n general viperele au o lungime de la 20 de cm i pot ajunge pn la 2.5 m.Toate speciile din cadrul familiei sunt veninoase, veninul fiind produs de o gland cu venin, otrava fiind injectat victimei prin doi dini lungi situai pe maxilarul superior, fiind prevzui cu un canal.Hrana lor const n special dinmamiferemici, care sunt omorte de veninul injectat prin muctura viperei.Viperele sunt n general active ziua i n amurg, cu excepia celor din regiunile calde tropicale, care sunt active noaptea. Speciile care triesc n regiunile cu clim temperat cad iarna ntr-o stare de amorire.Arealul lor de rspndire este o mare parte dinAfrica,Asiacu unele insule iEuropa. n Romnia,Clisura Dunrii, zon n judeul Mehedini, este numit polul viperelorDe la fiecare vipera se recolteaza doar un gram de venin pe an, dar este extrem de pretios.Transformat apoi intr-o pulbere de culoare galbuie, se pastreaza in sticlute vidate, la rece, pana cand se foloseste la cremele antirid."Viperele ies din hibernare de obicei n luna martie Nprlesc i se declaneaz perioada de reproducere. Sunt animale foarte sperioase, iar veninul lor este foarte preios pentru ele, de aceea nu l irosesc i sunt speriate n general de om

Viperele sunt uor de recunoscut, dup form i culoare, care poate fi cenusie, gri deschis sau argintie cu band neagr n zig-zag pe spate. Niciuna nu arat ns la fel.