8/15/2019 Viitorul Managementului Resurselor Umane

1/5

Viitorul managementului resurselor umane

În debutul acestui capitol se vorbe te despre ergonomie i este prezentată ca fiindș ș

disciplina care se ocupă cu adaptarea locurilor de munca la caracteristicile lucrătorilor. Această

denumire a fost propsă pentru prima dată de englezul K.F. Murrel, iar primul simpozion

interna ional de ergonomie a avut loc la Praga în anul 1!". #oncluziile acestui simpozion auț

fost acelea că principalii factori care au dus la apari ia i dezvoltarea ergonomiei sunt$ț ș

% Progresul te&nic i te&nologic care a deteminat sc&imbări fundamentale în cadrul munciiș

deoarece cei care au conceput te&nica au negli'at factorul uman i capacitatea omului de aș

se adapta din punct de vedere biologic, anatomo%fiziologic apăr(nd astfel discrepan e)ț% *volu ia concep iei omului despre muncă, mentalitatea modernă a acestuia. Acest factor ț ț

se caracterizează prin prin nivelul ridicat al e+igen elor în ceea ce priveste calitatea vie iiț ț

în general, calitatea vie ii profesionale, precum i confortul la locul de muncă)ț ș% Progresul relativ sau evolu ia tiin elor te&nice, umane, economice i sociale. Prinț ș ț ș

 progresul tiin elor s%au putut furniza multiple cuno tin e cu privire la studiul activita iiș ț ș ț ț

omuluiîn procesul muncii.

Modificarea parametrilor importan i ai muncii i a aspectelor structurale aleț ș

acesteia

Apari ia i dezvoltarea cercetărilor ergonomice sunt determinate i de faptul ca seț ș ș

modifică continuu i în sens pozitiv, eficien a muncii, însă se sc&imbă i condi iile în careș ț ș ț

munca se desfă oară. Astfel, dezvoltarea continuă i aplicarea noilor te&nologiiș ș

influen ează direct i semnificativat(t parametri importan i ai munciicon inut, durata,ț ș ț ț

rolul i func iile omului-, c(t i forma în care aspectele structurale ale munciimotric,ș ț ș

informa ional, de reglare i intelectual- sunt incluse în structura concretă a muncii.ț șAstfel$

% #omponenta motorie î i pierde treptat caracterul de continuitate, fapt care solicită oș

aten ie concentrată i distributivăț ș

% #resc e+igen ele fa ă de sfera senzorială mentală i neuro%emo ionalăț ț ș ț% #re te ponderea muncii complicate, superior calificate i dispare munca simplă,ș ș

necalificată% e accentuiază tendin a de e+ecutare simultană a opera iilor ț ț% e modifică substan ial raportul dintre munca fizică i cea intelectualăț ș% e reduc functiile de e+ecu ie i se dezvoltă cele de control i conducere,ț ș ș

8/15/2019 Viitorul Managementului Resurselor Umane

2/5

% Are loc o intelectualizare a muncii, de cre tere a cantită ii i calită ii cuno tin elor ș ț ș ț ș ț

 profesionale, etc.

Câteva defini ii ale ergonomieiț

/iteratura de specialitate prezintă numeroase defini ii ale ergonomiei, dar multeț

dintre problemele legate de definire, circumscrierea obiectului i rela iile ergonomiei cuș ț

celelalte tii e ale muncii, participante la constituirea acesteia sunt înca insuficientș ț

 precizate sau nerezolvate. #a termeni sinonimi ai ergonomiei, folosi i pentru a e+plicaț

aceasta tiin ă sunt$ inginerie umană, factori umani, biote&nologie etc. În 0A seș ț

folose te termenul deș inginerie a factorilor umani, iar în *uropa i om(nia se folose teș ș

cel de ergonomie, e+cep ie făc(nd 2ermania care folose te termenul deț ș tiin a muncii iș ț ș

3ulgaria care foloseste termenul de antropote&nică. 4e aici putem întelege că nu e+istă odefini ie oficială unanim acceptată a ergonomiei, care să întrunească consensulț

speciali tilor în literatura de specialitate, înt(lnindu%se diferite formulări.ș4upa Maurice de Montmollin e+istă astazi în lume doua mari curente complementare

care caracterizeaza ergonomia$% Primul curent, cel mai vec&i considera ergonomia ca fiind utilizarea stiintelor pentru

ameliorarea conditiilor de munca .% #el de al doilea mai recent considera ergonomia ca fiind studiul specific al muncii in

vederea ameliorarii sale.

Principala dificultate in stabilirea obiectului ergonomiei provine dincomple+itatea acestui domeniu precum si din persistenta abordarilor separate de catre

disciplinele din care provine.e poate concluziona ca ceea ce caracterizeaza toate definitiile este faptul ca in

centrul problemei ergonomiei toti autorii aseaza omul , care a fost privat de atentie din

 partea organizatorilor productiei si muncii din perioadele anterioare.Prof. # F Murrell include in mediul de munca nu numai mediul incon'urtor in

care omul lucreaza ci si sculele si materialele, metodele de lucru si organizarea activitatii

sale, fie ca individ, fie ca membru al unui colectiv de munca. 5oate acestea sunt corelatecu insusi natura omului, cu abilitatea, capacitatea si limitele sale. Aportul diferitelor 

stiinte la constituirea ergonomiei este aratat in definitia sugerata de ocietatea de

*rgonomie de limba franceza, care precizeaza ca ergonomia este constituita din

rezultatele cercetarilor stiintifice, fiziologice si psi&ologice , in special aplicate la munca

8/15/2019 Viitorul Managementului Resurselor Umane

3/5

umana, in perspectiva unei mai bune adaptari a metodelor, a mi'loacelor si a mediilor de

munca .  #ercetatorii din tara noastra contribuie la definirea mai precisa si in acelasi timp mai

cuprinzatoare a acestei noi stiinte, astfel Prof Miron #onstatinescu arata ca ergonomia nu

este o stiinta unilaterala , ci este o stiinta de confluenta si de convergenta a mai multor discipline realizand, imbinand si coordonand probleme de te&nologie, de biologie

umana, sociologia muncii, medicina, economie, etc.Prin urmare din aceste definitii putem concluziona ca sarcina principala a

ergonomiei este elaborarea teoriei generale a activittii omului in conditiile productiei

moderne, iar sarcina practica o constituie realizarea pe baze stiintifice a proiectarii muncii

in general si a posturilor in special.

Raportul ergonomiei cu stiintele participante la contituirea acesteia

4atorita faptului ca ergonomia are un obiect de investigatie foarte comple+,

numarul si denumirea domeniilor stiintifice care se regasesc in diferitele definitii date

difera de la autor la autor sau de la tara la tara. Pentreu a identifica mai bine teritoriul

ergonomiei este necesar sa se faca precizarea raporturilor ei cu fiecare din stiintele ce

 participa la constituire . 4eosebit de importante sunt raporturile ergoomiei cu fiziologia

muncii care are ca obiect studiul organismului si sistemele sale functionale in procesul

muncii. e bazeaza pe elemente de biofizica si se continua cu psi&ologia prin fiziologia

sistemului nervos si psi&ofiziologia. Fiziologia mai permite specialistului in studiul

muncii sa cunoasca si gradul de adaptare sau neadaptare a e+ecutantului la munca

efectuata, aratand totodata aparitia si intensitatea oboselii.*rgonomia stabileste raporturi corespunzatoare si cu domeniul psi&ologiei muncii.6n ceea ce priveste raportul ergonomiei cu sociologia specialistii considera ca intre

aceste doua discipline e+ista numeroase puncte de intalnire si domenii de colaborare

deoarece omul in situatia sa de munca poate fi conceput numai in ambianta sociala de la

locul de munca si din afara acesteia. tudiile ergonomice sunt orientate din ce in ce mai

mult pe luarea in considerare a factorilor sociali, aceasta constituind directia moderna de

dezvoltare a ergonomiei.6n raportul dintre ergonomie si medicina muncii important este punctul de vedere

al lui Murrice de Montmollin care arata ca medicina are sarcina sa veg&eze la o buna

8/15/2019 Viitorul Managementului Resurselor Umane

4/5

adaptare a omului la munca sa, medicul devenind un practician de ergonomie. Activitatea

de protectie a muncii asigura aplicarea cerintelor ergonomice pentru imbunatatirea

conditiilor de munca si reducerea efortului fizic.6n ceea ce priveste raportul ergonomiei cu stiintele economice aceasta

influenteaza stiinta economica si pune in fata probleme noi ca de e+emplu cele ridicate de proiectarea mucii si a posturilor in conditiilor productiei moderne.

Ergonomia domeniul stiintific interdiscilinar

6n  domeniul ergonomiei promovarea cercetarii multidisciplinare consta in

investigarea ativitatii omului in procesul muncii de catre reprezentantii mai multor 

domenii stiintifice, implicate logic in studiul factorilor de solicitare a omului in munca,

mentinandu%se dominanta tendinta de stabilire cantitativa si acumulare a datelor necesare,

 precum si de insumare a rezultatelor obtinute de diferitele discipline.4e e+emplu diferitele cerinte antropometrice fata de locurile de munca, cerintele

fiziologice fata de gradul de adaptare a omului in munca, cerintele igienice, etc. sunt

formulate separat fara a e+ista concordante intre ele astfel proiectarea te&nica nu are

intotdeauna principii, criterii si metode fundamentate de luarea in considerare a factorului

uman. Aceasta viziune prezinta mari dezavanta'e pentru practica proiectarii muncii

deoarece activitatea reala a omului in procesul muncii nu este o simpla insumare a

factorilor care o influenteaza. Prin urmare in cadrul ergonomiei studiul factorilor izolati

cedeaza locul abordarii comple+e a activitatii omului in procesul muncii, ceea ce implica

cercetari interdisciplinare.

Evolutia preocuparilor in domeniul ergonomiei pe plan mondial si in tara noastra

Aparuta la mi'locul sec 77 ergonomia a avut un inceput lent datorita conceptiilor 

conservatoare ale stiintelor participante la constituirea acesteia. 4esi relativ tanara

ergonomia a reusit sa se impuna in plan monial, necesitatea ei fiind recunoscuta de tot

mai multi specilisti, constituirea ergonomiei fiind cauza unor orientari noi in unele stiintemai vec&i.

6n tara noastra premisele ergonomiei sunt marcate in numeroase cercetari in

domenii ca medicina muncii, fiziologia si psi&ologia muncii, sociologia, igiena si

 protectia muncii, organizarea productiei si muncii, care au dus la solutii practice cu

caracter ergonomic cu multi ani inainte de aparitia termenului. #u toate acestea despre

8/15/2019 Viitorul Managementului Resurselor Umane

5/5

folosirea pe scara larga a ergonomiei ca stiinta comple+a a muncii nu se poate vorbi in

tara noastra decat din anul 1!" odata cu infiintrea #entrului de Perfectionare a Pregatirii

cadrelor de conducere din intreprinderi care a inceput sa predea in mod organizat

cunoastinte de ergonomie.