Studentă: Elena-Daniela TOFAN

Îndrumător: Lect. Univ. Drd. Marinela ŞIMON

Comportamentul sexual deviant:

Violul

“Definiţia juridică a violului implică relaţia sexuală (vaginală , anală ori porală)prin folosirea de către o persoană a forţei, fără consimţământul celeilalte persoane.” (E.R. Mahonez apud Sorin M)

“Violul este un efect direct al legăturii făcute între sexualitate şi sentimentele de putere ori superioritate asupra altora, fiind un act de agresiune în care victimei i se neagă dreptul la autodeterminare.” (A. Giddens apud Sorin M Radulescu. p. 125)

1. Ce este violul?

Constrângere sexuală asupra victimei .Lipsa de consimţământ a victimei este elementul principal de incriminare a violatorului.

Clasificare tipuri de viol: Viol prin forţă – relaţia sexuală obţinută prin intimidare, brutalizare,

ameninţare Viol simplu – utilizare violenţei nu este suficient de evidentă, nu e bătută

victima Viol agravant – maltratarea victimei sau rănirea Viol marital (ultraj sexual)- soţul abuzează sexual de soţie, împotriva

dorinţei, voinţei ei Viol consumat Tentativă de viol Viol prin viclenie – folosesşte mijloace mai subtile , cazurile în care victima

nu are capacitatea de discernământ pentru a-şi da sau nu consimţământul Hărţuire sexuală - propuneri indecente, priviri, pipăieli, agresare sexuală

(Sorin, M. Radulescu, Violul ca formă de agresiune sexuală, pp. 126 – 127)

2. Aspecte generale ale violului.Tipuri

În România, în fiecare an sunt inculpați pentru comiterea de agresiuni sexuale un număr de 1220 de persoane, număr comparabil cu cel raportat de victime și instrumentat într-o primă fază de către organele de poliție.

Anul 2012 Inspectoratul General al Poliţiei Române a înregistrat 895 de violuri, şi doar 440 inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru viol în 2012, conform raportului de activitate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

3. Statistica violului în ţara noastră

0

200

400

600

800

1000

1200

2004 2006 2008 2010 2012

Viol

Viol cu moartea victimei

Statistica infracţiunilor grave săvârşite cu violenţă RomâniaMinisterul Administraţiei şi Internelor , Inspectoratul General al Poliţiei Române

(http://www.politiaromana.ro/date_statistice_2004.htm)

Teoria subculturilor deviante - explică predispoziţia spre violenţă prin noţiunea de subcultură, medii defavorizate, categorii sociale cu nivele de educaţie scăzută care dau naştere unor subculturi ce privesc violul ca pe un fapt “normal” . Identificarea cu grupurile sociale din aceste medii , induc valori : duritate fizică, autonomie, viclenie , gust pentru risc..

Teoria asocierilor diferenţiale Edwin Sutherland • Comportamentul violent se învaţă – interacţiunea şi comunicarea cu alte

persoane• Raportul cu alte persoane – permite învăţarea tehnicilor, motivaţiilor, atitudinilor

ce conduc la violenţă• Elementele sunt învăţate în contexte de asociere diferenţiale care definesc

violenţa ca fiind acceptabilă sau inacceptabilă

Teoria controlului social impulsivitatea violatorului, impulsivitatea gradului de inconştienţă, lipsei de

responsabilitate şi incapacitatea de a respecta obiceiurile , convenţiile , normel şi legile din societate

Se subliniază – societăţile cu deficit în procesele de socializare, lipsa de autoritate şi credibilitate a instituţiilor de control social, predispoziţia spre violenţă a indivizilor este destul de mare

4.Teorii explicative ale fenomenului

(Sorin M. Radulescu. Violul ca forma de agresiune sexuală , pp. 150 – 152)

Finkelhor David – Patru precondiţii ale abuzului sexual

• Factori care creează predispoziția ori dorința de a viola – dorinţa bărbatului de a viola, efectele expunerii la medii care încurajeazã agresiunile sexuale, violul ca mijloc de control social

Factori care reduc inhibițiile interne privind comiterea agresiunilor

sexuale -valorile culturale care încurajează abuzul sexual, sexualitatea femeii văzută ca o marfă, abuzul sexual ca o consecință a culturii permisive la adresa violului, abuzul sexual ca o consecință a normelor subculturale

Factori care reduc inhibițiile sociale privind comiterea agresiunilor

sexuale - abuzul de putere, dominația bărbatului şi cultura violenței,

Factori care reduc abilitatea victimelor de a evita agresiunile sexuale -

socializarea femeilor ca victime, blamarea victimelor – teoria precipitării victimelor, teama

de crimă.

5. Cauze care determină sau favorizează violul

(Finkenhlor David, Four precondition of sexual abuze : A model, în cartea Child sexual abuze; Theorey andresearch, New York, free press)

Factori a)Educaţia – carenţe educaţionale, factor de formare a

responsabilităţii

b)Familia – modelul familial îşi pune amprenta , asupra comportamentului şiorientării ocupaționale. Preluarea pattern-urilor familiale. familii în care alcoolismul, conflictele şi antecedentele penale sunt o constantă, ca şi lipsa afecțiunii părinteşti.

c)Religia - rol puternic de influență şi prevenție în combaterea criminalității.

5. Cauze generale care determină sau favorizează violul

d)Şomajule)Crizele economice

f) Consumul de alcoolg) Perturbări psihiceh) Dispreţ faţă de femeie

Efectele sunt de lungă durată, cele mai importante fiind de cele mai multe ori cele psihologice, care se mainifestă prin:

Tulburări de memorie Retrăirea de repetate ori a evenimentului. Coşmaruri, insomnii. Pierderea interesului pentru familie, prieteni, activităţile obişnuite. Depresie, iritabilitate, suspiciune. Sentimente de vinovãţie, neacceptarea propriului corp.

De asemenea, se pot confrunta cu o serie de sentimente, ca:

• Teama cã s-ar putea întâmpla din nou. Furie. Anxietate legatã de coşmaruri şi reapariţia amintirilor. Negarea faptului cã violul ţi-ar fi influenţat viaţa. Sentimentul cã o parte din tine a murit în timpul violului. Tristeţe legatã de pierderea încrederii în oameni.

6. Consecinţele violului

(http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2011/07/Consecintele-violentei-sexuale-asupra-femeii4.pdf)

Se pune accentul pe personalitatea violatorului pentru identificarea caracteristicilor individuale ale acestuia: înclinaţia spre violenţă, incapacitatea de control asupra impulsurilor brutale, tendinţa de dominare asupra altor persoane , sentiment de ostilitate faţă de femeie

Tipuri de violatori tipologie realizată de A Grotha) Furiosul – prin intermediul agresiunii îşi exprimă furia,

pasiunea în legătura cu femeia , brutalizează victima. Scopul lui în principal este de umilire a femeii

b) Dominatorul – nu doreşte să rănească fizic victima, ci doar să o posede sexual. Scopul – subordonarea victimei, exercitarea controlului asupra ei

c) Sadicul – torturarea fizică a victimei , pentru obţinerea plăcerii sexuale

7. Agresorii

(Sorin, M. Radulescu. Violul ca forma de agresiune sexuala , p. 146)

(1) Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângerea, acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, se pedepseşte cu închisoare strictă de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.(2) Pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi dacă:a) fapta a fost săvârşită de două sau mai multe persoane împreună;b) victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;c) victima este un membru de familie;d) victima era un minor care nu împlinise vârsta de 15 ani;e) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii.(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.(4) Acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. (1) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

8. Legislaţie

În Codul Penal român , Capitolul VII- Crime şi delicte contra libertăţii sexualeArt. 217 /2004 privind violul

Serviciul de consiliere pe termen lungGrupuri de suport Acompaniere la servicii medicala, la tribunalUn birou juridic care sa ofere sfaturi juridice

clienţilorLinia telefonică de asistenţă cu tarif gratuitAdăposturi locale de sprijinire în cazuri de

violenţă domestică

9. Servicii pentru victimele violului

Bibliografie

4. Radulescu, Sorin, M. Violul ca formă de agresiune sexuală în “Sociologia şi istoria comportamen-tului sexual deviant “, pp. 123 – 158, Bucureşti, Ed . Nemira, 1996

1. Codul penal, 2012, disponibil online la adresa http://www.codpenal.ro/legislatie/document/lege-301-din-2013-codul-penal-capitol-7-crime-si-delicte-contra-libertatii-sexuale-1260-63286.html

2. Finkenhlor David, Four precondition of sexual abuze : Child sexual abuze; Theorey and research, New York, free presshttp://www.ipt-forensics.com/journal/volume1/j1_4_1.htm

5. Revista de criminologie, criminalistică şi penologie, accesată online la adresa

http://www.criminologie.ro/SRCC/CDs/2010/RCCP-2-2010.pdf .

3. Organizaţia Prorefugiu, articol Consecinţele violenţei sexuale asupra femeii , disponibil online la adresa http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2011/07/Consecintele-violentei-sexuale-asupra-femeii4.pdf