. ..

I

in lungile ciiliitorii din

America de Nord la

Constantinopol, vikingii au

jefuit, au cucerit ~i au stiipii-nit multe piimiinturi. Timp de

secole, europenii s-au temutde "turbarea nordicilor".

O Acest cap deleu sculptat s-aaflat printre nume-roasele obiectedescoperite in cora-bia Oseberg. Avando lungime de 22 m,aceasta a fost cora-bia funerara a uneiprin1ese, care,potrivit tradi1iei, iipurta sufletul inadancurile oceanului.Alaturi de ea seingropau caini, cai ~iboi sacrifica1i, dar ~iobiecte de utilitate.

D UP;1 c;1derea Imperiului Roman de

Apus, Europa a suferit mai multe lovi-

turi. Cele mai putemice au fost dinpartea popoarelor scandinave, care, In se-colul VIII d.Hr., au lnceput o serie de expan-siuni teritoriale. Ace~ti marinari r;1zboinicisunt cunoscuti sub numele de vikingi saunordici.

Principala cauz;1 a expansiunii a fost pro-babil suprapopularea, ~i este posibil ca lalnceput vikingii s;1 fi debarcat In noi regiunipentru a face comert. Ins;1 ei ~i-au dat seamacurand c;1 le pot cuceri ~i st;1p3-ni.

Cilitoriile vikingilorImboldul de a p;1r;1si Scandinavia i-a determi-nat pe vikingi s;1 caute p;1m3-nturi nefolosite.In 874, vikingii au ajuns In Islanda, ocupat;1p3-n;1 atunci doar de c3-tiya c;11ug;1ri irlandezi;insula a devenit In curand o comunitate lnflo-ritoare cu propria sa adunare, numit;1 Lucrul,iar In Evul Mediu a produs o literatur:l istoric;1splendid;1, ce descria expeditiile vikingilor.

In 981, un conduc;1tor viking celebru, Ericcel Ro~u, a descoperit Groenlahda ~i a lnte-meiat o colonie care a supravietuit p3-n;1 Insecolul xv. Se pare c;1 vikingii au traversatOceanul Atlantic, petrec3-nd ceva timp InTerra Nova; astfel, ei i-au luat-o lnainte luiCristofor Columb In Lumea Nou;1 cu c3-tevasute de ani. Ins;1 aceast;1 descoperire a r:lmasnecunoscut;1 ~i nu a avut consecinte.

Vikingii s-au lndreptat In trei directii prin-cipale. Cei care au traversat Atlanticul erau Inmare parte norvegieni. Ei au ocupat insuleleFaroe, Shetland, Orkney, Hebride, Isle of Man~i nord-vestul Angliei. Ora~ele Dublin,Wexford ~i Limerick de pe coasta irlandez;1 aufost lntemeiate de vikingii norvegieni.

Vikingii danezi au traversat MareaNordului ~i au atacat coasta de r:ls;1rit a MariiBritanii, invad3-nd ~i nordul ~i vestul Europei,cor:lbiile lor lungi transportandu-i pe susul

O Principala arm3 a unui r3zboinic vikingera un topor uria~ (sus). Alte arme eraus3biile scurte ~i lungi, suli1a ~i arcul.

O Vikingii au creat corabia lung3 cu chil3, cuo caren3 solid3, pentru lungile lor c313torii pemare. Corabia Oseberg a fost descoperit3 in1904 in Norvegia.

40;

VIKINGII

O Se crede ca

expedi~iile vikingilorau ajuns pana in

America. O posibila

a~ezare a fost

Newfoundland.

impotrivainvaziilor straine,Rollon a prim itpam3ntul de laCarol cel Simplu.Normandia a deve-nit un stat scandi-navic celebru.

'-' Tapiserie dinsecolul XII infa1i~andun soldat normand.in 896 vikingii s-austabilit de-a lungulfluviului Sena subconducatorul lor .Rollon. in 911, inschimbul protec1iei

O Detaliu de pe

sicriul vikingului

Cammin, anul

1100.

asimilati de acestea. Acesta a fost un lucrusurprinz~tor, deoarece ei aveau o cultura pro-prie, care cuprindea talente artistice impresio-nante, un dar aparte pentru lntocmirea legilor~i come11 ~i o religie distincta patronata de unlntreg alai de zei, in frunte cu adin.

Convertirea la crestinismCu toate acestea, dup~ ce viki~gti s-au insta-lat ~i au intrat in contact cu vecinti lor, aurmat in curind convertirea lor la cre~tinism.in Britania, lnfcinta de regele Alfred, darcuprinzind lnc~ o zon~ lntins~, invadatorii auf~cut pace ~i au acceptat botezul in 878. in911, Rollon, conduc~torul vikingilor care ase-diasera fluviul Sena, i-a adus omagti lui Carolcel Simplu in schimbul p~minturilor ce for-mau Normandia; dup~ un an, Rollon ~i supu-~ti lui au devenit cre~tini. in sfir~it, in est,printul Vladimir din Kiev a lncheiat o aliant~matrimonial~ cu familia imperial~ bizantin~ ~is-a convertit la cre~tinism.

La acea dat~, coloni~tti vikingi nu mai emunorvegieni, danezi ~i suedezi, ci englezi,frnncezi normanzi ~i ru~i. Prin urmare, de~ivikingti se stabiliser~ peste o zon~ lntins~, cul-turn lor a suprnvietuit doar in regiunile lornatale ~i in coloniile insulare.

Prin anul1000 d.Hr., principalul val migra-tor a luat sfir~it, iar Scandinavia lns~~i era pepunctul de a se integra in Europa cre~tin~.Totu~i, statele scandinave au ramas mari pu-teri, iar regti danezi au condus Anglia lntreanti 1013-42. in 1066, Harold allll-lea, un pre-tendent norvegian la tronul englez, a fostr~pus In lupta de la Stamford Bridge, dar undescendent normand al vikingilor, WilhelmCuceritorul, a devenit rege cind, 19 zile maitirziu, l-a lnfcint pe regele Harold al Anglieiin lupta de la Hastings.

fluviilor (Humber ~i Tamisa, Rin ~i Sena) ininteriorul teritoriilor. Ei au navigat chiar ~iprin stramtoarea Gibraltar ajungand in MareaMeditetana.

Vikingli suedezi, cunoscuti sub numele devaregi, au traversat marile fluvli de pe terito-riul Rusiei de astazi, ajungand inConstantinopol ~i chiar ~i in Bagdad.

T eroarea de pe mariCeea ce ii facea pe vikingi atat de infrico~atoriera faptul ca veneau pe apa, pe care sesimteau ca la ei acasa, spre deosebire deceilalti marinari europeni, care rar indrazneausa se aventureze la distante mari de tannurilecunoscute. Parcurgand distante mari fara preamari eforturi ~i sosind pe nea~teptate, vikinglile induceau o teroare aparte victimelor lor.

Luptatori de temut, celebri pentru acceselede furie razboinica, vikingli erau pagani. Nurespectau bisericile ~i manastirile, bogatlileacestora flind tintele lor principale. Printreprimele actiuni ale vikingilor in MareaBritanie au fost asedierile comunitatilor reli-gioase de la Lindisfarne ~i Iona.

in secolul IX, atacurile vikingilor asupraEuropeiau atins apogeul; impreuna cu atacu-rile maghiarilor ~i arabilor, acestea pareau saameninte insa~i existenta cre~tinismuluicatolic. Datorita priceperii cu care vikinglistapaneau fluviile, nici un loc nu parea sigur.De exemplu, in 840, vikingli ~i-au facut apari-tia la gura fluviului Sena, iar Nantes, Paris,Orleans ~i multe alte ora~e au fost asediate.

Invazii repetateJefuitorii reveneau an de an, incepand saocupe insulele mai i:ndepartate, de unde sapoata opera. Cea mai mare insula indepartatadin Europa, Britania, a fost supusa unoratacuri din ce in ce mai intense, incepand cu851. Laaproximativ aceea~i data (860), varegliau fondat Novgorod ~i au navigat spre MareaNeagra, pentru a invada Imperiul Bizantin.Putin mai tarziu, capitala varegilor a fostmutata la Kiev, care a devenit ulterior nucleulprimului stat rus.

Dupa ce s-au instalat i:n regiunile pe carele-au luat in stapanire, vikingli s-au contopitcu popoarele care locuiau aici, flind rapid

46Istorie universal;I 20 -CRUCIADELE Istorie universal;I 23 -ANGLIA ~I NORMANDIA