Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

PROIECT DIDACTIC

DATA: 22 martie 2012CLASA: a VI-aOBIECTUL: Limba RomânăSUBIECTUL: Modurile de expunereTIPUL LECŢIEI: reactualizarea unor cunoștințe de teorie literară

COMPETENŢE GENERALE:1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:1.4 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informativ)2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog adaptarea vorbirii la situaţia concretă de dialog sau de monolog2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare, manifestând o atitudine favorabilă progresiei comunicării3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie

OBIECTIVE OPERAȚIONALE Se urmărește ca elevii:

1. să utilizeze corect modurile de expunere în producerea mesajelor orale și scrise2. să cunoasacă particularitățile fiecărui mod de expunere3. să respecte semnele de punctuație

STRATEGIA DIDACTICĂ:1. METODE ŞI PROCEDEE:

Conversaţia euristică , Lectura compunerilor se va face de către elevii nominalizați, în fața clasei pe un scaun mai înalt, numit SCAUNUL NARATORULUI, ,E xpunerea, Jocul didactic

2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR: frontală, individuală, pe grupe;

3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: Limba română, manual pentru clasa a VI-a, Elena Mazilu-Ionescu, Valentina Jercea, EDP, București; fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru activitatea pe grupe).

RESURSE BIBLIOGRAFICE

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

1. Constantin Parfene, Literatura în şcoală, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1977;

2. *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998

3. Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, POLIROM, 1999

4. Carte de lectură (clasle V-VIII), EDP, București, 20025. Des scenarios et de jeux pour developper l’expression orale, Denise Chauval,

Sylvie Mace, Retz, 1996 6. Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria

curriculară limbă şi comunicare, Bucureşti, 1999

Momentul lecției

Activitatea profesorului Activitatea elevilorOrganizarea

clasei Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității, asigurarea liniștii, pregătirea materialului didactic, notarea absenților. Elevii se pregătesc pentru lecție.

Reactualiazarea

cunoștințelor

Discuții cu elevii despre noțiunile de teorie studiate până acum.

Doi elevi vor extrage figurile de stil și modurile de expunere din plicul magic (portofoliu personal care cuprinde o clasificare a conținutirilor predate la clasă)

Captarea atenției

Secvența 1 – 5 minute Profesorul citește câteva pasaje din următoarele opere literare:

- descrierea: Puişorul, Emil Gârleanu - dialogul: Vulpea şi bursucul, Alexandru Donici - naraţiunea: Povestea porcului, Ion Creangă

Secvența 1 – 5 minute Elevii trebuie să recunoască modul de expunere folosit de autori în câteva fragmente pe care le va citi profesorul.

Anunțarea subiectului

și a obiectivelor

Modurile de expunere

Dirijarea învățării și dobândirea

Shema tablei:

Modurile de expunere

1. narațiunea2. descrierea3. dialogul4.

Secvența 2 Profesorul scrie pe tablă o propoziție:O farfurie zburătoare a aterizat în grădina mea.

Înainte ca elevii să înceapă compunerile, profesorul va nota pe tablă următoarele informații:

Secvența 2 Elevii vor fi împărțiți în 5 grupe. Va exista o echipă alcătuită din 4 elevi cu CES. Ei se vor numi grupul de sprijin.

Grupul de sprijin va îndeplini următoarele sarcini:1. Definiția cuvântului narațiune în DEX.(NARAȚIÚNE, narațiuni, s. f. Expunere, relatare

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

de noi cunoștințe

Narațiunea

Definiția: Narațiunea este modul de expunere care se folosește pentru relatarea unor întâmplări, prezentate într-o desfășurare gradată.

Caracteristicile narațiunii:-partea de vorbire care predomină este verbul-presupune un narator-acţiune, întâmplări-personaje-timp şi spaţiu în care se desfășoară acțiunea

Secvența 3

Descrierea

Tema propusă: O erupție vulcanică

Caracteristicile descrierii- predomină grupurile nominale – substantive însoțite de adjective-imagini artistice-figuri de stil-perspectiva naratorului sau a eului liric.-cadrul temporal sau spaţial

Secvența 4

Dialogul - Bunica a pierdut trenul!

Caracteristicile dialogului:-prezența replicilor-verbe și pronume la persoanele I și a II-a-ca semne de punctuație predomină linia de

a unui fapt, a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente într-o desfășurare gradată (și în formă literară); povestire. [Pr.: -ți-u-. – Var.: (înv.) naráție s. f.] – Din fr. narration, lat. narratio, -onis.)2. Familia lexicală a cuvântului (narator, a nara, narare, narativ)3.Sinonimele cuvântului (povestire, relatare, istorie, istorisire)

Celelealte patru echipe vor crea o mică narațiune, prezentată din trei perspective diferite: un vis frumos, un coșmar, un eveniment real. Coșmarul va fi o narațiune subiectivă (la persona I), iar visul frumos și evenimentul real vor fi obiective (la persona a III-a). Câte un reprezentant al fiecărei echipe va citi în fața clasei compunerea.

Secvența 3

Această imagine va fi descrisă de elevi din perspectiva unui vulcanolog, a unui pictor, a unui scriitor și a unui turist.

Detalierea activității: Elevii primesc o fișă pe care este trecută perspectiva din care trebuie să facă descrierea și câteva cuvinte și expresii care le pot fi de ajutor în redactare. După ce au terminat, trei copii vor citi lucrările, iar colegii vor identifica perspectiva din care a fost făcută descrierea.

Grupul de sprijin va desena imaginea unui vulcan și va face două propoziții cu acest cuvânt. Secvența 4 Elevii sunt împărțiți în două echipe, A și B. Fiecare elev din echipa A trage la sorți numele interlocutorului din echipa B. Cel din echipa A va alege identitatea care i se pare mai amuzantă și i se va adresa partenerului în maximum două fraze. Actorul din echipa B va trebui să-și ghicească identitatea și să îi răspundă celuilalt în conformitate cu specificul personajului reprezentat.

Observații: Dacă elevul din echipa B nu reușește să ghicească natura personajului, partenerul său din echipa A va mima rolul celuilalt.

Sugestii de identitate: cel mai bun prieten,

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

dialog, semnul întrebării și al exclamării părinții, profesorul, un necunoscut de pe stradă, brutarul, preotul, etc

Asigurarea feed-bakului și evaluarea performanțe

i

Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale și prin corectarea fișelor de lucru.

Asigurarea retenției și a transferului

Temă de casă:

Continuaţi următoarea naraţiune:

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi……

Fișă de lucru

Imaginează-ți că ești un vulcanolog și că vrei să descrii un vulcan.

În funcție de perspectiva din care faceți descrierea, puteți folosi câteva cuvinte din lista următoare:

crater, lavă, noroi, fum, erupție, zgomot infernal, joc de lumini și umbre, cutremur,flăcările infernului, râuri de foc, furnale, zgomot colosal, fulgere, poteca, vale, sat, val piroclastic,

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

cel mai bun prieten

un părinte

profesorul

un necunoscut de pe stradă

brutarul

preotul

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai

Şcoala cu cls. I-VIII Niţchidorf

tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…

Temă de casă:

Continuaţi următorul fragment, într-o compunere de 20 de rânduri, în care să combinați cele trei moduri de expunere studiate astăzi.

Copilul ajunse înaintea colegilor săi şi se gândi să încerce uşa masivă din lemn, care nu mai fusese deschisă de peste nouă secole. Văzându-se singur în peşteră, inima îi bătea mai tare decât de obicei, dar curiozitatea îl făcea să se apropie tot mai mult de gaura cheii. Se aplecă să vadă mai bine, însă nu putea să vadă nimic. S-a hotărât să încerce să deschidă singur uşa; a pus mân ape clanţă şi…