Fr6d6ric Masson

VIATAAMOROASAA LUI NAPOLEON

BONAPARTE

Traducere de Roxana Claudia Olteanu

Cpn(nt

Cuprins

Introducere ......51. Tinere[ea .....292. Planuri matrimoniale. . . . ". .39

3. |os€phinedeBeauharnais.. .......494. CitoyenneBonaparte .......59S.DoamnaFourds .....71S.Reconcilierea.. ......81T.Grassini ......91S.Actrilele .....1039"Cititoarele.... .....115l0.lncoronarealuilosdphine .......12711.MadameX... .....13912. StdphaniedeBeauharnais .......15113. Elionore .... 16l

14. Hortense .... .....17115. DoamnaWalewska ......179l6.Divor{u1..... .....21317. Marie-Louise. .....227l8.InsulaElba.. ......25319. Cele 100de zile... .......26720. Concluzii.... .....277Anexal-Note .......291Anexa2-Calendarulrevolulionar. .......295

1

Tinerelea

Ioi, 22 noiembrie 1787, Paris,

Hdtel de Cherbourg Rue du Four-Saint-Honor6.

Iesisem de ln ltaliens gi mergeam grdbit pe aleile de' la Pa-

his-Royal. Tumultul acela de emolii puternice, neobisnuite pen-

tru firea mea, m-e fdcut pentru un timp indiferent la frig dardupd ce imaginalia mea s-a potolit, am devenit con;tient de se-

veritatea lui gi am cdutat addpost pe sub arcade. Ajunsesem la

porlile defier, chnd privirea mi-a cdzut asupra unei femei. Ora Si

locul tn care se gdsea, la fel ca aspectul ei general ;i tinerelea ex-

tremd, nu mi-a ldsat niciun dubiu asupra profesiei sale. S-a oprit

Si am observat cd purtarea ei nu era deloc neruginatd, ba chiarilvea o anumitd sobrietate care se potrivea cu personalitatea ei.

Acest (ilizibil) m-a impresionat. incurajat de timiditatea ei, i-amvorbit - eu, care am o repulsie aga de marefald de cele din tagma

d, incdt o singurd privire aruncatd de o asemenea femeie mi se

pdrea cd md contamineazd! Dar chipul ei palid, siluetafragild pi

vocea moale m-a fdcut sd md decid pe loc. ,,Fie este o persoand

care tmi va fi utild pentru observaliile pe care vreau sd Ie fac",mi-am spus, ,,fie vafi doar o prostid'

- E;ti foarte infriguratd, am inceput eu; cum de te aventu-

rezi pe aleile astea?

30 Fnfofnrc Messox

- O, domnule, frigul md invioreazd. Trebuie sd-mi in-chei seara.

Nongalanla purtdrii sale, nota profesionistd pe care a aveardspunsul ei mi s-au pdrut interesante ;i am inceput sd mergaldturi de ea.

- imi pari foarte delicatd. Sunt surprins cd ai o asemeneaprofesie.

- O, domnule, to{i trebuie sdfacem ceva!

- Fdrd indoiald. Dar nu sunt gi ocupatii mai sdndtoase?

- Nu, domnule; to{i oamenii trebuie sd trdiascd.Eram tncdntat. Am vdzut cd era cel puyin dispusd sd-mi rds-

pundd la tntrebdri, un succes care nu imi tncununa prea deseforturile.

- Trebuie cd provii din districtul de nord, dacd suporli a;abinefrigul.

- Sunt din Nantes, Bretagne.

- $tiu bine ora;u\., Domnigoard, trebuie sd-mi spui poves-tea dumitale. Cum ai ajuns sd-li pierzi virtutea?

- Amfost sedusd, domnule, de un ofiper.

- $i regre{i cdderea dumitale?

- O, da, foarte mult - vocea ei avea o moliciune Si o onc-tuozitate pe care nu o remarcasem pAnd atunci. Sora mea este

foarte bine mdritatd ;i a;fi putut sdfiu ;i eu a;a.

- Cum ai ajuns la Paris?

- Ofi;erul care m-a distrus ;i pe care il urdsc, m-a pdrdsit.Amfugit defuria mamei mele. A apdrut un al doilea ofi{er, carem-a adus la Paris. M-a lisat apoi ;i el, apoi a venit un al treilea,cu care am trdit trei ani. De;ifrancez, afost chemat la Londra cuafaceri gi acum este acolo. Lasd-md sd vin cu dumneata acasd.

- $i ce vomface acolo?

- O, putem sd ne incdlzim mai int6i ;i apoi...

Via{a amoroasd a lui Napoleon Bonaparte 31

Nu aveam niciun scrupul in aceastd chestiune. Am amdgit-o,

il sd nu poatd scdpa atunci cilnd vafi presatd de cursul ra{iunii

Sl craTn prrf6tit s-o respingferm, sd-i ardt cd ata ceva nu era na-

turul pentru mine.

Cdnd scria asta, Bonaparte avea optsprezece ani gi trei luni.Sc rriscuse la 15 august L769.

Sunt toate motivele si presupunem cd aceasta a fost primaft'rneie cdreia i se adresa; o privire fugari printre documen-tt'lc privitoare la copiliria sa este suficienti si arate temeiurilerrccstei convingeri. Datele cele mai importante sunt notate de

t'l insusi, iar acolo unde a fost posibili verificarea notelor sale,

irt'cstea s-au dovedit a fi extrem de exacte.

A plecat din Ajaccio in Franla la 15 decembrie l778,la vir-sla de noui ani gi jumitate. Copillria din insula lui natali a

ftrst marcati de cdteva femei - mama lui vitregi, Camilla Car-lrorre, ulterior viduva llari, didacele lui mai mari de vdrst[ qi o

t olcgi de qcoali, La Giacominetta, despre care vorbea adesea

t'drrd era in SfAnta Elena. Mai tirziu, avea sd reverse o mul$metlc beneficii asupra mamei sale vitrege, asupra fiicei acesteia,

rkrirmna Tavera, gi asupra nepoatei sale, doamna Poli, cireiacl insuqi ii diduse numele Faustina, la botez. Daci nu a fbcutrrirnic pentru fratele siu vitreg, Ignatio Ilari, a fost pentru cilt'csta imbr[{iqase cauza Angliei de la o vdrstd foarte fragedi gi

sc inrolase in armata britanici.O bon6, Minana Saveria, a rlmas in serviciul doamnei Bo-

nirparte pdni la moartea sa; cealalti, Mammuccia Caterina, arrrurit cu mult inainte de intemeierea Imperiului, la fel ca gi

rrricufa Giacominetta, ale ci'rei lacrimi copiliregti Napoleon le

Slcrsese adesea.

Din timpul gederii lui la Colegiul din Autun, de la 1 ianu-,rric pdni Ia 12 mai 1779, de la Brienne, din mai L779 pinit

32 Fnfpfnrc M.q.ssoN

la 14 octombrie 1784; de la $coala militard din paris, unde apetrecut un an, de la 22 octombrie I7g4 pdnd,la 30 octom_brie 1785, nu gisim nicio menliune la vreo femeie. Daci apetrecut o siptimAnd in casa domnului permon, in placeConti nr. 5, aga cum afirmi Madame dAbrantds, pentru a serecupera dupi o luxafie, incilcAnd regulamentele gcolii mi-litare, aceasta s-a intdmplat exact cdnd igi incheia cel de-alqaisprezecelea an.

orice aventuri anterioari celei de la 22 noiembrie l7g7nu ar fi putut avea loc agadar decAt in perioada d.intre pleca_rea de la qcoala militari gi revenirea la paris. Dar daci Bona-parte a plecat la valence la 30 octombrie 17g5, inseamni cddin valence s-a dus in corsica la 16 septembrie 17g6, in tim-pul cursurilor, dupi o Eedere de mai pufin de un an. Din Cor-sica nu s-a intors decdt la 12 septembrie 17g7, ocazie cu care a{bcut cdlitoria la Paris.

Emanciparea lui nu a avut loc in Corsica gi nici la \r'a_

lence, in cele zece luni ale primei lui qederi acolo. Se gtie ciin tinerefe era timid gi cumva melancolic, mult aplecat citrestudiu, dar qi dornic si faci o impresie buni qi si fie favo_rabil primit in societate. Monseniorul Tardivon, abate deSaint-Rufi cdruia ii fusese recomandat de familia Marbeuf gicare' ca demnitar cu mitrd gi general al ordinului sdu, luaseconducerea vielii sociale din valence,l-a introdus in cele maibune case, printre care se numirau casele doamnei Grdgoiredu Colombier, a doamnei Lauberie de Saint,Germain si adoamnei Laurencin.

Aceste doamne, mai ales ultimele doui, se numlrau prin_tre cele mai nobile din provincie. Fdcand parte din nobili-mea mici sau din zona mai aristocraticd a clasei de mijloc,ele erau foarte pretentioase in legiturd cu manierele ofilerilor

Viala amoroasd a lui Napoleon Bonaparte 33

p('care ii primeau in cercul lor qi nu ar fi permis vreo relafieirrlre fiicele lor gi tinerii ale ciror moravuri puteau fi puse

lrr indoiali.llonaparte, degi avea numai $aptesprezece ani, iar doamna

r'r'l rnai virstnici, se pare ci ar fi ar,.ut niqte gdnduri vagi der,lsirtorie cu Caroline de Colombier, a cirei mami. ii permitearrrli multi libertate dec6t se obignuia. Dar simpatia reciprocd

lf('care ar fi avut-o cei doi nu s-a concretizat decit printr-o( rrrtare castd gi rezervatd, a unui personaj cumva infantil, chiarirr spiritul lui Rousseau - a lui Rousseau cu Mademoiselle Gal-It'y. Cdnd aduna cirege impreuni cu Mademoiselle de Colom-lricr, Bonaparte ar fi putut gdndi astfel: ,,Daci buzele mele ar fiftrst cirege! Ce bucuros ag fi fost atunci si i le ofer ei!" Nu pesternult timp, Caroline a devenit sofia lui Monsieur Garempel de

llrcssieu.x, ofifer in retragere, care a dus-o in casa lui de la !ard,tlc lAngi Lyon.

Aproape 20 de ani mai tdrziu, spre sfirqitul anului al XII-iea,Nirpoleon, care nu o mai intdlnise de atunci pe culegitoarealrri de cirege, a primit o scrisoare de la ea in tabira de la Bou-krgne, prin care i-l aducea in atenfie pe fratele ei. El a rlspuns( u prima poqti, promi{6ndu-i ci il va servi pe domnul de Co-lrrrrrbier cu prima ocazie gi asigurdnd-o pe doamna Carolinetlc Ilressieux ci,,amintirile lui despre ea gi despre mama ei aurrirnas printre cele mai interesante'i ,yed din scrisoarea du-rrritale", continui el, ,,ci locuiegti aproape de Lyon qi sunt oa-rccum intristat ci nu ai venit si mi veziciy'- am stat in oraq,

l)cntru ci mi-ar fi fbcut mare plicere si te intdlnesc din noul'Doamna de Bressieux nu a scdpat aluzia. CAnd impiratul a

trccut prin Lyon in drum spre incoronarea de la Milano (Ger-nrinal, 22, anulXIII; l2 aprilie 1805), ea a fost printre primele(.u re au venit si-l intdmpine. Era mult schimbati qi imbitriniti -

34 Fnfpfnrc MlssoN

o umbre doar din frumoasa Caroline din tinerefea sa. Cu toateacestea, impiratul i-a oferit tot ce i-a cerut; gtergeri de pe listacu dmigrds, un post pentru soful ei, o locotenenfi pentru fra-tele ei. in ianuarie 1806, i-a scris impdratului sil felicite denoul an gi l-a intrebat de sinltate. El i-a rispuns imediat. in1808, a numit-o pe Caroline doamni de onoare a mamei sale,iar pe domnul de Bressieux l-a numit pregedinte al ColegiuluiElectoral din Isdre; in 1810 l-a fbcut baron al Imperiului.

AtAt de plin de recunogtinld era cu tofi cei care ii aritaseribunitate in tinerefea lui, incAt nu a fost niciunul pe care sinu-l imbogi{easc[ gi al cirui nume s[ nu fi fost pe buzele lui inperioada captivitifii. Pentru femei el a aritat o dozi dubli derecunogtinfi, daci era posibil; chiar qi atunci cdnd avea motivesi le poarte picd, faptul ci odinioari s-au purtat frumos cu elera suficient si uite de toate. Astfel, domniqoara de Lauberiede Saint-Germain, pe care se gindise odati s-o ia in cisitorie,l-a preferat pe virul ei, domnul Bachasson de Montalivet, ori-ginar, ca gi ea, din Valence gi camarad al lui Napoleon. Bona-parte nu a aritat resentimente gi gtie toati lumea cit de multebeneficii a avut domnul de Montalivet de pe urma prietenieisale, cind a primit succesivposturile de prdfet d,eManche gi deSeine-et-Oise, director general al drumurilor gi podurilor, mi-nistru de interne Ei conte al Imperiului, cu un venit de 80 000de franci. Madame de Montalivet, ,,ale cirei virtuli el le iubiseodati aga cum ii admirase frumusefea" dupd cum spune chiarel, a fost numiti doamni de onoare la curtea impiritesei, in1806. Ea a acceptat numirea cu anumite condilii. ,,MajestateaVoastr6", spunea ea, ,,qtie care sunt convingerile mele despremisiunea unei femei in aceasti lume. Onoarea mult-rdvnitipe care mi-o facefi cu at6.ta generozitate ar deveni in min-tea mea o nefericire, pentru cd m-ar impiedica si am grij6 de

Via{a amoroasd a lui Napoleon Bonaparte 35

iolul meu cdnd el va suferi de guti sau de copiii mei, daciprovidenfa mi-i va dal' La inceput, impiratul s-a incruntat,rlnr apoi s-a plecat gra{ios: ,,Ah, doamnd de Montalivet, imipui condilii, iar eu nu sunt obignuit cu asta. Totugi mi supun.'lrcbuie si fii doamn[ de onoare, iar lucrurile se vor aranja aga

lrrcAt indatoririle dumitale de mami qi sofie si nu aibi de sufe-

rit'i Madame de Montalivet era scutiti de prezen[a regulati lat'urte, iar Napoleon nu a incetat weodatd s-o trateze cu atenfienpeciali. Avea o mare afec{iune pentru toati familia. ,,Sunt ex-

lrcm de oneqti", obignuia el si spuni, ,qi sincer iubitori. Amloati increderea in devotamentul lor."

Acestea erau amintirile dragi pe care Napoleon le avea dinVrlence. Aga prefuire ar fi mindri orice tiniri s[ inspire. Nicionlti intimitate nu a fost inregistrati, nici in insemnirile sale

lrersonale, care il arath ca pe un Hippolyt, indrigostit mai de-

grabi de glorie decit de o femeie. Am putea cita urmltoarele,tlrept dovadi: ,,Daci ar fi si fac o compara{ie intre vremurilenoastre gi cele ale Romei qi Spartei, ar trebui si spun ci unelesunt dominate de iubire, iar celelalte de iubirea de fari. Efectele

ircestor iubiri sunt atit de diferite, incit putem foarte bine si leconsiderim incompatibile. Nu se poate nega ci un popor care

sc dedi galanteriilor pierde in curdnd chiar gi puterea min{iicare ii e necesari pentru conceperea noliunii de patriotism.l,a o asemenea situa{ie se pare ci s-a ajuns in epoca noastril'l)utem concluziona cI aventura lui cu tAnira de la Palais-Royaln fost prima experien{i de acest gen. Oricit este de banal, episo-rlul este caracteristic. Recunoaqtem aici tendinlele lui misogine,spiritul siu critic, afirma{iile sale directe, obiceiul de a-Ei inte-roga interlocutorul, dar gi memoria lui extraordinari, intrucitcl reproduce cuvintele, frazele gi exclamafiile fetei, ba chiar gi

expresiile necuviincioase care ii trddeazd originea bretonl.