Sorin Hostiuc

INML București

• Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata 2012

• Legea 25/2012 privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

• HG 1156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si a Planului operational pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017

• HG 49/2011 privind Metodologia cadru privind prevenirea si interventia in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie

• Codul penal

• Orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate

a) principiul legalitatii;

b) principiul respectarii demnitatii umane;

c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie;

d) principiul celeritatii;

e) principiul egalitatii de sanse si de tratament

• MS+MAI -> elaborează și difuzează materiale referitoare la cauzele și consecințele VD.

• MECTS-> programe educative în vederea diminuării VD

• Serviciul de probațiune din cadrul tribunalului -> reinserția socială a infractorilor condamnați pentru VF

• Administrația publică locală

• Asigurare sprijin logistic, informațional și material comportamentelor cu atribuții în prevenirea și combaterea VD (PCVD)

• Înființarea de unități PC VD

• Dezvoltarea de programe preventive

• Sprijinul agresorilor la consiliere psihologică,psihoterapie, tratamente psihi, deintoxicare, dezalcoolizare

• Suportă în cazurile grave cheltuieli cu întocmirea actelor juridice

• Implementarea unui sistem de înregistrare, management și raportare

Dispus pentru protecția unei persoane a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă într-un pericol grav

Tipuri de măsuri: Evacuarea temporară a agresorului din locuință Reintegrarea victimei/copiilor în locuința fam Limitarea dreptului de folosință a părții comune a locuinței de

către agresor Interdicție de deplasare Interzicerea contactului sub orice formă, cu victima Obligarea de a preda poliției armele deținute Încredințarea copiilor minori

Temporară, durată maxim 6L, dispusă de judecător

1. Prevenirea violentei in familie in vederea diminuarii fenomenului 2. Protectia victimelor violentei in familie si responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru institutional integrat si adoptarea unor politici si masuri specifice 3. Promovarea cooperarii intersectoriale si sustinerea parteneriatului cu societatea civila si a parteneriatului public-privat in implementarea politicilor in domeniu

1. Cresterea eficacitatii programelor de prevenire prin implementarea sistematica a masurilor de prevenire in vederea reducerii tolerantei fata de violenta in familie 2. Dezvoltarea de atitudini si comportamente nonviolente pentru atingerea obiectivului "toleranta zero" fata de violenta in familie 3. Imbunatatirea cadrului legislativ actual si asigurarea implementarii unitare a legislatiei prin adoptarea legislatiei secundare 4. Intarirea capacitatii institutionale a autoritatilor administratiei publice centrale si locale de gestionare a violentei in familie corelate cu violenta asupra copilului 5. Dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specializate in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie si asigurarea calitatii acestora, printr-o abordare nediscriminatorie, in particular sensibila la diferentele culturale, de varsta si gen 6. Crearea unui sistem informational integrat de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie si violenta asupra copilului la nivel national 7. Dezvoltarea si consolidarea competentelor profesionale ale resurselor umane existente in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie 8. Dezvoltarea relatiilor de colaborare intre partenerii interni si intre statul roman si statele sau organismele internationale implicate in prevenirea si combaterea violentei in familie 9. Monitorizarea si evaluarea activitatilor intreprinse in vederea prevenirii si combaterii violentei in familie

dezvoltarea capacitatii autoritatilor administratiei publice locale de a intervni in prevenirea si combaterea violentei in familie;

implementarea la nivel national a Sistemului informational unic integrat de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie;

cresterea eficientei in combaterea infractiunilor de violenta in familie;

stimularea institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie in vederea derularii in parteneriat de actiuni de prevenire a fenomenului violentei in familie;

formarea profesionala continua a specialistilor care activeaza in domeniul violentei in familie (de exemplu: asistent social, politist, medic/medic legist, psiholog, procuror, judecator);

recuperarea victimei si/sau a agresorului familial prin activitati integrate si complementare, de informare, consiliere, psihoterapie si alte terapii, derulate in scopul cresterii autonomiei si constientizarii valorii sociale a individului, a dezvoltarii responsabilitatilor si a redobandirii abilitatilor sociale;

continuarea procesului de finantare pentru infiintarea de noi unitati de prevenire si combatere a violentei in familie.

•violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii

degradante sau umilitoare;

•violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta

psihica în orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari

verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel,

precum si alte actiuni cu efect similar;

•violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de par, î ntepare, taiere,

ardere, strangulare, muscare, în orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente,

prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;

•violenta sexuala - agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate în

vederea î ntretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;

•violenta economica - interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de

existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a

bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra

bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive în detrimentul sanatatii,

inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;

•violenta sociala - impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii

institutiei de î nvatamânt, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv în locuinta familiala, privare intentionata de acces la

informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;

•violenta spirituala - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin

interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice,

lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte

actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

•pierderea încrederii în sine, a valorii de sine si a controlului;

•neglijenta personala, mai ales în privinta igienei si nutritiei;

•stres ridicat si frica ducând la declansarea unor boli psihosomatice (ulcer, migrene

etc.);

•agravarea bolilor cronice (astm, boli coronariene etc.);

•cresterea consumului de droguri si de alcool, mai ales în cazurile în care existau

tendinte de consum al acestora;

•posibilitatea deplasarii furiei asupra copiilor, devenind violenta la rândul sau.

• Leziuni de vechimi diferite

• Leziuni neconcordante cu descrierea lor

• Leziuni de apărare. Ex. fața medială sau anterioară a antebrațelor

• leziuni prin comprimare

• localizare preferențială la nivel cefalic sau cervical

• leziuni ascunse

1. acuzarea unor dureri cronice, vizite frecvente la medic;

2. respect de sine scăzut;

3. experimentarea unor episoade de violenţă în timpul copilăriei;

4. dependenţă emoţională faţă de partenerul agresor;

5. nevoile partenerului agresor mai presus decât propriile nevoi;

6. asumarea responsabilităţii pentru conduita partenerului agresor;

7. folosirea tranchilizantelor şi/sau abuzul de alcool;

8. existenţa unor idei sau acte suicidare;

9. prezenţa tulburărilor de somn: insomnii, coşmaruri violente;

10. agitaţie severă, anxietate, stare de nervozitate permanentă;

11. gândire confuză, incapacitatea de a lua decizii, lipsă de concentrare;

12. opinii rigide cu privire la rolul femeii şi al bărbatului.

1. istorie personală cu abuz în copilărie;

2. nemulţumiri la locul de muncă;

3. consumul de alcool sau de droguri;

4. atracţia pentru arme;

5. neîncredere în sine;

6. instabilitate emoţională, imaturitate emoţională;

7. temperament coleric;

8. atitudine critică, ironică, dominantă;

9. schimbul frecvent de parteneri;

10. învinovăţirea altora pentru eşecurile proprii;

11. genul gelos, posesiv;

12. abilităţi scăzute în viaţa intimă, viaţă intimă agresivă;

13. opinii rigide cu privire la rolul femeii şi al bărbatului.

1. După caracteristicile generale ale agresorilor

a) persoane violente/antisociale; acest grup cuprinde indivizii cei mai violenţi din punct de vedere fizic, manipulatori şi narcisişti, predispuşi la consumul de alcool şi droguri;

b) personalităţi la limită; acest grup cuprinde indivizi cu ataşament deficitar, impulsivi, nesociabili, capricioşi, hipersensibili, care oscilează rapid între indiferenţă şi furie;

c) persoane instabile emoţional; acest grup cuprinde 25% dintre persoanele violente şi este alcătuit din indivizi al căror comportament este agresiv din punct de vedere emoţional;

2. După riscurile la care este supusă victima

a) agresorul cu risc scăzut – persoana pentru care ofensa prezentă reprezintă primul incident violent (confirmat de victimă); nu a abuzat emoţional în antecedent, nu a avut un comportament haotic sau disfuncţional, nu a comis ofense pe perioada de separaţie;

b) agresorul cu risc mediu – persoana la care se regăsesc mai mult de 2 factori de risc, de exemplu: abuz asupra copiilor, separări multiple, partener care a abandonat familia, relaţii întâmplătoare multiple, plângeri ale victimei, amenzi sau arestări pe motiv de violenţă în familie, alte infracţiuni în antecedent, fără prieteni;

c) agresorul cu risc înalt – persoana care prezintă unul dintre următorii factori de risc: ofense comise în perioada separării, probleme medicale, arestări pe motive de violenţă în familie, probe admise pe perioada arestării, tentative de suicid sau omor, abuz de substanţe în antecedent ori stări de intoxicaţie atunci când a fost comisă agresiunea, negarea oricărei agresiuni sau infracţiuni, refuzul de a-şi elibera partenerul;

3. După implicațiile tratamentului asociat

a) agresorii care pot fi opriţi cu metode psihoeducative legate de managementul furiei şi reajustarea atitudinii faţă de diferenţele de gen;

b) agresorii care au probleme psihologice serioase (incluse fiind depresia, gândirea disfuncţională şi comportamentul obsesiv-compulsiv, disfuncţiile paranoice, alte disfuncţii mintale serioase) şi care necesită terapie individuală şi de grup;

c) agresorii care au comis alte infracţiuni şi care ar putea fi diagnosticaţi ca având personalitate antisocială.

1.Faza acută nemijlocită, include::

•reactia nemijlocita - imediat dupa actul agresiv victima poate manifesta un comportament isteric si fobic.

Totodata, reactia fizica si emotionala poate fi atât de intensa, încât victima poate fi marcata de soc si depresie.

Se evidentiaza doua tipuri principale de reactii: exprimate si controlate. În cazul stilului expresiv, în timpul

interviului victima manifesta fobii, furie, iar în cazul stilului de control, reactiile sunt dirijate si controlate,

victima se comporta de parca nu s-ar fi întâmplat nimic, emotiile reale sunt camuflate;

•reactia fiziologica - dureri predominant: mâini, picioare, cap, piept, dereglarea somnului (insomnii,

cosmaruri) si dereglari ale instinctului alimentar (lipsa apetitului, dureri de burta, stari de voma, pierderea

sau diminuarea simtului gustativ);

•reactia emotionala - victima se simte vinovata, î njosita, rusinata, este marcata de fobie, stres, depresie si

anxietate. Trairile emotionale variaza de la remuscari, degradare, vinovatie, rusine, disconfort, pa na la furie,

dorinta de a se razbuna, ura fata de partener. Varietatea trairilor emotionale determina modificarea frecventa

a dispozitiei;

•reactia cognitiva - victimele î ncearca sa se debaraseze de gândurile negative, dureroase, dar constientizeaza

ca acestea nu le dau pace. Se gândesc cum ar fi putut evita violenta, ce ar fi trebuit sa faca sau sa nu faca

pentru a nu o provoca. Se simt vinovate. Mult mai greu le este victimelor care î ncearca sa î si controleze, sa î si

camufleze reactiile si sentimentele. În exterior ele par a fi foarte calme, de parca nu li s-ar fi întâmplat nimic,

interiorul î nsa este perturbat de emotii negative. Durata acestei faze are caracter individual, de la caz la caz, ea

poate dura de la câteva zile la câteva saptamâni.

2.Faza reorganizării. Poate dura luni sau ani întregi. :

•schimbari în stilul de viata - unele victime continua sa î ndeplineasca obligatiile cotidiene, merg la

lucru, studii, dar se simt incapabile de a se încadra în activitate. O alta categorie de victime aplica

alt stil de viata: prefera sa î si petreaca timpul acasa, practic nu ies nicaieri, nu lucreaza. Cel mai

adesea, victima cauta ajutor la familia de origine, de la care este sigura ca va primi sustinere si în

cadrul careia se simte în siguranta. În alte cazuri, victimele simt nevoia de a se misca, de a pleca

undeva, de a schimba locul de trai. Probabil aceasta dorinta este generata de nevoia de a fi în

siguranta, de frica de partener si de aceea î si schimba adresa si numarul de telefon;

•visurile si cosmarurile - reprezinta sindromul principal care continua sa se manifeste în perioada

de reorganizare: cosmaruri care actualizeaza actul de violenta în urma caruia victima a avut de

suferit (viseaza agresorul de care î ncearca sa se apere, dar nu reuseste) si visuri care reflecta faza

terminala a actului de violenta (apar mai târziu: victima este cea care sava rseste actul de violenta);

•fobiile dezvoltate ca mecanism de autoaparare - victima se teme sa rama na singura, sa aiba relatii

sexuale, sa se î nta lneasca cu agresorul. La evaluare este necesar a se constata daca fobiile sunt

generate de realitate sau de fantezii;/

•reactia complexa la violenta în familie - depresia de lunga durata, abuzul de alcool sau utilizarea

altor substante psihoactive, comportamentul suicidal sau psihopat, regresie, refuzul de a trai o

viata normala, dorinta de a declansa conflicte familiale;

•reactia slaba la violenta în familie - acest tip de reactie apare la victimele care nu vorbesc cu nimeni

despre cele întâmplate, nu î si exteriorizeaza emotiile. Ca rezultat, victima se închide în sine. De

aceea, la evaluare este necesar sa i se adreseze o serie de î ntrebari adecvate situatiei, sa i se insufle

curaj si optimism si sa se î nteleaga motivele care determina o victima a violentei sa pastreze

tacerea.

Violenţa în familie (1) Dacă faptele prevăzute în art.

188, art. 189 şi art. 193 - 195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.

(2) În cazul infracţiunilor prevăzute în art. 193 şi art. 196 săvârşite asupra unui membru de familie, acţiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală

188 – omorul 189 – omorul calificat 193 – lovirea sau alte violențe 194 – vătămare corporală 195 – lovire sau vătămări cauzatoare de moarte 195 – vătămarea corporală din culpă

Declaratia asupra eliminarii tuturor formelor de violență asupra femeii, ONU in 20 Dec. 1993

Rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2011 referitoare la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (2010/2209(INI))

Recomandarile CE 2002 privind protectia femeilor impotriva violentei

Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si violentei domestice (Consiliul Europei: Conventia de la Istanbul, 2011)

Domestic Violence against Women, Report 2010

Campanie pentru combaterea violentei impotriva femeilor incllusiv a violentei domestice (2006-2008)

violenţă fizică, sexuală şi psihologică în familie, inclusiv abuzurile fizice şi abuzurile sexuale asupra fetelor

violenţe legate de dotă

violuri în căsnicie

mutilarea organelor genitale femeieşti şi alte practici tradiţionale care lezează integritatea corporală a femeilor,

violenţa în afara căsătoriei şi violenţa în contextul exploatării

violenţă fizică, sexuală şi psihologică în afara comunităţii, inclusiv violuri, abuzuri sexuale, hărţuire sexuală şi intimidare la locul de muncă, în instituţiile de învăţământ etc.,

traficul de femei şi prostituţia forţată

acte de violenţă fizică, sexuală şi psihologică săvârşite de stat sau comise cu acordul acestuia, violenţă sexuală şi psihologică, indiferent unde apare ea

Stabilește normele directoare pentru politicile cadru ale UE referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor

Adoptată de Consiliul Europei în 2011

Scopuri: Tratat de drepturile omului cu specificitate pentru persoanele de

sex feminin Prima legislație obligatorie, pan-Europeană, care să implementeze

standarde de prevenție și combatere a VD și VAW Dorește să creeze o Europă în care să nu existe VD/VAW prin

definirea unui set de ținte specifice, respectiv: Protecția persoanelor de sex feminin, precum și prevenția, judecarea și

eliminarea VAW Eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor,

promovarea egalității de facto între sexe, Realizarea unui framework extensiv cu rolul de a proteja și asista

victimele Promovarea cooperării internaționale Adoptarea unei abordări integrate de către toți actorii relevanți

Definește următoarele tipuri de VD: Psihologică (art 33)

Hărțuire (art 34)

Fizică (Art 35)

Sexuală, inclusiv viol (Art36)

Căsătorii forțate (Art 37)

Mutilarea genitală feminină (Art 38)

Avortul și sterilizarea forțată (Art 39)

Hărțuirea sexuală (Art 40)

Egalitatea de sexe și non-discriminarea Implementarea de măsuri active care să forțeze

obținerea unei egalități de facto între sexe Condamnarea oricăror forme de discriminarea împotriva

femeilor, prin: Norme legislative (optim constituționale) care să

reglementeze acest prinvipiu Interzicerea discriminării împotriva femeilor, cu

sancționarea celor ce nu o respectă Abolirea normelor legislative ce discriminează împotriva

femeilor

Prevenirea VAW prin promovarea de modificări în atitudini și practici curente

Introduce norme specifice referitoare la eliminarea stereotipurilor individuale și instituționale care se află la rădăcia VAW

Stabilește principiul diligenței necesare – statul este responsabil pentru VAW generată atât de autoritățile publice cât și de persoanele fizice sau juridice private

Metode de combatere: Prevenție

Training pentru profesioniști cu scopul de a lucra cu victimele VD Campanii de creștere a gradului de conștientizare a fenomenului Luarea de măsuri care să promoveze egalitatea între sexe și

rezoluția non-violentă a conflictelor interpersonale Tratamente pentru agresori Colaborare cu ONG-urile Implicarea mass-media și a sectorului privat

Protecție Posibilitatea de a obliga agresorul să părăsească locuința Acces la informațiile necesare Adăposturi în număr suficient și suficient de ușor accesibile Telefoane naționale, gratuite, disponibile 24h Implementarea unor centre accesibile pentru crize generate de

violuri sau alte tipuri de violență sexuală

Urmărire penală (Prosecution) Includerea în Codul Penal a tuturor formelor de violență

Implementarea de proceduri juridice care să respecte drepturile victimelor și care să evite victimizarea secundară

Politici integrate Lupta împotriva VD necesită conlucrarea tutoror

actorilor implicați

Monitorizare Raportări către o unitate numită GREVIO

Pe baza raportărilor – modificări la modul de implementare a Convenției