Vindecare sufletească.docx

Click here to load reader

  • date post

    14-Jun-2020
  • Category

    Mobile

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

description

Merge bine cu Librera Reader modul Rezervați text reflow pe telefoanele mobile.

Transcript of Vindecare sufletească.docx

burebista2012.blogspot.com

Vindecarea sufletească s,i respectul de sine

17-21 minutes

Respectul s,i iubirea de sine

Expresia “Dacă nu te respect,i pe tine nu pot,i să-i respect,i pe ceilalt,i sau dacă nu te pot,i iubi pe tine însut,i, nu pot,i iubi pe nimeni” este folosită frecvent.

Totus,i, pentru mult,i oameni, a se respecta s,i iubi pe sine rămâne o vagă not,iune care, deseori este folosită în sensul material, cum ar fi cumpărături except,ionale sau vacant,e extravagante. A te răsplăti cu vacant,e s,i jucării t,ine de atitudinea compensatorie specifică celui de-al treilea nivel energetic – folosirea plăcerii fizice pentru a exprima aprecierea de sine. Des,i acest tip de răsplată este plăcut, el poate obstruct,iona contactul cu cele mai adânci tresăriri emot,ionale ale inimii care apar atunci când trebuie să evaluăm o relat,ie, o slujbă sau alte situat,ii tulburătoare care ne afectează sănătatea. A te respecta s,i iubi prin prisma nivelului specific al celui de al patrulea centru energetic Anahata Chakra (ce guvernează planul afectiv) înseamnă a avea curajul de a-t,i asculta mesajele cont,inute în emot,iile pe care t,i le transmite inima, precum s,i ”directivele” sale spirituale. Arhetipul către care inima ne trimite cel mai des este cel al vindecării “copilului rănit” din noi.

“Copilul rănit” din fiecare dintre noi cont,ine tipare emot,ionale de afect,iuni s,i răni din copilăria s,i adolescent,a noastră, tipare ale amintirilor dureroase, ale atitudinilor negative s,i ale imaginilor de sine disfunct,ionale. Tipare ale dezamăgirilor, decept,iilor s,i suferint,elor emot,ionale. Amintiri ale ”iubirilor” trădate. Fără să s,tim, putem continua să operăm influent,at,i de aceste tipare s,i ca adult,i, chiar dacă într-o formă nouă. Frica de abandon, de exemplu, devine gelozie. Abuzul sexual devine o disfunct,ionalitate sexuală, deseori cauzând o repetit,ie a aceloras,i violări chiar cu proprii nos,tri copii. O imagine de sine negativă ca s,i copil poate deveni mai târziu sursa unor disfunct,ionalităt,i precum anorexia, obezitatea, alcoolismul s,i alte dependent,e cum ar fi frica obsesivă de es,ec. Aceste tipare pot produce multe daune relat,iilor noastre emot,ionale, viet,ii noastre personale s,i profesionale precum s,i sănătăt,ii noastre. A te iubi pe tine însut,i începe prin confruntarea cu această fort,ă arhetipală din interiorul psihicului nostru s,i prin înlăturarea autorităt,ii pe care ”copilul rănit” o are asupra noastră. Nevindecate, rănile ne fac prizonierii trecutului nostru.

Sistemul intuitiv al fiecărui om funct,ionează în as,a fel încât rar se întâmplă să nu ne atragă atent,ia asupra unor direct,ii sau curente negative care ne pot afecta ori să nu ne arate cum putem alege să ne eliberăm de aceste s,abloane sau impregnări negative înainte ca ele să devină o boală fizică. Ceea ce este poate mai put,in cunoscut îl constituie faptul că vindecarea fizică, psihică s,i mentală este posibilă prin actele noastre de iertare. În viat,a s,i în învăt,ăturile lui Iisus, iertarea este actul spiritual al perfect,iunii, dar este, de asemenea, s,i un act de vindecare. Iertarea nu mai este doar o opt,iune, ci o necesitate pentru a obt,ine vindecarea. Iisus a vindecat mai întâi suferint,ele emot,ionale ale ”pacient,ilor” săi; apoi, vindecarea fizică urma în mod natural.

Des,i mult,i au interpretat vindecările lui Iisus drept o răsplată divină pentru recunoas,terea faptelor s,i comportamentelor incorecte, a celor suferinzi, iertarea de sine precum s,i iertarea semenilor nos,tri este un act spiritual esent,ial, care trebuie să aibă loc pentru a ne deschide complet puterii vindecătoare a iubirii.

Respectul s,i iubirea de sine începe de aici. Aceasta înseamnă să avem grijă de noi, dar s,i să-i iertăm pe oamenii din trecutul nostru, astfel încât rănile să nu ne mai afecteze; pentru că rănile noastre nu-i dor pe oamenii care ne rănesc, ci doar pe noi îns,ine. Eliberarea de toate atas,amentele fat,ă de aceste răni, ne face capabili să mergem mai departe, să ne mutăm din relat,ia ”copilărească” pe care o stabilim cu semenii nos,tri s,i chiar cu Dumnezeu (relat,ii care poartă foarte mult amprenta coloraturii subtil energetice a primilor trei centri de fort,ă fiind dominate de atas,ament s,i egoism) într-un nivel al relat,iei care să poarte din ce în ce mai mult amprenta s,i căldura iubirii s,i compasiunii.

Mai ales deschiderea fat,ă de acest plan al afectivităt,ii corespunzător celui de al patrulea centru energetic ne ghidează mai departe existent,a, către maturitatea spirituală, dincolo de dialogul părinte-copil pe care îl avem cu Divinul, dincolo de rugăciunea pentru a obt,ine explicat,iile evenimentelor, dincolo de frica de necunoscut. ”Copilul rănit” din noi vede Divinul ca autoritate operând ca fort,ă într-un sistem bazat pe răsplată s,i pedeapsă, cu explicat,ii logice pentru toate experient,ele dureroase. ”Copilul rănit” nu înt,elege că în toate experient,ele, oricât de dureroase ar fi, există o revelat,ie spirituală cu privire la propria sa făptură. Atâta vreme cât gândim ca un copil rănit, vom putea iubi numai condit,ionat s,i având o mare frică de pierdere, perpetuând clis,eele auto-condit,ionării prin atas,ament.

Actualmente cultura noastră ca întreg oscilează în cele două direct,ii: vindecarea de răni s,i victimizare. Totus,i, intrând sub influent,a puterii rănilor noastre, este dificil să vedem cum am putea renunt,a la această ”putere negativă”, cum am putea merge mai departe pentru ca fiint,a noastră, (văzută ca întreg), să-s,i recâs,tige adevărata sa putere interioară.

Trecerea dincolo de limbajul rănilor

Iată ce afirmă Caroline Miss vorbind despre stadiile puterii s,i vindecării.

”În intent,ia de a vindeca rănile sufletes,ti oamenii au ajuns să se identifice pe aceste niveluri reactiv-emot,ionale. S-a structurat un întreg limbaj care se bazează pe răni. Oamenii au devenit fluent,i, din punct de vedere terapeutic, în procesul creării unui limbaj al as,a zisei intimităt,i s,i cunoas,teri de sine pe care eu îl denumesc “rănilogie”. Acum folosim revelat,ia s,i schimbăm experient,e despre rănile noastre ca substant,ă a conversat,iilor, s,i, într-adevăr, ca un liant ce ne întăres,te relat,iile. Am devenit atât de buni la asta, încât, de fapt, ne-am convertit rănile într-un tip de monedă de schimb în relat,ii, monedă pe care o folosim pentru a controla situat,iile s,i oamenii. Nenumăratele grupuri de sprijin ce încearcă să-i ajute pe oameni să-s,i depăs,ească trecutul legat de abuz, incest, dependent,ă s,i bătaie, asta ca să numesc doar câteva, servesc numai pentru a consacra “rănilogia” drept o limbă contemporană a intimităt,ii. În cadrul acestor grupuri de într-ajutorare bine intent,ionate, membrii primesc deseori pentru prima dată, acea atât de mult as,teptată validare pentru rana pe care au suferit-o. Compasiunea ce se revarsă din partea membrilor grupului este resimt,ită ca un pahar mare de apă rece băut într-o zi uscată s,i toridă.

Rănile, ca limbaj al intimităt,ii s,i-au găsit arena de exprimare atât în cadrul relat,iilor, cât s,i în grupurile de sprijin. De fapt, nu este o exagerare să afirm că ritualurile romantice de împerechere contemporane aproape că cer o rană pentru a “decola”. Un ritual tipic de legătură pare ceva asemănător cu acesta: doi oameni se întâlnesc pentru prima oară. Îs,i spun numele, oras,ele natale s,i posibil dau ceva referint,e despre originile lor etnice s,i religioase (patern de comunicare specific nivelului 1 controlat de primul centru energetic). Apoi, conversat,ia se mută asupra subiectelor specifice planului doi: ocupat,ia, trecutul în relat,ii, inclusiv căsătorii, divort,uri s,i copii s,i, probabil, finant,e. Subiectele specifice manifestării planului trei urmează, de obicei, în ceea ce prives,te gusturile personale cu privire la obiceiurile alimentare, programul exercit,iilor fizice, activităt,ile de după serviciu s,i, posibil, programele de dezvoltare personală. Dacă vor să stabilească o relat,ie intimă, se mută către nivelul patru. Cum se începe adesori abordarea? O persoană mărturises,te despre o rană pe care încă are nevoie să o “proceseze”. Dacă cealaltă persoană vrea să răspundă într-o manieră “de legătură”, va găsi ceva de o magnitudine similară cu rana primei persoane. Dacă potrivirea merge, atunci ei devin “colegi de suferint,ă”.

Uniunea lor include următorii termeni nerostit,i ai unui acord:

1. Vom fi mereu gata să ne ajutăm unul pe altul în orice situat,ie care se va asocia cu amintirile acestei răni.

2. Acest ajutor va include reorganizarea oricărei părt,i a viet,ii noastre sociale sau profesionale în funct,ie de nevoile partenerului nostru rănit.

3. Dacă este necesar, ne vom asuma responsabilităt,ile partenerului nostru, astfel arătându-ne sinceritatea deplină a sprijinului nostru.

4. Vom încuraja partenerul să analizeze rănile sale împreună cu noi s,i să aloce atât timp cât este necesar pentru refacerea sa.

5. Vom accepta, cu minimă rezistent,ă, toate slăbiciunile s,i defectele izvorâte din aceste răni, de vreme ce acceptarea este crucială pentru vindecare.

Pe scurt, o legătură bazată pe intimitatea rănilor este o garant,ie implicită că partenerii afectat,i vor avea mereu nevoie unul de altul s,i că vor avea o cale deschisă întotdeauna către interiorul celuilalt. În limbajul comunicării, asemenea legături reprezintă o nouă dimensiune a iubirii, una care este orientată către ajutorul terapeutic s,i s