Viata de David Kimel 

Viaţa e o scară cu treptele-n spirală Urcând în cerc An după an La alt nivel Şi la o nouă privelişte Ca un turn Babilonian Ce se pierde în ceaţa norilor. 

Pe această spirală Picioarele mele tremurânde Inaintează pas cu pas Fără răgaz Pe panta obositoare, Tragând din urmă Istovitorul bagaj încărcat Cu volumul de memorii nesortate, Regrete Si imuabile greşeli. 

In faţă, Ceaţa norilor e tot mai aproape Ameninţând să mă înghită În densa lor obscuritate. In urmă, Creaturi fără feţe Roiesc jos Ca furnicile grăbind fără noimă Pe scena Liliputană Pe care am avut rolul principal.