Victor Babeș

3
Victor Babeș Victor Babeș (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, București) a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A fost fiul lui Vincențiu Babeș. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei științe.De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie. Biografie Victor Babeș s-a născut în 1854 la Viena. A fost fiul lui Vincențiu Babeș, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul. Babeș își începe cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885). În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

description

informatii Victor Babes

Transcript of Victor Babeș

Victor Babe Victor Babe (n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, Bucureti) a fost un bacteriolog i morfopatolog romn, membru al Academiei Romne din 1893. A fost fiul lui Vinceniu Babe. n colaborare cu Victor Andr Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile i rolul lor n anatomia i histologia patologic a bolilor infecioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei tiine.De asemenea, este fondatorul colii romneti de microbiologie. Biografie Victor Babe s-a nscut n 1854 la Viena. A fost fiul lui Vinceniu Babe, originar din Banat. A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde i-a luat doctoratul. Babe i ncepe cariera tiinific n Budapesta ca asistent n laboratorul de Anatomie Patologic (1874 - 1881). n urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie i pleac la Paris unde lucreaz un timp n laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. mpreun cu acesta public primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactries et leur rle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885). n anii 1885 - 1886 lucreaz n Berlin n laboratoarele lui Rudolf Virchow i Robert Koch. n 1881 primete titlul de confereniar (docent privat) iar n 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. n 1887 Victor Babe este chemat la Bucureti ca profesor la catedra de Anatomie Patologic i Bacteriologie. Activitate tiinific Activitatea tiinific a lui Victor Babe a fost foarte vast, cu un accent deosebit n problemele de tuberculoz, lepr, vaccinare anti-rabic i seroterapie anti-difteric. A demonstrat prezena bacililor tuberculozei n urina persoanelor bolnave i a pus n eviden peste 40 de microorganisme patogene. De o deosebit importan este descoperirea unei clase de parazii - sporozoari intracelulari nepigmentai - care cauzeaz febra de Texas la pisici i alte mbolnviri la animale vertebrate. La Congresul Internaional de Zoologie din Londra (1900) aceti parazii sunt clasificai n genul Babesia. n 1892 public mpreun cu Gheorghe Marinescu i Paul Blocq un Atlas de Histologie patologic a Sistemului Nervos. A editat timp de mai muli ani Analele Institutului de Patologie i Bacteriologie din Bucureti. Victor Babe, datorit formaiei sale tiinifice de baz, a creat concepia ce poate fi denumit "patomorfologia procesului infecios", sintez a microbiologiei cu histopatologia. Activitatea lui Babe a influenat i dezvoltarea medicinei veterinare, imprimndu-i orientri noi, strns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabic n ara noastr, ameliornd metoda prin asocierea, n cazurile grave, cu seroterapia. Prin cercetrile sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor. n anul 1893 este ales membru titular al Academiei Romne. A fost membru al Academiei Romne, membru corespondent al Academiei de Medicin din Paris i ofier al Legiunii de Onoare (Frana).