Violenta domestic

Violena domestic este o ameninare sau o provocare, petrecut n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice n cadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie.Se numete "violena n familie" orice act vtmtor, fizic sau emoional care are loc ntre membrii unei familii. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: Comment by Utilizator: -abuzul verbal- refuzul accesului la resurse financiare- izolarea de prieteni i familie- ameninri i atacuri care n unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri Experii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violena este un fenomen larg rspndit, mult mai rspndit dect arat sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliiei sau spitalelor.Familia care constituie un teren de manifestare a violenei domestice devine mai puin transparent i deschis mediului social imediat: familia lrgit, vecinii, prietenii, colegii. Este evident izolarea social a acestor familii. Ele capt o stigm n ochii celorlali i n acelai timp un sentiment de stigm i culp care le face s se izoleze.Soul violent nu dorete ca soia lui s ntrein relaii sociale n cadrul crora s-i poat mrturisi suferina i eventual s poat primi un sprijin.Pe de alt parte, brbaii violeni au ca i caracteristici de personalitate lipsa abilitilor i a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violeni, a comunica, n mediul intim al cminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe cellalt, n vreme ce, la locul de munc rmne o rutin de relaionare superficial cu ceilali, un rol jucat n limitele orelor de serviciu.Pentru persoanele ce triesc ntr-un astfel de mediu, propun urmtoarele soluii: Aducerea la cunotin a legilor ce apr familia. Astfel putem provoca o constientizare n mas a drepturilor omului i faptul c familia si membrii acesteia sunt protejati de organele competente ale politiei. nfiinarea unei linii telefonice speciale de ajutor pentru persoanele adulte ce sufer de pe urma violentei domestice. Organizarea unui ONG ce urmeaz a se ocupa cu persoanele abuzate ce fug de acas n ncercarea de a se salva de la ororile petrecute acolo. Promovarea unui eveniment unde vor fi aduse persoane ce au suferit de pe urma violentei domestice dar au avut tria de a pleca de acolo. INFLUENE ASUPRA DEZVOLTRII COPIILOR Funcia principal a familiei, creterea copiilor, este distorsionat cu largi i dramatice consecine n viitor. Perturbarea acestei funcii se petrece n general, ca o stare de boal cronic ce se acutizeaz n momentele evenimentelor de violen. Cercetrile arat c trauma copiilor care cresc ntr-o atmosfer de violen, chiar dac nu ei sunt victimele directe, este mai intens i cu consecine mai profunde i mai de durat dect n cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor i neglijrii din partea prinilor.ntr-o familie bntuit de violen, copiii cresc ntr-o atmosfer n care nevoile lor de baz (nevoia de siguran, de via ordonat, de dragoste) sunt profund neglijate.Funciile parentale nu mai pot fi mplinite. O mam victim a violenei soului este mai puin capabil s asigure ngrijirile de baz necesare copilului (hran, cas, igien, haine, sntate fizic) sau s-l protejeze pe acesta de rniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleit de ruine pentru ceea ce i se ntmpl, de sentimentul eecului n cea mai important relaie interpersonal, de teroare, de autoacuzaii femeia nu mai este capabil de a juca nici unul din rolurile impuse de viaa familiei.n atmosfera de violen, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rmne ntr-o singurtate umplut doar de ipetele celor din jur. Aceast situaie este probabil i explicaia numrului mare de accidente domestice ale cror victime sunt copiii.Copiii care cresc n familii violente dezvolt comportamente i o condiie fizic ce-i face uor de recunoscut. Ei prezint:Probleme fizice, boli inexplicabile, expui la accidente n cas i n afara casei, dezvoltare fizic mai lent;Probleme emoionale i mentale: anxietate mrit, simmnt de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mnie, frica de rniri i moarte;Probleme psihologice: nencredere n sine, depresie, comparare cu viaa mai fericit a colegilor;Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlali, probleme cu somnul, enurezie, bti, fuga de acas, sarcini la vrste mici, relaii pentru a scpa de acas, mutilare, consum de droguri i alcool, comportament defensiv cu minciuna;Probleme colare - nencredere, eliminare, schimbri brute n performanele colare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale;Identificare cu eroi negativi.Un lucru mai puin luat n considerare pn acum este faptul c n rndul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid i c pe primul loc n rndul cauzelor se afl climatul familial deteriorat i slaba comunicare n cadrul familiei.Dei incidena fenomenului este n scdere, se manifest o acutizare a lui, n sensul creterii intensitii violenei (acte de cruzime).Numrul mare de copii victimizai n familie dar i violene crescute ntre concubini, care n prezent, potrivit legislaiei n vigoare, nu beneficiaz de statutul de "familie".n sistemul educational romnesc dar i internaional, libertatea individuala este gresit nteleasa att de catre elevi/ studeni cat si de catre profesori si parinti iar acest fapt nu a avut i nu are ca efect micsorarea gradului de violenta n scoli/licee/facultati, ci dimpotriva pe reguli ce pot stabili micorarea notei la purtare pna la exmatricularea definitiva a elevului n cazul constatarii unor fapte de violenta ce ar periclita siguranta celorlalti elevi /studenti ai instituiei.Aceste msuri nu sunt eficiente deoarece elevul /studentul eliminat din instituia de nvmnt va deveni un pericol pentru indivizii societii n care se afla. A elabora strategii, proiecte de prevenire a violentei scolare implica a tine cont de toti factorii (temperamentali, sociali, familiali) care pot determina comportamentul violent al copilului. Scoala are un rol important n prevenirea violentei si asta nu numai n conditiile n care sursele agresivitatii sunt n mediul scolar ci si n situatia n care sursele se afla n exteriorul granitelor scolii.Pe fondul acestei libertati gresit nteleasa si exprimata, scoala poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta.Daca anterior violenta scolara nu se manifesta dect ocazional, ntre elevi sau dinspre cadrul didactic spre elev, acum remarcam o violenta sporita de la an la an att intre elevi ct nu rareori dinspre elevi spre cadrele didactice.Pentru a putea prentmpina si dezarma un comportament violent n scoala trebuie mai nti sa clarificam si sa ntelegem conceptul de violenta, sa aflam cauzele acesteia si n final sa fie concepute masurile de combatere si prevenire.Spre deosebire de agresivitate -care reprezinta potentialitatea ce permite dirijarea actiunii si tine de gndire si analiza fiind intrinseca-, violenta este actiunea n sine, dezorganizarea brutala a personalitatii sau colectivitatii si afecteaza att individul ct si mediul n care acesta se manifesta. Violenta nu este ereditara, dar este contagioasa.Astfel ntlnim mai multe tipuri de violenta n mediul scolar: Violenta fizica, concretizata prin lovirea persoanelor, vatamarea fizica a acestora, deposedarea prin forta de bunuri, etc; Violenta economica(materiala) ce se rasfrnge asupra obiectelor din jur, asupra mobilierului scolar, si a bunurilor altor persoane; Violenta psihica ce are ca efect formarea complexelor de inferioritate la persoana agresata, si se manifesta prin verbalizare, atitudini de respingere, izolare;Printre cauzele care determina comportamentul violent n rndul scolarilor, (multiple si greu de combatut) putem argumenta urmatoarele: nca de la vrsta prescolara unii copii sunt martori ai violentei domestice (fizice,psihice) si fiind la vrsta la care si aleg si imita modelul de comportament, copilul si va nsusi inconstient actele de violenta ale adultilor, le va reproduce n interactiunea cu gradinita, grupul de prieteni sau scoala, fiind convins ca aceste atitudini sunt corecte si firesti; Deseori, din dorinta de a fi populari, de a avea ceea ce familia nu le ofera sau pur si simplu de a se razbuna pe colegii cu performante n diverse domenii, elevii apeleaza la teroare, deoarece nu cunosc pedepsele legale la care pot fi supusi. Tot n ciclul primar se formeaza/dezvolta dorinta copilulului de a se evidentia; nereusind performante la nvatatura, elevul va ncerca sa devina lider prin orice alte metode, apelnd sau instignd la violenta; Provenind din medii sociale diferite, n clasele primare scolarii vor avea tendinta de a-i exclude pe cei minoritari, cauznd astfel forme de violenta;

Mass-Media, prin prezentarea realitatii ca pe un fapt banal, indiferent de gravitatea faptelor expuse si mai ales fara a accentua consecintele acestor violente asupra celor ce le-au provocat. Mass-Media expune acte de violenta (att n programele pentru copii ct si n filme sau stiri) n mare parte fara sa stigmatizeze aceste acte, fara a sublinia caracterul imoral al agresiunilor. O mare parte din vina o are aici si familia care permite contactul copilului cu televizorul, neexplicndu-i ceea ce este etic si ceea ce constituie o abatere grava de la normele sociale si civice. Neimplicarea familiei n dezvoltarea capacitatii de a discerne moralul de imoral, legalul de ilegal, are ca urmare nsusirea de catre copil a unor comportamente inadecvate vrstei si deseori negative. La rndul sau, ajuns adult copilul va repeta greseala parintilor. n aparitia fenomenului violentei scolare nu sunt de neglijat managementul defectuos al clasei, deficientele de comunicare ntre cadrele didactice si elevi, neadaptarea practicilor educationale la o populatie scolara n continua schimbare.Aflat n colectivitate, elevul si va organiza jocul si activitatea avnd ca suport violenta vazuta si va fi influentat de aceasta.Aceste comportamente se vor manifesta n societate cu predilectie n scoala, deoarece colectivul este mai numeros(spre deosebire de grupul de joaca), vrstele sunt relativ apropiate si apare dorinta copilului de a deveni (ca n familie) centrul atentiei.Sub eticheta violentei scolare se afla o diversitate de forme de conduita: Confruntarea verbala, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea n scop denigrator, refuzul de a colabora si de a cere ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, palmuirea, mpingerea, vatamarea corporala.Prevenire si combatere:Putem identifica persoanele cu predispoziia de a avea un comportament violent i propun urmtoarele soluii pe criteriul categoriilor de vrst. Astfel dispunem de urmtoarele soluii aplicabile pentruElevii cu vrsta cuprins intre 6-16 ani Cadrele didactice trebuie sa observe comportamentul elevilor pentru a putea preveni manifestarile violente ale acestora prin discutii att cu elevii n cauza ct si cu familiile lor. Doar o buna colaborare a familiei cu personalul didactic va reusi prevenirea /stoparea /ndreptare unor deviatii comportamentale, deoarece cadrul legal nu permite scolii luarea unor masuri extreme care sa determine din partea elevului respectarea drepturilor celor din jur. Scolii i revine sarcina de a corija abaterile, de a defini clar diferenta dintre moral si imoral, deoarece copilul se va manifesta n mediul scolar influentat de imaginile vizualizate. Promovarea mai accentuat a telefonului copilului. Rolul nvatatorului/profesorului este acela de a omogeniza colectivul, de a-i determina sa-si respecte colegii si cadrele didactice. Acest lucru se poate realiza prin dezbateri colective, prin intermediul povestioarelor , prin acordarea de sarcini pe echipe. Scolarii trebuie nvatati ce nseamna a trai n societate: a te ntelege reciproc, a asculta opiniile celor din jur, a exprima problemele n cuvinte nu n fapte, a lua decizii colective, si a te supune deciziei majoritatii, asi controla pornirile violente. La nivelul clasei este indicata elaborarea unui regulament intern. Elevii sunt cei ce negociaza regulile, si stabilesc sanctiunile n cazul abaterilor. Trebuie stabilite reguli simple ce pot fi lesne ntelese si respectate. n conditiile n care situatiile de violenta scolara nu pot fi rezolvate n mod direct prin actiunea efectiva si imediata a cadrului didactic se impune formarea unei echipe (n cadrul careia sa fie incluse att cadrele didactice ct si psihologul scolii, medicul, reprezentanti ai politiei, pompierilor, primariei).Aceasta echipa ar putea preveni si combate acte de violenta prin prezentarea faptelor si explicarea urmarilor acestora. O alta metoda de prevenire si combatere a violentei este elaborarea R.O.I., aducerea acestuia la cunostinta att elevilor ct si parintilor si respectarea sa stricta. La nscrierea copilului n scoala, parintele trebuie sa semneze ca este n acord deplin cu regulile scolii, reguli ce pot stabili de la scaderea notei la purtare pna la exmatricularea definitiva a elevului n cazul constatarii unor fapte de violenta ce ar periclita siguranta celorlalti. La nivelul scolii/clasei se pot nfiinta grupuri de dezbateri n care sa se puna n discutie comportamentul agresiv al elevilor i efectele pe care l are acesta. Situatiile problema expuse, de unul sau mai multi profesori sau chiar psihologul scolii, sa fie dezbatute n cadrul grupului. nfiintarea n cadrul scolii a unui centru de consultanta cu parintii si elevii unde sa se poata depista, mediatiza, si dezbate acte de violenta scolara. Ca masura de constatare a gradului de violenta n scoala este indicata supravegherea elevilor cu ajutorul sistemelor video i a unui observator specializat n comportamentele de teribilism al elevilor. Astfel se pot monitoriza accesul n incinta scolii, comportamentul copiilor n pauze, perturbarea activitatilor cadrelor didactice de catre alte persone. Daca din punct de vedere psihic prezenta camerelor video n incinta scolii descurajeaza manifestarile violente prevenind astfel ncalcarea regulamentului de ordine interioara, din punct de vedere practic nregistrarile ofera dovezi incontestabile ale faptelor comise si ajuta la luare unor masuri imediate, nepermitnd agravarea conflictelor. De-asemenea observatorul specializat are menirea de a observa predispoziia ctre reacii violente celor degenera n timp. Organizarea de activitati interactive i teoretice cu instituiile statului ce se ocup cu prevenirea i combaterea actelor de violenta n familie (politia romn ) i descurajarea prin intermediul exemplului a reaciilor violente.Elevii/studenii cu vrsta cuprins ntre 17-26 de ani Aducerea la cunotiin ,prin intermediul activitilor cu organele specializate n prevenirea i combaterea violentei domestice , a consecinelor ce le au aciunile violente in cadrul penal si social. Aducerea persoanelor ce au trit ntr-un familie unde violenta domestic era exercitat asupra lor ( Puterea exemplului) Organizarea de activitati intreactive menite sa invete tinerii tehnici de autoaprare ce pot fi folosite n cazul n care se vor confrunta cu violenta domestic. ncurajarea tinerilor cu un comportament uor violent sa se orienteze n practicarea unui sport ce i va disciplina si micora tendina violenta.