Argonautii and vikingii - Silviu N. Dragomir and... · 2020. 6. 30. · ARGONAUTII & VIKINGII...
Transcript of Argonautii and vikingii - Silviu N. Dragomir and... · 2020. 6. 30. · ARGONAUTII & VIKINGII...
SilviuN. Dragomir
ARGONAUTII&VIKINGII
("Popoarele Mdrii")
in spafiul traco-geto-dac
Editura Enmar, Bucureqti, 2015
I
Ii
278 /Silviu N. Dragomir
Biserici (iar asta inci de prin acel an 1884 - pag.533) faptulci numele s[rb[torii de Sfanta l/ineri (aflat sigur in popor) arfi fost - din necesit[lile bisericegti - treptat inlocuit oficial cucel de SJiinta Parascheva.
Stejarul - pomdnar ,,Sfiintul Haralambie" - de laManistirea Tiglnegti, este o reali exemplificare a unor
vechi credinle populare prin care cdl5torii ce treceau de submrfilc pe drumul mare alBvtillrta;lului spre Capitali se
lntdlneau cu maici cu bucate, poame qi chiar cu glaje de aptrat6mate cu sfori de crengile ,,copacului sflnf' ca ofrandii
pentru lndestularea qi continuarea clltrtoriei lor
A RGONAUTTT &I/TKINGII/ 2'/ 9
CUPRINSUL FI$ELOR
Predoslovie
CapitolulArgonaulii & Vikingii ("popoarele rndrii')in spaliul traco-geto-dac
1.1- Periplul lui Iason .................................................... 141.2- Reintoarcerea argonauJilor spre oasd .................... 2l1.3- C6teva preoiziri privitoare la argonaufi .................271.4- Cine locuia in protoistorie spa{iile noastre ............ 331.5- Peste cdteva milenii au apdrut, din nord: vikingii! ..351,6- Experimentul "Argo 2" ............,...391.7- Sustinerile istorioului Nicolae Densusianu .............441.8- Posibile relicte actuale ale argonaulilor qivikingilor ..........
Capitolul2Alte cAteva ciuditenii din spaliul reostt .......57(Straniul domeniu al larano.-atiitui gi al ciu<Epniilor)
1- Argument?iri .
2- Adamclisi - s(2- Adamclisi - solu{ii "gtiinfifice" aiuritoare impusepentuu o falsI patemitate ................... ............................. 643- Amfitsatrul roman de la Sarmisegettza .,,,................694- Apostolatul biblic vs strimoqii nogtri geto-daci ........ 725- Aromdnii - mul din cele mai prigonite popoare ....... 756- Atlantida - lntr-o localizare carpato-danubiand ......... 77
280 /Silviu N. Dragornir
B7- Bellu - un rai penku holi gi profanatori ..................... 828- Biserica Zldtari nu era a zlttarilor, ci a t-iib[carilor ....859- Biserioi bucuregtene osdndite de Ceaugescu ..............899.1- Bisericile bucuegene demolate .. 90
ARGONAUTII &T4 KINGIII 281
26- Fenomenologia de tip Maglavit vs comunismul ... 14927- Filateliqtii fa|5 ou memoria co1eolionisticii............. I 5428- Fooile de la Capul Caliacra ..... ............................... 157
G29- Gheorghe Gheorghiu-Dej - de 1a mirefiela decldere30- Gog qi Magog statuile londoneze desorginte scitici .......163
9.2- Bisericile bucureftene bagatelizare prin transla{ie ..939.3- Bisericile bucuregtene inchise cultelorreligioase....9410- Biserici rupestre aflate gi azi in frmcliune ...............9610.1- Biserioa rupestr5 de la Corbii de Piafd ................9710.2- Biserica rupestri de la NEmdieqti ..........................9810.3- Biserica lui Negnr Vodi de la Cetileni .............. 1001 1- Bucureqti, un orag urdt dira prea multi. . . dragoste ..103
c12- Cabirii 9i "misteriile" lor din Dacia ........................10613- Carele de lupt5 ale geto-dacilor amintite in Biblie 10814- Cdmpina qi "Castelul celor doud Iulii" ..................11215-Cercei,bijouriqialte... ......................115l6- Colecgiile de periodice fali cu'Numdrul l. .........1 l7I7- Cremaliunea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I t9
refbcut calea
160
1653l- Guguqtiucul gi-apropriei evolutii ......
H-I.J32- Horthy Micloq de Naghybanya ..............................16733- Insula (lui) Ovidiu ..................................................17034- "Jidoavca cu pbrul roqu" ....,,,..,...174
L35- Lupta de la Gara Bartolomeu . ................................ 17936- Lupta din 1330 de la Posada......
I 8- Cregtini inaintea cregtinismului -.......12719- Cronca lui Hur (sau povestea unui fals celebru) .... 12420- Cultul personalitilii, altfe1 ......... ............................127
D2l- Deznalonalizarea romdnilor din Bucovina ........... 130
E22- Elevi arestati gi aruncafi in temni;ele comuniste ... 13323- M. Eminescu gi a cincea sa fotografiede la Roman....... ................................ 136
F24- Fabuld romdneascl foarte veche gi foarte scurtE .... l4l25- Farfuriile zburltoare? Eu le-arn inventatl .............. 143
37- Luptele de la ,,Fata Moarti"181183
M38- Macedonski vs Eminescu ...................................... 1 8739- Magii sosi{i la Naqterea Domnului ........................ 19040' Marii noqtri sacerdoli de odinioard ........................ 19341- Monumente bucuregtene pasagere ..,,..................., 19742- Mormantul de la Snagov....................................... 200
o-P43- Origine rom6neascd pentru filmul,,Circul lui Charlof' ..................... ................................ 2O544- Planeta Pdmdnt - o necunoscutii! 20745- Plata pdcatului este... moartea! ............................. 21346- Polindromul, sau "R.dvaqul de figxr"..................... 277
{
\
282 lSilviu N. Dragomir
47- Pomponius Mela fald cu shimogiinoghi geto-daci .................................21948- Primul proces al Migcirii Legionare .....................222
R-s-$49- Radu ale 1a Afirmafi, voievod-cavaler ....................50- Sburdtorii qi wemea asteniilor de primlvari .........51- Sfiixul Rominesc - poate fi sorginte aMarelui Sfmx?52- Strada Primiverii gi "Palatul lui Ceauqescu" ........23553- Strada Soarelui qi Curtea Veche ...........................23754- $arpele qi Spirala Sirbei ...........239
r-T55- Totemuri magice: Casele Rotunde ........................ 24256- Tramvaiele ne rnacin6 nervii de aproapedoui secole .....24s57- Jdncul Pimintului (Spalax Transilvanus) ............ 247
U-V58- llitatele manuscrise de prin redaclii ...................... 25059- Uriagii (Gigantomania) .......25260- Voroneful gi alfabetul plutaqilor............................ 2586l - Jules Verne, creatonrl ,,Poeziei gtiin{ei" ............... 26062- hofesorul Nicolae Vasilescu-Karpenfap cu pilele vegnice ....63- Glisarea unor vechi credin{edin panteonul trac spre religii ceva mai noi ...............268
Cuprinsul figelor ............................... 279Lucriri de acela$i autor...... ..............283
22s228
230
A RGONAUTII &TIKINGI I/ 283
Lucrlri de acelaqi autor
1 - Hipnotism gi spiritism (1998)(Traducere gi adaptare din Cesare Lombroso)
2 - Enigme in junrl nostru (1998)
3 - Mistere ( 1998)
4 - Thine (1999)5 - Marea eclips[ (1999)6 - Incr-rrsiuni in paranonnal (2000, Ed. I-a)7 - Controverse (2001)8 - Romdnii din jurul Rominiei (coautor - 2003)
9 - finutLrl Roman in iconograha vremii (2004)
10 - Amintiri din "Piala universiti{ii" (2005)I I - Jlranul RomAn in cdr{i ilustrate (coautor - 2005)
12 - Familia Regald in ilustrate (coautor - 2006)
13 - Un Bucuregti rnai pulin cunoscut (2008, Ed. I-a)14 - Monografia mdrcilor poqtale romAneqti
(coautor - 2008)l5-18 - Istoria filateliei romAneqti (4 volume)19 - Istoria cafiofiliei romAneqti (2008)
20 - Istorii neelucidate (2007)
2l - Alte istorii neelucidate (2010)
22 - Druq:Jea - Istorii mai puJin elucidate (2010)
23 - Bucureqti - oraqul de odinioard (201 1)
24 - Mistere diniurul nostru (2012)
25 - Incursiuni in paranormal (edilia a II-a)26 - Album Regina Maria (2013)
8 /Silviu N. Dragomir
Dreptatea) din vremea cdnd, Seniorul incd mai lumina pu-temic scena politicd a Romiiniei.
Ciudlleniile din jurul nostru ne lintesc uneori cu sclipiride speran!5, alteori cu o undd de ironie, dup[ cum noiinqine suntem sau nu pregdtili sd intrdm pe por.tile 1or, laceas potrivit qi liberi in cuget. in copillria lui, autorul avlzut cum bunicul sdu dezgropase, din albia Trotugului,doi microlili, pe care-i plantase cu griji de-o parte gi de altaa scdrii de la intrare. "Acum, spune el, cAnd revid aminti-rile cu ochii min{ii, acele pietre - sferd Ei ovoid - imi par cao traducere plastici qi geometricd a sacrei perechi primor-diale: El gi Ea, Soarele ti Luna, Fdt Frumos gi Ileana Co-s6nzeana". Si noi ne amintim cum, cu mulji ani in urmd,studenJii bucureEteni deschiseser[ o expozilie cu asemeneapietre, de un farmec qi o chemare de neuitat.
Cdt de rare sunt insd reintAlnirile!
Barbu Cioculescu
ARGONAUIII &I/IKINGII/ 9
Capitolul I
Suntem ttlrci Si drumul rdtdcircim lq-fltoqrcerealgpoLFiin.l sdrmanii hdtuli .le vAnturi pe genuneq mdrii
.\. i epucqrdn altd cqle; asa vra pese,mne Cel-de-Sus!
(Din Lament(4ia aheilor; in lradlcerea tui George Mumu;se poate urmdri in llomer, Odiseea - cdntul al IXJea)
ARGONAUTII & VIKINGIIPOPOARELE MARII
iN srapur- TRACo-cETo-DAC(sau: LEGENDA LANII DEAUR)
Atit din punct de vedere temporal - cdt gi spaJial - in celece urmeazi ne vom ocupa prioritar de una dintre cele mai im-portante probleme desfdgurate in cursul bdtr6nei qi adevirateinoastre istorii. O istorie care a fost neglijatd aproape cu totul,mai ales in ceea ce privesc motivaliile patriotice. Iar asta, caqi in alte dIJi, doar din cauza acelor superficialitlji doveditede mulfi istorici de-ai nostri, care nu au injeles c5 aqa-zisaComund. Primitivd nu a fost nicidecurn. .. primitiv[ ! Aqa cevain ciuda dovezilor p[strate de sute qi mii de ani. kmporalulde care ne vom ocupa in cele expuse maijos e o perioadi camneclar5, aproape nebuloasi, in care popula{iile din Spalialulnostru geograhc - pe care-l definim destul de generic "carpa-
l0 /Silviu N. Dragomir
to-danubiano-pontic"- trecea printr-una din marile trans-formdri, anume pdrdsirea graduali a stadiului (a;a-zis) matri-arhal al culturii Cucuteniene Ei apoi post - Cucuteniene, pe
care Marija Gimbutas le caracterizase drepL Cultura VechiiEurope, cu pltrunderea alteia mai noi culturi, inhlzive, acavale-rilor rlzboinici de tipul aqa-zis: Kurgan.
Respectiva mare transformare ce pornise de la o civtlizalieoarecum paEnicS. (de nu cumva chiar idilici!) la o alta evidentfoarte belicoasf, (structurate fiind pe clase socialel) se rea-lizase destul de gladual in timp gi cu anume sincope relevatede arheologi in cadrul clultutii Monteoru, dovedite in specialcu privire la habitat gi fortificalii. Durata asimildrii dintre celedoud culturi (foarte diferite) a fost apreciatd la circa 1-2 miide ani qi s-a prelungit pdni cdnd - prin secolul VII i.H. - pu-tem vorbi, istoric, de triburile tracilor geto-daci.
in acest cadru s-a desligurat aEa-zisa perioadd troadS: amarelui conflict troian, in fapt rezolvarea unor rizboaie ivitenumai intre traci, fiind (in fbnd) o "afacere pur tracd". Greciiince nu existau atunci ca popor de sine stdtitor. Evenimentelede la sfdrgitul erei miceniene avAnd loc doar intte atrizi, ahei;i ionieni; acei danai din llioda, porniti contra dartlanilor dela Bosfor. Asta deoarece dorienii (asa-numitii sulitasi) aumigrat tot de pe la noi, dinspre nordul hiperborean, dupl circaun secol gi jumdtate, iar abia apoi - in marele creuzet al Pe-ninsulei gi Insulelor - au apirut in cele din urmd... grecii !
Era o perioadi in care marea noastrd, "Marea cea Mare", afost din nou accesati de navele (acum mult mai evoluate) alepopoarelor mdrii; ea modificAndu-;i de la sine numele din
ARGONAUTII AVIK]NGIII 11
Pontus Auxinas (marea neospitalierl I) in Pontus Euxinus(marea ospitalieri).
Deci, timpul de care ne vom ocupa este inediat anteriorIliadei cu circaun secol gijumitate, fiind supranumit ca "vre-mea argonaufilor": din argo = corabie qi nautis: navigatoqconsiderat ca fiind o reald alegorie a puterii de investigare a
omului in ciutarea sa persuasivl de a descoperi locuri noi, caqi a unui trai ceva mai uEor, socotit "in huzur", precum exactacelui El Dorndo, visat de omenire p6ni citre ziua de astdzi! Vamai trebui urmdrit - in mai toate sensurile - si ciudata proble-maticd a roiriktr de suprapopulalie, provenite din teritoriilecarpato-darubiano-pontice, precum $i succedaneele unor ex-tra-ordinare acliuni venite din adinca protoistorie (argonauticagi troada), dar si ultima invazie a nordicilor (acei vikingi, oa-meni ai cordbiilor htngi)-
De parcd am fi in fata unei adeverate literaturi de antici-palie (SF) venind din bltrdna antichitate. . .
-12 /Silviu N. Dragomir
I I l,{r}.1Jri.ritir Lllll,j iriljl;Ll t.}.r, litilI
Ll'!t:t.Li;llrr{ }r, t 'l.l i rilfTti
Politicul qi-a permis de foafie multe
ori sd dicteze mari falsuri ale istoriei,precum gi aceast2l rozet?[:
Macedonia = Grecia
Respectiva rozet5, care-i intiimpini pe sffiini exact la
intrarea in Tesalia tnacedoneand - ne pare a fi o preluare
clin chiar "insiqi" emblema marelui Alexandru Macedon -
fiind etalat?i pe o irnensi pancartd care te indeamnd la
anumite refleclii: ca o acaparare a civiltzaliei pelasge
(din zona carpato-danubiano-ponticd) din partea
grecilor, ce ne aparc astEzi fiind, oarecum, norrnald -
precum unei axiorne - intocrnai unui anume "dat"'
lar asta, fiindc6, atunci cdnd arnintim de argonutrli' metet
vorbin cle greci, cind amintim de Micene mereu vorbim de
greci, cind amintim de Troia mereu vorbim de greci, iar atun-
ci cand vom vorb i de Otliseeu oti Eneitta (deci de intemeierea
Ron.rei) mereu vorn fi tentali (or, chiar ni se va impune) siarnintim tot de greci. Deqi noi stim ci dentmirile triburilor
ARGONAUTII &V]KING]II 13
pelasge se dbdeau munai dupi numele marilor qefi de clan'
,"u ui np"lot, munlilor ori c6mpiilor pe care aceqtia le pdgu-
nau mereu prirr rotalie.
Argonoitico, lliatla, Odiseea, precum gi Eneida ne amin-
tesc doar de ahei, danai, atrizi q a.
Niciodati nu vom afla ca, in protoistorie, sd se pomeneas-
cd de greci.
Bilet de intrare 1a monumentele atride, amintind totde... greci !
l4 /S itviu N. Dragomir'
1.1 - Periplul lui Iason
La baza celebrei legende a Linii de,4r'rr putem gdsi o
intreagi relea de alte pove;ti, dar - cu toatele - circulAnd in
paralel ;i av6nd ca luitnotiv o acecaqi intAmplare: doi copii,
Phr1,:tus (tn 65ial) qi Helte (sora sa), au fbst salvali cle la un
abominabil r/al (trn sacrificiu uman dictat de o lungi qi cum-
plitd seceti) de citre un berbec (care ar putea simboliza: qi nn
nor tle pktuie), avdnd linu tlin uur si, in plus, dotat cu claml
vorbirii. in ittcercarea de a-i salva pe copii in Colhida, ber-
becul a sclpat-o din spinare pe I lelle, astfel ci ea se ineaci in
apele uneia tlintre rnultele miri de tranzit: IlellespontLrl
Subliniem ci ne situ6m in zorii unei destul de neclare
istorii gi mai specificim ci ne afl5m in fala celei rnai vechi
lcgendc cu rcf-eriri exprcse la aclualele locuri ale noastre
Argonautioa este cea mai veclre legendi privitoare la spa-
Jiul carpato-danubiano-pontic qi se bazeaz"l, in cea mai mare
parte, pe o a doua varianti a unei epopei scrise de inv[latul
Apollonius din Rodos, aflat pe atunci la conducerea celebrei
bitlioteci egiptene de la Alexailria. in ceea ce-i priveEte pe
argonauJi - ni se precizeaz[ de prestigiosul Oxlbrtl Clussicul
Dictionti.uy - cd ei ar fi personajele principale ale unei povesti-
ri greceqti ('i ) dr; o naturl epicl qi ci - in fapt - ar at'ea la ori-
gini ttn prcbabil J'apt real. Privilor Ia o primd variantd, se stie
cI ea nu a fost agreeatl de contemporani, fiind retrasd'
intimpllrile anticului erou lason au constituit ideea plin-
cipall a peripeliilor ce au avut loc prin anii 1250 (i H') - deci
cri putine genera{ii inair.rte de rlzboiul troiarl - qi se referi la
expedilia eroului lason, un nepot vitreg al regelui uzurpator
AIIG O NAUTII &VIKI NG III 1 5
Pelias din Iolcos (astizi Volos) care, sperind ci acesta va
esua. l-r trinris si recuperele Lalra de Attr. care. pe antnci'
sidtea atAmati cle crengile unui Ste.iar Sacrtt din Colhida (ce
era, ni se spune, o lari aflati la poalele Munlilor "Caucaz"),
fiind bine plzitd de un salpe uriaq qi fioros, care stdtea per-
rnanent dc veghe nedonnind niciodati'La sosirea argouaulilor in Colhida, acegia au fost intdrn-
pinali de un rege neospitalier Aetes qi de frurnoasa lui fiicl,prinqesa Medeea, ce de indati se indrlgosti nebuneqte de acel
erou grcc (?) lason. Ciutind s[ incerce de a scipa in restitui-
rea celebrei Ldni de Aur, regele Aetes i-a promis lui Iason c'l
imediat i-o va restitui -, dar numai daci acesta va rispunde la
o tripil incercare: 1) de a ara cu doi tauri silbateci - neinvdla(i
la plug - nn ogor de 4 acri aflat in Cimpia Sacr'l a lui Ares,
apoi 2) si ucidl qarpele p[zitoq ai cdrui dinli si-i alunce sub
brazdele C6mpului Sacru, iar 3) sI-i invingi pe to{i rdzboi-
nicii care vor risiri din col{ii retezali ai balaurului qi vor fi
semdnati sub brazdele trase).
lar daci eroul va reuqi s[ indeplineasci acele munci de incer-
care, el va putea, chiar in aceeaEi zi, si iqi reia lAna inddrit, pen-
tru ca apoi s[ o poati duce din nou spre lara ei de obirgie.
Din Argonuttit'u mai aflirn ci lason (primind gi ajutorul
Medeei, care se pricepea bine la f'arrnece) s-ar fi uns cu o po-
Phryxusqi Hellecilare pe
berbecul cul6na de aur
trimis deNefela
16 /Silviu N. Dragomir
madd carel licea in'ulnerabil la trup pentru o zi (impreuni
cu annele sale), a arat Cdmpul Sacru cu taurii stlbatici, iar peste
oamenii ris[rili inarma{i din brazde ar fi aruncat cu un bolovan,
astfel cf, aceqtia s-au luat la lupti intre ei Apoi, acoperit de in-
vilmigeala produsi (exemplu de tactici arhaici) Iason !a omo-
rdt cu mult mai ugor pe cei care rdmdseserd in viaf6.
Apollonius ne mai spttne cd eroul ii promisese Medeei ci,de va supraviejui acelor grele probe, ar dori ca ;i ea si meargd
impreund spre Grecia qi si-i fie regin5. in rdstimpul con-
fmnl[rii, echipajul vdslise galera in amonte pe riu' oltreDumbrava lui Ares, acolo unde Aetes gi oamenii sdi aqteptau
s[ vadd cum/gi dacd Iason va trece probele la care fusese su-
pus... intre timp, Medeea tocmai plecase pe furiE din palat,
pornind in grabl la malul rdului unde ftisese ancorati corabia
Argo. Ea a cerut echipajului si visleascd spre cAmpia sacri
unde, pe stejarul sfdnt, sta agdlatd mult dorita lAnd de aur.
Acolo, dupd ce a cobordt pe i6rm impreunl cu lason, l-a con-
dus pe eroul nostru la obiectul atit de mult rivnit. Deqi ba-
laurul ii simlise venind Ei incepuse alarmat s[ guiere foarte
ameninldtoq Medeea l-a incAntat cu o melodie foarte duioasi;
iar atunci cdnd monstrul gi-a potolit neliniEtile, 1-a uns repede
pe ochi cu o solulie anume vrijitd de ea, dupi care reptila in-
fiordtoaro a adormit pe loc.
Iason a inqlicat de indatd Llina tle Au4 fixat| pe Stejarul
Sacru, iar cei doi iubili au fugit inapoi pe o cirare care ii du-
cea spre galera salvatoare, Argo, ce-i agtepta spre a-i prelua.
Periplul argonauJilor se incheiase gi eroul Iason Jinea tri-umfdtor in miini ldna str5lucitoare.
Imediat ce s-au urcat la bord, Argo a gi pornit-o cu vitezf,
injos, pe apd, spre a iegi din fluviul Phasis inainte ca oamenii
lui Aetes si apuce sI le bareze drumul.
ARGONAUTII &I/IK]NGIII I'7
Plecaseri cr,r tolii intocmai la timp, dupd acele planrui bine
puse la punct.Imediat, dup[ ce linur[ un mare sfat de taind, argonaulii au
hotdrdt ci solulia cea mai buni de a sclpa de probabila ur-
mirire a colhidienilor ar fi ca, la intoarcerea spre cas6, Argos[ nu mai treacd Bosforul, ci s[ taie marea direct spre Gurile
Istrului qi, urcind pe un afluent al sdu (undeva pe dreapta flu-viului) sd ajungi pe un drum - ocolit, dar binecunoscut lor -citre Marea Adriaticd.
Sunt destul de interesante constaldrile asupra importanlei
care s-a dat - inci din antichitate - celebrei legende a respec-
tivului periplu pe care l-a urmat lason, prin aceea ci, pini qi
marele savant lsaac Newton (criptolog, simbolist, henneneut,
dar qi un atent astronom, remarcase, cu mai bine de trei sute
de ani in urmi, acel ciudat adev[r, anume c[ cel pulin jum[-tate din semnele zodiacale aveau la bazd viztbrle asocieri cu
denumiri preluate din aceastd frumoasi gi veche legettdi,
aname: Gemenii (Castor qi Polux), Fecioaru (Medeea), Pe,s-
Fetele din Grecianu pot primi numolo
de Medeea, un nume ce e
considerat la ei oa fiinddo rlu augur, mai ales
datoritii multor soriitoricare socotesc pe pfinlesalui Iason ca pe un perso-
naj considerat extremde malefic
l8 /Silviu N. Dragomir ARGONAUTII &VIKINGIII 19
Ca o alternativi si in pandant cu multitudinea de legende
ale argonaulilor, confirm faptul c ,la 24 iulie 1983, atunci
cAnd am coborAt pe rAul Arieq cu o barc[ pneumatic[ de la
Cirnpeni spre CArnpia Turzii (v. lucrarea Mis tere) aminldlnitcazul unor {[rani localnici, care incd rnai practicau - e drept
cd doar sporadic - un obicei milenar: acela al cumuldrii de
rnici particule din aur pur, care (antrenate fiind de apa ce
curge nivalnic) sunt cu uqurinti oprite gi cumulate prin inter-
mediul unor pielicele de oaie, lestate pe lundul apei - cu blana
in sus - avdnd rolul de a capta, datorit[ gravitaliei, acele
infime, dar prelioase granule, rostogolite permanent de Eu-
voaiele apei laolaltd cu nisipul. Suslin unii localnici c5, une-
ori, pielicica de oaie e ldsati pe fundul apei intpeaga perioadd
a inghelului, iar prim[vara ea urmeaz[ si fie arsI, iar aurul sifie recuperat din scrumul rezultat. Acesta - gi nicidecum altul
- se mai poate susJine cd ar fi posibilul gi adev[ratul "sdmbure"
al foartei bitrane povestiri a Ldnii de Aur!
Detalii de pe o veche amforlArgonaulii luptd cu balauntl-paznic din Colchis
ajutali de farmecele Medeei (colful din dreapta-sus),
Colchis : Colli, la Nicolae Densusianu