ANUL III(Marne 1869 1 Marne 1870).

Redactor: Zacob Negrussi.

IASSI 1870.

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

/di

(tt,vi>

118 VIM I L1tTI LEL

No. 11. Anul III. Iassi, 1 August 1869.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 qi 15 a itecgrei luni.Abonamentul pe mm anu pentru Thnnitnia liherit 1 galbenu; pentru Austria 5 fl;.pentru BPsarabia ruseascg, l'/2 galbenu.

Abonamentele se fat.0 in lassi la lipografia SocielitOi Junimea; in Bucuresci la librAria Soccec & Comp.

BUMARIU.Dictionarn grotescu, de D. V. Alexandri.0 floare a1b. If uveltI originalI de D. I. Pop Florentin..-

(Lirmare.)Din sciintele naturale, discursu de D. Grigorovici.

(lirthare.)Surise i suspine. Critica.INctitit bibliografid.

POESII din H. Heine:CAud $edu intjusu...,Noaptea and en trecu... , Steleen picioSNe tie aur... Traductiuni de D. .2V. Schelitti.

Dictionara Grotescu.Epizodul confusiei limbelor din turnul Ba-

bel este o metaforii, poetica ce esprimg, efec-tul influentii pedantisraului in omenire.

In adevau acea influentl, clind navillesce

asupra societrttilor incepRoare, ie adese oricaracterul unei ca1amit5ti fatale, crtci ea ame-

tesce inintile, desnatureazI intelesul cuvinte-

lor, tulbur g. cugetek i intiptiresce pe fruntea

adeptilor ei o espresie pretentioasb.", precum Te-

suitismul dit fisionomiilor o aparentI de ipocrisie.

Se spune in povesti ca la nascerea copii-lor de imp6rati, dinele raiuki se adung im-prejurul leagAnelor i inzestreaza pe nuoi-

nacuti cu daruri pretioase : vitejie, putere,

mrindrie pentru WO, frumusete, ging4e;farmecu duke pentru fete.

Pedantii romitni, cloante infernale, asistand

la nascerea RomAniei, au diochet'o cii ochiilor de buhne cobitoare. Lipsi0 de ori ce simtuesteticu, ei au intreprinsu de la ,sine educqiafetei Imptratului Traian §i au invqat-o, ser-mana I a rosti. uncle' cuvinte create de d6n§ii,care porta semnele triviaIitii elei mai re-voltante. Nenorocita s'au deprinsu astfelfu acomae monstruosit4i limbistiee fax' a ave con-

sciintu cu p6cutuesce in contra .bunului simtn,

in contra esteticei §i in contra poeticei ar-mouii a graiului romanescu.

Nimicu mai regretabil decal a yea unupoporu co se desceaptit din intunericul bar-.barismului sit cab; in ghiarele pedantismului !Elu este espusu la cea mai cumplitä neno-rocire, hi. nenorocirea de a devenl grotescu!

EatA cIteva fructe culese din pomul sci-

intei pe care l'au slditu pedantii in pdmeltulmilnosu alu patriei noastre.

Onoare.La toate popoarele de sänge sau de rudi-

re latina, acestu sentimentu are unu caracterupe larbatie §i este esprimAtu prin cuvinte desoiu masculinu.

Látinul dice honor.

C.

174 DICTIONARU GROTESCU.

Francesul dice l'honneur.Italianul l'onore.

Spaniolul el honor.

Era deci foarte logic i foarte natural caRomanul sll icg onoru ; b," nse' nu, cad pe-

dantii au gasitu de cuviinta... gramaticalti, aschimba secsulu acestui sentimentu de demui-tate energica, a-i da o naturg, mueratica, a-luinfaya in poale lungi, i a-lu boteza onoare.Urmandu astfeliu vroit-au oare sa fad unuactu de graciositate catre secsul frumosu ?

Nicidecum, pentru ca nu stint apreciatori fru-musçe i armoniei, ei nu au alta credinta,altu Dumneleu pe lume cleat sistemul gra-matico-fil ol ogi co-etimol ogic o - abla ti vico-burles-

co, etc. la care se inchina orbesce ca bonziidin India in numele lui Vi§nu.

Eata dar cel mai importentu clintre cuvin-tele noue-romane desfiguratu ! De aceea au4ipe multi adlogand Ia toata frasa : pe onoareameal precum mai inainte cei care-0 bateaujocu de lege liceau : pre legea mea!Acestujurame'ntu atat de sacru in gura unui omuonorabilu, au devenitu o formula upara §i co-moda care serve& de umplutura fraselor ce-lor mai seci. Am auclitu la Bucuresci ur-matorul fragmentu de convorbire :

Ticalosul I a indraznit, mon cher, sa'midea o palma

0 palmal.. p-a datu o palma ? Nu sepoate.

Pe onoarea mea, nene !.. m'a palmuitu.

Cuv6ntu1 onoare este pluralul cuvkitului o-noru,precumpopoare pluralu de poporu, topoare

de toporu, etc. Elu are deci intelesul de ma-riri, de ranguri, de avantagele unei posiiiinalte, lucruri ce se dobandescu adese ori cu

sacrificiul onorului, adica a demnitatii perso-nale. Francesul :

Vous briguez es honneurs aus depens de rhonneur.AlergAndu dup4 onoare perdi adesea onorul tom

A qice dar onoare in locu de onoru este oproba de corumpere morala intr'o societate,caci onoarele se castiga chiar §i prin injo-

sire, cand onorul e unu ce sacru care se nas-ce cu omul, se desvoalta cu ingrijirea educa-pei, i niciodata nu se poate infrap en injosirea.

Armata romana au luatu ca devisa cuvin-tele onoare qi patrie ! (honneurs et patrie

devisa gre§ita, cazi ea pune sztaparele, adicaavantagele rangurilor, inaiiitea atriei. Ar fide demnitatea armatei ca sa dee pasul pa-triei §i se inscrie pe stindardele sale : Patrie

onoru !

In fine ante acte desonorabile s'au comisuin Romania sub regimul onoarei, cl pentru apa§1 intr'o era mai demna de numele ce pur-tamu, e timpul sit ne lepadamu de onoare §isit ne infratimu cu onorul.

Pucloare.Unu cuvalta cacofonicu care esprima cea mai

delicata simpre dintr'unu sufletu virginalu, an-trebue sa fie pronuntatu de persoane ce

nu patimescu de gutunariu, caci altmintereelu esprima unu defectu de care sa fereascacerul pe toate romancele.

Locuitorii de la teara ii lieu pe romanes-ce ru#nie, observandu astfeliu o nuanta finaintre pudoare §i ru§ine.

Copild eu ruqinie 'n frunte, copild ruqinie in ken deCopita eu pudoare pe frunte, copild pudied.

Substantivul devine adjectivu la femininusung la aulu mult mai armoniosu decat

§i

dice

sit

I

!)

gi

st

PICTIONAMI GRIMSCII. 175

cuv6ntu1 pudoare, mai cu samg, cInd acesta

s'ar rttci in gura unui Austriacu.

Dupg o noapte erudg, ah! dulce-i sg zgresei0 radg-a diminetii pe culmea unui munte,Dar mult mai lin strAluee in ochii sufletesciGinga§a ru§inie pe-a inocentei frunte.

Amoare.

In locu de amoru, precum onoare in locude onoru; ear4i o schimbare de secsu. DeulCupidon nu mai e btietu inarmatu cu tolbg, desAgeti, ci o fetid la gherghefu. Pedantii nurespecteazg nimicu in lume, nici chiar Mito-logia! ei ar merità soarta lui Acteon. Amoa-re are pe Mug multe alte desavantagiuri §iacela de a repura padul la postul Crticiu-nului §i a supgrà delicateta mirosului. Unubitetu de peste Carp* au tisu:

Amantul tu feriee, la tine vr6ndu sg sboare,In aeru vede, simte §i mirosg a moare!

Amare.

A iubi!Unn cuv6ntu inutilu §i care pro-duce conjugtiri cornice: de pildg, :

Eu am ! in locu de eu iubescu, este unucalamburu grotescu.

Am amatu! in locu de am iubitu, esteMiguieala rithcoll.

Eu te am, Doamnd! in locu de te iubescuDoamnrt, este o impertinentg care espune penenorocitul pedantu a fi datu afarrt cu amo-ru-i cu tot; tins6 ce'i past!, pedantului! Nu-j

rerng.ne gramatica drept mtingIere? Eli'stringe la peptu cu amoare §i-i (lice : Tu, fi-

dela mea consoartti, e§ti universul meu! Te

am, te-am amatu, te amaiu, te amamu, te voiuama, amd-te-voiu, etc. !

Amorul sptirietu ii astupti urechile si fuge!

Beletit

Frumuseta pedantescd! Inchipueasci fie-eine efectul ce ar produce asupra unei damedelicate o strofg ca aceasta :

Alit Doamng, e§ti bela ca Tog çe crescefruntea-ti diving treptat se belesce!

Ah! lasä m6-ati spune eat sum fericitu,Vëdëndu duleea-ti fall eastfeliu s'a belitu I

Eata una din cele mai bele flori din este-tica pedantilor. Tot austora suntemu d,atqricu belele-arte i cu foile belgtristice. SermaAiii

limba in ce belele ii calatu cu Trisgtinii ea-u te belocu ,a5tfe4u!

Aberaciune! Poate cineva sL crea0 a s'arfi gasitu unu onm- pe.luine a caruia unia am-

biie s consiste intru a min a. o coditI la toatecuvintele somanesci, precum copii leagtt cal-

dun de coada c4nilor ? Dar, s'au gasitu! acelufenomenu comicu ecsis,tg sub forma cea maiserioasg. Devisa lui este : ciune sau periciune!

Credu cL dupä moartea lui va fi impuietu §ipestratu in cabinetul istoriei naturale ca unuspecimenu de pendantomania cea mai turbatiear pe vitrina in care elu va L. espusu, pos-teritatea va Ceti urmItoarea inscriere :

Fracciune din Naciunea CiuniqilorSpecimen unicu!

(Publicul este rugatu a respect5 puseeiunea sa,ferindu-se de elu.)

Pane.-Vara-prim:we cu Ocittosul cigne, 1i,is 0

rudil §ireatu ceare au escarnotatu tronul veru-lui seu. AceastI terminare s'au furi§atu pe

o

o

176 DIGTIOITARII GROTESCII.

nesimtite in convorbirea romang §i an nava-litu mai cu seama in giaristica §i in elocuen-ta parlamentarg. Ea da graiului o intona-

re tiuitoare care produce in urechi o gadilirenesuferita ; prin urmare ei este cu neputintgde a gasl calea inimei.

In zadar unu june fiunist ar cath sa in-duio§eze pe Angerul adorgrei sale qicendu-icu glasu tremurgtoru: Ah ! Doamna, aparifiu-nea d-voastre me aduce inteo emotiune... mepetrunde de o sensafiune... me pune inteoconfusiune... cat nu potu sä ve facu o clecla-rafiune demna de... etc, etc.

Angerul §i-ar freca urechile cu manele sa-le trandafirii §i ar cadè numai decal in spas-muri !

Camera deputatilor §i Senatul resunu a-deseori de tiuituri §i mai accentuate. De pil-da Domnilor! Cestiunea a datu locu la mul-te discufiuni in sectiuni, §i la multe interpe-laiuni asupra interpretafiunei constitufiunei.

.Protestafiunile majoritatii au produsu adancasensafiune in sinul representafiunei nationale§i ele au causatu frequeute intrerupfiuni indiscufiunea proposifiunei ministeriale... etc.etc.

Ar jura fiecine c asista la glumele flecgi-

lor de teara in noptile de §eytori §i ca au-de o limba pgsgreasca. SI fie oare Camerao §eptoare !!

N. B. Nici unu poetu cu talentu §i cusimtul armoniei nu indraznesce a se servi defiune in versuri. Pentru ce dar in prosa ?

Sri, fie oare acestu fiune ca o manta de vremerea ? pentru ce asemine umiliafiune pe Ca-pul lui ?

Pentru ca, are unu ce desplacutu care pro-duce tonuri discorde in armonia limbei; pen-tru ca, ori cat de gramaticalu sa fie fiune,

Romanul ei prefera alte termingri care Ci

sulfa mai bine la auqu ; a§a mai lesne se im-pac . elu cu admitere decgt cu acimisiune,

mai voios cu proclamare decal cu proclama-fiune, mai multumit cu contribuire decat cucontribufiune, etc. etc.

Bietul Ciune de pocita memorie au repo-satu! astfeliu va reposh §i tiuitorul fiune, cacisimtul esteticu a Romgnului nu-i cth dreptulde impamentenire iii tearg. Este dar de te-mutu ca multe scrieri moderne impestritate

cu fiuni voru ave aceea§i soarta ca unele operede pe timpul lui Rabelais in Frantia.

Avisu la autorii no§tri prosatori §i poeti.

tione.Alta terminare ambitioasa dar timida Inca.

Deabie i§i arata nasul pe ici, pe cole, §i seretrage degraba inderat, Anse nu perde spe-rarea de a detronà la rendul Ci pe fiune.

Ea are mult a. aseminare cu unii pretendentifoarte fini din terile noastre care tragu cucoada ochiului spre tronul RomaMiei.

Lasciate ogni speranza

El bine!0 burueang parasita in gradina retoricei

parlamentare. Sunt discursuri patriotice incare ei bine figureaza, a§a de des, incgt sus-tragendu-lu din sinul lor, nu ar remanek ni-micu.

Ei bine ! repetatu cu emfasu, are unn cepretentios i grotesc care da oratorilor unuaeru ridicolu §i probeaza sargcia elocuintei lor.

hamletNu destul ca Rorna'nii au avutu neprietini,

au avutu dumani, au avutu neamici, gratiepedantilor, ei mai au §i. inimici, inimi-mici !

!

DICTIONARII GEOTESCII. 177

0 ! voi, pedalni ridicoli, ai limbei venetici !De c6,nd o nand cruda adusu-v'au pe-aiciRomrtnii, mari la sufletu, se luptu cu inimi-mici!

nlinte.o coditrt destinatd a formd, sau mai bine

cliandu a deformd adverburi noue. Ea aresi meritul de a face din Romdni unu poporude minciunosi. Esemplu :

DI. Ministra lucreazg, sincera-minte la des-voltarca progresului.

Deputatul terii grIesce leal-minte.. ..Tribunalal decide legal-minte. ... etc. etc.

Minciuni si ear minciuni ! si tot minciuni !Pririntii nostri intrebuintau terminarea esce

§i vorbiau mai ominesce, sau se serviau deadjective sub formd de adverburi si se espri-mau limpede, frumos, intelept, adev6rat-ro-

milnesce, cdci se feriau necontenit de p6catu1minciunei.

Lilerimioare.Acestu uume de floare, prin asemgnarea

lui cu cuv6ntu1 de lacri»zi, au dusu in eroarepe multi poeti de peste Milcovu si i-au in-demnatu a comite unu galimatias grotescu inversurile lor. De pilda :

Inima ma simtitoareVars a. triste läcrimioare!

Lectorul isi inchipuesce Third voe unu ta-blou grotescu ; elu vede .inima ippetului sub for-

ma unui vasu resturnatu din care se varsd fiori.

Aurora'n läcrimare1J(16.-a luncii lacrimioare,Si soarele ce apareSoarbe-ale ei lacrimioare.

Ce udI aurora ? flori sau lacrimi ?Ce soarbe soarele? lacrimi sau flori?

Afard de acestu galimatias, amantii Mu-selor §i-au fIcutu provisii de lacrimele §i deiticrimife, pentru ca sd stropeascd parterulpoesiei lor. SI nu desperImu cit in cure'nduei voru mai v6rsa, si ldcrimatiuni :

Caprinsa de desceptiuniEa versa läcrimatiuni!

0 1 mult gingap flici a primgverii ! uteri-

mioare iubite ! nici pe voi pedantii nu v'aullsatu in pace !

Poesii naol.Substantivu femininu impreunatu cu adjec-

tivu masculinu, totalu ermafrodit !Autorii de peste Milcovu pratict multu

aceste apropieri de secsuri in cuvinte ; mise-

rie foarte compromitItoare ! !

Redaptor.Fabricantu de articole in oficina unui qi-

aru, singuru aptu a produce apte patriotice, a fi

ecsaptu in scirile ce publicd, a fi compaptu in

stilul seu, a ave taptu politicu, §i care aufIcutu contraptu, §i au incheiet unu paptu cupedantii, cIci se pune ades in contaptu cu densii.

Intrebarea naturald ce-si face ofi eine este:pentru ce redactorul acela, unu omu inteli-gentu , vroesce numai decdt sI fie redaptoru, and

toti publicistii insetnnati din terile .civilisatesunt simplu redactori ? Respunsul nu poatefi altul decat : cd gisul redaptoru are curioasaambitie de a fi unicu in soiul seu, de a nufi intelesu si dna mai putin cetitu.

Raman.In locu de Romdnu! Poporu nimInu sino-

nimu de peau rouge, adict selbaticu.Romdnia este datoare en denumirea oficia-

178 DICTIONABN GROTESCII. 0 ILOARE ALBX.

II de _Romanie unui consulu francesu, Dom-nul B**, care pretindeh ch Romhnii i§i cli-

ceau Rumini. Elu isi formase negresit a-

ceasth, convingere de pe pronuncarea unor ti-gani desrobiti de la care au chtatu sh afleoriginea Romhnilor.

A quoi tient la destinée des empires!

UalSughicu disgratiosu, introdusu in ortografia

romIng de vre unu pedantu ce nu-i deprinsua phzi regulele bunei cuviinti in societate.

Mai multe foi politice si literare, precum

Trompeta Carpatilor, foaea Societhtii din Bu-covina, etc, phtimescu rEltt de acestu spasmustomahicu, si facu unu mare abusu de sughituriputiu ortografice, dar si mai putin armonioase.

Moa§a 'n podu, moasa 'n podu!

Vergura.Fecioard, duph limba vechih; vergind duph

limbo. noug.

Latinesce : Virgo, virginitas. Francuzesce:vierge, virginité. Italieuesce : vergine. De uncle

dar cuve'ntul vergura?Asu da toate sistemele limbistice de peste

Milcovu, de poste Molna si de peste Carpati(nu adaogu si de peste Prutu, pentru ca' Be-sarabia au schpatu prtn'acuin de asemine e-pidemie); asu da, dicu, toate acele sisteme

si ceva Inch' pe deasupra, ca sh vedu si sh

studiezu cu ajutorul sciintei frenologice con-formarea tidvei din care au esitu vergura.Curiosu si mult grotescu trebue sh fie acelu

calupu unde se deformeazh astfeliu totu ce este

mai graciosu!Dach fiicele dragalase a Romhniei ar se-

mh'nh cu acestu cuve'ntu prin care unu pe-dantu grosolanu le-au stigmatisatu, negresit ch

ar imbitteOni, sermanele! si ar muri in ver-guritatea lor ! chci lumea ar fugl de ele cade nisce dilihnii späimhntatoare si schpate dinbizuniile stahiilor.

Tu dintr'al citrui crieri, in orA de tortna,Au isbucnitu la soare hidoasa ta vergurit!SA, aibi parte de (Mina §i'n veci sa fii iubituDe iasma care poarta unu nume a§a pocitu!

(Va urmh)F. Alexandri.

0 HOARE ALBA.

NIIVELX ORIGINALA.

(IIrmare)

II.

Ermina era floarea cea mai alba dintretoate florile din Umbreni. Taich-seu numaiin brate o purta, si de raza soarelui si de mAr-ghrintarele de rouh o temeh sh nu o farmece.

Dar mai bine ar fi Mcutu, dach o-ar fi te-mutu de raza lunei, si de marghritarele dinochii unui tOn6ru frumosu, ca s'a* nu o farmece

acele.

Intr'o sara esi Ermina in gradinuta ei, si

se 'ntelegea cu celelalte flori albe si-si plan-

geh dorul chtrh, ele.Atunci treceh unu t6ne'ru frumosu pre di-

naintea grhdinutei si se uith la Ermina cuochii sei cei frumosi si suspinh din sufletu. Er-mina isi ridich ochii si-i inth'Ini cu ai strhi-

nului, si apoi sburh din grhdinuth 'n cash,ca si cum s'ar fl sphrietu de oare-ce, cevreh sg, o deoache, si tremurh totuth, si nuscia, de cc tremura' ? numai sea, ch i-arphice sh tot tremure asa si mIne sarh,si poimiine sail, si toate shrile. In cash

0 PLOARE ALBA. 179

Aura la taica-seu in brace si-lu saruta, maiferbinte decal pana acum disc cu dulce:

0, cat de bine ai facutu, ca mi-ai la-satu mie gradinuta! Doamne, draga mi-i !Si-lu saruth si mai ferbinte.

Strainul trec6toru vee,tuse, cum s'a spa-

Hata de elu Ingerasul acel albu, si cum afugitu din gradinuta; ei rise sufletul, si totinderat se uith, trecbdu pe drumu inainte.Odata iariti v6dil, cum e1 frumoasa in

foisoru gradinup si se uitI dupa

elu. Elu acum i facà semnu, ea numai

la ca i-e sufletul, i vii, ca tot dupa elu

se uita, pana a trecutu, de nu se mai vedeade o

A doua sara, nu se mai temil. Ermina de

strainul celu cu ochii frumosi; i acuma fugi

in casa and se apropia elu de gradinuta ;

dar mai ante rupse o floare alba i o pusepre palantu; pe cand o vedea strainul.

A doua qi dupa aceasta veni la Umbreanuo scrisoare ; i elu dise remasu bunu catrafiica sa si pled in trebile terei. Ermina aremasu singura in grija miltusicai Smaranda

plangea cu amaru.Apoi esi in gradina cea mare sa-si planga

durerea acolo. Si numai odatd pre eine v6-qa apropiindu-se de o portita? Pe strainulde eri, care zarindu-o de departe, vent catraportita i vedendu-o, cit se uita la elu, in-

tl.& in gradina la ansa.Ermina uita a lacrimh de superare, cand

v641.1 floarea cea alba la sinul lui, au

datu lacrimele de bucuria, mai vedendu langaea si unu trandafiru rosu.

Cum tremurau frundele plopilor de acolo

din gradina, mai tare tremura virgina acealIcremata, cand sosi strainul celu doritu litn-

gil, ea, si tot mai tare tremura, audindu-lu

vorbindu cafra ea vorbe dulci de care n'a maiauditu.

Scumpa floare, sa nu te sparii de mine,ca intru la dumnia-ta. Nu intru ca tal-

haru, nu venii, ca sa ducu ceva cu mine ;

venii ca sit aducu ceva, i Inca resplata, pen-tru ceea ce v'am furatu eri ; v'am furatu ofloare alba, ce am vOdutu pe piilantu, i adi

sa-mi ieu pedeapsa; de indreptatu vreusa-mi indreptu vina mai antei asa, ca v'amadusu in locu-i unu trandafiru mop ; i asa

m'asu pate desvinovati, cii am vedutu floareaaceea alba rupta i singurica pre palautu,mi-a venitu mill de ea ; de acea o-am luatucu mine. Dar eata trandafirul cestu rosu inlocu.

0, catu-i de frumosu!E frumosn, pentruca scie ca-lu vedi

dumueata:. Acuma-mi asceptu resplata pca-tului meu.

Fie resplata trandafirul acesta ; sa re-mana al meu.

SI remaua. Dar asta mi-i toata pe-

deapsa ?

Asta.Numai asta?Numai.

Asa dart me ducu. Remaneti cu pace !..Asa de curendu? Am socotitu, ca esti

mai bunu la inima ; de o floare ti-a fostumill, i o-ai dusu, i de mine nici nu in-trebi, ca de ce mi se vedu lacrimi pe fata ?

0 ! SI cutezu, a te intreba? Inima meademult a suspinatu, vedendu-te trista, dar n'amvrutu, sa-ti marescu superarea cu intrebari.

Intrebarile dumitale nu me voru su-

pera.

movild.

vitt,

si

180 0 FLOARE ALBI.

0! nu te'ntrebu, tot nu te'ntrebu, ca

de ce suspini; numai atata te'ntrebu: dad,potu eu, §i ce A, facu, pentru ca sa-ti, alinusup6rarea; ori sa-ti indulcescu lacrimele ? Darvedu eu, cI daca vreu sa sciu, cu care ier-buri sa-ti stamp6ru durerea, tot trebue sa-mispuni, ce inte'mplare te-a intristatu ?

Aceea, ca taica-meu a plecatu ; §i nusciu, cand va mai veni.

0 ! pentru aceasta n'am ierburi vinde-decatoare; nu sunt ierburi. Si tocmai 0 clan,te-a§u pute mangae de alta datI ; acuma-

Acuma ?

Acuma trebue sit plecu ,r§t eu; mane

plecu.

A§a de cure*ndu? A§a de bucurosu pleci?

Ba plecu tristu.Duci aduceri aminte neplacute.0! v'edu, cI noi ce§ti mai selbatici sun-

temu mai indurati, ,i fiiintele cele mai ginga§e

sunt mai farI Luna. Cu vorba aceasta mi-aisangeratu inima. Caci asculta-me macar,

dad, nu ti-i mila de mine.0, ba mi-i mila.Ducu in inima mea aducerile aminte cele

mai dulci.

Si ce spune in aducerile aminte acele?Sciu, ca spune, ca luncile §i poenile de aicisunt frumoase.

Ba spune, ca Ingerul acela, a ca'ruiamani i-le prindu acuma 0 care ma-

flute tremurI in manile mele, angerul acela

e mai frumosu, decat toti angerii, care au

yenitu la noi pre pam6ntu.0, lasI-mi manile, ea ardu in manile

tale . . . . o, lasa-le.. . . . 0 spune, ea inima mea se in-

china Ingerului acequia, §i sufletul meu sd

,

roaga, sI-mi deie voie, sI i-se inchine p dead inainte, sI se inchine numai fetei aces-

teia albe. Da-i-se voie? oni nu i-se a.? as-ceptu respunsul.

-- Cine sa-ti respunda? Simtescu ca tenip drept in ochii mei. Eu sl-ti respundu ?

Tu sa-mi respundi ! da ; tu.

Eu ? an sciu, cum sa-ti respundu. Nusciu, cum m'ai intrebatu.

Imi dai voie, sa me 'nehinu la fatata? care me va lumina intunecimile viepi.Imi dai voie ? Respunde-mi.

Nu-ti dau voie ! Ba-ti dau;ba MI ! - -

Nu-mi dai voie, sit me'uchinu la fatata ? Me ducu. Te las de miini ; lasa-me§i tu, dacti nu-mi dai voie sl gandescu latine. Me ducu . . .

Te §i duel ? Si nu vei inai vent? Apoiiti iti dau voie sa iande§ti la

mine ; dar dar sa-mi dai voie§i tu, O. gandescu §i eu la tine.

Oh! cerule! frumosu e§ti ! dar tot nue§ti ca pam'entul de fiumosu. 0, inima mea,cat m'ai facutu de fericitu! Si cat sunt eude nefericitu, ca trebue sit plecu de Maga.

Ermina sufletului inn !Pled ? CI pleci, aceasta o spui ; dar

nu spui §i, ca-i veni cart. SI vii cat de cu-rgndu vei putè, ca sa te mai v6du ate o-datI; cIci imi vine uritul, remtnOndu sin-gura cu matu§ica Smaranda. Veni-vei?

Vent, Ingerul sufletului meu, vent 1 res-punse Alesandru Costei §i strinse 'n brate floarea

ceaalba tremurandu, §i-i slrutl fruntea forbinte.

Ermina atunci se desceptk ca ce face, 0vrol, sI se departeze de elu. Dar elu nu olas/ de brate, §i4 gill:

0 FLOARE ALBA. 181

Angerul sufletului men! fart unu cu-ventu vri s me lasi, sit me ducu i eu inbatae cu lumea, cu cei rei. Mane am stme ducu.

Ah ! i tu? 0, amaru i amaru! Candsocoteam st petrecemu vre o sarg amundoi,

aid in grading, st ne spunemu unul la altulate amu aye de spusu; sa pove;timn despre oviata frumoasit; atunci te duci ; te duci,

pant nici nu ne-amu pututu vede bine amundoi,pang nici nu ne cunoascemu mai bine. Dar.stgi 1 Mult vei amtne acolo, uncle te duci?

CAA vei mai vent? eine esti? Cum tenu inesci ?

.A.lesandru Costei. Voi vent cu-

rAndu. Dar spune-mi, scumpa sufletului

meu, mai glndi-vei tu la mine, pe cat 11111

me vei vede? Asa dart, cit vei On& tula mine?

0, pe at nu te oiu vede? Nu YeingAndi la tine, pe at nu te voiu vede. Dareu te ve'du visu si'n. trelie ; i and tevklu, si and nu te vedu. Te vklu totdea-luta -- in sufletul meu.

vrere-ai tu, ingerul men, vrere-aitu st me veli totdeauna ; st fii totdeauna cumine? Vrere-ai tu aceasta?

Aqu vre.

Taimu ile grele. Mid te-ai vede odatit.fgrt petre scumpe i fart marggritare de pemare departe, i fart argati multi ; te-ai vedenumai cu mine, si cu sinul meu si bratelemele. Vrere-ai sa fii tot cu mine si atuncea ?

Asa vre.CAnd te-ai treli odatt, a nu mai

avemu locasuri stalucite; cu incgperi multe,ci numai o astitt mica, fitrit gadint CU plopi

Cony. Lit, a. III. No. 11.

suptiri i frasini Iaçi. Vrere-ai tu, st fii cumine si atuncea?

Asa vre.

Trgimu EiIe rele. Cand uvai vede tu isgo-

nitu din casa mea, urgisitu departe, de acoloprigonitu si mai departe ; bulggrii sa-mi fieasternutul, ceriul acoperirea

0, nu lice asa a me spariu. Cine stte isgonoasca? cine st te supere asa de reu?

Oa menii.

0, data s'ar nasce i unii ca acestia,

apoi ar fi reu in lume.Ca sunt oameni ca acestia.Noi at vomu pate, le-vou.0 fent din

cale. Cand nu ne vomu pute fed, ne-omu ape'ra.

Cat voiu pute, voiu suferi eu si in locul teu.Iar and iti vei Oast tu casa, i te vei

pribegi 'n lame, voiu vent eu cu tine, cast te mangaiu.

0, cat esti de frurnoast la fata mai

frumoasg esti la inimg, scumpu angerul meu!St scii, Cit m'am juratu in gandul meu, cit

vei ave totdeauna i margaritari i petrescumpe, i locasuri frumoase, si pace intein-sele; pentru a de cei ce mi-ar past peste pra-gul casei mele ca sa-mi aducg reu in ea, deaciea nu me temu. i cel cc va vre sit te

supere pre tine, va ave sg se inteleaga cuiataganul meu ; sgrutu-ti fruntea, margarita-rul meu cel scumpu. Acuma trebue a meducu; dar de ali inteunu anu me vei vedèvenindu dupg tine cu strAlucire, ori nu meva mai vede nimenea in viatt. Me ducu, a-leasa mea. Fata ta cea scumpit imi va fi

soarele lilelor mele, i steaoa intunericului

meu pre argrile vietei. Me ducu. Remasu

bunu! Mane plecu departe.Te duci? Remasu bunu? Ce remasu

si'n

si

!

18 0 FLO4RE Aat

bunu" sa am eu §i sa nu th ve'du ? Mai stai IMai vino ! Mai stai! Mid mai vii ? Ohlnu mai este rincg o sara prtnit mane?

Ba da! mai este ! Vino Inca adi de

sara, cand vei vede resarindu lana. Eu ear4voiu ii aci in grading. Portita yei afla des-chisa . . . Vino ! Asa darg, ca vei vepi,me pgrasi ap I veni-vei ori nu vei veni?

Voiu veni, steaoa mea cea dalba, voigveni.

-- Vino la resaritul lunei mai qiseEr-mina, §i se desparci de Costei.

Sara la resaritul lunei iarg§i se duse in

gradiva, §i ajungendu la portita sciutg, i seareta peste pglautu unu omu.

Tu e§ti? §opti ea.Eu, respunse Alesandru, iutrandu pe

portita; apoi o cuprinse in brate, §i o inü

ap indelung indelung. Se audia, cum lebateau inimile, ca §i cum §i-ar respunde unala alta.

Ne-omudesparp, dalba mea, §opti Ale-sandru.

0, nu pomenl de desparlire! Nu po-,meni de desparcire. Si vorbimu acuma de'n-talnire, de'ntalnire . . .

Poste unu anu.Apoi a trecutu anul acela, de Gaud nu

te mai ye jusemu; mi-a pa'rutu, ca-i unu nutintregu pang. la resaritul lunei. veo, ca atrecutu anul !Sa vorbimu de'ntalnire, scumpuluceafarul meu, de'ntglnire, de'n-

talnire.

SI vorbiinu, drag,. 0, dulce-i intal-nirea, mgndra mea ; dulce ne va, fi, cand nevomu intalnt amundoi, §i sg, nu ne mai des-parcimu unul de altul nici odata.

Asa, asa. SI nu ne despartimu unul de

altul nici WWI; Iji o data. 0, frumoa-,si-i luna ftqa, cum se Ilia ,e4 acuma la /laDalbul meu ! NO me vei nag, t.u'n dilele

tale?Nu te-oiu uita in dilele mele.Nici dud vel vede lume ô copila

frumoasa ?

Ba atunci te-oiuita §i voiu gandi nu-mai la copila aceea frumoasa. Dar scii tu,porumbita mea, care-i aceea ?

Cum? Eu sa sciu 7Ti e§ti singura aceea. Nu este alta pre

panAntu frumoasg, cum e§ti tu.Acuma dici ap.Peste unu anu voixt dice tot ap; pes-

te dece tot ap; cat voiu trgi, tot asa. Apsa am dile ! Luna ine aude !

0 mai bine nu te jura, dealt sa tejuri cu luna. Luna adi vine, mane nu vine.Mai bine fagaduesce-mi, cg-ti vei rescumpa-ra cuv6ntul, ca apoi ciü, ca nu ci-lu veiWeb,.

Ii dau cuventul meu, §i nu-lu voiunici ilu voiu uita, ca voiu A alu teu ;ori alu alu

Orialu cui ?Alu

0, nu me sparia asa, ca me temu.Nu te teme, scumpa mea. Dar_ eu

oare-ce sa te intrebu ? Tu nu me vei uita ?Ap dara, ca nu ?

Nu te voiu uita; ii dau cuvgntul meu!Credi-me asa ?

Oredu, dulce ceriul meu; credu. §ivei fi a mea ? frumuseta dilelot rade, soa-rele yietei mele !

Voiu ti a 4. Sunt a, t.rewityll melt Gel luniinosu. Sunt a ta I

o

ng

-

'n

o ithutiiiX. 18g

grain cerescu ; 0-1u

se'n brate, §i-ln grata' ferbinte. Apoi hitdopti :

Oare ce gdndesce hula, dna vede

14a cum ne vede?

Nu sciu, Angerul men. Numai una sciu,el ar vre, sA nu resarl soareie, s ne re-maul numai tot tuna aim arm de life, in,

adecA unu anu de noapte ; sA fie in lout deWin ann numai o noapte, hoaptea aceasta. A-tAta sciu acama; mai matte nu.

Ea mai sciu nna. De duct te-amVat% toate cele mi-se aratA Mai framaase.

Si mie.Offal imi ride mai binevoitorn; rdla

snaretui tremurd mai urrel. Aa imi pare.mie.

Amurgul Ferei ni6 1eagAn1 in bratemoale; raga lunei gAndesce mai matte,

spline mai multe, Mie a§a-imi vhie.Si mie. Si florile imi vinit mai dragi

de atuncea.

Mie nu mi-su dragi florile toate. Nu-mai 6 floare albA mi-i dragit.

Mie nu mi-su dragi &rile cele albe,pentru cd-su prea gingar ; i'ndat I supra{ori cd le atingd; qi umbra se vede pe eldmai reg.

Eu lien, cit mie mi-i dragt, o &arealbit; dar nu dintre florile toate din grAdinutA.

Nu dintre .florile mele?--- Nu dintre cele diii grAdinatii ; ci flea-

rea aceasta, de IA sinul men ; tu 'nsa-ti,albti, cum nitmai este floare pre pilm6nti3.

0, nu-mi Vice ap. Eu nu-su floare alba.Nu-ti vein trice darii mai mult. Nu' te

sap6ra, steaoa mea voin tiice.

--- 0, nu tAce. Nu tAce, d apoi me temu.

ce vei vre; spulte-mitorbe multe-multe, frumoase. Nit tit& Spune-mi vorbefrumoase, cum scii tu.

Vorbe frumoasemi sciu spune.Ba scii. Spune-mi cAte vei vre, despre

tine; cdtoate voru fi frumthise. Uncle ti-i casa?In Bociani.Asa de depute? Sputie-mi, cum ai

traitu tu pAnA acum acolo ? Cum 0.46 petre-mita qilele? Vorbesce-mi despre auii trecuti

vietei tale.Si lAsitmu trecutul, dud s'a dusu odatd.

Sh vOtbiñui despre viitoru. Ba sd vorbimu §idespre trecutu; dar despre qilele treeutului

ten. Ce qile petrece o floare pAnii, nu inflo-

resce ?

Eu numai purtam grije de straturilegrAdinutei mele, i rAcoriam florile.

i de acuma inainte ce vei face?Ce vein face? singurI? Intreabri, ce

lionin face amUndoi, dad vei veni dupA,

thiic ? Piing atunee te vein asap* veinstiSpina asceptlindu-te. Te voitt tot chena ingandtt.

0, tin suspinh, drao; nu vei suspia?Nu voin suspind; voin hicrimh. Ca-

te clipete vei rilmitne mai milt, atiitea hicrintivoiu litcrImà, singua singuricit

Asa (brit nici o lacrimA nu vei uteri-Pentru efi ell nu am sit re'Mtinu mai

nThlt de min ann ; dais vein veiti la tine mainainte, ea sit mt fii siiiguricil. Cie bucn-

till im vei face tn, dna vein veni la tinemai nainte de nun ann?

Nu scitt. Psi vbiu tot gandi prtnit, a-

tuncii care bucuriii si 1--o facu, deciit carea

sir nu fie bueuriii mai mare pc prini6ntupentru unii, cum esti tn. DaV tu n'ai disu

Asa j sopti-'n 'attic-

rid

Si

mat

rat

tit&

;

Spline:ad,

ad

---

184 0 VA0A11,EfALBX.

bine, cum ai disu. SI nu vii la mine; ci stvii dupt mine. Precepi-me ?

Precepu.

Numai me precepi ? Dar mie nu-miplace, di st me precepi numai. Scii tu, ce

Onduri mi-au venitu ?Sciu, Ingerul men.Acuma scii. Nu vei uith Ong, mitni?De ce me intepi la inimt cu sit-

geata aceasta ? De ce nu-mi creqi la cu-yenta ? Dar ca sit niC cre4i mai bine, spa-ne-mi unu blastemu, cum m'ai blIstema, tu,dad, asu uita, st viu dupt tine ; i eu lu-voiu Iuit asupra capului men in jurtm6ntu,acuma inct in sara aceastt.

Nu te potutilistema. Mi-esci prea dragu,dectt sit te potu blastema i numai in visu.

Me voiu blIstemt dart eu singuru, dudvoiu uith.

Stai ! nu lice mai departe !Bine gici ; nu me voiu blIstenah. Ar fi

blastemu in vgntu. Fie pre ptmCntu relelecele mai spaimentItoare; pre mine nu me vapath sptimentt nimica, i voiu veni dupt ti-ne ; voiu redid, locapri, cum n'a mairedicatu mire la mireasa sa pre plimentu. Or-voiu muri. -- Luna me vede!

Luna ? Unde-i luna ?.MI ! bine qici ; unde-i luna ? Ce s'a

facutu ? Nici unu noru pe ceriu, i lunadar mi se pare, cl-i colo dupa dealul ce-

la mare. Ce-i asta ? Cand a caslutu lunaacolo ? Acuma o-am vNuta restritt, §i

eatt-o apust !A apusu dupt dealu ; numai noi n'am

sciutu, cit apune. Dar mie mi-trebue, sit

me ducu in cast. Meducu! Vino,Alesandre, dupt mine, at de cur6ndu vei

pate ; citci, n'asu triii multu WI tine. Battluceaferul diminetii ! Cale bunt !

Remasu bunu, steaoa mea!Cerul se rosit la restritu.Peste patru 4i1e sosi Costei acast in Bo-

ceani.

Sara ttr4iu a venitu la elu omul celu in-tunecatu, cu lada cea de feru.

A doua 4i dimineatt Auk in visu cu

cugetele departe, la Ingerul inimei sale, la

floarea sufletului seu, la Ermina. o-a v6-qutu plangendu, pentru cit atunci, cand s'ajuratu, et Jana me vede," luna nu-luvedek.

Odatt numai aui, et zuruescu cittai, batudocane in piroane, 9i batu litcl4i la cittu§i,§i se scutura, si se descepti cu vederea §i

cu au4ul, numai mirk, nu puta. A§a apoiauli, cum Nita cineva la u§1 i earl aps'ala zoru, §i earl Melt ; apoi ve4Ii, et soa-rele-i sus, i et se uitit cineva pe fereastt laelu in castsi-lu cuprinse groaza, nu cumvascie cineva, ce-i in lada cea de feru, §i ce nu-iin ea ? Se isgoni, O. se redice ; dar nu seputa mi§ca din locu. Apoi adormi earlqi deostenealI. Visurile eart-lu duser6 la scum-pa inimei sale . . Intr'unu tircjiu, dupt vi-sari make, multe, eard§i i se paru, cA se

desceaptI, 9i cit aude tropote in jurul casei.Cum i se descepti vederea de jumnate, i-seOM, el vede luna r6sirind. Apoi earl act4utu in somnu greu, fart visuri. *i oda-tt se descepti de tot, se redid in picioare,§i. remase asa stInd inaintea ascernutului,ctutIndu in aducerea aminte despre visuri,ate a visatu. vela, a a viSatumulte, §i a fIcutu multe ; f;i acuma nu sciàbine, ctite au fostu ficute i ate numai visate?

of,

. .

-

si-ji

i

'1

6 PLOARE AIX/.

Purth ochii in cash imprejur, s va-

dd, ce-a yea din ate a visatu? s vadA,

cdte-su aevea ? i v6411 lada cea de feru.Repede '0-arunck ochii mai departe ; §i ve4ti

sacul. Cauta, in elu ; numai auru!Cdutk in oglindd, sg, vadd, poate-se uità inochii sei, i dupd ce a scosu sacii din ladd?In oglidd-i bata la ochi, cd-iimbrIcatu!

A§a darn in osteneala cea mare ilu prin-se somnul frá scire. Dar la peptul seu,la peptul seu, ce v64ti ? V64it o floarealba, vestejit i sup6ratA de moarte

Intelegu! intelegu! §opti; mi-aducu a-minte bine. Floarea mea cea dragl, nute vesteji, nu te supe'rk; cd eatl, mi-a trimesuursita acasd, ce a socotitu, cd ne va fi debine; §i eu me grdbescu, sA chemu zidarii §ime§teril. Dar-a4i e sgmbdtd. 'I voiu che-mk luni. Baji a§a trebue sa chemu inteipe ddrAmAtori. A strica §i a sfArmk poate

omul repede ; cur6ndu e gata cu o cask de

dkrdmatu. Voiu chema ddrImItorii nc a4i;

§i pe 4iditori poimdne " §i e0.In pragul u§ei se opri earä§i.

Ce-i asta ? Eu m'am culcatu in OA deio.; m'am desceptata odatA de jum6tate

am v64utu soarele sus. i acuma ilu vedu re-sdrindu. A§a dark, numai o am visatu 0 a-cea despre soare? Da, da; citci tot a§a amvisatu i despre lung, ci o-am v64utu r6sd-rindu. *i ea resare sara. Pe cdt am dormitueu in dimineata aceasta, o-a4u fi pututu yeala apusu. Cum schimbk, somnul viata o-

mului! Am dormitu numai din 4ori pAnd inresdritul soarelui, i cAte, §i eard cite amvelutu in visu! Mi-a pdrutu, cd trecu din-teo toamnd §i pdni in ceea primdvarl. Daracum la lucru! adecA la stricatu mai Antei.

186

Mete !Audu! ii respunse din odaia de all-

turea unu argatu.Ce fad tu, de nu e0 la mine ?Dormu ; respunse bdietul, qindu inain-

tea lui Costei.Dormi ? i acuma a§a de tdr4iu ?

ToatA noaptea n'am dormitu.Costei se scuturk.

Toatd noaptea n'ai dormitu ? mai

odatI ! Care noapte ?Noaptea asta.

Costei gAndi la umbletele sale in pAdure

pe cAmpu la tufe.ce ai v64utu tu, ce ai aulitu, dacA

n'ai dormitu ?Am aulitu tropote pe aici, ciocAnituri

prin pAdure, adecd pu§cdturi; au trecutu cd-lAreti multi; §i pre dumneata.

Pre mine ! mai v64utu ?

Te-am aulitu.Ce m'ai aulitu flandu ?Te-am aulitu §optindu.optindu ? 1Nenorocitule ! ce m'ai au4itu

§optindu?

Feliu de feliu de cuvinte.Dar intelesul ! Ce ai intelesu din de ?

Ce 4iceam ?

Vorbeai cum se vorhesce in visu;n'am pututu intelege nimicu.

Dar unde vorbiam? Unde m'ai vOutu?Itespunde, unde m'ai v64utu ? De ate ori ?Ce fAceam ? CAnd m'ai v64utu ?

Unde te-am v6clutu ? ce fAceai? De cd-te ori? AAA noapte, de trei ori ; odatA sara.

?

Odatk, la meald-noapte, i

La meald noapte, gi?

Sarg

41

si

fi

61

186 0 FLOARE SCII NVILt NATURALE.

Si odatI de cdtril

i de cdtril lori ? Si ce m'ai v6lutufAand sara, la meaddnoapte si in dori ? SIvedemu, tu ai visatu, ori eu ?

Te-am *tutu, cum sbgteai greu dinpieptu i te scuturai dite odaa, ct socoteam,c. vei Cade jos. Se vede, cä erai ostenitu.

Dar pe unde m'ai vOutu ? asta o-aiuitatu, mi-o spui.

Te-am vOutu pe fereastI.

Sbäteam din pieptu, dici, alte cele num'ai v6lutu fitc6ndu ?

Dormiai ad6ncu, i visai greu, altelenu te am vgdutu fIc6ndu. Numai dormiai,soptiai, eri toatI lioa, si ai toga noaptea.

Foarte ostenitu trebue sit fii fost, de

drumu de la Umbreni, sit dormi de Vineri sa-ra pitnit Duminica dimineata. Eu numai erinoapte o-am dormitu toata, ca sese turci.

Bine-i. Acuma sit magi, sA imi chemigece zidari.

Astgcli e Duminicg, nu voru vre sit lu-creze.

Mergi, cheama. Spune-le, O. nu levoiu da de fdcutu, ci de stricatu. De stri-catu nu se dice, ca nu pop stria Dumini-ca. Numai de diresu a nu diregi, ce ai

stricatu.

Ce sit stricamu? au intrebatu zidarii.

Casa asta.

(Va urnik).

I. Pop Florentin.

"7

Din sciintele naturale.LegAtura intro flintele organice, i ,mai ales

intre animate l omu(Dupre sciintele de stoma.)

.Discursu rinutu in societatea stud. ronani din View;Itionminie.

(IIrmare.)

Dactl privimu animalele astfeliu impIrtite, vedemncum ea e a nevoie a defige unu titrmure anumita.intre tipuri i clase, eitei o clasä se desparte deo alta elasit prin unele si se leaga en ea prinalte semne caracteristice, eari nu-su mai pu-tin esentiale dealt cele d'anteiu; tot alp, trece oforma in alta, unu tipu in altul. Asa se deose-beseu buretii de mare, siitutele de ap-a i ra4elede mare, uuele de altele mai mult numai prinforma casutelor lor, si de aceste se deosebescuunii infusori numai prin acea, cI conturele corpu-lui lor e in cittva mai detarmuritu (Mei la maimulti infusori nu putemu afli o pele isolatA demateria corpului) ; vorticelele (unu genu de infu-sorii) le poate destinge numai unu cunosatoru bunu,de unele genuri de polipi ; nummulidii (unu genudin satutele de apa) samana in forma esterioarIa disutei in toate en nautilii (eefalopoli). **)

Stentor (infusoriu) samitna cu bydrina (polipu);Polipii se apropiu atilt de mult de meduse, incItunii din sistematicii cei mai renumiti numeril Hy-droidele la polipi, ear altii la meduse, tot ash, seapropiu. Coelenteratele de Radiate, si unii siste-matici le si numërä Coelenteratele la Radiate.Despre trecerea unei forme in alta se poate fie-eine convinge si la molusee, iinsë si mai ecla-taut se poate fie-eine despre asta convinge pri-vindu Arthropodele: unu genu dupA altul, o clas1dupa alta. Vertebratele Audi nu facu abatere:Leptocarcjii (pescii cei mai putin desvoltati) s'autinutu pand nu demult de viermi, i sistematiciiAna EU s'au unitu, ori sA se numere Dipnoi (nuDipnoa sau amfibiele goale !) la pesci sau la am-fibie; Coeciliele samilnI tot plata en amfibie-le goale, eitt cu vermii i cu peseii ; erocodilii

**) Nummulidii fosili (inpetriti) formeazg stnci intregi,din cari sunt zidite i piramidele, i cei vecbiceau cum a nummulidii acestia sunt cojile de bobu,ce au mitncatu ovreii, pe dud erau siliti s zi-deascl piramidele.

ALBX..-41101

dori.

sI

di-

DU SCIINTELE likrUBAIa

broaseele tistoase continu in forma seheletuluilor multe semne caracteristice ale paserilor, §imonotrematele an cloaca, numai ovariul stingudesvoltatu §i botu ea paserile. Etc. etc.

Tot odath vedemu ch animalele mai joase, aleunei ciase mai inalte, sunt mai putin organizate,deal animalele mai inalte, ale unei clase maijoase. Asa afldmu infusori cari au organe ana-loage en inima (d: e : Paramaecium, Stentor) saumate chiar en =tale ldturale (la Trachelius),ear la polipi nu affamu aceste organe ; Radiatelesunt mai bine organizate decdt muschiul de apd§i tunicatele; Cefalopodii intrecu in organisatiun&Arthopodele mai joase, §i insectele sunt cu multmai bine organizate dealt cum sunt pescii §i am-fibiile cele mai joase.

Din aceste patine amintite vedemu, cit e cuneputinth sit in§iramu animalele intr'unu lautuneintreruptu, lins6 foarte lesne, ba chiar firea lorcere §1 noi suntemu siliti a le pine, in ordinea incare stau ramurile pc mut arbure. E de prisosusit ye mai amintescu cari animale stint raddei-na, cari tulpina §i cari sant ramurele acestuiarbure. Acestu arbure ihi vomu cunoasce §i

mai chiar din cele, ce voiu sa-mi ion libertateaaeuma a ye spunc.

IV.Pe caud deven1 pgrantul individu in universu

era fluidu, cad temperatura-i inaltiri tope& totitd ma-teria din care conga el. Preumblandu-se dupreaceea prin spatiul universului se r6c1 din ce in ce§i incepO A prinde coaje (straturile eau pdturileeristaline). Totodatd, incepOndu a se forma §i apa,incepa §i viata organica. *) Apa a§eda straturisau paturi (straturile sedimentare) precum a§ada

astddi prundul, etc.) si fiecare stratune pdstreazd remi4iele corpurilor organic; cari-Ire au traitu pe atunci pe cand se forma stratul.

Ca sh avemu o privire mai ward asupra stra-turilor sedimentare le impartimu (incepëndu cu celemai vechi sau mai de jos) in urmittoarele siste-

me san formatiuni :1. Formatiunea : stratul primordialu san

taconicu, stratul siluricu de jos, stratul siluricude sus.

*) Remlisite de infusori aflitmu in unele pietre cristaliue.

2. F. devonied : stratul de piatra vechie dendsipu ro§u, stratul varului devonieu.

3. F. carbunilor: stratul varului de munte,stratul cu carbuni.

4. F. permied : stratul de piatra nouh de na-sipu ro§u, stratul de Zechstein.

5. F. trias : stratul de piatrd pistrue, stratulvarului cu scoici, stratul de Keuper.

6. F. retied : stratul reticu negru, stratul re-ticu alba.

7. F. iura : stratul Iona neagra" sau Lias,stratul iura mohorath," stratul iura alba."

8. F. credei : stratul nasipului verde de jos,stratul golf" (gaulf). *)

9. F. tertierd : stratul eocen, stratul miocen,stratul pliocen.

10. F. diluviului.11. F. aluvinlui.Straturile aceste s'au cufundatu, redicatu §i res-

turnatu pnin revolutiuni vulcanice, ans6 fiindu a-ceste revolutiuni mai mult locale, nu s'au pututunmiel prin ele viata organied do pe toata fata

Sit privimu animalele din timpul trecutu.In straturile cele mai vechiafidnan remhsite nu-

mai de animale din clasele cele mai joase. 'Dince in ce (din stratu in stratu) se iveseu animaledin timpurile §i clasele mai inalte, Ansë fiecareletiptt precum §i fiecare clasit e mai anal repro-sentata prin genurile ei cele mai putin orga-nizate. E§indu o clash de animale la iveald,schimbh formele (genurile) mai in fiecare stratu :uncle din genurile vechi pieru §i in Men! lor seivescu altele noue, carele se apropiu in forma, §iorganisatiune tot mai mult de cele ce trdeseuacuma.

Aà vedemu radiatele representate in form. si-Julia prin crinii de mare tabulati §i cu poste-mentu dintre carii unii au, ear altii n'au brate.In form. carbunilor apar aricii de mare (aeestian'au brate) §i crinii de mare fdra brate nu se maiafin. De la form. permicd, in sus nu mai afiamucrini de mare tabulati i en postamentu, **) ci in

) In acestur6stimpu cade i Biancone, Seaglia i TerainDiEniae.

") In form. credei apare Marsupites, crinu de mare ta-bulatu Ined fgrx postamentu.

si

§i

alluded

1111

pgmentulni.

188 IiIN SCIINTELE NATURALE.

local lor aparu in stratul varului cc scoici crinii

de mare articulati.Elind scoicele i culbecii sau melcii (scoicele a-

paru mainainte decal culbecii) la iveala perdu mai

in toate straturile unele geuuri §i in locul celorperdute se ivescu altele none, earile se tot apropiude cele ce traeseu §i astädi.

Crustaceele sunt representate in form. silurieit

prin trilobiti, ale caror numëru culminandu inyard devonien scade in yard de munte §i instratul cu carbuni nu-i mai aflamu. In piatra pis-true esu la iveala uncle genuri mai joase de as-tadi ; in iura aflame Stomatopodii (Podophthahnimai jo§i); in creda se ivescu Brachyura (Po-dophthalmi mai inalti) §i Cirrhipedia (cele maijoase crusteacee de astädi ! ) §i abia in form. ter-pet% aflame crustaceele cele mai inalte (Hidrio-phthalmi sau Arthostraca).

Vertebratele isu representate mai antei prin

Selahi (pesci putin organisati) §i dupre acea prinGanoidi (pesei ceva mai bine organisati) in for-me stravagante (Cephalaspi4i a carora forma needuce amiute de forma Trilobitilor, Pterichtys sa-mana cu insectele, Coelecanthini cu corpu robnstu

oase de§erte, etc). Aceste forme pieru in form.permica. Langä formele amintite aflame §i alteledone forme de Ganoidi (Acanthodii §i Dipterini)carile pieru in stratul cu carbuni §i in locul krapara Lepidoidii (carii pieru dupre acea in tries)§i Sauroi4ii. Formele Sauroiclilor din form. car-bunilor ajungu de la forma (0 organisatiunea) pes-celui prima la acea a reptilului.

Amfibiele aparu mai Unliu deck pescii *)anume mai anteie dupre cum am amintita ca San-

roidi fg dupre acea ca Saurii, pentru ale caroraforme n'am afia loon in sistematica animalelor deastalli, de oarece ele impreuna in o forma semnelecaracteristice ale mai multor vertebrate de asta4i.

A§a aflame in tries :Trematosaurus (din genul eel mare al Labi-

rintodontilor carii pieru in Keeper) are forma ca-pului ea crocodilul, dinti ca Coelecanthini, o gau-IA in cresffau ca nude §i on! lacrimalu ea toate§oparlele, creseeta ca dote oase ea broascele on

*) Cele mai vechi amfibie ne aunt cunoscute din formapermica (relerpeton, Protosaurus), dinti de pesci a-fiamu in stratul siiuricu de jos i de sus.

tistu, capul articuleaza- cu doi condili ea la ba-trahii (broasce) §i forma totala a corpului e sprin-tena ca la naparci.

Halidraconii au forma capului 'ca crocodile],

närile stau inaintea ochilor ca la paseri §i bale-ne, in jurul ochilor au inele de osu ca paserile,fata corpurilor vertebrale e concava ca la amfi-bide braub late, n u in Orel corpnrilor vertebrale pre-cum §i brae( estremitatilor ca la §erpi §i estre-mitkile ea la balene.

Phytosaurus (se nutria cc plante) avei beta fit-ra dinti ca paserile §i broascele cu tistu.

Dycinodon avea falci cu margini taetoare §1numai doi dinti, ca dintii otravitori ai §erpiior.

Etc.Dupit acea aflame in iura :Ichtyosaurus a caruia forma totala e ea a del-

finului, forma capului e ca la crocodili, =tele sucitecalapesci (dupre cum puteinu cowhide din cropoliti).

Plesiosaurus ; capu-i e mien §i are formacapului until crocodil, grumazul e lunge ca

la §erpi, estremitkile, braele estremitatilor §i

coada e ea la broascele cu tistu, forma corpuluiea a paserilor notatoare (in forma unei luntre).

Pterodactylas, forma capului ca la crocodili, ingrumazu are §epte corpnri vertebrale ca croco-dilii §i sugatoarele, falangele degetelor din afaraale estremitatilor dinainte isu foarte lungi i cn

aripi ea liliecii, eoada scurta.Megalosaurus (de o marime enorma) en picioa-

re inalte §i drepte (ea elefantul), prin forma ca-pului fg a codii, precnm qi prin oasele de§erte aleestremitatilor samana eu sugatoarele, fetele cor-purilor isu plane ea la sugatoare §i tot ca la a-ceste era legate §i brae! estremitatilor dinapoicu §elele numai de doue corpuri (nu de cinci eala reptili), corpul e scurtu §1 indesatu.

Iaguanodon (se nutria. ea plante) samana informa totala cu Megalosaurus §i capu-i e scurtu§i grosu ea la caii de apa (Hippopotamus). *)

Etc.Pe langlti aceste gennri de amfibie incepu a e§1

din ce in ce la iveall §i alte genuri, carile sa-

Corpul acestor animate era indesatu ca al elefantuluscheletul are o lungime de 25 i o inaltime de 11

picioare, prin urmare s'ar putett ele scitrpini numai deputin arbori din codrii nostril

ei

°)

DIN SCIINTELE NATTJEALE.SURISE I SUSPINE. 189

'Mind cu cele de astAdi. Trebue sA amintescu deunu batrahiu (broascA) Labyrinthodon din piatrApistrue, la carele eran picioarele dinainte foartescurte, ear cele dindArapt foarte lungi, i carelese misca dupre toate semnele sdrindu numai cupicioarele dindAraptu (Ca Chenguru).

Amfibiele culmineazA in iura, genurile para-docse pieru i celelalte se apropiu tot mai multdo cele de astAdi.

Vertebrate e cu sAnge caldu (paserile i sugd-toarele) esu mai tärdin la iveald cleat ainfibiele.Urine de pAseri de baltd aflAmu in trias, rern5,-

site sigure Anse in iura si in credd. In iura al-bA afldmu genul Archaeopteryx care are coadAlungl ca sopArla i penele cArmuitoare se insirdin done ränduri (in stinga si in dreapta) dealun-gal codii. In formatiunea tertiera samAnd genuri-le cu cele de astAdi.

Dintre sugAtoare aflAmu mai Antei Marsupialia(Chengurn) si in form. tertierl aflAmu multe genuriearile tinu mijlocul intre unele din genurile de astAdi.

Asa aflAmuZeuglodon en forma totalA a balenei numai

ceva mai sprintena, partea capului dindarapt erotunda ca Ia. vaccle_ de apa, cea dinainte -e lataca la balene, tipul diutilor ca la vacele de apa

falca de josu ca la delfini. (Perl in stratul eocen).Dinotherium (in stratul miocen) are cdte cinci

dinti rugumdtori ca vacele de apa, tot asa eauncle din aceste are si doi colti inearligati in josAnse in falca cea de desubt, capul std in liniehorisontald cu spinarea ca la balene.

Lophiodon are dinti ca tapirul, Anse mAseaoa dinurma are de-a curmedisul trei covAeturi ca mase-lele de la Rhinocerus.

Palacotherium se apropie in tipul dintilor deRhinocerus, prin forma totala i prin forma ca-pului de tapiru, toate patru picioare cAte trei de-gete neasemene (la unii se alatura din afardtinu alu patrale degetu rudimentariu).

Anthracotherium se apropie prin unele semneearacteristice de Lophidon, ear prin altele de porci.

Anoplotherium are fornia eapului ca ealul, septemdsele ca Multungula, sese dinti dinainte ca ca-lul si tapirul, Anse toti diutii formeazA unu firuneintreruptu. Fibula si tivia aunt concrescute cala rugumAtoare, oasele din tars Anse aunt deepir-

Cony. Lit. a. III. No. 11.

tite (la rugumatoare isu concrescute). Unele spe-cii au numai urine de degete lAturale, ear la al-tele-su ceva mai desvoltate (ca la rugumatoare).Unele specii samand prin corpul lor greoiu cu Mul-tungula (Anse au coadd pand in pdmentu), alte-le-su sprintene i eu coadd scurta ca cerbii, al-tele samand cu caprele si ear altele cu epurii.Cu forma corpului se schimba ceva putin si for-ma dintilor si a picioarelor. Intro toate specieletine mijlocul forma calului.

In stratul miocen aft-Amu Hippotherium, calu cutrei copite (dintre carele e numai cea din mijloctidesvoltata) i anume o specie cu corpu mai mare(analoaga cu calul) i una mai micA (analoaga cuasinul); dupre acea aflAmu Hipparion, In carele-su degitele laturale si mai putin desvoltate (ru-dimentare). Gravigradii samana cu tardigradiiau oase solide ea Cingulata.

Dintre rApitoare aparu mai iintei cele mai pu-tin rapitoare, adeed ursii.

Maimutele de jos le aflamu deja in stratuleocen, eat) mai inalte (Anthropoides) in miocen

pliocen. Pe langa fortnele paradocse aparu dince in ce i genurile sugetoarelor de astädi si in delu-via aka pe lInga genurile de astadi i pe omu*).

(Va urma.)Codrat Grigorovici.

Surise si suspine.

0 carte de poesii frumos tipArite, carepoartI titlul Surise i Suspine poesii deloan Ganescu", a e0tu in anul 1869 in

Craiova la tipografia nationala, editata de D.M. Drinceanu. Ea cuprinde 212 pagine71 de piese de versuri.CIte Ans6 din aceste meritg, a fl poesii?

Snrisuri i suspinuri titlul ne aduce aminte de o poesie a D-lui T. erbgn escu :

*) Reingsitele (scheletul) de emu carele s'au aflatu in anultrecutu liEnigX Paris in stratul deluviului neatinsu, nedowimentl apriat cumcl omul au trlitu i inainteadeluviului. Acestu deluviu Knee' nu-i de schimbatucu potopul din biblie.

ci

si

§i

:

190 SITIt" SE g

Zimbiri i Lacrimi," dar eine ar schimbitaceste cgteva strofe, de pe o jumAtate de pa-ging, cu acele septedeci i una de poesii212 pagine a D-Iui Than Ggnescu?

Surisuri i Suspinuri. Autorul, espliain dedi catiunea ata D. Dimitrie Filisanu,pentru ce a data poesiilor sale acestu nume.Acolo se dice :

Aceste cAuturi ale animei mele; aceste

ilusiuni sdrobili ale sufletului meu ; aceste

versuri cAnd vesele, and triste, aceste sun-sun i suspine ale unei simtiri inecatg in te-ribilele valuri ale lumei," etc. Titlul alesunici noue nu ue pare nepotrivitu, ce-i dreptdintr'unu altu punctu de Vedere, din punctnlde vedere al c.etitorului ; and cetesce, elu su-ride si suspinA ; surisurile sunt scurte, suspf-nurile mai lungi, celu din urmg, and .ai cep-rtitu toatA, cartea, e lungu, Inngu si pro-fun du.

Ant6ia poesie Ilusiuni perdute" e o poe-sie liricg, precum sunt toate afarg de cea

din urn* i num6rg nu mai putin de 19(adicg nouespreclece) pagine. Marturisimu cApoesii lirice de acestu dalibru n'am v6dutuAna. Inte6nsa se phinge poetul de necre-dinça iubitei sale si incepe astfeliu :

In ochii tëi priviam credinta si constantaDe care al meu sufletu era profandu Otrunsu,Pe sinul t6u catam amoral si speranta,Dar unu echou fatale, tradare respunsn.

Poetul nostru e o fiin.A privIlegiatA,pe and echoul nu respunde decAt la gl4sulaltor muritori, lui i respunde si la priviri.Ce echo tacutu, ce echo transparentu!

Apoi ne spune cg, e de patrudeci de ani :

0 eat de lunga este pe.acestn pam6ntu o viataCita patrudeci de anti ::intetne ai suferitul

bag- 25

si mai jos tot in acea poesie, cA iubita luie de douedeci de ani:

Femeea and este juna pre putin rafioneazdOn ce ice, oH ce face, i se pare ca viseazltAveai douedeci de aoi, am gresitu, erai pre juna.

(pag. 11)Elu de 40, ea de 20 de ani contra-

stul e mare ! suspine autorul, cetitorul va su--ride. Nu fiinda autorul debuteazg in poesii deamoru la aceastri virsta. sunt oameni cariau totdeauna inima t6n6rg ; nu din causa

contrastului intre elu si ea 0 a consequen-telor fatalitate ! Dar la o virstg atIt dematurg sg, aibg naivitatea a ne-o marturisl

AncI in versuri, daa femeea la virstade douedeci de ani pre putin rationeazg, n'artrebui sg faa aceasta .barbatul la patrudeci?

In toate celelalte strofe nenum6rate de pecele 19 (adicA nouespredece) pagine, autornldesi ne spune multe, totusi nu spune nimicmai mult dectit acea ce cetir6mu in strofa,Ant6ia. Celelalte .plAngeri de amoru ale au-torului sunt. toate cam pe acelasu tonu si enputing schimbare de formg, totul se intoarcein jurul aceleiasi idei. Suferinta amorului

este in adevau aceeasi, dar unu Autqru n'artrebul sg se lotAriasa a scrie o alt6, poesie,decAt atunci cAnd a sciutu sA uniasa cu aceasimtire i o idee nota. Idei noue amu gg-Aitu inteadev6ru in poesiea De ti-asu 4ice,gAns6 aceasta este o traducere nu pre fed-titg din A. de Musset, deqi autorul o nu-mesce iniitaiune. Asemine in poesia Te iu-bescu," dar aceasta aduce mult aminte de

sGegenivart der Geliebten" a lui Goethe i deSouviens-toi" a lui Musset. Asemene poesiaIrisul" cuprinde in cele 11 (adid unspre-pee) pagine o frumoasg, compFatinne,

,e§te a 0,4040. pmul garejippru

sumn.

caei,

pi

5i

hash

SIISPINE. 191

tr'o bang, retacesce pe marea i intinde bra-tele sale cergndu ajutoru, se gasesce intoc-

mai in una din Alcatuirile lui Conachi.

Astfeliu suspinele originale ale autoruluinu sunt tocmai poetice. Pentru a ne con-vinge deplin despre aceasta, n'amu aye de-em sa mai cetimu unele din ele d. e. Or-gia" care incepe:

Mult imi place masa 'ntinsA ocolitA de amici,Mud v&la vinul cA se varsA din butelii mari §i

mici

0 mai la vale :

Mult imi place medul noptii, cAnd luminile s'austinsu

SA v6du coniacul cA arde ca infernul de aprinsu

q'apoi :

Beu paharu peste paharu i sampania spumanduProduce efcctul ei. . . . etc.

0 alta. poesie Infirmitatea" incepe ast-feliu :

De ce-mi çtici tu, dulce angelu! cl ui o infir-mitate?

De ce-mi ici cA de-asu cunoasce-o, asu perde almeu amoru?

ete. etc.

Dacg, in suspinuri autorul nu ,e pre feri-citu, ce sI dicemu despre surisurile sale?

Nimic, sa-la lasamu a vorbl singuru. Dinpoesia Una acatista:"

BucarA-te stea mandrA a RomAniei;BucurA-te deala al Metropolici;BucurA-te locu de sAnge pAtatuUncle Catargin fft asasinatu etc.

Din poesia : Ana o cununie":CAte femei am vgdutuCari dupA cununieNici unu anu nu a trecutus§i,s'au pusu la loterie:Am vOutu femei in lume

0.reptp etari ai jor ,barbati,

datu stare, si-au datu numteSi de ele-aa fostu tradati.

AstAcli veri care mireas4Iti scoate lacrimi amariVai! de celu bag in casIPe dracul cu lAutari.

Cununia uci fi dulce,Dar divortiu-i minunatu,CAci prin elu dracul se duceSi retail ear nensuratu.

Din poesia la ud Jung, Fidantatg, :"Feresce-te tu, copilA, de calea acea funestACare cu al seu noroia multe fete a pAtatu,Fii in viata ta, copilA, inteleaptA i onestA,Onoarea e o cununA ce putine au purtatu. etc.

(N. B. Consiliurile compunu optu strofe.)

Pentru a sfill citatele sa adalogimu Incaantgile doue versuri din poesia Carnavalul"

Se incepe carnavalulHop! cocoane, la cancanu!

Aceste sunt surisurile. Pe nivelul pe caresunt simOrile §i ideile poetice ale autorului,se gasescu §i cunoscintele ce are de prop-die §i chiar de gramatica.

Cu toate aceste, autorul cu depling in-credere in geniul seu poeticu, introduce cuLvinte noue in limba romana, pgcatu inadeygru in care au. cadutu §i altii. A§a.,

de esemplu, nu se sfiesce de a scrie belu,

orgoliosu, fatigatu, fidantatu, bapteza, male-dictu, bias fematu ; inima §i sufletul le to-pesce la unu locu §i le numesce Anima §i

ânimioara ; Angerul ilu numesce angelu, qi ine-

lul ane/u. Dar eine scie, ppate pe noi caripreferimu a slice frjamtsa, leap, obositu,mire, boteza, bleistgmatu etc., ne tax eaza, deneinvata0 §i gatlejurile noastre, cap cu toatg,bunavointa nu ..,potu sughita Auk

inimioarA, ile necivilisate 1 Autorul in-troclilge ajar app epitete oxnante ; .a§a in=

;anima,§i

MySE P1

ce-ei

t

192 SURISE r SUSPINE.NOTITLPOESII.

tr'unu locu, descriindu gratiile belei sale, vor-besce de oura sa par fumatoare (p. 97 v. 1).Cetindu aceasta, ne-amu inchipultu cit tre-

bue s aibA forma unei cadelnite sau uneialte afumAtori. Dar destul

Critica striga, aratg, condamna §i indreaptl;ce folosu, in anul 1869 o carte ca Surise

suspine" ese la luming, i i§i ggsesce unueditoru I

Red.

NOMA MBLIOGRAFICA.

Prinelpiui unitittei in Istoria. .Discursu rostitula Universitatea din Iassi de A. Vizanti, Licenfi-atu in filosofili qi litere, Profesoru suplinitore deIstoria qi lAteratura Romeind, etc. membru al aca-demiei matritense.

0 bro§url de 30 pagine dedieatl D-lui V6rgo-lici en urmAtoarele cuvmte latinesei:

Domino Stephano Vgrgolici; cranium litterarum stucliumfelicissimo, amicoque Sdelissimo;

Andreas Vizanti, ad perpetuam amicitiae memoriam huncpauperculum munus non arte sed ex caeco ingenio ortum D. D.

0 reminiscentA din clasa I gimnasialA: in gra-viatica latinA se spune, c toate substantivele dedeclinatiunea a 3-a, terminate in us sunt de genuneutru, afarA de lepus (masc.) §i de Venus (fem.)Prin urmare la munus, muneris se cuvine pronu-rude hoc §i nu hunc.

Sapienti sat.

I' OE SIX.(din H. Heine.)

CANDU SEMI INTINSU...

Cfind 1F edu intinsu pe patu-miIn noapte invèlitu,Wasupra mea planeaziUnn chipu blAndu §i iubittt.

CAnd somnul ea dulceatALin ochii me-a inchisu,Acelu chipu blAndu tA dukeS'aratA'n al men visu!

Dar chipul dimineataCu visul n'a sburatu,ha portu apoi §i clioaIn sufletu nencetat 1

NOAPTEA CAND EU TRECU....

Noaptea cAnd eu trecu prin codru,Prin celu codru mistetiosn,Atunci umblA lAngA mineChipu-ti ginga§u §1 duiosu.

Nu e tata ta ceaNu e§ti tu care'mi apari?Sau e numai alba lunACe strAbate prin stejari!

Care aunt a mele lacrimi,Ce audu curg6ndu u§or?San mergi tu plAnOndu iubithLIMO mine'neeti§or?

STELE CU PICIOAEE DE-AURU

Stele en picioare d'auruTreeu prin cern incet i Ha,PAmOltul sl treziaseADin al noptii dulce skin.

AscultAndu pAduri stau mute,Totu se pare unn misteru,Mnntele visAndu intindeBratul sea de umbre'n cern

Dar ce-audu? AdAne in sufletnME5 pdtrundu mil de fiori,Oare'i voacea dragei moleSau §opteseu privighitori!

Schelitti.

Redactorn respunOtoru: Iamb Negruzzi. Tipografia SocietAtii Junimea.

blAndl,

nn'Iu

I

ai

N.