i

ir

i Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSPALDING, BAIRD T.VIETILE MAE$TRILOR/ Baird T. Spalding

i trad.: Ilie Iliescu; Ed. a 3-a;

i nucuregti: Herald, 2018 .r ISBN978-973-111-495-8

i t. Iliesctl llie. (rrad.);' 2e1.63(s1s)

133.1(51s)

Baird T. SpaldingTHE LIFE AND TEACHING OF THE MASTERSoF TIIE FAR EAST (vol I-VI)@ Baird T. Spalding, 1937LAVIE DES MAiTRES@ Jacques Weiss, 1946, Paris

Baird T. Spalding

VIETILE,

iNvirATURr LE MAE$ TRrLo RDIN EXTREMUL ORIENT

Traducere gi notd introductiv5:Ilie Iliescu

EDITURA db "'oo'oBucuregti,201"8

CupnrNs

Penrne Ixrf.r

Capitolul IPnrIvrst,s coNTAcrE cu uN MassrRU...................................... 13

Capitolul IICni,cruruur,, NA9TEREA r,ur Hnrsros ............,.... 1g

Capitolul IIIAnanrSra uNUr coRp iN err r,oc nncAr ACELA DE uNDEprspi.nusn.,.. .......,............, .........,.. 21,

Capitolul IVDrpunranre uNUr coRp. Coxroprnsa a poui. coRpuRrDEDUBLATE,. .........,,,.26

Capitolul VTrNrnrgn vrgNrc.4.............. ............2g

Capitolul VITsN{plur Ticrnrr. Scana r.ur Iecon. Nagrrnna cra Noui..32

CapitolulVIIhvuulgrnna rArNnon. CuvAm.n cnraron. Flrusrosur prN opr. 39

Capitolul VIIIMunsur pE Ap8.......... ....................4g

Capitolul IXTnupr,ur,VrNnsc;,nrr........ ............ 51

Capitolul XGAupnae uxrvsnsarA psRrucr;,.NagrEREA gr RoLULsprRrruAr. AL Srarrron LJNrr8................ .......-...54

Capitolul XlFonle naornrcE uNIvERsAL.X.. Ar garrrlEA cER.....................

Capitolul XIICoruursrcinl LA DIsrANTi.. Oar"tsl.rrr ziprzIron.....

Capitolul XIIIIJN rnuplu vEcHI DE nou,[,spnnzrcE MII DE aNr. TnscsRxlpnrNrn-op.X.punniNu.ici.Rl.................. ....'...'..' 68

Capitolul XIVPs uRMnLn LuI IoaN Borrzlronul. VtNnrci.nr vrrnacurolsr.. 72

Capitolul XVuN corurunaponaN aI- r.ur IoeNBornziToRUL.......... ............. 74

Capitolul XVIVAnsre gr AsrECTUL Maugrnllon. Cnncrr^i.nI PRIVIND

ACTTvITATEA LUI IoaN Borrzi.ronur,. DrsnenrllaINSTANTANEE A OBOSELII. .....,.....", 78

Capitolul XVIILnxrl sprnlruali A uNUI HANGIU. IJN rsN{pru pn uN vAnrnn prurqrn. VIZIUNEA DE RAZB qI spEcrRE ........... 81

Capitolul XVIIIR-fs.f,nrrur soARELUI LA TEMrLU. ANulanna cnnvrrXlrr.Apus on soARE EXTRAoRDINAR. CoNcrr'1m Iuacur,lri....,. 85

Capitolul XIXScnrrnr slrNrn. Crrrnna ron iN nela aour.T;,nrr op pisronl.'. 90

Capitolul XXSarur rterll er. ruI Evrrr.. Maua MansrRULUI......... ........... 92

Capitolul XXICrNa cu MangrnIt. DoeuNe vrrNuxar.i.. Iunlnre prvrN.f,.

RnlarrvrrnrrA MATERIET. MuzIca cEREAscX gt Conul?xcrnrron...

Capitolul XXIIArurrrncrune pRorEcroARE gl anXniroRl NATURALE.

INtsnpnntaREe vIZIUNII RAzELoR. OncaNrzalrrlrcLERTcALE. EU SUNT. Sprnrrur, DE A sERVI.................'........ 110

Capitolul XXIIITani.ne nn ranNi iN Hrvratarl... ............'........ 118

62

64

Capitolul XXIVSi,nsironlREA REvELroNUrur. Rrecgr. FAprELoR NoAsTREAsupni.-Nn. Srupr,rrarna uNEr vrETr rERFECTE........................ 120

Penrpne Doun

Capitolul ITnurr,ur, Cnucrr iN ,,T". AnHvr narANp DE I,ATRUZECTgr crNcr DE MIr DE ANI. OnrcrNra RAsEr ALBE. MarsrnurMrrgrniloniN psnsoaN;. ............ 12g

Capitolul IIPri,culr DocuMENT. Ruci.cruNrn. Iuacrrvr DrN TRECUT.TnscuREe DE LA grrrNli, 1,.1, snrnmuAlrrATE. VaroenneLECTTTLoR. Pnrucrprur CREAroR......... .............. 141

Capitolul IIIMoenrr.l gr iNvrnnnl r,ur CHeNpnn Srru............................. 153

Capitolul IVINrunruur. gr DrAvoLUL. Crnur gr DuuNezru. Cnucrn grHnrsros, porRrvrr rur Isus........ ....................... 159

Capitolul VAnra pr A vrNDEcA pnrN Srrnrr. FacurrXym CRETERULUT.

SrerurraeNur,rnri,........... ............. 167Capitolul VI

Connul, suFLETUL gr sprRrrur,. IurlurNp cANornrr............ 122Capitolul VII

Fluronrr vrrALE gr orci,nnnrA................... ...... I7gCapitolul VIII

O crvruzepE DE AcuM ooui, surn DE Mrr DE ANr. pr,rcenre?N orgrnrur Gosr. VrscoLUL gr BANDTTTT DrN uur..l1r. Lrulgr Mrnur. OnrcrNne BANDrrrLoR. Osprr.lr.rrlrn,l Lon....... 1g2

Capitolul XRuwn gr coMoRr suB NlsrpuRr. Aracur BANDTTILoR DrN

orgnnr. Cil.inn1rr raurovr,[.. Mas,o. urnacuroesi. pru pnqrnr. 193Capitolul X

OnrcrNnn Rnt,rcrrI,oR. Rolur rur Isus........ ..... 203Capitolul XI

UN Apus DE soARE ir.r DE9ERTUL Gosr. IsronravEcHruLUr rupnnru lJrcun. Dnc,i.nnnna rur. DrscENDENTrr

cREDrNCrogr .......'... 217Capitolul XII

Frrrle cnrorNcroesX. CapcaNe cuvERNAToRULUT,INrnnvnurra r.ur Isus gr A LUr Buponn....... ........................275

Capitolul XIIIVrzrrn LA cAsA csa Nou;.. Y tzrr X LA LAMAgr.... ................... 231.

Capitolul XIVVrNorcenna uNnr n,X,rnANE oARBE. Mennrn Pnnor capi,ri.DARUL DE A voRBr gr iu arrn rrlasr. CuvANTAREA sA.

Purnnra sA AsupRA MATERrEr..... ...,..............,,,, 234Capitolul XV

iNroancsnra LA rAsina DE renNi.cI,oporEI,oR. Masa DE REVELIoN LA TEMpLUL

PenrneeTnnrn

Capitolul ITnrr zrr,n iN cen. Rsruanua rucninrr,on ARHEoLocrcE.Dlrnnrrn MrNUNr. CuvAxrenue lur Isus DEspRE cANprnnaCREAToARE.. ............. 253

Capitolul IIAunNrNli.nr AsupRA sATULUT Cnucrr iN,,T". MAura uNurMansrnu. Tnarerrvn NEcLARE cu BANDrTrr.. ................,.,..,.. 261,

CANrscurCnucrr iN

Capitolul IIIO srani. rrr.rrgrrri, cu Isus. Couurqrcanr,l prnncr;. acArunur-ur. Raznr,n ALBE ALE'LUMrNrr runs. PnrNcrprulDrsrRUGERrr ni.urur......... ..,.,..,.,...268

Capitolul IVAracenre sATULUT pr ci,rns rATRU Mrr on c.[linr1I.Ruci.cruNsa r.ur Isus. Bemrna MrRAcuLoAS,L. BeNuplsr oruoeni, iNTRE Er. Servlnra niNrTrLoR........ .................... 274

tllffillJrRE ExpLoRAroRr sE nrrnrn'azi ps rnscur. CsLn

TREI ETApE Al-n iupr-rNrnrr DrvrNE...... ..,,.,.,.,,.,.,279

Capitolul VIMuNr.Evorulre cANornrr ounNngrr.SrAngrrur rrnaNIILoRgr AL supERSTrrrrLoR......... ............ 285

Capitolul VIIEr.inncra vrsRAr.rri supnnroani,. Soenrl.n cENTRAL.

Nagrnnne rLANETELoR. Arenrgre oMULUT iN srstnvrur-

soLAR........... ............ 293

Capitolul VIIIVrzruNr DEspRE ETERNTTATE. LHase. Mennrn Pnnor.Pli.cu1ecanncANri........ ............ 305

Capitolul IXDar,ar-Laue. CeLs zECE. poRUNcr EXpusE os MaREr,s

Pnnor.......... ............. 312Capitolul X

Pnrlroasrrr nriculn voRBrroARE. A ooun luornNl.[ r.a

Deler-Lavra. Isronra prXcurnr-on .................. 319

Capitolul XIFolcr,on TTBETAN. Lauagrr n-{.ricrronr. Drscrporur cansnAon. Evnnssrur,. Trupr,ur, DE LA Pona-rer-Sl'r.rc.q,........... 328

Capitolul XIIiNcrncenra zenenNrc.i, DE AscENsruNE LA TEMpLU,

AscnNsruura pRrN LEVrrAFr. CuvANranse Marurur PunroJr.

A.U.M. Luurue aLsX puR;.. Iueculera coNCEprrE........... 336

_aCapitolul XIII

Prrcanre DE LA Pone-ran-SeNcl. Mangul RArID AL

cARAvANET. CuvANranne rur Eurr DEspRE coNCENTRAREA

cANnrnrr gr ADoRAREA r,ur Duuur2EU................. ................. 343

Capitolul XIVWnrnoN, scnrrrcur, ir. rucuNoAgATE pEIsus, CuvANTAREA

lur Isus DEspRE RAZELE cosMIcE. Pnnrncrruuna urraeNi,..... 349

Capitolul XVColrpNrantll-n rur Isus asupna Brsrrur. Fonln cUvANTULUI

Durr.rNuzru. FlRrsrosul LUI DunaNnznu.. .......... 356

Capitolul XVIFrcunr ANGELICE. Marurr Rrsnr cu TIGRUL. IJU nnrrnrxa;DE crNcr surE DE Mrr DE pELERINI. O rscnNp;. Hrunusi....... 364

Capitolul XVIICorranNranrr AsupRA Brnr,rsr. Lncra nX,sprersr <Kanual.

Rese enrlN.4.. Cnouorocra annarci. Manra Prnaruro.i'.... 369

Capitolul XVIIICounNtanrrlE LUr Isus asupru Psar,prurur m gI ASUPRA

pRopRrEr sALE vIETI.... ................... 383

DBspnu Brnn T. Sper,pIrqc. ................ 388

Capitolul IPnrnrnln coNTAcrE cu uN Mansrnu

Preocupdrile actuale din domeniul spiritual, izvorAtedintr-osete de cunoagtere a adevdrului despre mariii:rvdfdtori ai lumi!rrr-au determinat sd contribui gi eu la acest vast proces de cd-utare a unei alte lumi, cu expunerea experientei pe care amtrdit-o in preajma Maegtrilor din Extremul Orient. in capitolelelucrdrii de fafd eu nu caut sd prezint un nou cult sau o religierrou6. Eu nu fac decdt un rezumat al experien,telor trdite aldturicle Maestri, pentru a scoate la lumind marile adevdruri funda-mentale ale invdfdturii lor.

Pentru a confirma aceste insemniri, ar fi necesar tot atAtatimp cAt a trebuit sd muncim i:r cadrul expedifiei la care am luatprarte al5turi de colegii mei. Intr-adevdr, Maegtrii sunt rdspAndilipre un teritoriu intins, iar cercetdrile noastre metafizice au aco-perit o mare parte din ft:rdia Tibet, China gi persi4 actualul lran.

Expedilia era formatd din unsprezece oameni de gtiinfd devaloare, care igi consacraserd cea mai mare parte a viefii loractivitdtii de cercetare. Ne-am impus sd nu acceptdm nimicfdrd un control riguros qi, in consecinld, sd nr.t ucceptem apriorirrimic ca fiind adevirat. Dacd atunci cAnd am pornit in aceastdcdldtorie eram cu totul sceptici, in schimb, cdnd am plecat deacolo, eram atat de convinsi de realitatea celor triite,lncAt treidintre noi, convertifi la invdfitura pe care au primit-o in cursulcxpedifiei, s-au intors gi au hotirAt sd rdmAnd acolo p6n6 cAndvor fi fost in stare sd trdiascd viafa de Maestru qi sd indepli-neascd aceleaqi lucrdri ca gi ale acestora.

Cei care ne-au acordat tot ajutorul lor in munca de cercetarepe. care am intreprins-o, ne-au rugat st5ruitor sd-i mentiondmprin pseudonimg in cazul in care ne-am publica expelienfeletriite aldturi de ei. Am {inut seama de rugdmintea lor gi m-amconformat pe deplin acestei dorinfe. Nu voi relata, in aceastd

1'4 VIrlIrr MAE9TRILoR

lucrare, decAt fapte verificate, folosind in expunerea lor, pe cAt

este posibil, cuvintele gi expresiile persoanelor pe care le-am in-tAlnit gi cu care am impdr,tit viala de zi cu zi in aceastd expedifle.

Incd de la incepuf printre condifiile unei bune desfdguriria muncii noastre, ne-a fost impusi gi urmdtoarea: trebuia sd

acceptdm a priori, ca un fapt, orice intAmplare la care vom fimartori. Nu trebuia sd cerem nici un fel de explicafie inainte dea fi pdtruns in miezul lucrurilor, de a ne fi insugit lecfiile pe careni le vor preda gi de a fi triit gi observat viafa lor de fiecare zi.Noi trebuia sd-i insolim pe Maegtri, sd trdim impreund cu ei, sd

rdmAnem aldturi de ei cAt am fi dorit, sd le punem orice fel deintrebdri, sd aprofunddm dupd dorinla noastrd orice am fi vdzutgi apoi sd tragem propriile concluzii. Dupd care eram liberi sX

considerdm cele vdzute drept fapte reale sau simple iluzii.Nu a existat din partea lor nici cea mai neinsemnatd strdda-

nie de a influenfa modul nostru de a judec4 indiferent desprece fenomen ar fi fost vorba. Ideea lor dominanti era aceea ciei nu doreau ca noi sd acceptdm ca real un fenomen pe carenu l-am observat prea bine, numai pebaza increderii Pe carele-am fi acordat-o. Tot aga voi proceda qi eu fa!6 de cititor,ldsAndu-i libertatea de a crede sau nu, potrivit concepfiilor lui,dacd ceea ce voi relata in continuare s-a intAmplat cu adevdrat.

Ne aflam in India de vreo doi ani, foarte preocupali demunca de cercetare, cAnd, intAmpldtor sau nu, l-am intAlnit peMaestrul pe care il voi numi Emil. Intr-una din zile, pe cAndmi plimbam pe strizile oragului, atenfia mi-a fost atrasi deun grup destul de numeros de oameni. Am observat cd acegtiapriveau cu interes la unul din acei magicieni ambulanli sau fa-chiri, atAt de rdspAndifi in India. M-am apropiat de grup qi amremarcat imediat in apropierea mea un bdrbat in vArstd care,dupd infdfigare, se vedea clar cd nu aparlinea castei din carefdceau parte acei spectatori ocazionali.

M-a privit si m-a intrebat dacd mi aflam in India de maimult timp. Am rdspuns: ,,De aproximativ doi ani". Mi-a zisapoi: ,,Sunteli englez?" ,,Nu, americart" , a fost rispunsul meu.

Surprins dar gi incAntat de a fi ir:rtAlnit o persoand care imivorbea in limba mea, l-am rugat s6-mi explice ce pdrere aveadespre acest spectacol: ,,O! vefi intAlni destul de des astfel de

Panrsa iNrAr 15

onmeni in India. Ei sunt numili fachiri, magicieni sau hipno-tizatori qi pe buni dreptate sunt considerafi astfel", a fost rds-punsul lui gi a continuat: ,,Dar in spatele a tot ce ne ingeald

Privirea in spectacolul 1or, existd un sens spiritual adAnc, pe('.lre un numdr foarte redus de oameni il poate sesiza. FdrdirrdoialX, acesta va ieqi la lumind cAndva. Dar ceea ce vedelirru este decAt umbra unei realitdli. Toate acestea dau nagtere larrrulte comentarii, dar cei care analizeazd. fenomenul par sd nuli reugit sd descopere adevdrul. $i totugi, existS, cu siguranld,t't'va in spatele a ceea ce ne oferd acest spectacol".

Dupd aceea ne-am despdrfit si nu ne-am maiintAlnit decAtrrr.r totul intAmpldtor, in urmdtoarele patru luni. in cursul cerce-lrlrilor pe care le efectuam in cadrul cercului nostru de oamenirle Etiinfd, ne-am confruntat cu o problemd care ne-a dat foarternr,rltd bdtaie de cap gi care pdrea cd nu-gi va putea gdsi rezolvarea.lira o situafie destul de neplScutd, care ne ingrijora destul demult. La cAteva zile dupd aparifia acestei probleme, l-amintAlnitrlin nou pe Emil. M-a intrebat despre cauzaingrijordrii mele gi

a inceput sd-mi vorbeascd despre impasul in care ne aflam inrezolvarea problemei care ne frdm6nta. Am rdmas uluit cdci

;tiam, in mod sigur, ci nimeni nu vorbise despre aceasta, inalara cercului nostru. Pdrea aga de bine pus la curent cu aceastdsituafie, incAt am avut impresia cd el cunoagte pe deplin pro-blema respectivd. Qi daci tot o cunogtea, mi-am zis cd nu arerrici un rost sd-i ascund ceva gi cd este cazul sd-i vorbesc deschis,il$a cum am gi fdcut, de altfel. Mi-a spus apoi cd avea cevacunogtinle legate de preocuparea noastri gi cd se va strddui sd

ne dea o mAnd de ajutor.Dupd o zi sau doud, totul era clarificat gi problema a fost

rczolvatd. Am rdmas cu tofii uimili de cele intAmplate, dar nuclupd mult timp, preocupafi cu alte lucrdri, am uitat aproapede felul in care am fost ajuta{i. De atunci a devenit un obiceica si apelez prieteneqte la Emil, atunci cAnd ne confruntam cudiferite greutifi in cercetdrile noastre. Se pdrea cd dificultdlilepe care le intAmpinam dispdreau de indati ce discutam cu el.

Colegii mei fuseserdprezentali lui Emil, dar eu nu le spu-sesem nimic despre el. In acea perioadd citisem deja unelechrfi, alese de Emil, despre tradifiile hinduse qi eram pe deplin

16 VtnTrrr MAE$TRILoR

convins cd el este un adept. Se trezise curiozitatea in mine gi

interesul pentru acest studiu devenea mai putemic, o datd cutrecerea timpului.

intr-o duminicd dupi ariazd., mergeam cu el pe un cAmp,

cAndmi-a atras atenfla asupraunui porumbel care se rotea pe dea-supra capetelor noastre. Mi-a spus cd acel porumbel il cautd. S-a

oprif firi sd mai facd vreo migcare gi de indatd pasdrea s-a age-

zatpe braful siu intins. Emil mi-a spus cd porumbelul i-a adusun mesaj de la fratele sdu care trdia in nordul [:rdiei. Acest4 adeptal aceleiagi doctrine, nu atinsese irci acea stare de conqtiintd care

sd-i permitd o comunicare directd. Fratele lui apela deci la acest

mijloc de comunicare. Am descoperit mai tArziu cd Maegtrii po-sedd facultatea de a comunica direct qi instantaneu intre ei printransmiterea g6ndului, sau, aga cum sustineau, a unei forle maisubtile dec6t electricitatea in cazul transmisiei fdrd hr.

Am inceput sd-i pun intrebbri despre acest fenomen. Emilmi-a demonstrat cd putea sd cheme pdsdrile la el gi sd le dirijezezbotul, cd florile gi arborii se inclinau in fala lui qi cd animalelesdlbatice se apropiau de el fdrd teamd. In prezenfa mea a des-pdrlit doi gacali care se bdteau pentru trupul unui mic animalpe care-l vAnaserd. La apropierea lui, au incetat sd se mai luptepentru pradi gi-au pus fircrezdtori capetele in mAinile intinseale lui Emil gi apoi gi-au continuat liniqtifi masa. El mi-a datchiar sd lin in brafe unul din aceste animale.

Dupd aceastd intAmplare, mi-a spus: Eul muritor, carepoate fi vdzut, nu este in stare sd facd asemenea lucruri. Existiun Eu mai adevdrat gi mai profund, acela pe care voi il numifiDumnezeu. Este Dumnezeul din mine, Dumnezeul atotputerniccare se exprimd prin mine gi care face aceste lucruri. Prin mineinsumi, prin Eul meu muritor, eu nu pot sd fac nimic. Trebuieca eu sd inldtur cu totul exterioruf pentru a ldsa sd vorbeascd qi

sd se manifeste liber eul real, acel ,,EIJ SUNT". Dacd las sdinflo-reascd marea iubire a lui Dumnezett, elJpot face ceea ce aivdzut.LXs6nd-o sd se imprdgtie prin tine asupra tuturor creaturilor, nute vei mai teme de nimic pi nu fi se va mai intAmpla nimic rdu.

ln acel timp Emil imi preda lecfii zilnic. be intAmpla ca

el sd apari pe neaqteptate in camera mea, chiar gi atunci cAndavusesem grijd sd incui uga cu cheia. La inceput acest mod de

Penrna irurAI 17

aparifie m-a fulburat, dar dupi aceea am observat ci a inlelescd acceptasem acest fel de a h vtzitat ca pe un fapt obignuit.M-am familiarizat cu acest obicei al lui qi de aceea lisam uga

neincuiatS, pentru a-i putea oferi posibilitatea de a intra ori de

cAte ori dorea. increderea pe care i-o acordam pirea sd-i facd

pldcere. Nu reugeam sd-i irfeleg toate lecfiile qi nici sd le acceptin totalitate. De altfel in ciuda a tot ce vedeam in Orient, nuam fost niciodati in stare sd accept lucrurile ire mod automat.Mi-au trebuit ani intregi pentru a inlelege sensul spiritualadAnc al vielii Maeqtrilor.

Igi indeplineau munca fdri ostentalie, cu o simplitate desd-vArgit4 copildreasci. Ei gtiau ci sunt protejali de puterea iu-birii. Ei o cultivd pAni la a face ca natura sd-i iubeascd gi sd lefie prietend. In fiecare an, animalele sXlbatice qi gerpii ucid miicle oameni pe acest pim6nt. Dar acegti Maegtri proiecteazd inafara lor o asemenea forfi de iubire din interior incAt gerpii gi

fiarele nu le fac nici un riu.Ei trdiesc adeseori tn junglele cele mai sdlbatice. Uneori igi

intind trupul la intrarea vreunui sat pentru a-l apira de ataculferoce al acestor animale. Lor nu li se intAmpld nimic rdu qi nicisatului pe care-l protejeazd in acest fel. La nevoie, ei merg peapi, trec prin fog cdlitoresc firi sd fie vXzufi gi fac multe altelucruri miraculoase pentru ochii nogtri, pe care numai o fiinldinzestratd cu puteri supranaturale ar putea sd le facd.

Existi o asemdnare izbitoare intre viafa qi doctrina lui Isusdin Nazaret qi viafa gi doctrina acestor Maegtri. Se considericd este cu totul imposibil unui om si-gi capete pAinea zilnicddirect din Universal, sd triumfe asuPra morfii gi sd facd aceleagiminuni pe care le-a fdcut Isus pe pdmAnt in timpul i:rcamdriilui. Maegtrii duc o viafd asemdndtoare. Tot ce le este de trebuinldin via{a de zi cu zi, inclusiv hrana, imbrdcdmintea 9i banii, eioblin direct din Universal. Ei triumfi asupra morlii gi nume-roEi sunt aceia care depigesc vArsta de cinci sute de ani. In acest

sens documentele pe care le-am cercetat ne-au confirmat adevd-rul afirmafiilor lor. Unele culte hinduse par si-gi aibd origineain doctrina lor. Maegtrii sunt in numir foarte mic in India. Eiconsiderd de asemenea cd numdrul discipolilor trebuie sd fie,prin forla lucrurilor, foarte limitat. Pot, in schimb, s5 intre ir:r

18 Vtngrlr MAE9TRILoR

legSturd cu un numdr foarte mare de discipoli in invizibil. Se

pare cd cea mai mare parte a muncii lor este dirijati in invizibil,pentru a ajuta toate sufletele receptive la invdfdturile lor.

Doctrina lui Ernil a constituit baza muncii de cercetare pecare a trebuit s-o desfigurim timp de mulli ani, dupd aceea/in cadrul celei de a treia expedilii in aceste regiuni. Expediliaaceasta a durat trei ani gi jumitate, in timpul cdreia am triit per-manent aHturi de Maegtri, am cdldtorit cu ei" le-am observatvialasi munca lor zilnicd in India, in Tibet, in China gi tn Iran.

Capitolul IICnAcruNUL, NASTEREA LUI Hnrsros

Cea de-a treia expedifie a noastri a fost consacratd in intre-gime cercetdrilor metafizice. Punctul de plecare l-a constituitPotal, un cdtun hindus irrdepdrtat, in care s-au adunat tofi

.4.membrii ei. Ii scrisesem lui Emil cd vom sosi acolo, dar nu i-amcomunicat nimic in legdturd cu scopul cdldtoriei noastre gi nicidespre numirul participanfilor. Spre marea noastrd srrpriz6.,am constatat ci Emil qi cei care-l insofeau pregdtiserd tot ce

era necesar cazdrii noastre qi cH gtiau in amdnunfime planulmisiunii ce urma s-o indeplinim. Emil ne fusese de mare aju-tor in India meridionald, dar serviciile pe care ni le-a fdcut dinmomentul ple^cdrii noastre in expeditie cu greu pot fi descri-se in cuvinte. Intregul merit pentru reugita expedifiei ii revineatAt lui cAt gi sufletelor minunate pe care le-am intAlnit in pere-grindrile noastre.

Am sosit la Potal, punctul de plecare al expedifiei, destulde tArziu in dupd amiaza zilei de 22 decembrie 1894. Urma sd

pomim la drum ir aceastd expedifie, pe care o consider dreptcea mai memorabil5 din viafa noastrS, in dimineala zilei deCriciun. Nu voi uita niciodatd cuvintele pe care Emil ni le-aadresat in zorii acelei zile. Degi nu cipdtase o educafie engle-zeascd qi nici nu pirdsise vreodatd Extremul Orient, el vorbeaenglezegte corect.

Panrra iNrAr 19

Iatd ce ne-a spus: Astizi este Criciunul. Ziua aceasta vdamintegte, cu siguranfd, de nagterea lui Isus din Nazare! denagterea lui Hristos. Trebuie sd vd aduceli aminte ci el a fosttrimis pentru a riscumpdra pdcatele oamenilor gi cd el simbo-lizeazd. marele Mijlocitor dintre voi si Dumnezeul vostru. Voivi adresati lui Isus ca unui mijlocitor pe lAngd un Dumnezeusever gi uneori mAnios, aflat undeva intr-un loc numit cer. Eunu stiu unde se afld acest cer, dacd nu cumva chiar in propriavoastrd congtiinfd. Voud nu vi se pare cu putinfd sd ajungeli lal)umnezeu decAt prin intermediul fiului sdu, mai pufin asprupi mai iubitor, adicd prin intermediul acelei Fiinfe grandioase girrobile pe care cu tolii o numim BinecuvAntatul gi a cdrei venirein lume o sdrbdtorim astdzil

Pentru noi, aceastd zi inseamnd mult mai mult. Ea nu nenminteste doar de venirea lui Isus Hristos pe pdmAnt, ea sim-Lto7izeaz6.gi nagterea lui Hristos in fiecare conqtiintd omeneascd.liua de Crdciun inseamnd gi nagterea unui mare invifat qi edu-cator care a eliberat omenirea de robie gi de ingrddirile materiale.Acest mare suflet a venit pe pimAnt ca sd ne arate pe deplinrlr:umul spre adevdraful Dumnezeu atotputernig omniprezertt,ntotstiutor. El ne=a fdcut sd vedem cd Dumnezeu este BundtateatleplinS, intelepciunea deplina Adevdrul deplin, totul in toate.

Marele Invdfdtor, de care ne amintegte ziua de astdzi, afost trimis pentru a ne ardta cd Dumnezeu se afld nu numai inlfara, dar gi induntrul nostru, cd el nu este niciodatd despdrlitrle noi gi nici de vreo alti creafie a sa, cd el este intotdeaunaun Dumnezeu drept gi iubitor, cd el este in toate, gtie totul,Lrunoaste totul gi cuprinde intregul adevir. Chiar dacd eu ag

avea inteligenfa tuturor oamenilor la un loc, tot n-ag putea sdcxprim cAt de cAt uriaga insemndtate pe care o are pentru noiirceastd nagtere sfAnti.

Noi suntem pe deplin convingi de rolul acestui mareMaestru qi educator gi sperdm cd impdrtdgili aceleagi convin-geri ca gi noi. El a venit pentru a ne face sd inlelegem mai bineviala aici, pe pdmAnt. El ne-a ardtat cd toate limitdrile materialesunt create de oameni gi cd nu trebuie sd le interpretim altfelrriciodati. A venit sd ne convingi cd Hristosul sdu interior, princare s[vArgegte puternicele sale lucrdri, este acelagi care trdiegte

20 Vlnltrr MAE9TRILoR

in voi, in mine qi in to$ oamenii. ApticAnd doctrina s4 vom puteaface aceleagi lucruri ca gi el gi chiar qi mai importante. Noi credemcd Isus a venit ca sd ne arate mai clar cd Dumnezeu este mareagi singura cauzd a tuturor lucrurilor, cd El este Totul.

Poate a{i auzit cd Isus a primit prima educafie printrenoi. Este posibil ca unii dintre voi sd creadi acest lucru. Este

mai pufin important faptul cd educalia primitd de el a venitde la noi, sau cd a fost rezultatul unei revelalii directe a luiDumnezeu, sursa unicd a tufuror lucrurilor. CAnd un om a luatcontactul cu o idee din GAndirea lui Dumnezeu qi a exprimat-oprin cuvAnt, nu e oare cu putinld ca gi allii si ia legdtura dinnou cu aceeagi idee in Universal? Dacd cineva a luat cunogtinfdde o idee gi a exprimat-o, nu inseamnd cd aceasta a devenitproprietatea sa. Daci acesta o capdtd gi o pistreazd pentru sine,

unde va mai gdsi el loc pentru a primi gi alte idei? Pentru a

primi mai multe idei, el trebuie sd ddruiascd ceea ce a primit.Dacd pbstre azd pentru sine ceea ce a cdpdtat, el rimAne pe loc.Imaginafi-vd o roatd care genereaz6, forld hidraulicd 9i care

deodatd refine apa care o fdcea sd se roteasc5. Ea se va opriimediat. Este necesar ca apa sd curgi liber printre paletele ro$i ca

sd poatd crea energie. Tot aga se intAmpld gi cu oamenii. Candiau contact cu inv6!6turile lui Dumnezeu, ei trebuie sd le ex-

prime pentru a putea merge inainte. Omul trebuie sd-i ajute qi

pe allii sd se dezvolte in aceeagi mdsurd in care o face pentrupropria-i dezvoltare.

Dupi pdrerea mea, tot ce primegte Isus vine ca o revelafiedirecti de la Dumnezeu, aqa cum seintAmpli qi cu marii noqtriinvdfitori. tntr-adevdr, nu vin toate lucrurile de la Dumnezeu?

$i oare tot ce o fiinld a putut sd facd, nu ar putea qi altele si facd

la rAndul lor? Vd veli convinge cd Dumnezeu este intotdeaunadoritor de a se ardta gi este gata s-o facd aqa fliln a fdcut-o pentruIsus gi pentru alfii. Este de ajuns doar ca noi sd dorim ca els-o facd. Noi credem in mod sincer cd tofi am fost crea{i egali.Tofi oamenii nu alcdtuiesc decAt un tot. Fiecare este in stare siinfdptuiascd aceleagi lucruri'ca gi Isus gi le va sdvArqi la tim-pul sdu. Nu este nimic misterios in aceste lucruri. Misterul nuconstd decAt in ideea materiald pe care gi-o fac oamenii despreaceste fenomene.

Panrra ir.rrAr 21

Ali venit la noi, mai mult sau mai pufn sceptici. Suntemincredinqali cd vefi rdmAne cu noi ca sd ne cunoaqte{i aga cumsuntem in realitate. CAt despre lucrdrile noastre gi rezultatele lor,vi ldsim toatd libertatea de a accepta sau a nega autenticitatea lor.

Capitolul IIIArenrlm uNUr coRP iN er,r locDECAT ACELA DE UNDE DISPARUSE

Am pirdsit Potal pentru a ajunge la Asmatg un sat situatla o distanfi de aproximativ o sutd cincizeci de kilometri. Emilne-a dat doi tineri ca sd ne insofeascd. AmAndoi erau doui spe-t'imene frumoase, bine clddite, ale tipului hindus. Ei qi-auitsumat responsabilitatea intregii expedifii cu o uqurinfd gi curun sim! al echilibrului atAt de perfecte, cum nu intAlniserdmpini atunci. Pentru a-i identifica in relatarea expedifiei, ii voirrumi Jast qi Neprow. Emil era mult mai in vArsti decat ei. Jastt'ra conducdtorul expedifiei, iar Neprow, ajutorul lui, suprave-ghea indeplinirea ordinelor.

Emil ne-a pdrdsiN spun6ndu-ne: Plecafi in expedilie cu |ast;i Neprow care vi vor i:rsofi. Eu voi mai rdmAne aici cAteva zile,t'ilci cu mijloacele voastre de deplasare vefi avea nevoie cam decinci zile pentru a ajunge la urmdtoarea etapd importantS, situ-,rti la o sutd cincizeci de kilometri de aici. Eu nu am nevoie de.rtita timp ca sd strdbat aceastd distanld gi voi fi acolo ca si vd ir-liimpin. Dorili ca unul dintre voi sd rdmAnd aici ca sd observe gisil confirme evenimentele posibile? Voi vefi cAgtiga timp iar acela('irre va rimAne aici va putea si se aldture expediliei in cel multzcce zile. Noi ii vom cere doar sd observe qi sd vd spund ce a vizut.

Am plecat deci. Jast gi Neprow rdspundeau de expediliepi se achitau de obliga{iile care le reveneau ?n mod exemplar.liiecare detaliu al planului lor era luat in seamd gi totul setlesfhgura la timpul potrivit in ritmul si precizia unei melodii.$i lucrurile s-au desfdgurat la fel timp de trei ani gi jumdtate cAtir durat expediiia noastrd.

22 VIrlllu MAE9TRILoR

]ast era un om de caracter, un indian elevat, amabil' activserios gi modest. Didea ordinele cu o voce monotonS, iar exe-

cutarea se fdcea la timp gi cu o precizie uimitoare. Chiar de

la incepu! i-am remarcat frumuselea caracterului lui desprecare discutam destul de des. Neprow, de asemenea un caracterminunat, pdrea cd este inzestrat cu darul ubicuitdfii' Dotat cumult sAnge rece, fdcea totul cu spor, miqcdrileii erau precise 9i se

remarca prin admirabila sa aptitudine de a gAndi 9i a executa.

Fiecare remarcase aceste calitdli ce constituiau adesea subiectde comentat. $eful nostru spusese: Acegti oameni sunt minu-na!i. Ce bine cd se dovedesc capabili sd gAndeascd qi sd acfio-neze in acelagi timp!

in cea de-a cincea zia cdldtoriei noastre, am ajuns la Asmahcdtre orele patru dupd amiazl.. Aqa cum ni se spusese, Emil se

afla deja acolo ca si ne intAmpine. Cititorul igi poate imaginastupefacfia noastrd la vederea lui. Eram siguri cd strdbdtuse-rdm singurul drum pe care se putea merge qi cu mijloacele de

deplasare cele mai rapide. Doar curierii de fard care cdldtoresc

zi gi noapte, schimbAndu-se intre ei, ar h putut sd ajungd mairepede. Iatd agadar cd un om, pe care il consideram ir:r vArstd qi

incapabil sd strdbati mai repede decAt noi o distanfd de o sutdcincizeci de kilometri, se afla totuqi acolo. Plini de nerdbdare,l-am asaltat cu intrebdri.

Iatd rispunsul lui: La plecare, v-am sPus cd voi fi aici ca

sd vd primesc. As vrea sd vd atrag atenfia in special asuprafaptului cd omul nu are limite atunci cAnd evolueazd in adevd-ratul sdu domeniu. El nu mai este supus limitirilor in timp 9ispaliu. CAnd omul se cunoagte pe sine, nu mai este obligat sd

se tArascd timp de cinci zile pe drum Pentru a Parcurge o sutdcincizeci de kilometri. in adevdratul lui domeniu, omul poatestrdbate instantaneu orice distanld, oricAt de mare ar fi aceas-

ta. Acum cAteva clipe md aflam in satul pe care l-afi pdrdsitin urmd cu cinci zile. Trupul meu se afli incd acolo. Colegulvostru pe care l-a!i ldsat in sat vd va sPune cd am vorbit cu elpAnd la orele patru fdrd cAteva minute, spunAndu-i cd voi plecagi eu ca sd vd intAmpin, cdci voi trebuia sd fili pe punctul de aajunge. El vede incd acolo trupul meu, care i se pare neirsu-flefit. Am fdcut acest lucru pentru a vd ardta cd noi ne putem

Panrua iNrAr 23

pilrdsi corpul pentru a merge sd vd gdsim oriunde qi oricAnd.last ca gi Neprow s-ar fi putut deplasa ca si mine. Dar numaitltplasAndu-ne odatd cu voi vefi infelege mai bine cd suntemoameni obignuifi, de aceeagi provenienld ca gi voi. Nu existdrrristere. Pur qi simplu, noi am dezvoltat mai mult puterile carerrt-au fost date de cdtre Tatdl, marele atotputernic. Corpul meuvir rdmAne acolo pAnd la ciderea nopfii. Apoi il voi aduce aici,iirr colegul dumneavoastrd va porni pe acelaqi drum ca gi voi.lil va sosi aici la vreme. Ne vom odihni o zi, dup6, care ne vomirrdrepta spre un sdtuc aflat cam la o zi de mers. Apoi ne vomirrtoarce aici, ca sd-l intAhrim pe colegul vostru, pentru a ascultatt vd relateaz5. Ne vom aduna din nou in aceastd seard inr'lridire. PAnd atunci, vd spun la revedere.

Seara, dupd ce ne-am adunat, Emil a apdrut deodatd prin-lrr. noi fdrd sd fi deschis uga gi a zis: Vedefi ci am apdrut inirrcipere intr-un mod pe care il considerali magic. Nu e vorbatlc nici un fel de magie. Iati, doresc sd fac o micd experienfd

1rt'ntru a putea vedea cu ochii vogtri fenomenul gi, vdzdnd, s6,

r'rcdefi. Vd rog sd vd apropiali. Am aici un pahar pe care unultl intre voi il va umple cu apd de la izvor. Privifi cum la mijloculPaharului se formeazd un cristal de ghea{d minuscul. Putefi ve-rlca cum acestuia i se adaugd alte cristale si devine din ce in cerrrai mare? $i acum, toatd apa din pahar a inghefat.

Ce s-a intAmplat? Am pdstrat in Universal moleculele cen-lrale ale apei pAnd cAnd ele s-au solidificat. Cu alte cuvinte, amt'oborAt vibraliile acelor molecule de apd pAnd cAnd s-au trans-lormat in gheald, iar toate particulele din jurul lor au inceputstr se solidifice pAnd cAnd intregul lor ansamblu a devenit unbloc de gheafd. Acelagi principiu se aplicd unui vas de bdut,rrrrei cdzi, unei bdlfi, unui lag unei mdri ca gi intregii mase derrpd de pe planeta noastrd. Dar ce se va intAmpla atunci? Totulva ingtrela, nu-i aga, dar in ce scop? in nici un scop. in virtuteacr\rei autoritdti? Pentru a aplica o lege perfectd, dar in vedereacdrui scop? In nici un scop/ cdci nici un bine nu ar rezulta dinaceastd acfiune.

Dacd ag fi continuat pAni la cap59 ce s-ar fi intAmplat? Arfi apdrut reactia. Asupra cui? Asupra mea. Eu cunosc legea.Ceea ce exprim se i:rtoarce spre mine tot aga de sigur cum am