenzima.Cobalamina se gaseste in mitocondrii si are rol insemnat in sinteza aminoacizilor(metionina) si la nivelul nucleilor celulari .Intervine in metabolismul colinei.Supraincarcarea grasa aficatului este evitata de activitatea fiziologica a colinei si a vitaminei B12.Vit.B12 are rolul unui factor de crestere a unor microorganisme(Lactobacillus lactic) si a copiilor.Cobalamina participa la mentinerea integritatii celulei nervoase,rol de protectie asupra tesutului limfocitar si a timusului,fata de hormonii corticosuprarenali.Necesarul de vit.B12 este crescut in timpul graviditatii,mai ales in prima perioada,la fel sugarii si copiii au nevoie de o cantitate suplimentara de vitamina deoarece are rol stimulator asupra cresterii fiziologice normale a organismului.Hipovitaminoza apare : In ingestie insuficienta la vegetarieni Secretie insuficienta de factor intrinsec(rezectie gastrica,boala Addison,anemie pernicioasa) Resorbtie insuficienta de vitamina in intestin datorita tuberculozei,sindromului de malabsorbtie,rezectii intestinale,paraziti intestinali bacteriilor.Datorita acestor cauze la om apare anemia pernicioasacare are urmatoarele simptome:anemie macrocitara,trombocitopenie,glosita,modificari morfologice ale mucoaselor gastro-intestinale,modificari periferice ale tuturor tipurilor de sensibilitate(tactila,algica,termica)Carenta de vit.B12 netratata duce la moarte.Biotina , vitamina H ,coenzimz R,factorul XS-a constatat ca drojdia de bere avea nevoie de un factor de crestere care a fost denumit ,,Bios.Din acest factor de crestere Kogl a izolat un constituent numit biotina.Aceiasi substanta a fost gasita si in ou (alfa-biotina) si in ficat (beta-biotina)Sursa cea mai eficienta de biotina pentru om si animale este procurata prin sinteza de flora intestinala care produce cantitati asa de mari incat eliminarea sa prin fecale este de 2-5 ori mai mare decat cantitatea ingerata.In alimente ,biotina se gaseste in ceai,mazare verde,conopida,cuperci,ficat de bovine,galbenus,lapte, branza.Copii au nevoie de biotina pentru ca sunt lipsiti de rezerve de biotina.Sugarul ia din laptele mamei iar copilul din ingestia de ou,fainoase,produse din lapte inacrite.Resorbtia biotinei are loc la nivelul intestinului,sub forma libera sau legata de proteine.Pentru realizarea resorbtiei din alimentele vegetale este necesara realizarea complexului biotina-enzima,proces care se realizeaza in tubul digestiv.Cea mai mare cantitate de biotina se fixeaza in ficat,apoi in rinichi,creier,pancreas,vase sanguine,muschi.Eliminarea biotinei se face aproape in totalitate prin urina,glanda mamara,fecale.Biotina intervine in procesul de crestere avand un rol plastic in sinteza peoteinelor.Ea se leaga de numeroase proteine dand complexe cu rol biologic.Una din cele mai importante combinatii este cea cu avidina(o glicoproteina din albusul de ou crud) Adaugarea avidinei in alimentatia animalelor fixeaza biotina,impiedecand absorbtia ei in organism,ducand la deficienta de vitamina.Biotina are rol in metabolismul intermediar,participand la structura unor enzime,in procesele de decarboxilare rversibila a cetoacizilor,biosinteza acidului aspartic,acidului oleic.La om doza zilnica minima necesara este de 150-300 microg/zi.Carenta de biotina la om provoaca o serie de simptome care apar dupa un consum indelungat de albus de ou crud si in ciroza hepatica : hemoragii,acnee,caderea parului,oboseala,lipsa de apetia,dureri musculare,descuamare fina,seboree,depresie morala si fizica.La sugari,datorita laptelui matern cu un continut scazut de biotina s-a observat aparitia dermatitei seboreice.Administrarea de biotina inlatura simptomele.Hipovitaminozele se trateaza bine cu extracte de ficat ,drojdie,regim alimentar bogat in ficat .Hipervitaminoza se manifesta prin steatoza hepatica.Vitamina C sau acidul ascorbic sau vitamina antiscorbuticaInca din sec.IV i.Cr.,Hipocrat a mentionat boala numita scorbut.Ulterior s-a vazut ca aparea la navigatori.S-a constatat ca scorbutul avea legatura cu alimentatia si putea fi tratata cu portocale ,lamai,salata verde,legume si sucuri de fructe proaspete.Intre 1927-1930 vitamina C este izolata din ardei rosii,varza,citrice si apoi din macese,ace de brad.Mai tarziu se obtina si pe cale sintetica.Ca structura chimica Vit C este acidul L-ascorbic.Biogeneza are loc la mamifere in ficat iar la pasari si reptile in rinichi.Microorganismele nu sintetizeaza Vit.C.Pentru sinteza acidului aspartic este necesara prezenta unor hidrati de carbon ca substrat (glucoza,fructoza,manoza)Surse Vit.C se gaseste in cantitate mare in fructele de maces (200-10 000 mg/100g),acele de conifere,citrice,afine,varza,ardei grasi,varza rosie,conopida,caosuni,portocale ,rosii,cartofi,splina,ficat,creier,rinichi,lapte,miere de albine.Alimentele pierd prin fierbere 15-60 % din vitamina C iar prin depozitare iarna ,pana la 80%.Vitamina C este resorbita la nivelul intestinului si in cca 4 ore ajunge in tesuturi si celule,trecand prin membranele celulare.Timpul de injumatatire in organism este de 16 zile.In organismul uman vit.C se gaseste in : suprarenale,creier,hipofiza,ficat,pancreas,rinichi,muschi cardiac,lapte de femaie,lichid cerebro-spinal,lichid sinovial.Laptele de vaca contine 3,25-6,25 g/l vitamina si scade mult la pasteurizare si fierbere.Vitamina C participa la metabolismul unor aminoacizi aromatici ca tirozin si fenilalanina,intervine in reactiile de hidroxilare,la transformarea dopaminei in noradrenalinain parenchimul cortico-suprarenal.Participa la reactiile de hidroxilare din sinteza steroizilor care au loc in glandele supraremnale.Vit.C stimuleaza formarea colagenului si accelereaza cicatrizarea ranilr.Controleaza activitatea fosfatazelor si mobilizarea calciului scheletic.Acidul ascorbic este activator pentru unele enzime ca:esteraze,catalaza,arginaza.Vit.C mareste rezistenta ficatului la diverse substante chimice toxice : benzen,fosfor,hidrazina sau in cazul unor maladii: icter,ciroza,insuficienta hepatica.Aceasta actiune a vit.C se explica prin eficienta pe care o are asupra metabolismului glucidic,marind incarcarea cu glicogen a celulelor hepatice.Prin metabolizare ,vit.C impiedeca incarcarea grasa a ficatului in celula hepatica.Intervine in metabolismul sulfului si de asemaeni participa la sinteza mucopolizaharidelor.Eliminarea vit.C se face prin urina si transpiratie.Eliminarea ei se mareste la administrarea de anti termice(aspirina)sulfamide,barbiturice.Carenta de vit.C produce maladia numita scorbut.Cand cantitatea de vit.C scade la 1 mg /l,apare keratoza parului,apoi in urmatoarele 40 zile apar sangerari si petesii caracteristica.Dupa 180 zile apar modificari ale gingiilor.Concomitent apare pierdere in greutate,oboseala,anemie,hematoame,decalcefieri,tulburari nervoase.Hipervitaminoza apare la peste 2g/zi si se manifesta prin crampe,dureri musculare,insomnie si stari de agitatie; de asemenea se formeaza calculi de oxalati in caile urinare.