Art. 8 Dreptul la respectarea vietii private si de familie pag. 1951. Consideratii generale pag. 196, B593

- alin. 1 dr la respectarea dr la intimitate

- viaa privat i de familie

- domiciliu

- corespondena

- alin. 2 aut s nu se amestece dect dc prev de lege i necesar n soc democratic

Ingerina s fie - prevzut de lege

- ndeplinete un scop legitim

- este necesar ntr-o societate democratic

- este proporional cu scopul urmrit

2. DR LA VIAA PRIVAT SAU DR LA INTIMITATE protejat n art. 8 CEDO pag. 197, B598Notiunea de dr la viata privata, viata de familie, domiciliu si corespondenta = DR LA INTIMITATE

- nu sunt definite Curtea a evitat sa le defineasca strict continu evoluie

- se prefera terminologie dubla/tripla acelasi act incalca mai multe aspecte

- noiune autonom ntinderea ei este mai redus n ms n care individul pune n contact viaa sa privat cu cea public (viaa oamenilor politici) B600

- art. 8 poate fi invocat n ms n care pers dorete s pstreze secretul acesteia din mom ce pers, prin propria sa activit, i face public viaa privat, protecia pe 8 nceteaz s mai func

- aceeai aciune din partea autorit poate s constituie o atingere a dr la viaa privat a mai multor titulari percheziie cabinet avocat i confisc documente (dr av i dr clientului) B601

NOTIUNEA DE VIATA PRIVATA cuprinde: B598, 601

- IDENTITATEA PERSONALA (dr la autodeterminare autonomie personala)

- dr la imagine B601

- NU deinerea de fotografii pt identif judiciar

- existena unor camere de suprav

- fotografierea unei persoane

- difuzarea imag TV cu circuit nchis tentativ de sinucidere - gr de publ acceptat

- difuzare de fotografii din viaa cotidian a person publice B598, 601, 691

- suprav exercitat de ctre serv specializate !Calmanovici c Rom NU dc n loc public i nu se nreg sau rein date vizuale- dr la nume al soilor, copiilor B604

- identitatea persoanei B605 obl de a avea i arta CI, nerestituirea ei de org de poliie

- obl de a avea o anumita tunsoare in inchisoare (respinsa ca nefondata, nu ca inadmisib)

- obl de a purta uniform elevi/deinui B 618

- transexualii identitate sexuala B596, B611-614

- accesul la informatii personale B606, 614-617

- NU titlul nobiliar

- INTEGRITATEA FIZICA SI PSIHICA a persoanei B607

- exam medicala fortata, inclusiv testarea ADN-ului Mikulic c. Croatia, MOV 163-64

- analiza sangelui pt testarea alcoolemiei, analiza urinei B608, 678

- examinarea ginecologica obligatorie in inchisoare B609

- campanie de vaccinare obl B608

- adm unui medicam n spital mpotriva voinei familiei B609

- purtarea centurii de siguran B608

- purtarea de catuse in anum circumstante, dc are efecte adverse asupra integrit fizice/ps

- arestarea n anumite condiii (comparaie cu art. 3) B606

- administrarea fortata de hrana

- violul MC c. Bulgaria,

- dr pers la o bun reputaie moral B608

- COLECTAREA SI FOLOSIREA INFORMATIILOR B605-606, 614-617

- amprentarea si fotografierea de catre Politie

- colectarea obligatorie a datelor medicale si divulgarea acestora

- inform privit la sntatea, seropozitivitatea unei pers B605

- dr tatlui potenial de a fi consultat cu priv la ntreruperea sarcinii B607

- colectarea si utilizarea datelor personale Leander c. Suedia B606, 614

- divulgarea inform din cazierul judiciar B608, 614-617

- mostra ADN

- memorizarea, de o maniera sistematica, a datelor privind viata privata a unei persoane si neacordarea posibilitatii inlaturarii lor Rotaru c. Romania (de ctre SRI) B614-617, 675-676, 679

- factura de convorbiri B616

- VIATA SEXUALA B608, 610, 682

- relatiile homosexuale Dudgeon c. MB, MOV 170

- ACTIVIT SOCIAL, COMERCIAL I PROFESIONAL B599, 618-621= i dezvoltarea personalitii fiecrui individ n raport cu semenii si

- intercept conv telef legate de exercit profesiei de comerciant a reclam

- percheziie la localul comercial al unei persoane

- percheziie i confiscare de la birou de avocatur B619, 601

- pers handicapat locuri special amenjate pt plaj B619-620

Notiunea de DOMICILIU linistita folosinta a acestuia B596, 621-625, B657

- acte ce vizeaza exclusiv situatia reclamantului

- arderea proprietatii

- violarea de domiciliu Surugiu c. Romnia (inaciunea autorit pt ncetarea atingerilor aduse de tere pers dr reclam - violare de dom ce dureaz de peste 5 ani autorit nu au depus eforturile la care se putea atepta n mod normal pt punerea n posesie)

- NU dc primete pliante publicitare B663

- DA refuzul de a autoriza ntoarcerea la locuine B663

- NU expulzarea partenerei homosexuale dup decesul celeilalte B664

- rezilierea contract de nchiriere cu garanii speciale B694

- dr la un mediu inconjurator sntos B599, 621-625

- amenajrile urbane B625

- poluare fonica avioane B623, 693- poluare chimica Guerra c. Italia

- perchezitii sau confiscari Varga c. Romnia (perchez la dom care este i sediul S este o ingerin pe art. 8, dc nu este justificat este prev de lege , urmrete un scop legitim, dar nu confer gr minim de protecie mpotriva arbitrariului pt c proc deinea puteri foarte ample i existau dispoz legale relaxante i lacunare) B 619, 601, 660, 662-664, 680, 692

- interceptari convorbiri telefonice profesionale !Calmanovici c Rom intercept, nreg datelor ob i event folosire n UP compet largi proc, lege neprevizibil, NU protecie minim) B653-656, 673

- extins la locul unde desf activit profes, i chiar la sedii i agenii SC B658-662Notiunea de CORESPONDENTA B596, 647-656= noiunea de coresponden = orice cale, orice suport pt schimbare de mesaj sau idee ingerina = interceptarea, pe orice cale, a comunic de oric e fel

- s fi plecat de la destinatar sau s nu fi ajuns la expeditor

Situaii speciale:

- pers aflate n detenie sau internate n inst medicale specializate B648, 671, 678- corespondenta clasica, telegrame, scrisori !Silvestru Cotle c. Rom (coresponden cu CEDO condamnat pt omor aflat n Penitenciar, deschiderea plicurilor, ntrzierea corespondenei nerespectarea obl pozitive de ctre stat nu i-au dat hrtie, plicuri etc.) Petra c. Rom (efect controlului coresp deinutului fr s existe o decizie judiciar n acest sens i fr s existe posibilit de a se plnge de aceste ms coresp cu CEDO, fam, autorit publice interne); Vitan c. Rom (nu mai analiz)

- convorbiri telefonice B653-656, 673, mesaje de pager

- i n leg cu activit comercial desf de reclam B599, B650

- controlul corespondenei B650

- controlul coresp celui n faliment B690INTERFERENTE VIATA PRIVATA SI DE FAM/ VIATA DE FAM SI CORESPONDENTA

- convorbirile telefonice intre membrii familiei

- identif copiilor dati spre adoptare de catre mama naturala si regasirea parintilor naturali

- dr de a-si cunoaste originile

- dr la nume ca mijloc de identificare personala si de aparten la o familie (dupa casatorie)

- dr la prenume

- dr de a trai intr-un mediu sanatos

- dr la sanatate

- dr membrilor unei minoritati de a avea un mod de viata traditional

- dr parintilor la restituirea intr-un de timp rezonabil a corpului copilului decedat la spital

- expulzare imigrant

- arestarea in fata copiilor minori

3. VIATA DE FAMILIE notiune pag. 200, B625= notiune autonoma, independenta de semnificatia din dr intern

- nu are o definire precisa pt a da posibilitate interpret evolutive CEDO

1. VIATA DE FAMILIE EXISTENTA Marckx c. Belgia, MOV 146, 147; Pini si Betrtini, Manera si Atripaldi c. Romania, par. 143= este necesar ca FAMILIA SA EXISTE, NU dorinta de a intemeia o familie B626

- NU- dr de a intemeia o familie prin casatorie (art. 12 CEDO)

- dr de a divorta

- dr de a avea sau adopta copii2. ELEMENTELE DETERMINANTE pentru existenta vietii de familie B626-627Viata de familie = legatura biologica si/sau juridica (rudenie, casatorie, adoptei etc) peste care se suprapune o relatie personala reala, efectiva

- de reg., sunt necesare ambele elemente, dar exista situatii de exceptie cand e suf unul dintre ele

- de reg, viata de familie rezulta din casatorie, dar nu neaparat relaie de fapt, fam natural

1. Legatura biologica/juridica pag. 201- tipul de familie nu e cel traditional, ci si o familie compusa conform unei culturi diferite (poligamia), dc este recunoscuta de legea nationala - nu exista obligatia de a recunoaste legal aceste familii, dar relatiile de familie din interiorul ei intra pe art. 8 CEDO

- relatiile dintre soti

- relatiile dintre parinti si copii

- relatiile dintre frati

- relatiile dintre bunici si nepoti Scozzari si Giunta c. Italia; Marckx c. Belgia, MOV 146, 147

- relatiile dintre unchi si nepoti (detalii pag. 202-203)

- relatiile dintre adoptator si adoptat Pini si Betrtini, Manera si Atripaldi c. Romania, par. 140- cu cat este mai indepartat gradul de rudenie .... in functie de circumstante

- familie restransa detinuti, imigranti

- familie extinsa unchi, matusi

Situatii in care viata de familie rezulta doar din aplicarea conditiei referit la legatura biologica/ juridica, fara a avea in vedere afectivitatea relatiei:

- copilul care prin faptul nasterii are o relatie de familie cu parintii sai

- casatoriile realizate in frauda legii (pt cetatenie)

- sotii care nu au trait niciodata impreuna VIATA DE FAMILIE PROIECTATA

- adoptatorii Pini si Betrtini, Manera si Atripaldi c. Romania, par. 143

2. Existenta unei relatii personale efective pag. 203= chestiune de fapt, care depinde de existenta unor legaturi personale reale, suficient de puternica

- cupluri casatorite CEDO foloseste o prezumtie de afectivitate a relatiei, cu exceptia cazurilor cand absenta afectivitatii este evidenta sau dovedita ca atare

- cupluri heterosexuale necasatorite Marckx c. Belgia, MOV 146, 147

- numai in baza afectivitatii relatiei lor = unicul criteriu

- DA chiar o relatie adultera, cu amanta (prevaleaza fata de sotie)

- existenta de facto a casatoriei, nu atat casatoria legala

- NU neaparat casatoria de forma pt cetatenie

- NU donatorul de sperma

- casatoriile aflate in stadiul de proiect - logodnicii

- NU cupluri homosexuale si transsexuale eventual pe viata privata (NU de familie)

- relatii parinti-copii = problema de fapt Marckx c. Belgia, MOV 146, 147, B627

- relatia copil minor si mama prin simplul fapt al nasterii, indif dc din casat/din afara cas

- relatia copil minor si tata sa existe leg de facto, NU doar biologica/casatoria cu mama

- NU cu copilul nenascut dr de a fi consultat cu priv la dorinta mamei de a avorta

- DA ch dc nu au locuit niciodata impreuna alti factori (vizite)

- pe masura ce copilul creste sa se mentina legatura

- relatia parinti copii deveniti adulti CEDO este retincenta (expulzare fam restransa)

- adoptie prevaleaza leg cu adoptatorul fata de parintele biologic

- copil familia substitutiva CEDO nu a avut ocazia sa se pronunte inca, dar identitate de interese protejate si similaritate cu adoptia

- CEDO a recunoscut viata de familie CHIAR IN LIPSA ORICAREI LEG DE RUDENIE transsexual, concubina si copilul acesteia nascut prin inseminare artificiala viata familiala de facto3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EXISTENTEI vietii de familie pag. 207, B627

- natura relatiei este prezumata afectivitatea dc cupluri casatorite/copii din casatorie/alte relatii de familie stranse

- exceptie dc absenta evidenta sau dovedita ca atare

- coabitarea indiciu, dar nu conditie sine qua non Kroon c. Olanda, MOV 149

- stabilitatea relatiei

- intentia partilor at cand situatia de fapt arata ca nu exista o legatura personala foarte stransa, din diverse motive, uneoari dependente, alteori independente de parti

- dr surorilor de a-si vizita sora data in plasament la nasterea acesteia

- dr tatalui fata de copil inainte si dupa nastere

- separarea fata de parinti de la nastere

- adoptie Pini si Betrtini, Manera si Atripaldi c. Romania, par. 143

- varsta si dependenta: au coabitat o perioada de timp, au avut copii impreuna

- NU dc separare voluntara

- cine a avut initiativa separarii in trecut

- natura legaturilor continue existente

- traditiile familiale ale diferitelor comunitati culturlale, religioase, etnice

- gradul de dependenta dpdv material sau imaterial4. CONTINUTUL DR LA VIATA DE FAMILIE SI OBL POZITIVE ALE STATULUI pag. 2091. Notiune Continut pag. 209, B594

- obligatii negative statele trebuie sa se abtina sa incalce acest drept/de la orice ingerinta

- obligatii pozitive obl de a face de a lua masurile rezonabile si adecvate pt a proteja dr care ii revin individului in baza Conventiei, de a se dota cu un arsenal juridic adecvat i suf care s aib ca scop ndepl acestor obl pozitive care incumb pe tem art. 8

- introduse prin Marckx c. Belgia, MOV 146, 147

- dezvoltate ulterior in jurisprudenta CEDO

- acestea trebuie s asigure realizarea unui JUST ECHILIBRU ntre interesele individuale i cele ale societii, luate n ansamblul ei

- statele se bucur de o MARJ DE APRECIERE n ndepl acestor obl, marj care este supus controlului CEDO

- dc se plng de suprav detectivilor de la asigurri statul asigura o protecie eficace a dr la via privat, soc de asigurri avea dr de a face anchete private pt prezervarea dr sale patrim, iar asiguratul avea obl de a colabora NU a fost nclcat 8, statul i-a ndepl obl pozitive (B597)

2. OBLIGATIILE POZITIVE LEGATE DE VIATA DE FAMILIE B595- nu exista o definire sau enumerare, ci se desprind din jurisprudenta CEDO- element comun = dr de a trai impreuna a relatiile de familie sa se poate dezvolta in mod normal, iar membrii familiei sa se poata bucura reciproc de compania celorlalti Marckx c. Belgia, MOV 146, 147Moldovan i alii c. Romnia - atitudinea autoritilor = nclcare continu (par. 108-109) cu art. 14a) relatii parinti-copii B627

- exercitiul dr parintesti = elem fundam al vietii de familie (parintii decid domiciliul copilului, restrictii ale libert acestuia, tratament medical, religia) posibilit de a avea via de fam normal

- nu e necesar sa locuiasca impreuna sau copilul sa fie legitim sa existe leg perosnale

- respectarea unui anumit stil de educatie poate fi diferit de cel comun acceptat in societate, dar sa nu fie criminal sau sanctionabil penal

- art. 8 nu influenteaza incredintarea copilului dupa divortul parintilor (nu exista o anumit regula) - obl statelor de a nu impiedica TAII sa stabileasca legaturi cu copiii dc doresc sa faca acest lucru (de a respecta dr la vizita al celuilalt parinte) Iosub Caras c. Romnia B631 (dr de a vizita)

- obl de a consulta tatal natural in mom in care se ia hot de a se da copilul spre ADOPTIE B632

- NU sa ii acorde autoritate parinteasca, ci sa acesta sa poata solicita in inst dc doreste

- audierea copilului, expertiz psihol n procesul decizional B631

- obl de a crea un sistem care sa faca posibila integrarea copilului in familia sa, inca de la nastere, prin stabilirea filiatiei

princ egalitatii intre copii(din casat/din afara casat) Marckx c. Belgia, MOV 146, 147

- NU dr de a fi recunoscut in scopuri succesorale, ca mostenit unei pers decedate

- obl de a permite, cat mai rapid posibil, formarea legaturilor fam intre copil si tatal biologic Kroon c. Olanda, MOV 149

- prezumtia de paternitate sa poate fi rasturnata, NU regula de facto B689

- dc nu este posibila stabilirea paternitatii prin analiza ADN (nu se prezinta si nu poate fi obligat), sa se creeze mijloace alternative care sa permita unei autoritati indep sa transeze chestiunea paternitatii in cel mai scurt timp posibil Mikulic c. Croatia, MOV 163-64

- obl de a facilita copilului recunoasterea familiei sale biologice

- obl de a accepta si respecta o viata de familie existenta, acordandu-i protectie pe art. 8 CEDO

- obl de a proteja copiii, avand la dispozitie un evantai de mijloace, printre care si retragerea acestora din caminul familial pt a-i da in plasament/alte masuri echivalente

- dc aceste mas sunt luate obl ca procesul decizional sa fie echitabil si sa respecte asa cum trebuie interesele protejate d eart. 8 CEDO

parintii sa fie implicati

- parintii sa fie informati din oficiu cu privire la probele de la baza deciziei

- dupa ce mas a fost luata obl de a facilita reunirea familei

- obl de a executa hot jud prin care sunt stabilite dr parintesti pt a fi alaturi de copil sa adopte un cadru legal de reglem a unor proced judiciare si de executare care sa protejeze dr indivizilor si prin implementarea, cand este necesar, a unor masuri specifice Ignaccolo-Zenide c. Romaniei B630

- caracter urgentb) regimul strainilor pag. 213, 249, B639, 678, 679= at cand unul dintre mbr familiei nu are dreptul de a intra/de a ramane intr-un stat semnatar al Conventiei, in care ceilalti mbr au dr de a rezida

- obl de a autoriza intrarea pe teritoriul sau a rudelor pers deja rezidente in mod legal

- NU obl generala de a respecta alegerea imigrantului cu privire la statul de rezidenta matrimoniala si de a autoriza reunirea familiei pe teritoriul sau

- obl de a permite intrarea copiilor minori pt a locui impreuna cu parintii care au rezidenta deja stabilita in mod legal reticenta CEDO

Expulzarea Lupa c. Romnia B639

c) detinutii pag. 214, B596, 643, 671, 678, 685- obl de a ajuta detinutii sa mentina contactul cu familia

- pot fi restrictionate vizitele la inchisoare masuri rezonabile

- NU sa participe la funeraliile unei pers din familie

- NU interzicerea vizitelor conjugale

- NU obligatia de a transfera la alta inchisoare- DA pt copii Calmanovici c. Romniad) dr la via de familie i succesiunile B645-647

= este interzis tratamentul discriminatoriu ntre copiii aceleiai pers, pe motiv c unii sunt nscui din cst, iar alii n afara acesteia - I art 14

5. INGERINTA STATULUI in exercitarea dreptului la respectarea vietii de familie pag. 215 B665Art. 8 alin. 2 este permis AMESTECUL autoritii publice n exercitarea dreptului la respectarea vieii de familie n msura n care:

- este prevzut de lege

- ndeplinete un scop legitim

- este necesar ntr-o societate democratic

- dr condiionale, deoarece se admit derogri1. NOTIUNEA DE INGERINB666

- s fie imputabil autorit statale, oricare ar fi acestea B667

- s prespun o decizie individ a autorit n privina pers care se plnge de existena atingerii alegate i existena unor reglem contrare CEDO B668

- s se concretizeze ntr-o contrngere care este impus titularului dr protejat B669

- consecinele acestei atingeri s fie concrete, reale pt cel care le suport, NU putative B670

- RECLAMANTUL TREBUIE S DOVEDEASC existena unei ingerine a autoritilor n viaa sa de familie Worwa c. Polonia femeie arestat n faa copilului de 10 ani respins pt lips de probe- dc reclam face o afirmaie negativ AUTORITILE TREB S FAC PROBA CONTRAR Pantea c. Rom reclamantul se plnge c autoritile nu i-au permis soiei s-l viziteze, dar din declaraiile soiei date n faa autoritilor interne rezult c l-a vizitat respinge captul de cerere- cele mai frecvente ingerine separarea copilului de prini (prin luarea unor msuri de plasament)

- expulzarea unui strin care are o via de familie n statul respectiv

- nrecunoaterea de ctre instane a unei viei de familie ntre tatl biologic i copilul nscut n afara cstoriei

- interzicerea dr printeti Sabou i Prclab c.Rom; Calmanovici c. Rom

- ncredinarea dr printeti ctre cellalt printe

- retragerea sau decderea din drepturile printeti

- suspendarea autoritii parentale i separarea temporar a copiilor de printe Scozzari si Giunta c. Italia

- refuzul de a repune reclamantul n exercitarea dr printeti

- refuzul acordrii custodiei i revocarea dr la vizit

- transferul custodiei copilului ctre autoritile de ocrotire social

- neredacarea unui plan de msuri de ocrotire conform legii

- neimplementarea unui plan de reinserie a minorei n cadrul familiei

- modalitatea efectiv de executare a msurii de plasament

- schimbarea reedinei minorului de la un printe la altul

- limitarea dr la vizit B679, B685 Lafargue c. Romnia

- limitarea comunicrii prin coresponden ori telefonic

- refuzul de a permite ntoarcerea la prini la ncetarea plasamentului

- declararea copilului ca adoptabil si ulterior adoptarea acestuia

- NU aplicarea sanc disciplinare elevului B670

- pot fi analizate MAI MULTE INGERINE N CADRUL ACELEIAI CAUZE2. INGERINA S FIE PREVZUT DE LEGE pag. 217, B672- noiune de LEGE= noiune autonom

- sens material, NU pur formal

= toate normele care au for juridic, nu numai cele care au statutul de lege con form dr intern (dr scris i jurisprudena)

- DA acte normative ale administraiei central i locale

- DA conveniile internaionale aplicabile n dr intern Ignaccolo-Zenide c. Romaniei

- DA actele de reglementare date n baza unei legi formale a statului

- publicitatea legii B673

- destul de rare cazurile de ingerin pt neprevedere n legea intern (nu exist o baz legal pt msura luat de autoriti) restricionarea accesului prinilor n cazul lurii msurii plasamentului ntr-un centru special, care nu era prevzut de lege Olsson c. Suedia; Eriksson c. Suedia

Legea trebuie s ndeplineasc anumite CONDIII - se apreciaz in concreto, dup coninut, domeniu de aplicare i numrul i calitatea destinatarilor si B673

- s fie ACCESIBIL

- textele s fie publicate/aduse la cunotina destinatarilor Rotaru c. Romaniei B675

- nu doar publicare, ci aducere la cunotin regulament, instruciune ministerial

- s fie PREVIZIBIL

- s aib suficient precizie i claritate pt a permite destinatarilor s realizeze c legea i privete pe ei i pt a le permite s i regleze comportamentul dup acea regul de conduit

- este relativ se apreciaz numai n funcie de oamenii de specialitate, practicienii dreptului se admite c ceilali destinatari ar putea avea nevoie de profesioniti pt a o nelege

- se accept c o jurispruden constant ce d o anumit interpretare unei anumite dipoziii normative poate acoperi lipsa claritii textului respectiv Rogl c. Germania autorizarea copilului s poarte numele soului mamei

- DA o formulare general a legii care las autoritilor naionale o putere de apreciere, mai ales a msurilor care pot fi luate de autoriti n acest scop Bronda c. Italia

- lege privit la supravegherea secret B674Aplicarea legii interne dc reclamantul afirm c msura luat de autoriti nu respect dr intern, Curtea este reticent i invoc rolul su subsidiar numai dc interpretarea judectorului naional ar reprezenta o transgresare manifest a legii interne ar putea s intervin i s dea o alt interpretare3. Ingerina s ndeplineasc un SCOP LEGITIM pag. 219, B677- enumerare LIMITATIV a scopurilor legitime pe care statul le poate urmri atunci cnd ia o msur ce poate constitui o ingerin n dr la viaa de familie a unor persoane:

- securitate naional Rotaru c Rom B679

- sigurana public

- bunstarea economic a rii B680

- aprarea ordinii i prevenirea faptelor penale: expulzarea strinilor condamnai pt crime

- protejarea sntii i a moralei: separarea copiilor fa de prini cnd chiar copiii reclam

- protejarea dr i libert altora: separarea copiilor de prini, cnd prinii sunt cei care reclama (se apr dr copiilor)= mprejurri de fapt apreciate de organele Conveniei n funcie de fiecare caz n parte

- dc sunt indicate mai multe scopuri, Curtea va stabili pe acela care pare a fi potrivit cauzei respective i pe terenul cruia se vor purta discuiile asupra necesitii ingerinei

- dc se invoc faptul c scopul urmrit de stat era de fapt altul dect cel indicat pt a justifica ingerina Curtea poate ajunge la concluzia c afirmaiile sunt ntemeiate i c s-a nclcat astfel art. 8 Sabou i Prclab c. Romnia (interzicerea dr printeti ca ped accesorie automat Guvernul afirm c ea urmrea protejarea siguranei, moralitii i educaiei minorilor, dar infraciunea pt care a fost condamnat reclamantul este strin de problemele legate de autorit parental se aplic automat, cu titlu de pedeaps accesorie oricrei pers care execut o ped cu nchisoarea, fr nici un control din partea instanelor i fr a se lua n considerare tipul infrac i natura intereselor minorilor nu s-a demonstrat scopul legitim urmrit de stat)

4. Ingerina s fie NECESAR NTR-O SOCIETATE DEMOCRATIC pag. 220, B681Handyside c. MB pt prima dat interpretat noiunea adjectivul necesar nu este sinonim cu indispensabil, dar nici nu are flexibilitatea unor expresii ca admisibil, normal, util, rezonabil sau oportun Olsson c. Suedia noiunea de necesitate implic faptul c o ingerin corespunde unei nevoi sociale imperioase i, n special, este PROPORIONAL CU SCOPUL LEGITIM URMRIT B695

- ingerina poate viza protejarea unui interes public/privat

- nevoia social imperioas statul s fi folosit puterea de apreciere cu bun-credin, cu grij i de o manier raional, iar motivele invocate s fie pertinente i suficiente

- MOTIVE PERTINENTE = circumstanele care impun statului s ia o anumit msur, care constituie o ingerin n viaa de familie, pt a atinge un scop legitim

- dc lipsesc s-a nclcat CEDO

- pertinena = chestiune relativ, apreciat in concreto

- ex- copilul dat n plasament s nu fie reunit imediat cu familia sa

- motiv pertinent, dar insuficient

prinii nu au fost implicai n procesul decizional de luare a msurii plasamentului, deoarece autoritile se temeau c vor reaciona impredictibil Venema c. Olanda- s-a luat msura plasamentului cu restricionarea sever a dr de vizitare pe motiv c prinii nu aveau capac intelectual necesar pt a crete copiii Kutzner c. Germania

- MOTIVE SUFICIENTE msura s fie corespunztoare pt a atinge scopul respectiv

- NU dc ingerina este ineficace n raport de nevoia social imperioas

- se are n ved i intensitatea ingerinei, interesele n joc i natura restriciei

- apeciat destul de sever msura plasamentului fa de un nou nscut = msur extrem de sever s existe motive imperioase de natur extraordinar

- PROPORIONALITATE NTRE INGERIN I SCOPUL LEGITIM = pstrarea unui just echilibru ntre scopul urmrit i dreptul la viaa de familie B686- se au n vedere: - garaniile contra arbitrariului care nsoesc ingerina

- indisponibilitatea altor mijloace

- caracterul temporar i limitat al ingerinei

- NU dc:- diversele ingerine se cumuleaz

- creeaz o situaie ireversibil sau foarte greu de reparat

- sanciunea este automat sau de natur absolut

- statul avea la ndemn soluii echivalente, mai puin constrngtoare

- ndeprtarea din armat pt orientare sexual B682, 687

- refuzul de a-i instala caravana pe motiv c dr la mediu B688-689

DE REGUL, CURTEA FOLOSETE: - analiza motivelor pertinente i suficiente plasament (se confrunt 2 interese private)

- analiza proporionalitii interesul privat se confrunt cu interesul public expulzri

- aprecierea ndeplinirii condiiilor pozitive de ctre statMARJA DE APRECIERE A STATELOR:

- caracterul subsidiar al Curii fa de sistemele na de garantare a dr omului Handyside c. MB

- numai dup epuizarea cilor interne

- aut naionale se pronun mai nti asupra coninutului precis al exigenelor i asupra necesitii unei restricii sau sanciuni destinate a corespunde acestei necesiti i apreciaz realitatea nevoii sociale imperioase pe care o implic conceptul de necesitate

- marja de apreciere nu este nelimitat, ci este nsoit de un control european, care privete att scopul ms litigioase, ct i necesitacesteia Curtea nu se substituie aut interne compet, ci apreciaz , dpdv al art CEDO, deciziile pe care acestea le-au dat n exerciiul puterii lor de apreciere

- fundamentul teoretic metodologia folosit de Curte n aplicarea teoriei:

- marja de apreciere acordat SM este variabil

- criteriile folosite pt determinarea ei difer n lit de specialitate:

- importana dr pretins a fi nclcat

- controlul efectuat de Curte este mai strict i marja de apreciere mai redus cu ct este mai important dr dr la vizit al printelui

- existena unui consens european- se analizeaz dr i practica intern a statelor, angajamentele internaionale ale acestora, uneori evoluia mentalitilor

- dc se apreciaz de ctre Curte c exist principii juridice comune SM marj de apreciere redus (egalitate de tratament ntre copiii din cstorie i cei din afara cstoriei)- dc se apreciaz c nu exist principii juridice comune SM marj de apreciere mai extins

- plasament ntr-o familie substitutiv

- dr de acces al homosexualilor la adopie

- bilanul rezonabil= statul beneficiaz de o marj de apreciere at cnd aut sale trebuie s ia o decizie n legtur cu o situaie complex i, n procesul decizional, au cntrit toate elementele pertinente prezumie de respectare a condiiei necesitii dc examen contradictoriu al cauzei (mai ales cauzele referit la darea copiilor n plasament la instituiile de ocrotire social competenteVarga c. Romnia (perchez la dom care este i sediul S este o ingerin pe art. 8, dc nu este justificat este prev de lege , urmrete un scop legitim, dar nu confer gr minim de protecie mpotriva arbitrariului pt c proc deinea puteri foarte ample i existau dispoz legale relaxante i lacunare) B 619, 601, 660, 662-664, 680, 6926. Tipuri mari de cauze n jurisprudena CEDO i analiza elementelor specifice acestora1. Relaia prini-copii pag. 224

1. Plasamentul luarea n ngrijire de ctre instituiile de ocrotire social competente B636= ingerin n dr la viaa familial a copiilor i prinilor

- decizia de luare a msurii i implementarea acesteia pag. 225, B684

- justificarea ingerinei

- cazuri de plasament: nou-nscut, necesitate, urgen

- control dc dispus/dc nu este dispus

- maniera de exercitare a controlului

- marja de apreciere a autorit na competente

- necesitatea lurii msurii i maniera n care aceasta a fost pus n executare Scozzari si Giunta c. Italia

- caracterul pertinent i suficient al motivelor

- meninerea obligaiei de plasament i obl pozitive ale statului i restriciile dr printeti pag. 230

2. Restrngerea drepturilor printeti n alte situaii dect cele legate de plasamentul copiilor pag. 234

- decderea din dr printeti

- intezicerea dr printeti

- dr la vizit prin hot jud neexecutat Lafargue c. Romnia B631, 679, 685

3. Exercitarea efectiv a dr printeti executarea hot judectoreti pag. 237, B630- obligaii pozitive ale statelor

- interesul superior al copilului

- rolul prilor n procedura de executare- rapiditatea implementrii msurilor luate Convenia de la Haga Ignaccolo-Zenide c. Rom; Monory c. Rom; Iosub Caras c. Rom

4. Protecia procedural a drepturilor prinilor pag. 245, B631

- implicarea prinilor n procesul decizional

- lipsa reprezentrii juridice a prinilor

- acces la informaiile pe baza crora autorit au luat msurile

- audierea minorului de ctre instan

- soluionarea cu celeritate

5. Adopia B632 Pini si Betrtini, Manera si Atripaldi c. Rom, par. 143, 105

6. Cupluri homosexuale B634