Moduri de Scrutin1

Moduri de scrutin

• Scrutinul majoritar (câştigătorul ia totul)

obiectivul urmărit: formarea majorităţii • Scrutinul proporţional (fiecăruia cât reprezintă)

obiectivul urmărit: asigurarea legitimităţii guvernării• Scrutinul mixt (candidaţi individuali, repartiţie

proporţională a mandatelor)

obiectivul urmărit: legitimitatea guvernării şi responsabilizarea aleşilor

Caracteristicile votului • Individualizarea votului versus votul colectiv• Egalitatea alegătorilor de la principiu la fapt• Administrarea alegerilor: votul în secţia de domiciliu sau

votul în orice secţie de vot• Asigurarea secretului votului: cabina de vot şi frauda

electorală• Votul diasporei• Modalităţi de numărare a voturilor: numărătoarea

manuală versus numărătoarea automată• Impactul noilor tehnologii: votul electronic şi votul prin

internet

Tipuri de circumscripţii

• Circumscripţii uninominale (în care se dispută un singur post)

• Circumscripţii plurinominale (în care se dispută mai multe posturi care pot fi sau nu trecute pe o listă)

Caracteristici structurale ale alegerilor

• Tipul circumscripţiilor• Numărul de tururi de scrutin• Sistemul electoral (tehnica de repartizare al mandatelor)• Problematica dimensiunii şi egalităţii circumscripţiilor:

Diferenţele demografice Designul circumscripţiilor (gerrymanderingul)

Gerrymandering A

Gerrymandering B

Gerrymandering în Colorado, SUA

Gerrymandering municipal ce nu diferenţiază districtele electorale în funcţie de clivajul centru-periferie

1 2

8 3

7 4

6 5

1 3

2 4

5 7

6 8

Gerrymandering municipal diferenţiind între districte electorale pe considerente de vecinătate

Scrutinul majoritarDesemnează modul de organizare al votării în care primul candidat clasat

este declarat ales.• Are ca obiectiv principal asigurarea guvernabilităţii prin forţarea

“mecanică” a majorităţii unui partid. • Urmăreşte să degaje majoritatea unui partid sau a unei alianţe

electorale • Scrutinul majoritar poate fi clasificat în funcţie de circumscripţie: - uninominal (dacă se desfăşoară într-o circumscripţie în care se dispută

un sigur mandat – uninominală)- plurinominal (dacă se desfăşoară într-o circumscripţie în care se

dispută mai mult mandate)sau în funcţie de proporţia majorităţii:- cu majoritate relativă (sau într-un tur) dacă primul clasat este declarat

ales oricare ar fi majoritatea obţinută- cu majoritate absolută (sau în două ori mai multe tururi) dacă primul

clasat a obţinut peste jumătate din voturi

Scrutinul uninominal cu un tur

• Exemplul tipic: Marea Britanie • Principiul: câştigătorul ia totul• Consecinţă 1: procentajul este relativ• Consecinţă 2: creşte importanţa repartiţiei

geografice a sufragiilor

Alegerile parlamentare din mai 2005 în Marea Britanie

Partide sau alianţe 2005 Voturi % Locuri % Diferenţă %

Partidul Laburist 9556183 35,4 356 55,4 +19,8

Partidul Conservator 8772598 32,5 197 30,6 -2,0

Partidul Liberal-Democrat 5982045 22,1 62 9,7 -12,5

Partidul Unionist Democratic (DUP) 241856 0,9 9 1,4 +0,5

Partidul Naţional Scoţian (SNP) 412267 1,5 6 0,9 -0,6

Sinn Fein 17453 0,06 5 0,8 +0,7

Plaid Cymru 174838 0,6 3 0,4 -0,2

Partidul Social Democrat şi Laburist (SDLP) 125626 0,4 3 0,4 0

Partidul Unionist din Ulster (UUP) 127314 0,4 1 0,1 -0,3

Respect-Unity 68065 0,2 1 0,1 -0,1

Independenţi 18739 0,07 1 0,1 +0,03

Alţii 1478266 5,5 1 0,1 -5,4

Total 26975250 100 650 100 42,13

Alegerile parlamentare din mai 2010 în Marea Britanie

Partide sau alianţe0 Voturi % Locuri % Diferenţă %

Partidul Conservator 10726614 36,1 307 47,4 +11,3

Partidul Laburist 8609527 29,0 258 39,5 +10,5

Partidul Liberal-Democrat 6836824 23,0 57 9,1 -13,9

Partidul Unionist Democratic (DUP) 168216 0,6 8 1,2 +0,6

Partidul Naţional Scoţian (SNP) 491386 1,7 6 0,9 -0,8

Sinn Fein 171942 0,6 5 0,8 +0,2

Plaid Cymru 165394 0,6 3 0,4 -0,2

Partidul Social Democrat şi Laburist (SDLP) 110970 0,4 3 0,4 0

Partidul Verde 285616 1,0 1 0,1 -0,9

Alţii 2124891 7,0 2 0,2 -6,8

Total 29691380 100 650 100 45,2

Consecinţe scrutinului majoritar relativ: disproporţionalitatea

Indicele de disproporţionalitate (Michael Gallagher) .

Indicele de disproporţionalitate reprezintă diferenţa dintre procentul voturi şi cel al mandatelor împărţit la doi. Cu cât cifra se apropie mai mult de zero cu atât proporţionalitate este mai mare. Şi viceversa: cu cât cifra se îndepărtează mai mult de zero cu atât disproporţia este mai mare.

Indicele de disproporţie a fost, deci, în Marea Britanie la alegerile din 2005

42,13/2=21,06

Iar în 2010 indicele de disproporţie a fost

45,2/2=22,6

Alegerile din Canada din 2004



Partidul Liberal 4982220 36,70 135 43,83 +7,13

Blocul din Quebec 1680109 12,40 54 17,53 +5,13

Noul Partid Democratic 2127403 15,70 19 6,17 -9,53

Verzii 582247 4,30 0 0 0

Independeţi 64864 0.48 1 0,32 -0,16

Alţii 108361 0,82 0 0 0

Total 13564702 100 308 100 24,53




Partidul Liberal 4479415 30,23 103 33,44 +3,21

Blocul din Quebec 1553201 10,48 51 16,56 +6,08

Noul Partid Democratic 2589597 17,48 29 9,4 -8,08

Verzii 664068 4,48 0 0 0

Independeţi 81860 0,55 1 0,32 -0,23

Alţii 74947 0,51 0 0 0

Total 14817159 100 308 100 21,59



Partidul Conservator 5208796 37,65 143 46,4 8,75

Partidul Liberal 3633185 26,26 77 25,0 1,26

Blocul din Quebec 1379991 9,98 49 15,9 5,92

Noul Partid Democratic 2515561 18,18 37 12,0 6,18

Verzii 937613 6,78 0 0 0

Independenţi 94844 0,69 2 0,6 0,1

Alţii 5438,9504 0 0 0

Total 13834294 100 308 100 22,21

Indicele de disproporţionalitate în Canada

Indicele de disproporţie în 2004 24,53/2=12,26

Indicele de disproporţie în 200621,59/2=10,75

Indicele de disproporţie în 200822,21/2=11,10

Consecinţe

• Amplifică procentul locurilor în raport cu procentul voturilor pentru primul partid clasat

• Creează serioase dificultăţi pentru partidele mici, nuanţate de polarizarea geografică, culturală şi etnică.

Scrutinul plurinominal într-un tur

• Exemplul standard: alegerile prezidenţiale din Statele Unite

• Raţiunea scrutinului, câştigarea fiecărui stat, are drept consecinţă relativizarea procentului

• Ceea ce contează este votul electoral şi nu votul popular

• În consecinţă, importantă devine repartizarea geografică a sufragiilor

Alegerile primare pentru desemnarea candidaților partidelor în SUA

• Alegeri primare – desemnarea candidatului prin votul întregii comunități (partid sau întregul corp electoral) și nu prin votul delegaților

• Alegerile primare pot fi:• Închise (pot vota doar alegătorii înscriși ca votanți

ai partidelor)• Deschise pot vota toți alegătorii (se folosesc și în

Franța pentru desemnarea candidatului la alegerile din cadrul Partidului Socialist)

Alegerile prezidenţiale americane din 2000

Votul Popular Votul electorilor

Bush 50456002 271

Gore 50999897 266



Bush 59459765 286

Kerry 55.949.407 252



Obama 69456897 365

McCaine 59934814 173

Alegerile prezidenţiale americane din 2000Numărul marilor electorii în funcţie de stat

Alegerile prezidenţiale americane din 2000Alegerile prezidenţiale americane din 1928

Caracteristici ale alegerilor prezidenţiale americane

1. Surprareprezentarea statelor mici

2. Surpradeterminarea statelor mari

3. În cazul unei competiţii strânse, esenţială este victoria în Swing States aşa cum au demonstrat şi alegerile din 2000 (Florida) şi cele din 2004 (Ohio)

Rezultatul alegerilor din Florida în 2000

Bush 2.912.790 48.850 % 25

Gore 2.912.253 48.841 % 0

Nader 97.421 1.633 % 0

Buchanan 17.412 0.292 % 0

Rezultatul alegerilor din Ohio în 2004

Bush 2,796,147 51% 20

Kerry 2,659,664 49% 0

Badnarik 14,331 0% 0

Peroutka 11,614 0% 0

Consecinţe

• Întăreşte şi mai mult tendinţele sistemului majoritar uninominal, amplificând procentul locurilor în raport cu procentul voturilor pentru primul partid clasat

• Creează serioase dificultăţi pentru partidele mici, nuanţate de polarizarea geografică, culturală şi etnică

Scrutinul uninominal cu două tururi

• Exemplul arhetipal: cazul Franţei • Raţiunea: câştigarea celui de al doilea tur

1993 Voturi % în voturi Locuri % în locuri

RPR 5 032 496 19,83 242 41,94

UDF 4 731 013 18,64 207 35,87

PS 4 415 495 17,39 53 9,18

MRG 459 483 1,81 14 2,42

FN 3 152 543 12,42

Verzi 1 022 196 4,02

GE 917 228 3,61

PCF 2 331 399 9,18 24 4,15

Diverşi dreapta 1 118 032 4,4 35 6,06

Extrema stângă 432 282 1,66

Alţii 1 633 347 7,04 2 0,34

Alegerile pentru Adunarea Națională franceză din 1993

2002 Voturi % în voturi Locuri %în locuri

UMP 8408023 33,3 357 61,87

PS 6086599 24,11 140 24,26

FN 2862960 11,34

UDF 1226462 4,86 29 5,03

PCF 1216178 4,82 21 3,64

Verzii 1138222 4,51 3 0,52

Diveşi dreapta 921973 3,65 10 1,73

CPNT 422448 1,67

PRG 388891 1,54 7 1,21

Diveşi stânga 275553 1,09 6 1,04

Diverşi 194946 0,77 1 0,17

RPF 94222 0,37 2 0,35

Régionalişti 66240 0,26 1 0,17

Extrma dreaptă 59549 0,24

Alegerile pentru Adunarea Națională franceză din 2002

Consecinţe

• Amplificarea procentajului în locuri în raport cu procentajul în voturi pentru primul partid sau prima alianţă

• Dificultăţi pentru partidele să constituie alianţe

• Bipolarizarea scrutinului

Efectele scrutinului majoritar

• Suprareprezentarea primului partid datorită surplusului de locuri rezultat din aplicarea principiului “câştigătorul ia totul”

• Frecventa subreprezentare a celui de al doilea partid

• Performanţa politică a partidelor depinde de repartiţia geografică a sufragiilor

• Slaba reprezentare a terţelor partide (mai puţin a celor puternice la nivel local)

• Imprimă o tendinţă bipartidistă sau bipolaristă

• Accentuează rolul alianţelor în cazul scrutinului uninominal în două tururi

Avantaje

• Asigură degajarea unei majorităţi guvernamentale clare

• Permite concentrarea votului aspra reprezentantului şi a guvernului, nu a partidului

• Creează aleşi ai circumscripţiei

Dezavantaje

• Este injust în privinţa reprezentativităţii, excluzând de la viaţa politică minorităţile

• Alegătorii nu sunt capabili să se adapteze politicilor naţionale

• Guvernul rămâne minoritar în voturi, cu o legitimitate fragilă, uşor de basculat

Scrutinul proporţional

• Urmăreşte să asigure reprezentativitatea, deci legitimitatea democratică a guvernării

• Asigură accesul tuturor grupurilor politice şi de opinie reprezentative în Parlament

• Poate fi:- scrutin proporţional absolut- scrutin proporţional relativ cu limită majoritară

(prag electoral)- scrutin proporţional relativ cu primă majoritară

Scrutinul proporţional este, de regulă, scrutin de liste

Din această regulă rezultă.-importanţa magnitudinii pentru asigurarea

proporţionalităţii -repartiţia locurilorPentru a realiza repartiţia mandatelor sunt folosite. -metodele prin coeficienţi-metodele prin divizori sau-metoda celui mai mare rest-metoda celei mai mari medii

Alegerile federale belgiene din mai 2003

Voturi % în voturi Locuri % în locuri

VLD 1 009 223 15,36 25 16,67

SP.A-Spirit 979 950 14,91 23 15,33

CD&V 870 749 13,25 21 14,00

PS 855 992 13,02 25 16,67

Vl.Blok 767 605 11,68 18 12,00

MR 748 954 11,4 24 16,00

CDH 359 660 5,47 8 5,33

NV-A 201 399 3,06 1 0,67

Ecolo 201 123 3,06 4 2,67

AGALEV 162 205 2,47 0 0,00

FN 130 012 1,98 1 0,67

Repartizarea mandatelor prin metoda coeficientului

• Coeficientul Hare : Q: V/S• Coeficientul Hagenbach-Bischoff : Q = V/S + 1• Coeficientul Imperiali : Q = V/S + 2• Coeficientul Droop : Q = (V/(S + 1)) + 1

Coeficientul Hare sau metoda celui mai mare rest

• 4 partide şi 10 locuri

Partidul A a obţinut 91 000 voturi

Partidul B a obţinut 54 000 voturi

Partidul C a obţinut 32 000 voturi

Partidul D a obţinut 25 000 voturi

Q = 202 000/10 deci coeficientul electoral este 20 200În continuare repartiţia mandatelor se realizează astfel:

A = 91 000/20 200 = 4,5 (4 = 80 800 voturi).

Restul : 91 000 – 80 800 = 10 200 voturi.

B = 54 000/20 200 = 2,6 (2 = 40 400 v voturi).

Restul : 54 000 – 40 400 = 13 600 voturi.

C = 32 000/20 200 = 1,5 (1 = 20 200 voturi).

Restul 32 000 – 20 200 = 11 800 voturi.

D = 25 000/20 200 = 1,2 (1 = 20 200 voturi).

Restul 25 000 – 20 200 = 4 800 voturi.

Repartiția resturilor se realizează astfel:• A : (4 mandate deja distribuite) cu un rest de doar

10 200 voturi nu mai poate primi nici un mandat => 4 (40%)

• B : (2 mandate deja distribuite) cu cel mai mare rest 13 600 voturi mai primește un mandat => 3 (30%)

• C : (1 mandat deja distribuit) cu al doilea rest 11 800 de voturi primește încă un mandat => 2 (20%)

• D : (1 mandat deja distribuit) cu 4 800 de voturi nu mai poate primi niciun mandat => 1 (10%)

Rezultatul împărțirii mandatelor după metoda Hare

Lista A : 4 locuri 40% locuri

Lista B : 3 locuri 30% locuri

Lista C : 2 loc 20% locuri

Lista D : 1 loc 10% locuri

Coeficientul Hagenbach-Bischoff

În prima fază se urmează același model ca încazul precedent pentru ca diferențele să aparăla împărțirea resturilor pentru cele douămandate neatribuite:Atribuirea unui al nouălea loc V/S+1• Lista A = 91 000/4+1 = 18 200• Lista B = 54 000/2+1 = 18 000• Lista C = 32 000/1+1 = 16 000• Lista D = 25 000/1+1 = 12 500

• Atribuirea celui de al zecelea loc V/S+1

• Lista A = 91 000/5+1 = 15 166• Lista B = 54 000/2+1 = 18 000• Lista C = 32 000/1+1 = 16 000• Lista D = 25 000/1+1 = 12 500

• Lista A : 5 locuri 50% locuri• Lista B : 3 locuri 30% locuri• Lista C : 1 loc 10% locuri• Lista D : 1 loc 10% locuri

Rezultatul împărțirii mandatelor după metoda Hagenbach-Bischoff

Metode de repartizare a mandatelor prin divizori

• D'Hondt : 1, 2, 3, n• Sainte-Lägue : 1, 3, 5, 7, n• Imperiali : 2, 3, 4, 5, 6, n

Metoda d’Hondt

56000 33000 26000 15000

1 (1) 56000 (2) 33000 (4) 26000 (7) 15000

2 (3) 28000 (6) 16500 13000 7500

3 (5) 18667 11000 8667 5000

4 (8) 14000 8250 6500 3750

5 11200 6600 5200 3000

6 9333 5500 4333 2500

7 8000 4714 3714 2143

8 7000 4125 3250 1875

Metoda Saint-Lägue

56000 33000 26000 15000 1 (1) 56000 (2) 33000 (3) 26000 (5) 150003 (4) 18667 (7) 11000 (8) 8667 50005 (6)11200 6600 5200 30007 8000 4714 3714 21439 6222 3667 2889 166711 5091 3000 2364 136413 4308 2538 2000 115415 3733 2200 1733 1000

Metoda Imperiali

56000 33000 26000 15000

2 (1) 28000 (3) 16500 (5) 13000 7500

3 (2) 18666 (7) 11000 8666 5000

4 (4) 14000 8250 6500 3750

5 (6) 11200 6600 5200 3000

6 (8) 9333 5500 4333 2500

7 8000 4714 3714 2142,9

8 7000 4125 3250 1875

9 6222 3666 2888 1666

Efectele scrutinului proporţional

• Creşte proporţionalitatea reprezentării• Cu cât magnitudinea este mai ridicată cu

atât proporționalitatea este mai mare

% în voturi în locuri Diferenţă

VLD 15,36 16,67 1,31SP.A-Spirit 14,91 15,33 0,42CD&V 13,25 14,00 0,75PS 13,02 16,67 3,65Vl.Blok 11,68 12,00 0,32MR 11,40 16,00 4,6CDH 5,47 5,33 0,14NV-A 3,06 0,67 2,39Ecolo 3,06 2,67 0,39AGALEV 2,47 0,00 2,47FN 1,98 0,67 1,31

17,75Indice de disproporţionalitate 8,875

Avantaje • Asigură o mai bună reprezentare a

nuanţelor şi conflictelor de opinie.• Permite manifestarea politică şi

parlamentară a noilor idei şi curente • Aleşii au interese şi competenţe generale,

nu doar locale• Guvernele sunt cel mai adesea majoritare în

voturi

Dezavantaje

• Alegătorul nu ştie ce tip de coaliție va guverna

• Poate antrena fragmentarea politică • Îndepărtează aleşii de alegători iar raportul cu

cetăţenii va fi intermitent şi slab

Posibile îmbunătăţiri

• Introducerea pagului electoral pentru a limita fragmentarea

• Panaşajul (formarea unei lise proprii din candidaţii mai multor partide)

• Introducerea listelor deschise

Scrutinul mixt

• Sistemele mixte sunt sisteme de vot care:

a) fie introduc o doză de sistem majoritar într-un sistem proporțional

b) Fie introduc o doză de sistem proporțional într-un sistem majoritar

• Combinarea alegerii în același timp a unui candidat și a unei liste

Influenţa modului de scrutin asupra alegerilor

• Viziunea instituţionalistă : Maurice DuvergerReprezentarea proporţională tinde să creeze un sistem

de partide multiple, rigide, independente şi stabile multipartidism;

Scrutinul majoritar (aşa zis uninominal) cu două tururi tinde spre un sistem de partide multiple, suple, dependente şi relativ stabile multipartidism polarizat;

Scrutinul majoritar (aşa zis uninominal) cu un tur tinde spre un sistem dualist, cu alternanţa marilor partide la putere bipartidism.

Viziunea socio-istorică : Georges Lavau

Modul de scrutin este mai mult o reflectare a societăţii pe care nu o poate modela

Moduri de Scrutin1

Documents

Transcript of Moduri de Scrutin1