Vestea · PDF filemine, carte primitã excelent de critica de specialitate,...

- Chiar, ce aþi fãcut, în plan cultural, venind laMehadia?

- Domnule Vlaicu, la aceastã întrebare onestãîmi stãruie pe retinã câteva acþiuni culturale de an-vergurã, la care am participat, ori am fost antrenatsã le comit de câþiva catalizatori spirituali, pome-nind câteva ilustre nume: primar Iancu Panduru,profesorii Pavel Panduru (Prigor), GheorgheRancu (ªopotul Vechi), director Vornica (Reºiþa),Ana Grivei, Anton Tãtucu (Iablaniþa), MihaiFeneºan (Mehadia) ºi,nu în cele din urmã,VASILE BARBU (Uzdin– Banatul istoric).

- Domnule Petni-ceanu, pe cititori îi in-tereseazã ce acte cul-turale aþi sãvârºitdumneavoastrã, per-sonal, nu ne putem în-tinde, spaþiul tipogra-fic, din pãcate estelimitat... Simpozioane-le, câte au fost?

- Le înºirui: „Întâl-nire cu fiii satului”,Simpozionul „Cetãþii”(douã ediþii: I-a: Me-hadia, Ediþia a II-a:Plugova), Simpozio-nul „Datini, obiceiuriºi tradiþii”, Simpozio-nul „Un veac de isto-rie, religie ºi tradiþie, laMehadia”, Simpozio-nul “Ion Florian Pan-duru”. Cam atât...

- Plãcile comemo-rative?

- Sunt mai multe!...Plãci in memoriam: pr.Coriolan Buracu, prof.Grigore Ion, scriitorIon Florian Panduru,scriitor Nicolae Mãrgeanu, înv. Ioan Bãcilã, apoiplãcile montate, dezvelite ºi sfinþite în satul Petnic,locul meu de obârºie: prof. Nicolae Domãºneanu,prof. Matei Armaº, înv. Costi Giurginca, preot IoanChendi... N-am reuºit sã-i montez o placãregretatului cãrturar prof. Nistor Dop...

- Întâlniri literare ºi lansãri de carte?- Întâlniri literare cu scriitorii: col. Liviu Groza,

magistraþii Mihail Rãdulescu ºi C-tin Andronache,

dr. Dimitrie Grama ºi prof. dr. Alexandru Nemoia-nu, apoi douã întâlniri literare cu lansãri de cartela Liceul “Nicolae Stoica de Haþeg” din Mehadia.

- Ce cãrþi aþi scris în aceºti ºapte ani, domnulePetniceanu?

- La Mehadia am definitivat cãrþile începute laTimiºoara: „Pripon pentru calul meu”, antologiede prozã scurtã, ºi scenariul cinematografic „Man-tu”, dedicat haiducului cu acelaºi nume, din Ba-nat. La Mehadia am finisat ºi romanul vieþii mele:

„Bigamul” (douã ediþii),al cãrui personaj prototipa fost bunicul meu, Mi-hail Oprea, care a statsub obroc 21 de ani înSiberia, Gubernia Omsk.Am reuºit sã scriu acestroman frescã, dupã o cã-lãtorie în Siberia, la finelelunii august 2000. LaMehadia, în aceºti ºapteani am scris urmãtoarelecãrþi: „Vrãjitorul din Al-mãj” ºi „Rapsodul dinÞara Almãjului”, douãcãrþi de folclor, prima lacererea profesorului Pa-vel Panduru, catalizatorcultural în zonã de nee-galat, ºi a doua la cerereaprof. univ. dr. DumitruPopovici, directorul Fi-nanþelor din Timiº, cusorgintea în Rudãria luiEftimie Murgu, dar ºi atatãlui sãu, regretatul Du-mitru Popovici-Iena, unþãran luminat, greu de e-galat în Banat... Tot laMehadia am scris, în ur-ma unui studiu de cerce-tare de ºapte ani, carteade culturã „Lumina de laVãrãdia”, închinatã sa-

vantului Paul Iorgovici, ucis pentru limbã româ-neascã, la Vîrºeþ, în martie 1808. Cartea a cunos-cut douã ediþii: ediþia I-a, ucisã de Nicolae Sârbu,directorul de la biblioteca reºiþeanã, întârziindostentativ comemorarea celor douã veacuri de lamoartea cãrturarului Paul Iorgovici, ºi ediþia a II-a,revãzutã, prin eliminarea ingerinþelor agramatesârbiene. A mai existat ºi un ziarist ceauºist timi-

vesteaPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA

(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANATFONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU

Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514, 0749 495972 ºi 0720 025844e-mail : [email protected] pagina web: http://vestea.wordpress.com

NUMÃRUL 4 (27). ANUL IV. APRILIE 2009. PERIODIC LUNAR. PAGINI: 20. PREÞ: 2 LEIRedactor responsabil: NICOLAE DANCIU PETNICEANU; Redactor: COSTEL VLAICU; Consilier: prof. doctor IULIAN LALESCU

REDACTOR CORESPONDENT: DANA OPRESCU, studentã

CCEE AAÞÞ II FFÃÃCCUUTT ,, DDOOMMNNUULLEE PPEETTNNIICCEEAANNUU,,ÎÎNN UULLTT IIMMII II ªªAAPPTTEE AANNII?? .. .. ..Iatã, stimaþi consãteni cã dupã luna

martie, luna cadourilor, am pãºit în lunacurãþeniei, luna aprilie, în care vom sãrbãtoriîmpreunã cea mai frumoasã sãrbãtoarecreºtinã: SFINTELE PAªTE.

Cu asentimentul dumneavoastrã, propunsã întâmpinãm aceastã sãrbãtoare cu curãþe-nie generalã, sã facem curat în casã ºi în ju-rul casei, curat în sat, sã facem curat pretu-tindeni în comuna noastrã. Pentru aceastarog consãtenii sã ia urmãtoarele mãsuri sprebinele public:

- Fiecare gospodar sã mãture gunoaieledin faþa casei ºi sã vãruie pomii ºi pietrele,acolo unde sunt ºi unde este cazul;

- Gunoaiele menajere sã le deºerte, înzilele stabilite pentru fiecare localitate, încontainere pentru a fi ridicate de remorcatractorului;

- Sã nu mai arunce nimeni gunoaiele îngura ogaºelor, pe sub poduri sau pe aparâului;

- Se interzice categoric depozitarea demateriale de construcþii în faþa casei, petrotuare sau în drum; cei care au asemeneamateriale de construcþii, urgent sã ia mãsuripentru îndepãrtarea lor din stradã, sã ledepoziteze în curþi, ograde, ºopronuri etc.;

- Nu-i permis ca în faþa casei, pe terenpublic, sã fie abandonate maºini defecte,tractoare, cãruþe ºi alte mijloace scoase dinuz care încurcã circulaþia ºi dau un aspecturât localitãþii; utilajele vechi, scoase din uz,sã fie predate la fier vechi sau la cei careachiziþioneazã astfel de produse;

- Faceþi curãþenie prin grãdini, dargunoaiele vegetale nu le mai scoateþi înstradã, depozitaþi-le în spatele grãdinii pentruputrefacþie; asemenea resturi ºi reziduuri nuse scot la remorca tractorului;

- Nu mai daþi foc la miriºti, la pãiugã, lacoceni pentru cã au fost în ultima vreme maimulte incendii pe raza comunei Mehadia,producãtoare de pagube, incendii care pun înpericol gospodãrii, pãdurea, alte bunuri ºichiar vieþi omeneºti.

Cetãþenii care nu se conformeazã acestordispoziþii sunt pretabili la amenzi mari.

Luna curãþenieiLuna curãþeniei

primar IANCU PANDURU

NDP ºi prietenul sãu, comandor inginerNicolae Popa, directorul Poliþiei

Comunitare din Caransebeº.Plugova, 24ianuarie 2009, la “Simpozionul Cetãþii”

continuare în pagina 2

ºorean cu pretenþii de „plagiaturã”, dupã un text alsãu invizibil, abandonat de el la Editura „Facla” dinTimiºoara, nepublicat de Ion Marin Almãjan, careera director în aceastã instituþie. Pur ºi simplucartea mea este de-oo realã valoare, ea a provocatinvidie în rândul unor pseudocãrturari, scriitori„fãrã carte”, la propriu ºi figurat... În rândul reuºi-telor editoriale aº pune ºi cartea „Mehadia – vatrãistoricã milenarã”, colectiv de autori, coordonat demine, carte primitã excelent de critica despecialitate, solicitatã de-o studentã de la Oxford,din Anglia, prin intermediul Internetului. Cartea a-ceasta trebuie sã stea pe raftul de sus al biblioteciiunui cãrturar, ea a apãrut graþie primarului IancuPanduru, care a sponsorizat-o. Ideea elaborãrii, cuprilejul Simpozionului „Fiii satului”, Mehadia,2007 îmi aparþine în exclusivitate.

- Ce aveþi pregãtit pentru tipar?- Douã manuscrise, care vor face carierã cultu-

ralã: Monografia revistei „Eminescu” ºi „Ortodo-

xism, istorie ºi culturã, tradiþie în Banatul Montan,vor apare în acest an, prima carte cu voia doamneidirector Nina Ceranu, de la Editura Eubeea, dinTimiºoara (oaspetele nostru de onoare la Mehadia,

la Simpozionul „Ion Florian Panduru”) ºi a doua,dacã primarul Iancu Panduru are posibilitatea sãdeschidã punga în acest an de crizã bestialãfinanciarã ºi nu numai financiarã...

- Apropo de „Eminescu”, intereseazã publicis-tica dumneavoastrã?

- În cei ºapte ani am editat la Mehadia revistade culturã „Eminescu”, ultimul numãr în ianuarie2008, iar din decembrie 2006, la propunereaprimarului Iancu Panduru, am fondat ºi editãmgazeta sãteascã „Vestea”, iubitã de unii, hulitã decâteva rãutãþi handicapate spiritual, inclusiv depseudoprofesorul Nicolae Sârbu, din Reºiþa, carene socoate o modestã „foaie” ºi nimic mai mult ºinu þine seama, pentru cã nu citeºte individul, depãrerile docte ale unor savanþi: pãrintele mitropolitNicolae Corneanu, preot dr. Theodor Damian, dinAmerica, dr. Al. Nemoianu, savantul Costin Fene-ºan, dr. Artur Silvestri, dr. Dimitrie Grama, nepotulcãrturarului Ion Þeicu din Oraviþa ºi alþii...

- O ultimã întrebare: ce aveþi pe masa de lucru?- Un volum de prozã scurtã pentru copii, inti-

tulat „Un cãþelandru muºcând dintr-uun nor”, vo-

lum din care am publicat douã schiþe în „Vestea”.- I-aaþi dat un titlu a la Maiakovski, sunteþi

filorus?- Unul care a fost crescut de-oo bunicã, Ecate-

rina Burman Opreanu din Siberia, Kovalciovska,nu poate fi decât filorus. Iar remarca dumitale cuMaiakovsky este realã, marele poet rus a scris unpoem de largã respiraþie epicã: „Un nor cu unpantalon”. Asta-i!

- Sentimentele rãmân sentimente... Un senti-ment este ºi al meu dorindu-vvã, domnule Pet-niceanu, un sincer „La mulþi ani, cu sãnãtatepentru binele culturii din aceastã vatrã umanãminunatã: Banatul montan.

- Mulþumesc...A consemnat: COSTEL VLAICU,

ziarist , membru U.Z.P.

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã2

urmare din pagina 1

Sub cerul pleoapelor mi se deruleazã secvenþetrãite în ultima bancã. Fusesem sortit sã am partedoar de ultima bancã, în vreme ce alþii dãdeaubuzna sã prindã loc în prima bancã, cât maiaproape de catedrã ºi de tablã. Pe semne de vinãfusese statura mea mai rãsãritã decât a altora, ori,mai ºtii, îmbrãcãmintea sãrãcãcioasã, haineleacelea mari ºi boþite, primite de pomanã, cândfusesem prins „Copil de suflet”.

Împãrþeam banca, o împãrþeam mai de fiecaredatã cu Gheorghe Bobic. Între noi pata decernealã violetã. Gheorghe Bobic, odraslabombonþarului, era unul dintre piticoþiiclasei, cel mai mãrunþel dintre noi! El seceruse în ultima bancã poate din cauza firiilui molcome, poate având pe el hainelefrãþânelui sãu mai mare. Erau zece copii! Elavea totuºi o poreclã – „Gheorghe Bobon-þaru”. Ai lui fãceau turte dulci ºi bomboaneºi mergeau cu ele pe sate, la nedei, cubomboane, vatã de zahãr ºi îngheþatã pebãþ, ei ºi calul costeliv, cu ochelari la ochi.

Domnul învãþãtor, noi îi ziceam „don-vãstori”, cum se zice în Valea Sfârdinului,se plimba agale printre ºirurile de bãnci ºisufla câte un fir de praf imaginar de pefranjurile batistei de la piept. Era înalt ºi bãl ºimirosea a domn! Vorbea întruna, nu se grãbeacând vorbea ºi avea zâmbetul lipit de buze. În ochiisãi mari ºi albaºtri licãreau steluþe miraculoase.Ne punea mâna sa moale pe creºtet, pe umãr ºi nealina cu vorbe pãrinteºti. Ne duceam la ºcoalã cudrag, de parcã ne-am fi dus la scaldã, la cireºe sau

la pescuit cu rãstoaca pe râul ce ºerpuia prin spa-tele satului. Donvãstori Ciobanu se plimba cât seplimba printre ºirurile de bãnci, se rãsucea bruscpe cãlcâie ºi se oprea locului. Grãia în ºoaptã deparcã i-ar fi fost teamã de vorbele lui: „Copii! Cineºtie carte are parte, chiar ºi în ultima bancã!”

*Anii au trecut, unii dupã alþii, cum trec stoluri

dupã stoluri pãsãrile migratoare, toamnã detoamnã. Pe uºa clasei se strecoarã nãlucã femeia

de serviciu, apare într-un surtuc peticit ºi cubraþele încãrcate de lemne alb-gãlbui, proaspãtsparte. Le lasã uºurel din braþe într-o ladã de brad,vopsitã brun, închide uºa ºi revine lângã sobã,pãºind pe vârful picioarelor. Îºi face de lucru. Aremotive sã-ºi facã de lucru! Suflã în degeteleumflate ºi înroºite de gerul iernii. Apucã fãrã pic de

grabã câte un lemn, deschide cu miºcãri moi uºade la soba de tuci ºi vârã în foc unul câte unul lem-nele acelea alb-gãlbui. Soba duduie cumplit încât„Donvãstori” întoarce capul, cu un ochi întunecat.Mama Ioana vede ºi nu vede, ea nu pare grãbitã sãplece! Se frânge de mijloc, pocneºte ºi abureazãcu suflarea ei degetele dezmorþite, îngenuncheazãºi adunã, pe îndelete, în cãuºul palmei, jarul cãzutºi rãsfirat pe duºumea. Trage cu urechea ºi zâm-beºte fericitã. Joacã jarul în palmã, uitã sã-l arunce

în sobã. În clasã miroase a piele arsã!La lecþie e unul din ultima bancã, unul în

haine date de pomanã, care ºtie tabla înmul-þirii ca pe „Tatãl Nostru”! Mama Ioana, înal-tã ºi uscãþivã, cu ochii blânzi, ca la MaicaDomnului, se ridicã în picioare, jucând jarulîn cãuºul palmei. Se întoarce luminoasãspre clasã ºi hohoteºte, aºa-i vine ei sã ho-hoteascã, sã râdã ºi sã plângã, în acelaºitimp. Dascãlul Ciobanu, privind-o cu luare-aminte, condescendent, o zoreºte: „Haide,Ioana, haide! Isprãveºte!” „Gata mi-s Don-vãstori. Gata!...” zice mama Ioana ºi îºi ºter-ge cu colþul basmalei o lacrimã din coadaochiului. Iese pe uºã aºa cum intrase, ca onãlucã. Se opreºte în spatele uºii, lãsatã

uºurel crãpatã. Izbucneºte iarãºi în lacrimi ºi în râs!E copleºitã de atâta fericire! În ultima bancã este lalecþie unul înalt ºi subþirel în haine de împrumut,care ºtie tabla înmulþirii ca pe „Tatãl Nostru”.

În fine, se aude glasul subþirel al clopoþelului.Mama Ioana se duce sub ºopron sã spargã lemnepentru ora urmãtoare. NDP

EELLLL EEEE VVVV UUUU LLLL DDDD IIII NNNN UUUU LLLL TTTT IIII MMMM AAAA BBBB AAAA NNNN CCCC ÃÃÃÃ

N.D.P. ºi prietenii sãi: prof. Nistor Dop ºi prof.Mihai Belchite, cu prilejul unei întâlniri literare

la Liceul “Traian Lalescu” din Mehadia

N.D.P. ºi prietenii sãi, scriitorii: Vasile Barbu,Aurel Turcuº ºi Ion Stoica, la o agapã

organizatã de inginer Nãica Dop, în Timiºoara

N.D.P. ºi cea mai micã “mireasã” dinPlugova, participantã la “Simpozionul

Cetãþii”, ediþia a II-aa, 24.01.2009

prof. Caius Nicolae Danciu, la ora de românã

Într-adevãr, strada fãcea legea (istoricii antico-muniºti condamnã asemenea acþiuni, din anul 1945, darsunt solidari în aprecierea acþiunilor de stradã dindecembrie 1989!). Ocuparea sub presiunea strãzii adiferitelor verigi ale aparatului de stat (primãrii,prefecturi) era un aspect al acþiunilor pornite de “jos”,împotriva regulilor rigide ale democraþiei clasice. Dar,ne întrebãm, atâta vreme cât nu existã un organ le-gislativ (imposibilitatea organizãrii unor alegeri libere încondiþiile participãrii la rãzboi), a pãstrãrii structuriivechii administraþii antonesciene, nu era firesc sã segãseascã mijloacele pentru curãþarea aparatului de stat?Legitimitatea era conferitã de masele nemulþumite detergiversarea luãrii unor mãsuri radicale.

Indiscutabil cã s-au comis ºi greºeli sau abuzuri.Dar puteau fi învinuiþi cei care înfãptuiau mãsurile decurãþire, atâta vreme cât în guvern se duceau aprigedispute în problema epurãrilor, inclusã ºi în Convenþiade Armistiþiu? Dacã PCR se situa pe poziþia înlãturãriielementelor fasciste, vinovate de dezastrul þãrii, PNÞ ex-tindea epurarea cât ºi pedepsirea celor care au colaboratcu puterea în perioada 1938-1940 (deci toþi cei care autrãdat “linia” Maniu ºi s-au alãturat lui Carol al II-lea).Era aceasta o doleanþã de purificare a societãþii ro-mâneºti sau o rãzbunare? Înclinãm spre a doua variantã.

În ceea ce priveºte rolul trupelor sovietice de ocu-paþie în evenimentele din România se cuvine precizareacã documentele de arhivã nu dovedesc participareaacestora la luptele politice. Este drept cã în unele oraºe(Craiova) în timpul asaltului asupra prefecturii au avutloc pe strãzile lãturalnice unele marºuri, fãrã însã a se a-propia de prefecturi sau primãrii. Consilierii sovieticisau Comisia Aliatã se arãtau îngrijorate de eventua-litatea izbucnirii unui rãzboi civil, cu consecinþe gravepentru operaþiunile de pe câmpul de luptã împotrivaGermaniei. Nu este de mirare cã ele au sprijinit forþeleprosovietice, mai ales cã aveau acest drept, rezultat dinîmpãrþirea sferelor de influenþã cu aliaþii occidentali.

Într-o asemenea conjuncturã, Regelui îi revenea lasfârºitul lunii februarie 1945 dificila misiune de a de-semna, conform Constituþiei, primul ministru ºi mi-niºtrii noului Cabinet. Se vorbeºte mult despre vizitelelui A. Vasinski în România. ªi despre gestul brutal de atrânti uºa (deocamdatã nu sunt prezentate alte docu-

mente în afara mãrturiilor regelui). Normal ar fi fost caMihai sã-ºi anunþe abdicarea, dar, se spune cã n-afãcut-o la rugãmintea lui Maniu ºi Brãtianu. În acestecondiþii l-a desemnat pe dr. Petru Groza sã formeze gu-vernul. Dar unii istorici nu iau în consideraþie cã regelenu putea numi discreþionar guvernul. Existã un prece-dent: în anul 1931 Carol al II-lea, mult mai inteligent,

abil politician, n-a putut sa-l desemneze pe N. Titulescuprim-ministru. Ca urmare a refuzului partidelor politicea fost nevoit sã-l investeascã pe N. Iorga. În noile împre-jurãri, Mihai n-a reuºit sã-l impunã pe Barbu ªtirbei ºia fost obligat sã-l numeascã pe dr. Petru Groza, în urmarefuzului Frontului Naþional Democrat (F.N.D), cea maiputernicã forþã politicã a þãrii, de a accepta o altãpersonalitate.

Dacã Dinu Brãtianu ºi Constantin Titel Petrescu auacceptat guvernul Groza în condiþiile unei repartizãriechitabile a portofoliilor ministeriale, Iuliu Maniu seopunea categoric, susþinând cã normele constituþionaleimpuneau ca formarea guvernului sã se dea partiduluicu ponderea popularã cea mai largã, care era PNÞ (sic!),iar primul ministru sã fie dr. N. Lupu. În faþa acestor

deziderate dr. Petru Groza a propus lui I. Maniu ca înguvernul condus de el sã fie nominalizaþi 2-3 miniºtriPNÞ, oferta însã respinsã. În aceastã situaþie a fost alcã-tuit noul guvern care, prin compoziþia sa era un guverndemocratic, incluzând un spectru larg al forþelor politiceºi democratice dispuse sã îºi concentreze eforturile pen-tru redresarea þãrii. Dintre cei 18 miniºtri, 4 reprezentauPartidul Comunist Român, 3 - Partidul Social Democrat,3 - Frontul Plugarilor, 1 - Uniunea Patrioticã, 1- Confe-deraþia Generalã a Muncii (sindicatele), 1 - UniuneaPreoþilor Democraþi, 3 - Partidul Naþional Liberal (aripaGh. Tãtãrãscu), 1 - Partidul Naþional Þãrãnesc (AntonAlexandrescu), 1 - Armata.

Iuliu Maniu (cea mai controversatã figurã politica avremii, caracterizat fie “fascist”, “hitlerist” de Gh. Gheor-ghiu-Dej, “un nebun care vorbeºte prostii” de vicemare-ºalul Aerului Stevenson din cadrul Comisiei Aliate deControl, sau “om politic care se bucurã de un respectdesãvârºit în þarã” de Burton Berry) ºi Dinu Brãtianu îºipregãteau strategia pentru rãsturnarea guvernului Grozacu sprijinul Angliei, dar Londra a respins un asemeneaplan, limitându-se în acordarea azilului pentru generalulN. Rãdescu, dar refuzând un tratament similar pentru re-gele Mihai.

În aceastã ordine de idei, se cuvine a fi amintiteacþiunile întreprinse de dr. Petru Groza ºi de PartidulComunist Român (nucleul de fibrã naþionalã, care aactivat în þarã în anii interbelici, pentru reinstaurareaadministraþiei româneºti în Transilvania de Nord (9martie) ºi legiferarea reformei agrare prin care au fostîmproprietãriþi 918.000 de þãrani cu 1.448.000 ha,mãsuri care au condus la creºterea încrederii populaþieiîn noul guvern ºi i-au consolidat autoritatea.

În concluzie, instaurarea guvernului dr. Petru Groza- la 6 martie 1945 - a fost rezultatul unor profundeprefaceri interne. Fãrã a nega în totalitate factorul extern,constatãm, pe de o parte, neimplicarea Angliei ºi a SUA,iar pe de altã parte, interesul crescut al URSS de a aveaîn România un guvern aliat. Ca sã-i satisfacem totuºi peistoricii care “rescriu” istoria României de pe poziþiianticomuniste, putem afirma cã documentele de primãmânã n-au fost încã date la iveala, aºa cã trebuie sãcedeze ºi sã admitã cã în România a avut loc un fel deloviturã de stat sovieticã “nedoveditã”.

Patriarhul Kiril al Moscovei ºi al întregii Rusii aapreciat duminicã drept “salvator” impactul crizeieconomice mondiale asupra persoanelor, calificând

criza drept o “binecuvân-tare” a lui Dumnezeu.“Criza nu este, în opiniamea, doar un blestem,este de asemenea o bi-necuvântare, pentru cãea îi determinã pe oa-meni sã reflecteze ºi sã-ºi conteste valorile. A-ceastã crizã ar putea într-un fel permite ruºilor sã-ºi gãseascã o atitudinecorectã în privinþa mun-cii”, a apreciat el, întimpul unei conferinþe de

presã la Kaliningrad. Potrivit patriarhului Kiril,ºomajul are ceva salvator pentru cã mobilizeazã“leneºii ºi alcoolicii”.

Liderul Bisericii Ortodoxe ruse ºi-a exprimat spe-ranþa cã aceastã crizã va “sparge în sfârºit peretele finºi artificial al acestei bule de sãpun care esteeconomia virtualã” ºi cã ea ar permite ca “economiarusã sã iasã din dimensiunea virtualã”. În timpul uneirecepþii organizate ulterior, patriarhul Kiril a comparatcriza cu potopul biblic ce a mãturat toate “nedreptãþileeconomice” ºi “luxul excesiv”. (Mediafax)

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã 3

Patriarhul Moscovei face mãrturisiriPatriarhul Moscovei face mãrturisiri

CCCC OOOO NNNN TTTT RRRR OOOO VVVV EEEE RRRR SSSS EEEE ªªªª IIII IIII PPPP OOOO TTTT EEEE ZZZZ EEEE PPPP RRRR IIII VVVV IIII NNNN DDDD LLLL EEEE GGGG IIII TTTT IIII MMMM IIII TTTT AAAA TTTT EEEE AAAA GGGG UUUU VVVV EEEE RRRR NNNN UUUU LLLL UUUU IIII DDDD RRRR .... PPPP EEEE TTTT RRRR UUUU GGGG RRRR OOOO ZZZZ AAAAurmare din numãrul precedent

Prof. Dr. IULIAN LALESCU

Basarabia - 91!Românii au fost întorºi acasã, la Bucureºti, nu li s-a permis sã ajungã la Chiºinãu de

autoritãþile proruseºti!Domnilor! Basarabia e pãmânt românesc! Acolo trãiesc fraþii noºtri, acolo sunt

mormintele strãbunilor noºtri.Mulþi zic ºi zic bine cã în decembrie 1989 - ianuarie 1990 era ºansa unicã în istorie de-a

redobândi diplomatic Basarabia. Era ºi nu mai este (deocamdatã!), era dacã la putere ajungeaun român pur sânge ºi nu evreul (prin tatã) Ion Ilici Iliescu, un trãdãtor de þarã, de România,ulterior trãdãtor ºi de Rusia! Curva îºi înºealã bãrbatul, apoi îºi înºealã ºi amantul.

În context cu oful românilor, redacþia publicã o poezie semnatã de scriitorul legionar RaduGyr. TOMA OSTRIª

De la Prut pânã la Donprin Crimeea, mai-nainte -tânãr grâu, peste morminte,ierburi mari peste beton.

De la Mureº pânã-n Tatra,de la Cluj la Debreþin -

ºesuri mari de grâu senin,ierburi peste toatã piatra.

Arde rodul proaspãt, plinepatru zãri împãrãteºtiGrâule, din cine creºti?Iarbã, cine plânge-n tine?

De la Prut pânã la Don

RADU GYR

PPããrriinntteellee GGrrããzzããvveessccuu,, ddiinn PPlluuggoovvaa,,bbiinneeccuuvvâânntteeaazzãã lluuccrrããrriillee SSiimmppoozziioonnuulluuii

CCeettããþþiiii ((EEddiiþþiiaa aa IIII-aa,, 2244..0011..22000099)).. ÎÎnn ssttâânnggaassaa,, pprrooff.. ddrr.. IIuulliiaann LLaalleessccuu ººii CCoosstteell VVllaaiiccuu

Se spera ca, prin recrutarea lui Lãzã-rescu, Securitatea sã poatã controla ºi sãafle mai multe despre alþi ierarhi din cadrulBisericii Ortodoxe Române, care desfãºu-rau acþiuni cu caracter anticomunist. în pla-nul de recrutare chiar se specifica acest lu-cru, enumerându-se ºi câþiva ierarhi cu ac-tivitate anticomunistã: mitropolitul NicolaeBãlan al Ardealului, mitropolitul FirmilianMarina al Olteniei, episcopii Andrei Magie-ru al Aradului ºi Nicolae Colan al Clujului.Este ºtiut faptul cã Lãzãrescu era apropia-tul ierarhilor sus-amintiþi, dorindu-se astfelimplementarea lui în cadrul acestui anturaj.

Recrutarea mitropolitului Lãzãrescuurma sã fie efectuatã de cãtre locotenentulde Securitate C. Brãdeanu. în cazul încare, în timpul procesului de recrutare, s-arfi arãtat „rea voinþã” ºi atitudini ostile dinpartea mitropolitului, materialul posedat deSecuritate trebuia înaintat forurilor supe-rioare, pentru a fi destituit din funcþia demitropolit al Banatului ºi trimis, apoi, în jus-tiþie pentru activitate „contrarevoluþionarã”în cadrul organizaþiei „Sumanele Negre”.

Recrutarea urma sã se efectueze ladomiciliul mitropolitului. Mai precis în cabi-netul sãu de lucru, unde acesta putea stade vorbã cu oricine, fãrã a da de bãnuit.Dupã ce s-a stabilit cã mitropolitul se gã-seºte în incinta reºedinþei, s-a dat un te-lefon prin intermediul cãruia a fost anunþatcã vor veni doi „tovarãºi” de la Securitatepentru clarificarea unor probleme.

Din punctul de vedere al conspirativitãþiiºi pentru a nu alarma personalul de la Mi-tropolie, i s-a pus în vedere sã dea dis-poziþie sã li se permitã intrarea fãrã a fi le-gitimaþi, sub motiv cã sunt de la MinisterulCultelor. Era cunoscut faptul cã, din dis-poziþia mitropolitului, nici o persoanã strãi-nã nu intra în incinta Mitropoliei fãrã a filegitimatã.

Dupã ce au fost primiþi de cãtre Lãzãres-cu, cei doi securiºti s-au legitimat, spu-nându-i cã au venit sã clarifice unele proble-me în ceea ce priveºte activitatea sa „con-trarevoluþionarã” împotriva statului român.Discuþia a fost orientatã pe baza documen-telor existente, începând chiar cu perioadalegionarã, vizita în Basarabia ºi Trans-nistria, legãturile ºi activitatea în organizaþiaY. M. C. A. ºi apoi activitatea desfãºuratã încadrul organizaþiei „Sumanele Negre”.

Discuþiile au fost purtate în ordinea cro-nologicã a datelor ºi materialelor posedatede Securitate, neabordându-se altã proble-mã ºi încercându-se sã-i smulgã mitropoli-tului recunoaºterea în scris a celor prezen-tate.

În „Planul de recrutare”, se specificãfaptul cã, dacã va fi necesar, recrutarea seva desfãºura pe parcursul a 3-4 zile, în

care scop racolatorii vor reanaliza planul dediscutare ºi intrarea la Mitropolie într-unmod cât mai plauzibil.

Dacã mitropolitul ºi-ar fi recunoscut ac-tivitatea „contrarevoluþionarã”, i s-ar fi do-

cumentat, pe baza materialelor, cã este pa-sibil de acuzaþia de „activitate duºmãnoasãcontrarevoluþionarã împotriva puterii destat”, care se pedepsea, conform articolelornr. 227, 229, 230, 184, 502 din Codul Penalal Republicii Populare Române, cu închi-soarea pânã la 25 de ani.

Cu privire la acest fapt, i s-a creat po-sibilitatea sã-ºi analizeze singur situaþia încare se gãseºte ºi sã gãseascã soluþia dea scãpa din aceastã încurcãturã.

În cazul cã ar fi ajuns singur la concluziacã, pentru viitor, poate fi „folositor” regimului„de democraþie popularã”, i s-ar fi cerut sãdovedeascã acest lucru în mod practic, sta-bilindu-se modalitatea: prin furnizarea de in-formaþii împotriva anumitor persoane din cu-prinsul Mitropoliei Banatului pe care o con-ducea, sau din cadrul Sinodului bisericesc.

În cazul nerecunoaºterii sau al neregre-tãrii activitãþii sale politice ºi al necolaborãriicu organele de Securitate nu i se va puneproblema recrutãrii, lãsându-se impresia cãdiscuþia a avut drept scop numai clarifi-carea unor perioade din viaþa mitropolitului,dupã care organele de Securitate se vorretrage. în aceastã situaþie se va propuneînlãturarea sa din funcþia de mitropolit, ur-mând ca, dupã aceea, sã fie deferit justiþieiºi condamnat la închisoare.

Mitropolitul Lãzãrescu nu ºi-a recunos-cut activitatea din trecut. Mai mult, el a refu-zat categoric oricare colaborare cu Se-curitatea, specificând: „am ales sã-l slujescpe Hristos, cãruia mi-am închinat viaþa”.Astfel cã însãrcinaþii cu recrutarea mitropo-litului Vasile Lãzãrescu s-au întors înapoifãrã rezultatul scontat, pornind de acum

lupta pentru destituirea ºi arestarea mitro-politului.

În acest sens s-a procedat la identifica-rea lui Vasile Lãzãrescu, ca fãcând parteactivã din organizaþia „Sumanele Negre”,prin interogarea lui Steanþã Dumitru, secre-tarul organizaþiei „Haiducii lui Avram Iancu”ºi conducãtorul acestei divizii. Acesta fuse-se condamnat la muncã silnicã pe viaþã,gãsindu-se la închisoarea din Baia Sprie.

În procesul de identificare, i-au fostpuse în faþã lui Steanþã patru fotografii, re-prezentându-i pe episcopii Nicolae Popo-vici al Oradiei, Andrei Magieru al Aradului,Vasile Lãzãrescu al Timiºoarei ºi încã unpreot, a cãrui identitate a rãmas necunos-cutã. Dintre persoanele reprezentate în fo-tografie au fost recunoscute doar douã din-tre ele: Vasile Lãzãrescu ºi Andrei Magieru.

Au fost date apoi declaraþii de cãtreSteanþã, sub presiune ºi în urma bãtãilorprimite ºi a maltratãrilor, cu privire la modulcum l-a cunoscut pe mitropolitul Lãzãrescu.Cel care i l-a recomandat pe mitropolit luiSteanþã, a fost Ioan Clement, fost maior înTimiºoara, care, împreunã cu Lãzãrescu, l-a vizitat pe Gavriil Olteanu în ascunzãtoa-rea sa din Munþii Bucovinei16.

Securitatea se baza pe reuºita recrutãriidatoritã faptului, spuneau ei, cã mitropolitulpe cât este de pozant, pe atâta ar fi defricos. O micã eroare a Securitãþii. Lãzãres-cu era un om într-adevãr pozant, dar, delocfricos, deoarece prin toate acþiunile sale, dedinainte ºi de dupã 1944, a dat dovadã decuraj, sfidând de multe ori ºi ducând în e-roare organele de siguranþã. Securitatea semai baza pe faptul cã s-ar putea ca mitropo-litul sã nu fie un „reacþionar incorigibil”, iaractivitatea sa putând fi o repercusiune a e-venimentelor politice trecute, iar el influenþatde elementele politice ale acelor vremuri.

Acþiunea informativã asupra mitropolitu-lui Vasile Lãzãrescu a fost deschisã la datade 17 mai 1951, conform directivei Ministe-rului de Interne, deoarece acesta deþineafuncþia de ºef al cultului ortodox român dinTimiºoara.

La baza deschiderii acþiunii a mai stat ºisesizarea D. G. S. S., cu ordinul 133/334816, din 20 iunie 1950, din care rezultãcã mitropolitul Vasile Lãzãrescu a fost re-crutat în cadrul organizaþiei anticomuniste„Sumanele Negre”, depistatã în cursulanului 1946, donând pe seama acesteiasuma de 50. 000 lei, în schimbul cãror bania primit material propagandistic pentru a fidifuzat în cadrul Mitropoliei Banatului. Deasemenea avea misiunea de a recruta noimembri în aceastã organizaþie. Aceste daterezultã din materialul de anchetã al secre-tarului organizaþiei, Dumitru Steanþã.


Mitropolitul Vasile Lãzãrescu

MITROPOLITUL VASILE LÃZÃRESCU ªI SECURITATEAMITROPOLITUL VASILE LÃZÃRESCU ªI SECURITATEA(urmare din numãrul precedent)


În vederea stabilirii ºi documentãriiactivitãþii desfãºurate de Lãzãrescu, s-auluat o serie de mãsuri.

Imediat dupã deschiderea acþiunii, afost dirijat agentul „Simon”, iar mai târziu aufost recrutaþi agenþii „Dunãreanu”, predatserviciului IV, „Nistor” ºi „Costicã”, cel dinurmã abandonat, „Baba Mihail”, care Ia în-ceput nu avusese posibilitãþi de pãtrunde-re, creându-i-se ulterior posibilitatea de pã-trundere în incinta Mitropoliei ºi în anturajulmitropolitului, pentru informare; în urmaschimbãrilor survenite ºi dirijate de Secu-ritate în cadrul Mitropoliei Banatului în anul1956, agentul „Baba Mihail” a fost chematde cãtre mitropolit pentru a lucra la aceastãinstituþie. Aceste noi posibilitãþi de informa-re au prezentat Securitãþii garanþia cã toatemanifestãrile din cadrul Mitropoliei, cât ºiale mitropolitului vor fi raportate ºi repri-mate. Pe lângã aceºti agenþi, pentru o nouãîncadrare informativã a mitropolitului a maifost recrutat ºi agentul „Lipan Ioan”.

Supraveghere informativã a obiectivului,a fost fãcutã ºi în timpul deplasãrilor îndiferite localitãþi. S-au fãcut identificãri ºiinvestigaþii asupra elementelor care auapãrut ca legãturi cu obiectivul. Direcþiei aIII-a s-a cerut anchetarea Iui Steanþã Dumi-tru, în legãturã cu activitatea depusã de cã-tre Lãzãrescu, în cadrul organizaþiei „Su-manele Negre”. De asemenea s-a prevãzutºi anchetarea numitului Ioan Clement, fostmagistrat ºi membru al organizaþiei an-ticomuniste menþionate, defectând ulte-rior în cadrul informatorilor Securitãþii. S-auluat totodatã mãsuri de supraveghere acorespondenþei.

Pentru a stabili întreaga activitate desfã-ºuratã de mitropolitul Lãzãrescu s-au trasattrei obiective:

1. Stabilirea concretã a activitãþilordesfãºurate.

2. Activitatea desfãºuratã în cadrul P. N.Þ.- Maniu, organizaþia Y. M. C. A ºi în „Su-manele Negre”.

3. Natura legãturilor mitropolitului Lãzã-rescu cu adversarii politici ai comuniºtilor.

Pentru stabilirea activitãþii mitropolituluiVasile Lãzãrescu, informatorii au trimis su-te de note informative Securitãþii. Pe bazaacestora ºi a altor documente Securitatea aîntocmit o sintezã a activitãþii sale.

Toate manifestãrile sale în favoarea re-gimului au fost bazate pe interese de ordinbisericesc, nesinceritate, aceastã atitudinejustificând-o în rândul prietenilor mai a-propiaþi, dându-le sã înþeleagã cã este ne-voit sã depunã aceastã muncã fãþiº.

Deºi mitropolitul Lãzãrescu era prote-jatul anumitor persoane din aparatul politic:primul ministru dr. Petru Groza, ministrulPetre Constantinescu-Iaºi, nu a colaboratnici o clipã cu Securitatea, refuzând sem-narea vreunui angajament cu aceasta. Afost susþinut de dr. Petru Groza datoritã

faptului cã acesta avea dezvoltat un pro-fund spirit regional, fiind originar din pãrþileBanatului, în consecinþã ataºat sincer deoraºul Timiºoara. Constantinescu-Iaºi aintrat în bune raporturi cu Lãzãrescu în ur-ma accidentului fãcut de ministru la margi-nea comunei Slatina Timiº. Drept recunoº-tinþã pentru modul cum a fost servit ºi ajutatde mitropolit prin subalternii sãi, Constanti-nescu a luat sub ocrotirea sa pe mitropolit.

Lupta pornitã de Securitate împotriva luiLãzãrescu a fost una fãrã echivoc. Deºiexista suficient material pentru a se dovediideile sale anticomuniste ºi apartenenþa ladiferite miºcãri cu caracter de rezistenþãanticomunistã, nu putea fi, totuºi, condam-

nat, întrucât regimul trebuia sã lase impre-sia cã modul de guvernare este unul ab-solut democratic. Atunci s-a început con-fecþionarea unor scenarii financiare false,prin intermediul cãrora sã poatã fi demis,fiind considerat o persoanã periculoasãpentru regim.

Astfel, pe parcursul mai multor ani(1951-1961), Securitatea, a pus la cale undosar cu „neregulile” ºi „fraudele” sãvârºite,chipurile, de cãtre Lãzãrescu, care s-ar firidicat la valoarea de 3.800.000 lei, sumelefiind folosite în scopuri personale sau pen-tru a-ºi ajuta rudele, fireºte o veritabilã „co-lecþie de intrigi ºi falsuri”. Una dintre rudelesale apropiate, mai precis doamna FeliciaLãzãrescu, soþia nepotului mitropolitului,Nicolae Lãzãrescu, care trãieºte astãzi într-o modestã casã de pe calea Torontaluluinr. 18, aceeaºi casã înspre care Securita-tea spunea cã s-a îndreptat majoritatea ba-nilor de la mitropolie, relateazã situaþia fi-nanciarã destul de proastã pe care au avut-o totdeauna. Spune cã duminica era invita-tã, alãturi de soþul ei, la masã la mitropolit,împreunã cu alte multe persoane defavo-rizate de regim sau cu o situaþie financiarãmai deosebitã. Nu au primit niciodatã vreosumã de bani din partea mitropolitului, pe

care sã o poatã folosi în scopul reabilitãriilocuinþei. Singurele atenþii pe care le pri-meau de la el erau cele ocazionate de sãr-bãtorile de peste an, sau de zilele de naº-tere ori cele onomastice, acestea constândnu neapãrat în bani. într-adevãr, în casadoamnei Lãzãrescu se gãsesc o mobilã debibliotecã ºi câteva tablouri ale mitropolitu-lui, lãsate de acesta, dupã pensionarea sa.Mai trebuie menþionat faptul cã acea mareºi prosperã gospodãrie despre care vorbeaSecuritatea cã s-ar gãsi pe Calea Toronta-lului în Timiºoara ºi unde s-ar scurge baniiMitropoliei, nu este nicidecum un palat, ci ocasã foarte simplã, cu douã camere, o bu-cãtãrie ºi o baie, unde, la vremea respec-tivã, locuiau patru persoane. Nu se vede cala aceastã locuinþã sã fi fost fãcutã vreoschimbare mare în ultimii 50 de ani, care sãse fi ridicat, Ia nivelul financiar de atunci, lasume de ordinul milioanelor. Într-adevãr,banii au fost folosiþi de cãtre Lãzãrescu, daravând cu totul alte scopuri „contrarevo-luþionare”.

Dar pentru a-l destitui, trebuia creat maiîntâi un climat favorabil, atât în rândulclerului, cât ºi al credincioºilor din þarã, înspecial din Banat.

Neregulile constatate de Securitate ºi„demascate” de inspectorii financiari de laDepartamentul Cultelor au constat însustragerea unor cantitãþi însemnate demateriale de construcþie, provenite din de-molarea clãdirilor de pe terenul Episcopiei,în 1949, care urmau sã fie folosite în ve-derea reparãrii unor biserici, precum ºi dela ºantierul eparhial din Fratelia, pe caremitropolitul le-ar fi folosit la locuinþa propriedin Jadani. În fapt, materialele au fost folo-site la diferite lucrãri în cadrul arhiepisco-piei, aºa cum dovedesc actele din ArhivaMitropolitanã din Timiºoara.

În anul 1956, a fost repartizatã, din par-tea Ministerului de resort, cantitatea de 150kg. tablã de cupru pe seama arhiepiscopieidin Timiºoara. S-a lansat zvonul cã tabla afost folositã pentru acoperirea cripteifamiliale din Jadani, deºi aceasta a fostconstruitã înainte de anul 1944, iar supra-faþa ei nu depãºeºte 15 m2. Într-adevãr ta-bla fusese folositã de mitropolit, dar pentruacoperirea bisericii din Jadani, nicidecum acriptei.

Tot în anul 1956 ar fi fost tipãrite 3500de exemplare, iar în 1957, 3000 de exem-plare din cartea scrisã de Lãzãrescu ºiintitulatã „In ce ne deosebim?”, semnatã cupseudonimul „Bisericanul Ortodox”. Carteafusese repartizatã spre vânzare parohiilor,cu preþul de 25 de lei exemplarul. Preþulacestor cãrþi, adicã suma de 162 500 lei, s-a încasat de cãtre mitropolit, fiind folositãpentru susþinerea persoanelor reprimate deregimul totalitar comunist.


Mitropolitul dr. Vasile LãzãrescuFotografie aflatã la dosarul fostei

Securitãþi, în prezent la CNSAS

continuare în numãrul viitor

Prof. doctor PETRICÃ ZAMELA

urmare din pagina 4


Nãscut la Caransebeº în 14 decembrie 1863,Gheorghe Baba era al nouãlea copil al lui Ion Baba, învârstã pe atunci de cincizeci ºi unu de ani. Pierzându-ºila vârsta de ºase ani tatãl, Gheorghe Baba a crescut ca unfecior de vãduvã sãracã ºi împovãratã de griji. Dupãtrecerea prin ºcoala primarã, el a urmat câteva clase lagimnaziul local, pe care însã nu l-a putut sfârºi dinpricina lipsurilor materiale ce l-au silit sã caute a învãþa

o meserie. A fost o vreme ucenic de curelar ºi bãiat labrutãrie, pregãtindu-se sã ajungã franzelar, pânã înmomentul când norocul i-a scos în cale un om deosebit,mai altfel decât membrii clasei din care fãcea parte, pecontele von Bissingen, bogat ºi respectat proprietar dinCaransebeº. Pictor el însuºi ºi om de inimã, Bissingen,care a avut ocazia sã-l vadã desenând pe Gheorghe Baba,dându-ºi seama cã are în faþã un tânãr de talent - cãcifranzelarul se simþise de mic atras cãtre desen ºi-ºi exer-citase necontenit mâna în orele libere - îi propune sã vinãzilnic sã lucreze într-un pavilion din parcul vilei sale. Dince în ce mai convins cã tânãrul valah trebuie sã ajungãpictor, Bissingen îi asigurã o bursa din banii sãi, pentrua se perfecþiona la Viena, la Academia Sfintei Ana. Dupão ispravã semnificativã - consumarea banilor de drum laun joc de cãrþi de adio cu prietenii, ceea ce-l aduce dinpragul sinuciderii la pocãinþã ºi umilitã cerere de iertare- Gheorghe Baba pleacã totuºi la Viena, jurând sincercontelui, care-i dãduse, din nou banii, sã nu mai atingãniciodatã o carte de joc, jurãmânt de care s-a þinut pânãla moarte. Era în anul 1893 când Baba, acum în vârstã detreizeci de ani, deci trecut de prima tinereþe, ajunse laViena. În Capitala imperiului a urmat cursurile Acade-miei de arte frumoase pânã la anul 1896, adicã tocmai înepoca în care se afla la studii acolo ºi Ioan Zaicu. Cugreu putem sã ne închipuim cã între cei doi români nu vafi existat în Academie nici o legãturã, dar nu avem dovezicare sã confirme aceastã presupunere. Nu ºtim dacãGheorghe Baba ºi-a luat sau nu diploma de «pictor aca-demic». Este mai probabil cã nu. Tot timpul studiilorsale, aproape patru ani, Gheorghe Baba a locuit la fiulprotectorului sãu, ofiþer în garda imperialã, stabilit în Ca-pitalã. În casa acestuia se organizau, ca în casa oricãrui

ofiþer din epocã, jocuri de cãrþi, dar pictorul ºi-a þinut cu-vântul dat. Preocupat sã studieze cu râvnã, muncind aºacum numai þãranii români ºtiu sã munceascã atunci cândîi trage inima, pictorul a izbutit sã-ºi însuºeascã în aniide studii la Viena un meºteºug artistic satisfãcãtor. Dinperioada aceasta s-au pãstrat, la o fiicã a lui GheorgheBaba, domiciliatã azi în Lugoj, câteva studii în cãrbune,ce ne pot demonstra cu prisosinþã acest lucru. Câtevauleiuri, un cap de italian ºi un cap de copil, de asemeneaitalian, cu basma albã, aflate înainte de al doilea rãzboimondial în posesia fiului sãu, maestrul Corneliu Baba, s-au pierdut o datã cu evacuarea Iaºiului, în 1944.1

Întors în Banat în 1896, Gheorghe Baba s-a gãsit însituaþia în care se gãseau mai toþi artiºtii ce studiau înCapitalã sau în strãinãtate de îndatã ce reveneau acasã:învãþãtura dobânditã nu le mai folosea decât într-o mã-surã foarte redusã, ºi în nici un caz nu-i putea hrãni.Baba a pãrãsit meseria de pictor, luându-ºi un post demic funcþionar la vama din Orºova. în aceastã localitatepitoreascã de sub munþi, port la Dunãre, pictorul-vameºs-a ºi cãsãtorit, pe la 1900 sau 1901, plecând apoi cusoþia la Viena, unde au petrecut câteva luni de zile. Reîn-tors la Orºova nu i-a fost greu funcþionarului de vamã,care cunoºtea bine mijloacele contrabandiºtilor cu careavea de luptat, sã intre în legãturã cu unul din ei, care sã-l treacã graniþa clandestin, pânã la Turnu-Severin, undes-a stabilit o vreme cu familia sa. Meseria pe care aîmbrãþiºat-o în acest oraº oltenesc era ceva mai aproapede pregãtirea lui artisticã, deºi nu era încã pictura: sespecializase în retuºarea portretelor fotografice executatede fotografii severineni. În calitate de retuºor primeºteoferta fotografului Dudinschi din Craiova ºi se stabileºteîn oraºul Banilor olteni, la 1902, continuând aceasta me-serie lãturalnicã pânã în momentul în care un pictor debiserici localnic, bãtrânul Ilie Petrescu, tatãl freschistuluiCostin Petrescu, descoperindu-l pictor de talent, îi oferãsã lucreze cu el la una din comenzile ce deþinea prin îm-prejurimi. N-a trecut mult ºi, deprinzând meºteºugul pic-turii murale, cum avea o bunã învãþãturã academicã,Gheorghe Baba a început sã ia comenzi de-a dreptul peseama sa, în judeþul Dolj, în Mehedinþi, în Romanaþi ºichiar în oraºul Caracal (biserica din Bold). Abilitateameºteºugãreascã a pictorului mergea, atât de departeîncât, dupã ce ºi-a dat seama cã publicul doreºte o pic-turã în stilul lui Tattarescu, nu numai cã izbutea sã-lpastiºeze pânã la iluzie în lucrãrile proprii, dar a încercatcu succes ºi unele farse, confecþionând «tattareºti maiveritabili decât ai lui Tattarescu».

Îndatã dupã primul rãzboi mondial, când alipireaArdealului ºi Banatului la statul român era un fapt, acestbãnãþean s-a înapoiat în Caransebeº, în oraºul în carecopilãrise ºi-ºi petrecuse tinereþea, deºi la Craiova îºiîncropise o bunãstare destul de înfloritoare. A vândutcele cinci case pe care izbutise sã ºi le cumpere laCraiova din comenzi de zugrãvealã bisericeascã, ºi-acumpãrat o vilã la Caransebeº ºi, lãsând pe seama elevi-lor ºi ucenicilor sãi olteni continuarea meseriei în care eldãduse personal mai bine de 86 lucrãri complexe (inte-riore de biserici ºi iconostase), s-a mutat în vila sa, de-dicându-se cu totul picturii de ºevalet. Aceasta se pe-trecea în anul 1921. Gheorghe Baba s-a afirmat în acestrãstimp în special ca peisagist. Lucra în plin aer, plecândla peisaj în împrejurimile Caransebeºului, spre munte,sau pânã departe, cãtre Haþeg. Adeseori îºi lua cu el ºifiul care, de la ºaptesprezece ani, ieºea la peisaj împreu-nã cu tatãl sãu, încercându-ºi mâna în aceleaºi teme. Pri-ma expoziþie au organizat-o împreunã cu opere aleamândurora, în anul 1922, la Lugoj. Gheorghe Babaexpunea numai peisaje, Corneliu Baba expunea ºi capetede studiu ºi naturi moarte. Succesul acestei prime ex-poziþii a unor pictori localnici dupã unire a fost colosal.În mai puþin de o sãptãmânã, absolut toate tablourileamânduror artiºtilor au fost vândute. Au realizat în felulacesta, dupã amintirile lui Corneliu Baba, o sumã imensãpentru vremea aceea, ºaptezeci ºi douã mii lei (o leafãera cam o mie de lei) din care familia a trãit doi ani.

Bun meºteºugar, Gheorghe Baba îºi dãdea toatãosteneala sã scoatã ºi din elevii sãi meºteºugari la fel debuni. Disciplina pe care le-o impunea era severã ºi efi-cace. Corneliu Baba îºi aminteºte cã de la vârsta depatru-cinci ani a fost pus laolaltã cu elevii lui GheorgheBaba în atelier, fãrã sã fie scutit nici de bãtaia peste mâiniatunci când, desenând în cãrbune dupã capete de ghipsnu reuºea prea bine sã «frece cãrbunele cu miez de

pâine» ºi sã obþinã astfel valorile de tranziþie între alb ºinegru dorite de neiertãtorul sãu maestru ºi tatã, ce l-adeprins astfel de mic sã vadã valorile necesare redãriiunui relief în alb ºi negru.

Din 1922 înainte Gheorghe Baba a fãcut necontenitexpoziþii, nu numai la Caransebeº, Lugoj, Timiºoara, darchiar ºi la Craiova ºi Piteºti. Numãrul expoziþiilor sale arfi cam douãzeci ºi cinci-treizeci. Între timp a mai pictat ºibiserici. Între 1925 - 1927 a pictat în judeþul Prahovacele de la Valea Mieilor, Albeºti (Urlaþi) ºi Ceptura. Cor-neliu Baba l-a întovãrãºit peste tot, lucrând cu el picturabisericeascã, mai întâi în genul academic al lui Tatta-rescu, apoi într-un stil caligrafic de iconar bizantin, de-prins târziu de bãtrânul sãu maestru, care în Banat vã-zuse rar aºa ceva, doar din contactul cu pictura veche ajudeþului Prahova, vestitã pentru câteva exemple ilustreale genului. De-abia din 1934, dupã întâlnirea lui cuTonitza, Corneliu Baba a ieºit de sub influenþa tatãluisãu. Ultima bisericã zugrãvitã de Gheorghe Baba este ceadin comuna Ferdinand în Banat. (Oþelu-Roºu – n.r.) Eraîn 1938. Stilul în care a executat ºi aceastã comandã eratot stilul bizantin.

Gheorghe Baba a încetat sã mai zugrãveascã, pictândºi desenând însã pentru sine, mai ales peisaje. Câteva dinele le-a lucrat în Moldova de Nord, unde o fiicã a sa, far-macistã în comuna Frasin, judeþul Cîmpulung, se stabi-lise. A murit în aceastã pitoreascã localitate bucovineanã,în vârstã de optzeci ºi nouã de ani, la 10 martie 1953.

Opera sa, care ar merita oboseala unei monografii,este rãspânditã pe la particulari. În colecþii publice nu seaflã decât portretul de bãrbat din profil, de la Muzeul dinTimiºoara, lucrare ce dovedeºte o dotaþie realã pentrudesen ºi pentru surprinderea arhitecturii interne a uneifizionomii, dublatã de o cunoaºtere a mijloacelor acade-mismului, depãºit prin tratarea mai largã, mai degajatã,vizibilã în trãsãturile energice de pensulã, dar încã destulde puþin emancipatã în ceea ce priveºte coloritul.

Mult mai colorist este Gheorghe Baba în peisaj;gama lui cromaticã aminteºte de Andreescu. Serioasa

bazã de grafism academic pe care o avea, permitea plein-air-istului o valoraþie a tonurilor cromatice capabilã sãsugere cea de a treia dimensiune, adâncimea spaþialã,fãrã nici un efort, chiar acolo unde problema tablouluieste de ordin pur coloristic, cum este cazul Cãpi-þelordin colecþia lui Corneliu Baba. Prin Gheorghe Baba, seasigurã continuitatea între pictura bãnãþeanã a secoluluial XIX-lea ºi pictura româneascã de astãzi, ce ºi-a gãsitun strãlucit slujitor în fiul sãu, maestrul Cornelia Baba.

1 Toate informaþiile în legãturã cu Gheorghe Baba ne-au fostdate de maestrul. Corneliu Baba, cãruia îi mulþumim pe aceastãcale.

Ion Frunzetti, “Pictorii bãnãþeni din secolul al XIX-lea”, Editura de stat pentru literaturã ºi artã, 1957

E vorba de un paradox: Corneliu Baba,nãscut în Craiova, trãitor pe la Iaºi, sã-ºi do-neze, prin testament, întreaga colecþie Bana-tului?! Am cerut explicaþii unui bun prieten, cu-noscãtor în artã ºi picturã, el însuºi pictor: Ig-nea Loga. Ignea s-a mãrturisit: „Pictorul Cor-neliu baba prin tatãl sãu, pictorul Gheorghe Ba-ba, era bãnãþean. Apoi marele pictor a copilãritºi a crescut în Banat, la Caransebeº, de miccopil i s-a insuflat dragoste pentru Banat ºi bã-nãþeni. Corneliu Baba a pãstrat o legãturã per-manentã cu Banatul, cu marile oraºe: Timi-ºoara, Lugoj ºi, în special, Caransebeº.

Gheorghe Baba (fotografie din epoca Turnu-SSeverin)

Gheorghe Baba - Cap de bãrbat

Corneliu Baba – marele pictor ºi-a donat colecþia depicturã unei instituþii de artã din Banat. De ce oare?


În baza legii nr. 8 din iunie 1871 a fostuluiimperiu Austro-Ungar, s-a trecut la împãrþireaîntre stat ºi Comunitatea de Avere a pãduri-lor, poieni-pãºuni ºi munþi, precum ºi a tere-nului neproductiv, revenind (trecând) în pro-prietatea grãnicerilor, din cele 94 de comunedin S-V Banatului (azi judeþele Caraº-Severinºi o parte din judeþul Mehedinþi-clisura Dunã-rii, de la Orºova ºi pânã la Buziaº), urmãtoa-rele suprafeþe: pãdure - 216.068 jug. ºi 379stj.p., poieni-pãºune - 4872 jug. ºi 1175 stj.p.,munþi - 29.453 jug. ºi 644 stj.p ºi teren nepro-ductiv 1.524 jug. ºi 1.014 stj.p. Total supra-feþe: 251.919 jug. ºi 12 stj.p., respectiv141.619 hectare.

Aceastã suprafaþã raportatã la cea pecare o au ocoalele silvice la ora actualã,reprezintã o suprafaþã forestierã echivalentãa 4 ocoale silvice. Menþionãm faptul cã supra-faþa preluatã de Comunitatea deAvere se gãsea în raza de activitate aurmãtoarelor ocoale silvice existentela ora actualã: Bozovici, Teregova,Caransebeº, Ohaba-Bistra (ac-tualmente Otelul Roºu) ºi Orºova(actualmente Mehadia ºi Orºova).

Aceastã suprafaþã forestierã ceforma Comunitatea de Avere a trecutdin anul 1946 cu naþionalizarea tutu-ror pãdurilor þãrii, în fondul Forestierunitar de stat administrat ca atare.Membrii Comunitãþii de Avere suntgrãnicerii bãnãþeni din cele 94 de co-mune ºi sate de graniþã aparþinãtoarecomunelor ºi satelor din fostele plaseCaransebeº, Bozovici ºi Orºova.Aceste pãduri sunt supuse regimuluisilvic ºi, ca atare, li se aplicã legeasilvicã. Scopul Comunitãþii de Avere estepromovarea intereselor economice ºi cultura-le a grãnicerilor cooperatori, administrarea,conservarea ºi dezvoltarea acestei averi. Co-munitatea de Avere ajutã grãnicerii coproprie-tari acordându-le gratuit pe tulpina cantitãþifixe de lemn de foc (20 m.steri anual) ºi 9lemne de construcþii în cantitate necesarãgospodãriei proprii tot pe tulpinã cu preþ re-dus. Promoveazã agricultura, creºterea vite-lor, acordând grãnicerilor: pãºuni, seminþe,pomi nobili, vite de prãsilã etc. Exploateazãraþional pãdurile ºi alte bunuri, valorificândexcedentul care rãmâne dupã satisfacereagrãnicerilor coproprietari. Acordã ajutoare destudii, susþine ºi subvenþioneazã. Acordã aju-toare de studii, susþine ºi subvenþioneazã in-ternate pentru copiii de grãniceri copro-prietari.

Înfiinþeazã întreprinderi economice deorice naturã sau participã la asemenea în-treprinderi.

În baza acestor reglementari enumerãm ºidrepturile grãnicerilor la:

PRODUSE LEMNOASEa) Lemn de focFiecare cap de familie are dreptul anual:l) la 20 m st. lemn foc în mod gratuit din

lemnele nefasonate, în parchetul defalcatpentru aceasta.

2) La bracuri ºi cãzãturi pânã la acope-rirea trebuinþelor gospodãriei proprii, dacãcantitatea de la punctul 1 este insuficientã

3) Cu o taxã redusã la lemnele necesarearderii varului ºi cãrãmizilor necesaregospodãriei proprii.

Tãierea, fasonarea ºi transportul lemnelorde la punctul 1 de foc pe bazã de asigurãri dintãietura comunalã în cele douã zile dinsãptãmânã fixate de ºeful ocolului silvic iarlemnele de la punctele

2 ºi 3 pe bazã de asigurãri speciale înlocurile ºi cantitatea fixatã de ºeful de ocol.

b) Lemn de construcþii1) pentru construcþii intravilane la 80

m.c.fag2) pentru construcþii extravilane ºi întreþi-

nerea construcþiilor vechi, la întreaga cantita-te pe care o va constatata ºeful de ocol ca

fiind necesarã.3) Nu se dau cu taxe reduse decât cu a-

probarea consiliului de administraþie al Co-munitãþii de avere bradul ºi numai pentrupiese de tâmplãrie, tavane, padocuri ºiºindrila, iar gorunul numai pentru pragurileuºilor, grinzi pentru pivniþã ºi duºumele,precum ºi pentru stâlpi de poartã.

În condiþii excepþionale, incendii, inundaþii,cutremure de pãmânt etc, consiliul deconducere al Comunitãþii de Avere poatescuti pe grãniceri de plata taxelor reziliare,atât pentru construcþii noi cât ºi pentru repa-rarea celor vechi.

c) Lemne mãrunte1) capii de familie au dreptul pentru

acoperirea treburilor gospodãriei proprii, lanuiele, pari ºi propte de gard din esenþele:alun, mesteacãn, rãchitã, fag, carpen ºigoruni defecþi.

2) la pocii, pari de clei din orice esenþã,afarã de gorun.

3) la tarsi pentru mãturi, loitari ºi razi decar, furci etc.

d) dreptul la muncie) drepturi colective

PRODUSE NELEMNOASECapii de familie au dreptul pe seama

vitelor proprii, în schimbul taxelor reduse:- la pãºunatul în pãdurile defalcate ºi a-

ranjate în acest scop, precum ºi în alte pãduripãºunabile conform amenajamentelor silvice

- la iarba de pe suprafeþele destinateacestui scop de cãtre ºeful ocolului

- la jirovina pentru 10 râmãtori mari sau 15mici sub 1 an

- la piatra de var de construcþii, pietriº,nisip ºi lut pentru construcþii noi ºi reparareacelor vechi.

- la frunziº mort- la fructe de pãdure forestiere pentru

trebuinþele proprii

DREPTUL GRÃNICERILORLA MUNÞI

Totalitatea membrilor de familie dinfiecare comunã au dreptul în schimbul plãþii

arenzii anual, fixate de Consiliul deadministraþie, la pãºunat cu viteleproprii, munþi destinaþi fiecãrei co-mune. Lemnul de foc pentru stâni ºiadãposturi se procura din cãzãturileuscate din pãdurile apropiate.

DREPTURI COLECTIVECapii de familie din fiecare comunã

au dreptul:- la 72 - 140 m.st. lemn de foc

pentru primãrie ºi sãlile de învãþãmântale ºcolilor primare.

- la lemne necesare pentrucantitatea de la pc. 1 în schimbul uneitaxe reduse, la lemnul de construcþiipentru: poduri, drumuri, clãdirile caredeservesc interesele colectivitãþii

grãnicereºti, cu taxe reduse ºi fixatã deConsiliul de administraþie.

Mai arãtam cã Comunitatea de Avere afost condusã de cãtre persoane profesionalede specialitate silvicã cu pregãtire superioarãca: Dir. Ing. Silvic Bornuz ªtefan ºi ºef servi-ciu ing. Nicolae Ijac, care a fost ºi ctitorulclãdirii hotelului grãniceresc "Cerna" de laBãile Herculane, având drept proprietar Co-munitatea de Avere, construit în anul 1936.

În încheierea urãm Comunitãþii de Averedin Caransebeº ºi vrednicilor sãi grãniceri dincele 94 de comune, din SV României animulþi ºi fericiþi ºi sã-ºi reia în curând activi-tatea reprimind suprafeþele forestiere primitede grãniceri prin legea imperialã austro-un-garã din 08 iunie 1871 în baza cãreia s-a în-fiinþat aceastã unitate ºi reconfirmatã (reapro-batã) de regele Ferdinand I al României Mariprin Decretul 2202 dat la Sinaia la 20 iunie1925. De menþionat faptul cã suprafeþele mariforestiere (pãduroase) au fost primite de cãtrefoºtii proprietari din care enumerãm ex-regeleMihai I al României, primind în baza Legii Idin 2000 jumãtate din suprafaþe actualuluiOcol silvic Sãvârºin. Ar fi cazul sã se atribuieºi comunelor din fostul Regiment 13 confiniarCaransebeº (Comunitatea de Avere dinCaransebeº) suprafeþele forestiere cuvenite,adicã 141619 hectare.

ing. ÞEPENEAG MIHAI

Grãnicerii bãnãþeni ºi comunitatea de avere a fostuluiGrãnicerii bãnãþeni ºi comunitatea de avere a fostuluiregiment confiniar româno-bãnãþean nr. 13 Caransebeºregiment confiniar româno-bãnãþean nr. 13 Caransebeº

Belareca - Râul Alb - ºi splendoarea pãdurilor de la Mehadia


MEHADIAMehadia. Mehadia milenarã. Mehadia cea

frumoasã. Aºezatã pe malurile Belarecãi încãdin vremurile strãvechi (dacice) într-o zonãfoarte frumoasã, strãjuitã de munþinu prea înalþi ºi-a creat o istorie dra-maticã însoþitã de tristeþi, suferinþi,neliniºti ºi multe, multe victime.

Este înconjuratã la fel ca PodiºulTransilvaniei.

La rãsãrit se înalþã semeþ Strã-joþul care strãjuie peste tot ºi toate.

Dacã mergi pe lângã râuleþulObârsea (Valea Mare) de la poaleleStrãjoþului ºi urci pe poteci ajungi învârf unde se aflã o cruce mare careapãrã locuitorii de tot ce-i mai rãu.Aici se fãcea „strunga” pentru oi. Înculme se þinea „mãsuratul oilor”,unde îºi oierii mãsurau laptele ºi se alegea„baciul” – cel care avea cel mai mult lapte.

Îmi amintesc cã printre ei era ºi buniculmeu, Gore Bojin. Din pãcate nimeni dinfamilie nu se mai îndeletniceºte cu creºtereaanimalelor.

Din pãcate, Mehadia are foarte puþinicrescãtori de animale ºi aceºtia sunt cei bã-trâni. Dupã mãsuratul oilor se întindea masape iarba verde. Erau ºi invitaþi – iar trocile de

la Bolvaºniþa cântau. Coborau apoi în sat, iarpetrecerea se continua pânã noaptea târziu.

Pe partea cealaltã a Obârºiei (sau Valea

Mare) se înalþã dealul Grid cu o cetate careatrage mulþi vizitatori. Despre aceasta sespune cã în 1554 ban peste þinutul Lugoj,Caransebeº ºi Mehadia e numit PetruPetrovici, care se presupune cã a dispuszidirea unui turn de observare ºi signal pedealul „Barcan” sau „Grad” din Mehadia. În1739 era în ruinã, dar se mai pãstreazã unperete aproape întreg arãtând munca isto-vitoare a robilor.

Legenda acestui turn este asemãnãtoarecu a meºterului Manole de la Curtea de Argeº.

Lângã Cetate se aflã o movilã numitã„Cracul lui Ciovicã”. Lângã ea e un drum decar ce duce în „Cracul cu ghiocei”, unde s-auplantat cu zeci de ani în urmã pini. Aceºtia auîmbãtrânit, s-au uscat, au cãzut bãtuþi de vântsau tãiaþi de mâna oamenilor. Drumul coboa-rã în capul satului în ºosea.

Dincolo de ºosea, de Belareca ºi liniafuratã se aflã „Râpa Neagrã”, denumire ce ºi-a luat-o de la pãmântul negru. Mai e ºi dealulCerceg – de unde se zice cã vine ploaia. Apoi

mai e ºi Poaiana. Aceste dealuri apãrã satulnostru de iernile geroase ºi viscolele mari.

Mehadia noastrã, Mehadia dragã, fru-moasã, Mehadia istoricã.

De-a lungul celor douã milenii,Mehadia a avut transformãri radicale,chiar ºi denumiri.

Romanii clãdirã în apropierealocalitãþii un castel numit „Ad-Me-diam”.

Împãratul roman Aurelian ºi-aretras la 275 legiunile din Dacia.

Aici au rãmas coloniºtii ºi vechiilegionari demobilizaþi, care au fostîmproprietãriþi. Mulþi au legat cãs-nicii cu femeile bãºtinaºe, înrudin-du-se.

Viaþa liniºtitã a fost curând tulbu-ratã de nãvãlirea diferitelor seminþii ºi popoare.

Aºa venirã pe aici goþii, vandalii, iazugii(275 – 390), hunii, avarii, geruzii (400 –880), maghiarii (889), pecenegii ºi gumazii(1070), tãtarii.

În faþa acestor primejdii, bieþii locuitori,care au mai putut scãpa cu viaþã, s-aurefugiat în munþi pentru a se apãra ºi s-aualiat familiile laolaltã.

ªi aºa s-au început primele înjghebãri deorganizaþii de „stat” – schimbãtoare.

Mehadia s-a numit pe rând: Mehadiia,Mehadila, Meglia, Media.

Românii erau organizaþi în districteromâneºti sub conducerea unui jude, cneaz,comite, voievod, duce.

Unul dintre districtele româneºti a fost ºidistrictul Mehadia cu sediul celui mai înaltdignitar în Mehadia.

Despre trecerea sau poposirea diferitelorpersonalitãþi de-a lungul anilor ºi desprevitejia românilor din diferite sectoare ale Me-hadiei vom vorbi altã datã.

învãþãtoare NINA DÃESCU

Oameni ai Mehadiei. Lângã mireasã, mãcelarul IosifBoþoacã zis Ociu

Prin Mehadia

ªi era un vuiet jalnic prin porumburile coapte.Carul mare scoborâse jos de tot

spre miazãnoapteªi-i pãreau pe deal înfipte roþile de dinapoi;Lira ne-nsoþea la dreapta, iar Anteres dupã noi...........................................................ªi urcam, urcam poteca. Parcã m-aº fi dus

spre moarte,Singur, închizându-mi ochii, ca-ntâmplarea

sã mã poarte,Unde-o vrea. Mânia-n suflet parcã-mi tot sporea

pe drumªi trecea, trecea ºi noaptea, ºi era spre zori acum,Dar pe culme sus, deodatã, Doamne, tu,

Pãrinte-al vieþii!Când ieºi pe culmea goalã în rãcoarea dimineþii,Sufletu-mi simþii deodatã liber ºi de-uimire plinÎncetase-acum ºi vântul, cerul scãpãra senin.

GEORGE COªBUC

Copiii lui MiþaruDuminicã, 29 martie curent, m-am sculat

dis-de-dimineaþã pentru o întrevedere cudomnul preºedinte Victor Cârstoi. În Me-hadia, pe Bãnoþ, la o bifurcare de drumea-guri, îmi taie calea doi prichindei, la 7 – 8ani, aciaþi frumos, ca în zi de sãrbãtoare. Îmiînchipuisem cã vor merge la ºcoalã, vreoserbare sau ceva de genul acesta.

- Unde vã duceþi, copii? Îi întreb cuprinsde mirare, era ora opt jumãtate dupã orarulnou.

- La bisericã, la Doamne-Doamne, sã nerugãm, rãspund din mers.

M-am bucurat în sinea mea pentru copii,pentru pãrinþii lor ºi am felicitat tot în gândcadrele didactice.

Apoi, cãutându-mi de mers amrememorat ºi alte imagini vizuale: dupãdecembrie 1989 cel mai mare câºtig este celîn plan religios. Oamenii s-au apropiat debisericã, de cele sfinte. Adesea vãd copii,adolescenþi, tineri care trecând pe lângãbiserica ortodoxã românã sau catolicã, dinMehadia, trec în pas domol, îºi fac semnulcrucii ºi murmurã în gând o rugãciune.

Mã bucur nespus de mult, ºtiind cã astãzine-a rãmas doar biserica ºi rugãciunea laTatãl ceresc, rugându-se ca România sã fieizbãvitã de marasm, de mizeria în care ne-aadus lovitura de stat din decembrie 1989.

E nevoie de restauraþia vremurilorapuse. Cãutaþi omul în rândul muncitorilorcu braþele ºi cu mintea. (N.D.P.)

DOMNUL DOCTORCOSTIN FENEªAN –

CETÃÞEAN DE ONOARE AJUDEÞULUI CARAº-SEVERIN

Este o adevãratã bucurie pentruconjudeþenii noºtri aflând cã domnul doctorCostin Feneºan a fost încununat cu lauriiacestui blazon nobiliar.

Domnul doctor Costin Feneºan acercetat ºi a scris lucrãri fundamentaleprivind istoria Banatului istoric. Este singurulvorbitor de limbi clasice ºi limbi moderne, încare a studiat trecutul bãnãþenilor, un Banataflat sub obrocul Imperiului Austro-Ungar.

Îi dorim ani mulþi, sãnãtate ºi putere demuncã. (REDACÞIA)


Interlocutorul meu nu este doctor ºi nu seprezintã nimãnui ºi în nici o împrejurareastfel, dar lumea îi zice „Domnule Doctor”pentru cã ceea ce face el face ca un doctor,prin urmare, IONUÞ NISTOR LALESCU poateoricând suplini un doctor veterinar ºi aceastadatoritã practicii sale îndelungate, preocu-parea ce-l caracterizeazã de-a cunoaºte subtoate aspectele animalul, o fiinþã necuvân-tãtoare, pe care o consultã ºi este dispus s-otrateze, s-o facã bine.

De aici prima întrebare:- Domnule tehnician veterinar Ionuþ Nis-

tor Lalescu din Mehadia, de unde la dum-neata aceastã inefabilã dragoste faþã de ani-male?

- Domnule Petniceanu, am rãmas de mic-micucel orfan de tatã, am crescut în casabunicilor, la sat, aici în umbra MunteluiStrãjoþ. Bunicii aveau pãsãri de curte, cai,vaci ºi boi, oi, capre ºi porci, iar eu am fãcutochi jucându-mã cu mieii ºi iezii, cu caii,

iepele ºi mânjii, admirând scroafele ºi pur-ceii. Am dobândit din pruncie o dragosteaparte faþã de necuvântãtoare.

- Am înþeles, acum sã pãºim la o altãîntrebare, vorbiþi pentru cititorii din þarã ºistrãinãtate despre formarea dumneavoastrãprofesionalã, aþi umblat la ºcoli veterinare?

- Nu! Nu direct! Unchiul meu, Ionescu, aldoilea om în Direcþia Regionalã CFR Timi-ºoara, voia sã mã fac specialist în Cãile Fe-rate Române. Unchiul Ionescu m-a dat la Li-ceul CFR Timiºoara, unde am intrat printreprimii, cu media 9,60! Urma sã devin electro-mecanic S.C.B. (Semnalizare, Centralizare,Blocare), meserie frumoasã, dar nu aveam

chemare pentru ea! Dupã un an am pãrãsitliceul cefere ºi m-am înscris la Liceul „Traian

Lalescu” din Mehadia. Aici am avut profesoriminunaþi: prof. Nicolae Stângu, un pedagogde excepþie, profesor Nistor Dop, un intelec-tual, cum nu avusese vreodatã Mehadia, apoiDidina Malanca, învãþam pe ruptelea ruseºtede dragul ei, era de-o frumuseþe stranie ºiavea o fire blajinã, tipic pravoslavnicilor.

De la Mehadia am mers la Liceul Veteri-nar din Lugoj. Am absolvit liceul cu notã ma-ximã. Am ajuns în armatã, mi-am satisfãcutstagiul militar la Grãniceri, la Drobeta Turnu-Severin, unde dupã perioada de instrucþie amfost tehnician veterinar, la intendenþã, am tra-tat animale accidentate pe graniþã, unele îm-puºcate de infractori predispuºi sã treacãgraniþa în chip fraudulos. La unitatea de grã-niceri era gospodãrie anexã: cai, vaci, pãsãri,porci ºi alte animale cãrora le aplicam trata-mente preventive. ªeful era colonelul CostinIoviþã, din Banat, de-o severitate apostolicã,dar ºi excelent pregãtit tehnic. Multe am în-vãþat de la dumnealui. În armatã am devenitcu adevãrat un cadru specialist în materie ve-terinarã. În armatã aveam ºi mari responsabi-litãþi, cai ºi câini cu care se patrula în graniþã,animale valoroase care aveau grade militareºi erau evaluate funcþie de inteligenþã, mobi-litate ºi perspicacitate în îndeplinirea misiu-nilor. Câinii erau dresaþi special de la ºapteluni la un an, la ªcoala de dresaj de la Sibiu.Câinele devenea o valoare de zeci de mii lei,pe vremea lui Ceauºescu.

- Vorbiþi-mmi ceva despre cai...- Erau destui: murani, semimurani, lipi-

þeni nonum (cai cu centrul jos, care mãrºã-luiau uºor prin mlaºtini). Cu caii se patrulape fâºie, în zona Clisurii Dunãrii, unde erautreceri ºi tentative de treceri frauduloase afrontierei de stat. Mã fãlesc, domnule Petni-

ceanu, cã am fãcut parte din brâul verde alÞãri, cã am adus partea mea de contribuþie lapaza graniþei de Vest a României, în condiþiigrele...

- De ce nu aþi rãmas în armatã, dacã aþiiubit arma grãniceri?

- Am iubit-o, dar firea mea blândã, liber-tinã, apoi mama singurã, nu aveam cãdere são pãrãsesc.

- Ce a urmat dupã armatã?- M-am angajat la Direcþia Veterinarã din

Caraº-Severin. Am lucrat ºapte ani la labora-torul central, în materie de bacterologie, fã-ceam zilnic disecþii ºi analize. Identificamboala ºi motivele decedãrii unui animal, apoise elaborau mãsuri profilactice de tratamentpreventiv. Fãceam deplasãri la ferma Avicola,Bocºa, ferma de ovine Brebu sau la ferma debovine, de lângã Oraviþa. ªeful meu era unom de excepþie, domnul doctor Pec, o somi-tate în materie de analize bacterologice, aºputea spune un savant în materie. Cu toateacestea, dupã decembrie 1989, prin martie –

aprilie l-au detronat revoluþionarii. Norocul afost cã a venit la conducere domnul doctorDuruþ, o altã valoare în materie de medicinãveterinarã.

- Când aþi ajuns la Mehadia, acasã?- Am avut un pic de noroc. Se pensionase

regretatul tehnician veterinar ConstantinDamºescu Râca. Al doilea noroc a fost acelacã am lucrat câþiva ani cu domnul doctorBrancu, un om deosebit profesional. ªiastãzi, chit cã nu mai sunt subalternul sãu,ori de câte ori mã solicitã, sunt situaþii, avândîn vedere raza mare de activitate, e vorba dedouã unitãþi veterinare (Mehadia ºi Iablaniþa)

VVVVãããã ssssaaaa lllluuuutttt ,,,, ddddoooommmmnnnnuuuullll eeee „„„„ddddoooocccc ttttoooorrrr””””!!!!


Nistor, soþia ºi fiica

Mama Lalescu Delia-AAna (zisã Bugeanu)

Strãmoºii familiei Bugeanu*

îmi face o deosebitã plãcere sã-i fiu alãturi, caajutor.

- Acum unde lucraþi ºi cu ce vã ocupaþi?- Sunt angajat la firma Staincons, firmã de

construcþie, cu reputaþie excelentã în BanatulMontan, care are ºi o anexã, o fermã de ani-male, câteva sute de porci ºi de curcani. Factratamente preventive. Misiunea mea estenobilã: de-a preveni îmbolnãvirea ºi mortali-tatea animalului. Se pare cã am reuºit, devreme ce zi de zi sunt în mijlocul necuvântã-toarelor. Apoi, reuºita mea este sigurã deoa-rece patronul Dumitru Staicu, iubitor de ani-male, îmi pune la dispoziþie instrumentarulnecesar ºi medicamentaþia solicitatã. Este unadevãrat fermier... Unul ca în Occident. Omulciteºte, este informat, oferã ºi are pretenþiilegitime.

- Putem face un interviu cu acest omdeosebit?

- Putem. Cu acceptul dumnealui. Sper sãaibã timp...

- În afarã de Ferma Staincons, cu ce semai ocupã un bãrbat tânãr familist?

- Îmi ajut soþia. Doamna mea, MarilenaLalescu, nãscutã Miculescu, în Teregova, custudii liceale, ºi-a deschis o firmã familialãcare procurã pãsãri – puiet, hranã, medica-mente pentru prevenirea unor paraziþi, careduc la mortalitate. La orice orã deservim ne-voile cetãþenilor. (Telefon: 0745 632 921).

- Domnule Lalescu, care este valoareaºeptelului în prezent, în comuna Mehadia?

- Slabã... Puþini oameni mai cresc ani-male. În Mehadia mai þin patrupede: familiaTalpeº, Ciurel, Gore Grozãvescu, NicolaeCostescu, Lae Ciuiu ºi cam atât... E trist... Mãgândesc cã pânã nu demult erau la Valea Bol-vaºniþa cinci stâne de oi, iar la Mehadia trei

stâne de oi (Nica Toni, Tulean ºi Þurlui).Acum, la Mehadia, nu mai existã nici una!

- Domnul Nistoricã Lalescu, vã rogdisecaþi firul în patru, cauzele?

- Vinovat este statul român. Nu acordãsuficiente ajutoare financiare. Par exemplu: înElveþia, Germania, Austria, se acordã ajutoarede la stat ºi celui care are o singurã caprã!Incredibil, dar adevãrat. Cine are o vacã este„meseriaº”! La noi, ca la nimeni, se acordãajutoare de la trei animale în sus! Este cauzacauzelor cã oamenii nu se mai încumetã sãcreascã ºi sã þinã animale... Apoi a douacauzã, cel puþin la Mehadia, lumea s-a dom-nit, nu-i mai place mirosul de balegã, nu-imai place sã dea cu sapa ºi cu coasa...Preferã sã cumpere lapte ºi brânzã de la piaþã,ori din magazine... E vorba de o crasã como-ditate din partea consãtenilor, care fac peorãºenii, dar ei uitã cã trãiesc la sat ºi artrebui sã aibã în obor ºi în grajd o coadã devacã, oaie, caprã etc.

- Întrebare: Ce-ii cu aceastã crotaliere?!Este bine, este necesarã, ce rost are ea?

- Domnule Petniceanu! Crotalierea este omãsurã ºi o metodã în acelaºi timp, europea-nã, dacã vreþi ea þine de culturã, de civilizaþie.Animalului i se planteazã un semn la urechepentru identificare, evidenþã ºi tratamentmedical, înstrãinare ºi sacrificare la nevoie.Este absolut necesar ca fiecare cetãþean cândcumpãrã un animal sã anunþe circa veterinarãpentru a i se stanþa un asemenea semn. Estespre binele animalului ºi, indirect, spre bine-le proprietarului. În caz contrar, cetãþeanulpoate fi supus unor amenzi ºi nu-i bine.Graþie acestor semne, albe sau galbene, sepot efectua ºi tratamentele periodice pentruprevenirea unor boli, care pot provocamoartea animalului, ºi uneori, îmbolnãvireaproprietarului. E bine sã pãºim cu curaj înEuropa ºi din acest punct de vedere...

- Aveþi ºi timp liber?- Existã, dacã îl vrei... Am o soþie idealã,

apoi o fetiþã, un înger, Ana-Maria, pentru caretrãiesc, s-o vãd mare ºi cu o anume situaþie,

eu am crescut fãrã tatã ºi ºtiu ce înseamnã aavea sau a nu avea tatã. Pentru mine, Ana-Maria înseamnã totul, cer ºi pãmânt, apã ºipãsãrile cerului, ca sã mã exprim metaforic.

- Faci parte dintre consilierii primãriei,cum vã achitaþi de aceastã nobilã sarcinãcivicã?

- Încerc sã mã achit. Sunt preºedintele co-misiei juridice, mã bucur de sprijinul unuiom profesionalist, e vorba de domnul secre-tar Gh. Panduru, apoi, o spun la toþi meginþii,avem un primar cum nu a avut Mehadia vreo-datã! Capabil, pregãtit ºi disponibil pentrutoþi. „Legea fundamentalã este mai presus detoþi ºi toate!”

A consemnat pentru dvs. N.D.P.


15 ianuarie 1886, Constanþa.Pandurul IonPopovici, strãmoºul familiei Bugeanu Eftimie Ionescu zis Cemi, ºef palat

C.F.R. Bucureºti

urmare din pagina 9

SCULPTORUL CIOBANUESTE LA TELEFON!

Deunãzi ne-a sunat sculptorul Gheor-ghe Ciobanu, cel care a realizat bustulpreotului Coriolan Buracu, din Prigor(Caraº-Severin).

Domnul Gh. Ciobanu ºi-a oferit servicii-le pentru un bust General Nicolae Cena(aflase de problema unui asemeneaproiect din partea celor de la redacþia“Vestea”).

Domnul Gh. Ciobanu ºi-a lãsat adresala redacþie pentru a fi prezentatã domnuluiprimar Iancu Panduru. Aºadar, sculptorGh. Ciobanu, comuna Salcia, judeþul Me-hedinþi, telefon celular: 0746283041.

(REDACÞIA)

Domnul inginer Marghieticidin Suceava se adreseazã

domnului primar Panduru!

“Mulþumesc primãriei Mehadia, perso-nal domnului primar Iancu Panduru pentruefortul fãcut în ceea ce priveºte confecþio-narea, montarea ºi sfinþirea plãcii comemo-rative Nicolae Mãrgeanu, din Mehadia.”

Domnul inginer Gh. Marghitici este fiulregretatului scriitor Mãrgeanu. În final,roagã dacã se poate monta pe casapãrinteascã din Mehadia o placã cu privirela existenþa între anii 1932 - 1937 a redac-þiei ziarului Grãnicerul, unica foaie sãteascãîn zona Banatului de Sud.

(REDACÞIA)

AUTORIZAÞII CONSTRUIRE /DESFIINÞARE LUCRÃRI

� Cerere tip� Dovada titlului solicitantului asupra

terenului ºi construcþiilor (acte de proprietate,concesiune, închiriere, asociere) – Legalizate

� Adeverinþã de la Circumscripþia Financiarãpentru evidenþa proprietãþii

� Certificat de confirmare a regimului juridiceliberat de DGUAT - serviciul Evidenta Proprietãþii

� Certificat de Urbanism cu plan anexã(copie) vizat

� Plan Regulament PUD/PUZ aprobat� Aviz CTUAT-DGUAT� Aviz CULPAT-CGMB� Avize menþionate în Certificatul de

Urbanism (Utilitãþi necesare, PSI, Sanepid, Mediu,ALA, Primãrie sector, Contract RASUB)

� Avize suplimentare (în funcþie de destinaþiaºi amplasamentul construcþiei: acord vecini, avizpoliþie rutierã, aviz Metrorex, etc.)

� Proiect pentru autorizaþia de construire(PAC) - 2 exemplare

� Piese scrise: memorii tehnice pespecialitãþi, evaluare (deviz), expertize tehnice,studiu ºi aviz geotehnic, aviz ocupare temporarã adomeniului public

� Piese desenate, ridicare topo, plan trasare,planuri la toate nivelele, secþiuni (transversale, lon-gitudinale), toate faþadele, plan fundaþii, plan înve-litoare, releveu ºi foto pentru autorizaþie desfiinþare

� Dosar încopciat

PLANURI URBANISTICE DE DETALIU� Avizul comisiei de precoordonare reþele

edilitare� Piese scrise: memoriu justificativ cu referiri

la condiþiile geotehnice, cãi de comunicare,amenajãri teren, reþele de apã ºi canalizare, reþeleelectrice, termice, gaze, telefonie, TV

� Aviz Comisie de circulaþie

PLANURI URBANISTICE ZONALE� Studiu de impact (întocmit de firmã

autorizatã)� Acord de mediu (de la Agenþia de Protecþie

a Mediului)� Aviz Comisie de precoordonare reþele

edilitare� Piese scrise: Memoriu general (justificarea

detalierii zonei studiate, situaþia existenta,prioritãþi, reglementari pe categorii de probleme,variante studiate, soluþii)

� Piese desenate: Situaþie existentã ºireglementari (ITL sc. 1:10.000 ºi 1:5.000); Planºe:1. Zonificare teritorialã, Cãi de Comunicare ºi

Bilanþ Teritorial, 2. Echipare tehnico edilitarã, 3.Obiective de utilitate publicã

� Dosar încopciat� Aviz Comisie circulaþie� Copie certificat vechi (dacã existã)

CERTIFICAT DE DECES� Certificat medical de constatare a decesului� Buletinul de identitate al defunctului� Buletinul de identitate al declarantului� Livretul militar al defunctului (dacã acesta

era de sex masculin ºi nu depãºise vârsta de 55 deani)

� Certificat de naºtere� Înregistrarea se facã în maximum 3 zile de

la deces; în caz contrar, este necesarã aprobareaprocuraturii

DUPLICAT CERTIFICAT DE DECES� Cerere� Buletinul solicitantului� Taxa extrajudiciarã de timbru _� Copie a certificatului vechi (dacã existã)

AUTORIZAÞII DE URBANISMSOLICITARE PRIVIND ISTORIA DE

ADRESÃ / CONFIRMARE DE ADRESA� CerereNume ºi prenume, domiciliu, justificarea

solicitãrii, datã, semnãturã� Acte de proprietateCopii legalizate, transcrise sau intabulate, cu

precizarea dimensiunilor ºi vecinãtãþilor� Planuri anexa la titlul de proprietate Plan de

situaþie 1:500 ºi 1:2000� Taxa� Dosar Incopciat� Fotocopie act identitate� Certificat fiscal

jurist GHEORGHE PANDURU, secretar


Primãria comunei Mehadia (Caraº-Primãria comunei Mehadia (Caraº-Severin) informeazã pentru cei interesaþiSeverin) informeazã pentru cei interesaþi

OCHELARI DE VEDERE!

Lentile Zeiss, cele mai bune (germane) sepot comanda la firma Eugen, în Timiºoara. De laGara de Nord, pe dreapta, înainte, treci podul depeste Bega ºi îndatã dai de Firma Eugen.

Calitate garantatã ºi la preþ convenabil. Dereþinut: firma este deservitã de cei mai bunidoctori oculiºti din Timiºoara, care prinaparaturã ultramodernã diagnosticheazã stareade sãnãtate a pacientului, apoi, în caz de nevoie,urmeazã tratament medical la spitalul C.F.R.Timiºoara.

Orarul Firmei Eugen: zilnic între ora 9 ºi ora18. Sâmbãta are program redus: ora 9 – ora 13.

Informaþii la telefon: 0256 / 491 603.Încercaþi. ªi eu am fost clientul firmei ºi sunt

tare mulþumit. (N.D.P.)

La o ceaºcã de cafea!Este cea mai solicitatã emisiune a Postului de

Radio Reºiþa, radio „Semenic”. Vorbesc în cali-tate de ascultãtor fidel.

Oare de ce credeþi cã este cea mai solicitatãemisiune de cãtre ascultãtori?! Cu precãdere decãtre ascultãtorii cu probleme vitale: lipsãpensie, lipsã loc de muncã, lipsã medicamente,lipsã cãldurã, lipsã apã rece ºi apã caldã, ne-cazuri, suferinþe, abuzuri ºi alte ºi alte marasme,alte ºi alte condiþii mizerabile în cotidian.

Ascultãtorii se plâng Postului de Radio Reºiþa,oamenii se jeluiesc unui singur om: Doru DinuGlãvan! Oamenii îl simt frate, pãrinte, copil cusufletul curat! Oamenii nu au altcuiva sã se plângã!

Recent, din motive obiective, probleme spor-tive (Doru Dinu Glãvan a fost creat pentru miº-carea sportivã din România, apoi este preºedin-tele Academiei Olimpice – filiala Reºiþa...), aºa-dar din motive obiective redactorul-ºef a lipsitcâteva sâmbete ºi câteva duminici la rând de la„O ceaºcã de cafea”. Oamenii i-au simþit lipsa. L-au aºteptat ca pe Dumnezeu sã revinã lamicrofon. Asta-i! Emisiunea e prea scurtã pentruatâtea probleme de suflet pentru suflet. (N.D.P.)

Stimate DomnuleStimate DomnuleDanciu Petniceanu,Danciu Petniceanu,

Sunt o studentã la doctorat de la Universi-tatea din Londra ºi lucrez la o tezã despre ge-neralii români din cadrul fostei Graniþe MilitareBãnãþene. Am gãsit în arhiva electronicã de peinternet a periodicului Vestea (în numãrul dinseptembrie 2007) un articol despre carteacoordonatã de dumneavoastrã, “Mehadia -Vatra istoricã ºi milenarã”. Îmi îngãdui sã vãderanjez cu douã întrebãri. Îmi puteþi spune, varog, de unde se poate cumpãra aceastã carte?Din cele citite în articolul mai sus menþionat, în-þeleg cã una dintre revelaþiile cãrþii o constituiesecþiunea Inedit, cuprinzând informaþii despremanuscrisul istoric al Generalului NicolaeCena. Aº dori sã vã întreb dacã acest manu-scris mai existã ºi azi ºi dacã poate fi citit, saueste vorba doar de mãrturiile celor în posesiacãrora s-a aflat? În cercetarea mea de pânã a-cum am folosit cartea pãrintelui Coriolan Bu-racu dedicatã Generalului Cena, dar nu cre-deam cã manuscrisul Generalului, din careCoriolon Buracu citeazã câteva pasaje, s-apãstrat peste timp, având în vedere cã vor fitrecut peste el douã rãzboaie mondiale.

Vã mulþumesc pentru timpul acordat.

Toate cele bune,doctorand Irina Marin, studentã, bãºtinaºã

din Bucureºti (n.r.)

INFORMAREÎn data de 27.03 2009 a avut loc ºedinþa

Consiliului Local al comunei Mehadia. ªedinþa afost deschisã de dl. secretar al comunei carearãta cã sunt prezenþi toþi cei 13 consilieri. Laºedinþã mai participã dl Primar Iancu Pandurii,dl viceprimar Traian Stângu, care la rândul saueste ºi dânsul consiler, dl. secretar, Gh. Pandu-ru, dl contabil Aurel Luitic ºi dl inspector finan-þe, Ionel Blidariu.

Proiectul ordinii de zi cuprinde urmãtoarele:1. Aprobarea procesului verbal al ºedinþei

anterioare, luna februarie care a fost adus lacunoºtinþa consilierilor de cãtre dl secretar ºi afost aprobat în unanimitate de voturi de cãtre toþiconsilierii.

2. Proiect de hotãrâre a aprobãrii Bugetuluide Venituri ºi cheltuieli pe anul 2009, care ne-afost prezentat de cãtre dl contabil Lutic Aureal,pe compartimente, care cuprind administraþiepublicã, învãþãmânt, culturã, asistenþã sociala,locuinþe, servicii de dezvoltare.

3. Proiect de Hotãrâre predare imobil înfiin-þãrii subunitãþii Inspectoratului cu Situaþii de Ur-genþã. La acest punct dl Primar, Iancu Panduriise înscrie la cuvânt ºi ne aratã ca este necesarãînfiinþarea acestei subunitãþi de intervenþii în si-tuaþii de urgenþã pe teritoriul comunei Mehadia,întrucât pe o distanþã de 120 km. (Caransebeº-Dr. Tr. Severin) nu este nici o subunitate cu a-cest specific ºi comuna noastrã este amplasatãla jumãtatea distanþei dintre cele douã localitãþiunde existã o astfel de subunitate.

Dl. primar Iancu Panduru mai aratã cã Buge-tul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2009 este maimic, datoritã faptului cã s-aau redus cheltuielilefaþã de anul 2008 pe compartimente cu un pro-cent de 15 %, iar salariile pe 2009 nu se vor maiindexa. Datoritã bugetului de venituri ºi chel-tuieli se vor întâmpina greutãþi sau chiar nere-zolvarea unor proiecte propuse pe anul 2009, iarcele care vor fi realizate se vor realiza cu eforturifinanciare foarte mari.

În continuare urmeazã înscrierile la cuvânt aConsilierilor locali care fac referire la Bugetul devenituri ºi cheltuieli pe anul 2009, care estefoarte mic faþã de anul 2008 ºi se va întâmpinagreutãþi în punerea în aplicare a planului derenovare ºi modernizare a comunei.consilier IOSIF RADU-MICÃ, impiegat C.F.R.

DOI MARI CÃRTURARI BÃNÃÞENIAU TRECUT LA CELE VEªNICE:

POETUL PETRE STOICA ªISCULPTORUL PETER JECZA

Cei doi cãrturari au fost în vârste respec-tabile: Stoica – 78 ani ºi Jecza – 70 ani.

În urma lor a rãmas o zestre spiritualãinefabilã ºi demnã de luat în seamã, dar a mairãmas ºi ceva, ceeace noi, vulgul, con-sumatorii de frumos,nu ºtiam: ambii aufost francmasoni. În„Renaºterea bãnãþea-nã” (cotidianul timi-ºorean) se menþio-neazã: „R.L. Tibiscumnr. 22, Timiºoara, a-duce un omagiu celuicare a fost ºi varãmâne Fr. (fratele –n.r.) nostru Peter Jecza, respectiv Petre Stoica,ambii trecuþi la Orientul Etern, 2009, 26 martie”Loja Tibiscum.

Menþiuni despre francmasonerie: „Este oreþea conspirativã ce voieºte sã domine lumea”.Televiziunea naþionalã, sâmbãtã, 28 martie2009, ora 18.30. La aceasta adãugãm:„Francmasoneria (iniþial a avut simbolurimistria ºi sabia, ulterior compasul ºi echerul(pistolul ascuns) este constituitã din oamenipregãtiþi, foarte bogaþi, care schimbã guverne,preºedinþi, ºi pentru aceasta face spionaj.Francmason a fost ºi actorul Floian Pittiº.

LAE CARABINÃ

Ion Marin Almãjan ºi„Povestiri din Bocºa”

La intervenþia telefonicã a domnului IonMarin Almãjan cu privire la articolul„Editura Facla ºi unele oferte...” publicat deredacþie în „Vestea” (numãr precedent),precizãm urmãtoarele:

În urma apariþiei cãrþii în cauzã domnulIon Marin Almãjan nu a beneficiat de nici unavantaj material ºi nici moral.

Nu am vãzut un scenariu scris de domniasa, dupã romanul sãu „Tornada”, am primitîn schimb scenariul dupã nuvela Logodnade Titus Suciu, în scop de lecturã ºipublicare într-o revistã editatã de mine.

Cartea debuºeu „Scrisori din Bocºa” s-aeditat cu acceptul ºi sub semnãturadomnului Almãjan, în posturã de director alEditurii „Facla” din Timiºoara. Redactorii sãiau fãcut comentarii cu privire la aceastãapariþie, cea mai slabã carte editatã deediturã, în pofida exigenþei directoruluiAlmãjan!!

E în stilul meu de-a preþui adevãrul.Muºc oamenii de obraz ºi nu de cur! Ameditat mai multe reviste, nici în redacþia„Vestei” nu avem tãmâie, chit cã iubimBiserica Ortodoxã Românã.

N.D. PETNICEANU

Întotdeauna lumina vine de sus, eaeste divinã ºi are menirea de-a luminasuflete ºi minþi, în pofida detractorilorperiferici. (N.D.P.)

Domnului Nicolae Danciu Petniceanu Redactor-ºef al Revistei VESTEA

Stimate domnule Petniceanu,Încep prin a vã mulþumi pen-

tru promptitudinea cu care mi-aþi transmis revistele, precum ºipentru cuvintele frumoase dinscrisoarea dumneavoastrã.

Cred cã ceea ce faceþi la Re-vista VESTEA este un lucru ex-traordinar, care trebuie încurajatºi promovat. În zilele noastre,când tot mal puþini oameni seîndreaptã spre culturã, cândîncepem sã ne pierdem identita-tea ºi nu ne mai intereseazã deunde venim, cine suntem ºi încotro neîndreptãm, de undeva, dintr-olocalitate de care nici nu auzisem aapãrut o luminã. Aceastã luminã esteRevista VESTEA.

Trebuie sã vã felicit pentru demer-sul referitor la preotul Ioan Chendi,demn de un mare jurnalist de investi-gaþii. Sunt convins cã nu a fost delocuºor sã obþineþi acele informaþii, þi-nând cont, mai ales, de timpul scurs

de la producerea acelor evenimente.Cu toate astea, dumneavoastrã aþi reu-ºit sã aºterneþi în paginile revistei unarticol deosebit, care pentru mine, aavut o mare încãrcãturã. Faptul cã ci-neva s-a gândit sã scrie despre un ase-

menea om, un român adevãrat este unlucru rar, iar pentru mine înseamnã cuatât mai mult cu cât m-aþi ajutat sã îmigãsesc un strãbun, sã am posibilitateade a-mi cunoaºte înaintaºii, sã ºtiu deunde mã trag. Dacã despre IlarieChendi ºtiam cine a fost, mai departenu cunoºteam nimic. Prin articolul pecare l-aþi scris în Revista VESTEA mi-aþi dat mie, familiei mele, dar ºi ur-maºilor noºtri ºansa extraordinarã, pe

care puþini oameni o au, de a ne aflarãdãcinile pânã dincolo de 1848.

Am decis ca atât articolul dinrevistã cât ºi scrisoarea pe care mi-aþitrimis-o sã le înrãmez, fiind convinscã urmaºii mei vor aprecia munca

dumneavoastrã. Poate cã pentruunii este doar un articol intere-sant dintr-un ziar, dar pentrumine reprezintã foarte mult. Euaº fi tare bucuros dacã aþi fi deacord sã îmi trimiteþi ºi origina-lul testamentului preotului IoanChendi, pentru a fi pãstrat în fa-milie, la loc de cinste, împreunãcu articolul din revistã.

Referitor la solicitãrile dum-neavoastrã o sã încerc în rân-durile de mai jos sã aduc câtelãmuriri.

Criticul de artã literarã IlarieChendi a avut doi copii, Letiþia

ºi ªtefan Chendi. Letiþia nu a avutniciun copil, iar ªtefan a avut un bãiatºi o fatã, Ilarie Constantin Chendi (tatãlmeu) ºi Anca Chendi care a decedat.Tatãl meu are doi copii, Andrei(subsemnatul) ºi Ruxandra Chendi.

În final, doresc sã vã mulþumescpentru tot ce aþi fãcut.

Cu mult respect,ANDREI CHENDI

Bucureºti, 20.03.2009


În mijloc, Ilarie Chendi junior

Peter Jecza (1939 - 2009)

UUUU nnnn dddd oooo mmmm nnnn ,,,, uuuu nnnn ssss llll uuuu jjjj bbbb aaaa ºººº llll aaaa GGGG uuuu vvvv eeee rrrr nnnn ,,,, nnnn eeee ffff eeee llll iiii cccc iiii tttt ãããã !!!!

Pro memoria savantuluiPaul Iorgovici

S-a donat cartea „Lumina de laVãrãdia”, ediþia a II-a, de N.D.P., liceelordin Banat ºi unor personalitãþi, amintim:Livius Ciocârlie, Theodor Damian, CostinFeneºan, Criºu Dascãlu, Doru Dinu Glã-van, Gh. Jurma, Icoana Cristescu-Budes-cu, Simion Dãnilã, Gheorghe Luchescu,Corneliu Vadim Tudor, Aurel Mioc, AurelTurcuº, Rodica Pop, Al. Nemoianu etc.

S-a donat un numãr de 20 (douãzeci)exemplare Postului de Radio Reºiþa („Se-menic”) pentru stimularea unor concur-suri pe calea undelor.

Urmeazã sã se doneze mai multeexemplare tuturor universitãþilor dinBanat.

Ediþia a II-a a fost apreciatã de domnuldoctor prof. univ. Criºu Dascãlu ca fiindmult superioarã ediþiei I (mãcelãritã demãcelarul, fãrã diplomã, Nicolae Sârbu,directorul, prin mila unui anume partid, alBibliotecii „Paul Iorgovici” din Reºiþa).

Jubileul de douã veacuri – PaulIorgovici trebuia þinut în martie 2008.Nicolae Sârbu, abuziv, a cãlcat în bocanciacest jubileu. L-a þinut în mai! Blasfemie.

(REDACÞIA)


Invitat de prietenii mei, familia Ionicã ºi Ro-

zica Bãºulescu, cunoscuþi baptiºti din Meha-

dia, am participat la Sfânta Bisericã Baptistã

din Mehadia la o evanghelizare în splendida

lunã a Sfintelor Paºti. Multã lume, mulþi bã-

trâni, tineri ºi foarte tineri, fapt îmbucurãtor,

cã tinerii sunt cãlãuziþi spre Isus Hristos.

La „amvon”, l-am revãzut pe domnul pas-

tor, domnul doctor Ovidiu Tãmaº, din Hercu-

lane, un om de-o culturã aparte, pe care îþi

face plãcere sã-l asculþi propovãduind sin-

tagme sfinte, apoi a luat cuvântul domnul pre-

dicator Adrian

Vuc, din Caran-

sebeº, care ve-

nise însoþit de

trei cântãreþi de

cântãri biblice,

propovãduind

binele, frumo-

sul, iubirea ºi a-

devãrul în rân-

dul credincio-

ºilor.

Am rãmas profund impresionat de sublinierea

unor entitãþi filozofice, din filozofia creºtinã, s-au

repetat patru astfel de categorii: Luminã, Adevã-

rul, Dragostea ºi Speranþa.

Câteºipatru categorii conduc la ideea de

absolut, la numele lui Dumnezeu ºi a Fiului Sãu:

Isus Hristos. Ideea de absolut este perfecþiunea

spre care tinde omenirea, dar pe care o poate afla

doar în Ceruri. Pe pãmânt totul este relativ. Nimic

nu este perfect deoarece lumea este supusã pã-

catului ºi îndoielilor, pentru cã omul, ca fiinþã pã-

mânteanã, trecãtoare, este limitat în cunoaºtere.

Rolul bisericii, indiferent care anume, este

acela de-a te apropia de Dumnezeu, de Isus

Hristos, de ideea de absolut, o asemenea umani-

zare este beneficã omului de rând ºi numai lui...

NICOLAE DANCIU PETNICEANU

* Evanghelia = cuvânt de origine slavã, dupã alþii ar fi deorigine greacã. În orice caz, în greacã înseamnã:„Purtãtoare de veºti bune”

O searã de evanghelizare*Moto: „Isus a zis: Eu sunt Învierea ºi viaþa” (Ioan 11;25)

Biserica baptistã din Petnic

Pastorul Ovidiu TamaºPredicatorul Adrian Vuc ºi elevii sãi

Credincioºi baptiºti din Mehadia

Tinerii în biserica baptistã din Mehadia

Societatea literar-artisticã „Sorin Titel” dinBanat ºi-a propus pentru jubileul de 160 de anide la naºterea poetului naþional, sã editeze:

- Monografia revistei „Eminescu” (2000 –2008);

- Un calendar de buzunar cu fotografia ºiversuri de Eminescu;

- O carte poºtalã cu fotografia ºi versuri deEminescu;

- Montarea unei plãci comemorative.Monografia este pregãtitã pentru tipar, ea

însumeazã peste opt sute de pagini. Nuprimim sponsorizare de la Guvern.

Rugãm: cei care au publicat în revista„Eminescu” ºi doresc sã obþinã un exem-plar din aceastã stufoasã monografie suntrugaþi, din vreme, sã verse suma de 100 (osutã) lei ron în contul Editurii ºi Tipogra-fiei Gordian din Timiºoara, str. Herculane35, tel. Fax 0256 / 215615, mobil0722719695, 0723531611, cod IBANRO12TREZ621569XXX003683 – TrezoreriaTimiºoara.

Odatã cu monografia „Eminescu” vor primigratuit un calendar dar ºi o carte poºtalã, cesunt sponsorizate de semnatarul acestorrânduri de suflet pentru suflet.

Români! Vã rog faceþi un pustiu de binepentru memoria celui mai mare poetromân dintotdeauna, faceþi astãzi, cândstrãini (unii dintre ei) din România ºi dinafara graniþelor îl denigreazã pe Emi-nescu. Mulþumesc anticipat pentru gestulDumneavoastrã nobil.

Cei care vor vãrsa aceºti bani sunt rugaþisã trimitã xerocopia actului pe adresaredacþiei „Vestea”, în semn de evidenþã.

NICOLAE DANCIU PETNICEANU,Respins la intrarea în Uniunea Scriitorilor

pentru cã a criticat evreii din România, care l-au batjocurit pe Eminescu în Revista„Dilema”, februarie – martie 1998.

Aforisme de Mihai Eminescu„Dacã nu eºti patriot, nu eºti român!”„Poporul român trãieºte prin tradiþii.”

A avut loc la data de 25 martie 2009 (de„Buna Vestire” la Liceul „VladÞepeº” din Timi-ºoara, acþiune organizatã de prof. doctor TiberiuCiobanu, directorul ºcolii. Moderator: scriitorAurel Turcuº.

La aceastã manifestare internaþionalã a fostinvitat Nicolae Danciu Petniceanu care aprezentat comunicarea „Ioachim Miloia ºiCronica Banatului” de Nicolae Stoica de Haþeg

(REDACÞIA)

Ioachim Miloia ºi Cronica Banatului

Propun sã derulãm împreunã în timp ºi spa-þiu traseul strãbãtut de manuscrisul „Cronicii Ba-natului” de la autor ºi pânã la editor, când a vã-zut lumina tiparului, ajungând în mâna cititorului.

Prota Nicolae Stoica de Haþeg isprãveºte descris cronica în cursul anului 1829. Peste patruani avea sã treacã la cele veºnice, în etate de82 ani, fiind înhumat în cripta bisericii dinMehadia.

Prota Nicolae Stoica de Haþeg fusese om cubunã stare, dar ºi cu o spuzã de copii, cu toateacestea greu mai putem înþelege cauza ce l-aîmpiedicat sã-ºi dea manuscrisul la tipar? El, omcu relaþii sus-puse, pe etajele puterii, atât laViena cât ºi la Pesta?! La Pesta funcþiona tipo-grafia nobilului Kurzböck, ce fusese mutatã dela Viena la Pesta, în anul 1795, ca sã fie maiaproape de nevoile culturale ale bãnãþenilor ºiardelenilor?! În tipografia Kurzböck slujea opleiadã întreagã de cãrturari români, în calitatede traducãtori, cenzori ºi revizori, preocupaþi deluminarea ºi emanciparea naþiei lor?! Este oenigmã de nepãtruns...

Dupã decesul autorului, manuscrisul „Cro-nica Banatului” ajunge în posesia celor doi fraþi:Gheorghe ºi Cristofor Stoica de Haþeg, ambiipreoþi, în oraºul Caransebeº. Dupã moarteaacestora, manuscrisul în cauzã trece înproprietatea nepoþilor ºi apoi a strãnepotuluiIsaia Stoica de Haþeg, din Caransebeº.

Ne aflãm la finele veacului al XIX-lea. Profe-sorul Patriciu Drãgãlina de la Institutul Teologic-Pedagogic, supranumit „Cuib de vulturi” conce-pe ºi elaboreazã opera sa fundamentalã „IstoriaBanatului Severinului” în trei volume (1899,1901 ºi 1902). În elaborarea cãrþii sale împru-mutã de la Isaia Stoica de Haþeg manuscrisul„Cronica Banatului” pe care-l foloseºte parþial,menþionându-l ca material bibliografic.

În anul 1908, pofesorul Patriciu Drãgãlina,cu studii de istorie ºi geografie la Viena ºi doc-toratul la Gotha, a fost numit directorul Institu-tului Teologic-Pedagogic din Caransebeº. În a-cest an, tânãrul Ioachim Miloia îºi începe studiileliceale, apoi teologice în oraºul de la poaleleMuntelui Mic.

Ca student, Ioachim Miloia lectureazã „Is-toria Severinului”, recomandatã de profesorulsãu, în acest chip aflã de existenþa manuscrisu-lui „Cronica Banatului”, de prota Nicolae Stoicade Haþeg.

Nu avem cunoºtinþã despre sfârºitul strãne-potului Isaia Stoica de Haþeg, ultimul posesor almanuscrisului „Cronica Banatului” ºi nici despreîmprejurãrile în care a dispãrut acest valorosmanuscris!

În anul 1928, cãrturarul de elitã Ioachim Mi-loia fusese numit ºi director la Arhivele Statuluidin Banat. Este preocupat ºi în aceastã calitatede-a gãsi manuscrisul în cauzã, preocuparea saeste comentatã ºi printre cãrturarii vremii dinBanat, Ardeal, chiar ºi printre bucureºteni, pro-

fesorul Nicolae Iorga, în calitate de consilier re-gal este dispus sã finanþeze aceastã întreprin-dere, gãsirea ºi tipãrirea manuscrisului încauzã.

În anul 1938, vãduva Veturia Braniºce, sta-bilitã dupã moartea lui Valeriu Braniºce (1928)în Braºov, unde îºi avea rudele apropiate, îlcautã pe directorul Ioachim Miloia ºi îi prezintãmanuscrisul „Cronica Banatului”. Citez din mãr-turisirea învãþatului Miloia: „Doamna Braniºcenu m-a lãsat decât sã rãsfoiesc acelmanuscris, fãrã sã-mi îngãduie a copia ceva,doamna Braniºce sã nu audã de înstrãinaresau cedare”, s-a confesat Ioachim Miloiaziaristului bãnãþean Aurel Bugariu.

Întreaga poveste fusese publicatã de AurelBugariu în „Universul”, sub forma unei scrisorideschise adresate tânãrului cãrturar timiºoreanI.B. Mureºanu. În final, autorul conchide: „Des-coperitorul manuscrisului este mareleBraniºce în primul rând, iar în al doilea rândîi revine meritul lui Miloia de la care a aflat ºimodesta mea persoanã. Meritul acestoratrebuie deci relevat, iubite Mureºanu.”

În ceea ce mã priveºte, în privinþa meritelornu sunt de acord cu Aurel Bugariu. Meritulprioritar îl are un singur om: Ioachim Miloia, careºtia despre existenþa acestui manuscris încã depe bãncile Institutului Teologic din Caransebeººi el, Ioachim Miloia, fusese mereu în cãutareaºi descoperirea lui.

Precizez: Valeriu Braniºce nu l-a descoperit,ci ºi l-a însuºit, de unde anume, nu putem ºtisigur, sunt douã ipoteze: de la nepotul IsaiaStoica de Haþeg, în motivaþia de a-l publica înpaginile „Drapelul” din Lugoj, ori de la generalulNicolae Cena, sub aceeaºi acoperire plauzibilã.


AAjjuuttoorr ppeenntt rruu jjuubb ii ll eeuull EEmmiinneessccuu((11885500 –– 22001100))

IOACHIM MILOIA (1897 – 1940)Simpozion – Ediþia a VI-a



Generalul Nicolae Cena, contemporan cu IsaiaStoica de Haþeg era preocupat asiduu de istorialocului, efectua sãpãturi la Castrul Roman de laMehadia, descoperise relicve importante de pevremea romanilor, descoperiri care au fãcutobiectul unei comunicãri ºtiinþifice þinutã înplanul Academiei din Viena, la 17 mai 1911.Valeriu Braniºte însoþit de-o pleiadã întreagã deoameni de ºtiinþã fãcuse dese deplasãri laMehadia pentru vizitarea descoperirilor fãcutede generalul Nicolae Cena. Între cei prezenþifuseserã: Vasile Pârvan, Dimitrie Onciul, MironCristea, Andrei Bârseau etc. În aceste deplasãriputea obþine manuscrisul cu pricina.

Dacã Valeriu Braniºce era de bunã-credinþãdãdea tiparului „Cronica Banatului”, i l-a lãsatsoþiei sale în pãstrare ca pe un real bun de marepreþ.

Dupã articolul publicat de Aurel Bugariu, s-a

sesizat îndatã Academia Românã, care acontactat-o pe doamna Veturia Braniºce,fãcându-i propunerea de rigoare în vedereachiziþionãrii. Veturia Braniºce a dat rãspunsafirmativ. Iatã ce propune ziaristul AurelBugariu: „...d-na Veturia Braniºce a rãspunsAcademiei Române, acceptând invitaþiunea ce is-a fãcut ºi cedeazã Academiei manuscrisul„Istoria Banatului” de Nicolae Stoica de Haþegpentru a fi tipãrit. Data rãspunsului d-neiBraniºce coincide cu acela a stingerii din viaþã alui Ioachim Miloia, ceea ce mã face sã cred cãsufletul acestui ilustru dispãrut mai poartã încãde grijã istoriografiei ºi spiritualitãþii bãnãþene.”

Cu toate acestea, Veturia Braniºce vapreda manuscrisul abia în 1943, în vremearãzboiului ºi a unei crunte foamete. Oare dece? E o altã enigmã!

Am cãutat prin modesta mea contribuþie sãelucidez o patã albã din viaþa ºi activitatea

neasemuitului cãrturar Ioachim Miloia, unîmpãtimit îndrãgostit de valorile perene aleBanatului dintotdeauna.

NICOLAE DANCIU PETNICEANUMehadia, 20.03.2009

Bibliografie:1. N.D. Petniceanu (coordonator): „Mehadia – vatrã

istoricã milenarã”, Editura Gordian, Timiºoara, 2007.2. Aurel Bugariu: „Descoperirea manuscrisului

„Istoria Banatului” de Stoica de Haþeg”, mãrturisiri,Colecþia „Universul”, Bucureºti, 1940.

3. N.D. Petniceanu: „Lumina de la Vãdãria”, EdituraGordian, Timiºoara, 2008.

4. Lucian Predescu: Enciclopedia Cugetarea,Bucureºti, 1939/1940.

5. Nicolae Stoica de Haþeg: Cronica Banatului,Editura Academiei Române, cu o prefaþã deDamaschin Mioc, Bucureºti, 1960.

urmare din pagina 14

FERIÞI-VÃ DE ESCU!!!Sfatul a fost difuzat pe un post de televiziune

bucureºtean în noaptea ce a separat zilele 30 ºi 31martie 2009.

Încerc în cele ce urmeazã de-a fi de foloscititorilor mei, precum ºi d-lui dr. Vasile Ioniþã,colaborator al Postului de Radio „Semenic”(Reºiþa), motivaþia mea fiind aceea cã mã simtlegat sufleteºte de cititorii mei, precum ºi deRadio „Semenic” (pãstorit de un Om deosebit),faþã de care am o deosebitã afinitate spiritualã ºinativã. ªi eu mi-s cãrãºan!

„...Escu” este o splendidã piesã de teatru adramaturgului Tudor Muºatescu (1903 – 1970),autorul capodoperei „Titanic Vals”, piesã care(dupã „Scrisoarea pierdutã” a Conului IancuCaragiale) a fost tradusã în mai toate limbilevorbite în Europa ºi nu numai în Europa!

Aºadar, ...”Escu” este o minunatã piesã deteatru. Intereseazã expresia „escu” ºi semnificaþiaei în plan lingvistic ºi în plan politic, þinând seamade sfatul postului de televiziune.

Cuvântul „escu”, dragi cititori, este o expresieprovenitã din dialectul aromân. Limba românãcunoaºte urmãtoarele dialecte: daco-român (carea dat limba românã), istro-român, megleno-român ºi aromân. În aromânã „escu” înseamnã„eu”, ceea ce înseamnã în daco-românã, pronumepersonal, persoana I-a.

De la aceastã determinare morfologic-lingvisticã pornim mai departe: formarea familieide cuvinte: Ionescu, Popescu, Georgescu,Petrescu, Nicolaescu etc. Traducem în limbaromânã aceste nume de familie: eu Ion (eu suntIon), eu Pop (eu sunt Popescu), eu George (eusunt Georgescu), eu Petre (eu sunt Petrescu), euNicola (eu sunt Nicolaescu) etc.

ªi acum cu acelaºi „escu” la domnitorii noºtri,dupã Decembrie 1989: Iliescu, Constantinescu,Bãsescu. Sper cã dumneavoastrã puteþi singuri sãfaceþi traducerile de rigoare, dar s-o facemîmpreunã: eu Iie (Iliescu), eu Constantin(Constantinescu), eu Bãs (Bãsescu). Bãs vine dela...bas...

Stimaþi cititori, vã rog pe dumneavoastrã sãstaþi, cum spun bãtrânii, strâmb ºi sã judecaþidrept! Domnul Bãsescu a fost primarul general alcapitalei, de cinci ani este preºedintele României.În vremea sa, ieri ºi azi, þara a ajuns foarte rãu. Nemeritãm soarta! ªtiam cã a vândut navele floteiromâne ºi cu toate acestea i-am dat votul! De ceoare?! Din nesãbuinþã! La noi, ca la nimeni, dacão oaie cãpiatã, sunt oi cãpiate, sare în tãu, sar ºicelelalte dupã ea, dacã o oaie cãpiatã trece liniaferatã când vine un tren, trece întreaga turmã dupãea, ºi se alege praful! Aºa s-a ales praful de þaranoastrã. (L.C.)

Alo, Mehadia?

- Mehadia!...- Redacþia „Vestea”?- Da...- Cu domnul Petniceanu!- Eu mi-s... Ascult.- Aici e profesorul Aurel Mioc din

Vârºeþ. Vasile Barbu, zis Baronu, de laSocietatea „Tibiscus”, mi-a fãcut o bucurie.Mi-a adus din Timiºoara „Lumina de laVãrãdia”, ediþia a II-a. Am citit-o ºi m-ambucurat cu lacrimi în ochi. O asemeneacarte, deºi am 77 ani, nu am citit. Excelentã!E vorba de românii din Banatul istoric ºi dedurerea lor. Un lucru regret cã aºa cartetrebuie s-oo citesc la 18 – 20 de ani. Aº fiavut o altã pregãtire ºi un alt drum. Încã odatã, felicitãri!

- Mulþumesc. Mulþumesc cu lacrimi înochi.

(N.D.P.)

PROPUNERI CARE MERITÃA FI ONORATE!

Redacþia gazetei „Vestea” avanseazãdomnului primar Iancu Panduru, receptiv lanou, precum ºi domnilor consilieri aiprimãriei, cu prilejul Simpozionului IonCornianu (2 mai 2009) posibilitatea:

- Decernãrii titlului de Cetãþean deonoare, post-mmortem, a comunei Mehadia– satul Plugova, celui care a fost mândria ºifala þãrii, maestrului Ion Cornianu;

- Demersuri, în perspectivã, laInspectoratul ªcolar Caraº-Severin caºcoala din Plugova, satul natal alregretatului Ion Cornianu, sã se numeascãªcoala Generalã „Ion Cornianu”.

(REDACÞIA)

Hercules!

Tu, Hercule, Tu, semizeu, sã neasculþiPe noi, pe dascãli, c-acum ni-s mulþi,Tu eºti mare, Tu eºti tare ºi Tu poþiSã ne ajuþi pe noi, pe toþi.Am auzit ºi noi cã eºti la Bãiªi stai sub cer, cã nu-s odãi;ªi ai sã mai stai, c-aici-i mai bine,Sã putem vorbi ºi noi cu tine,Sã vorbim, sã ne rugãmCât mai stãm noi, Hercules, subblestãm?

Învãþãtor NICOLAE ROªEÞIU,

Valea Bolvaºniþa (Caraº-Severin)

ªTIRE DE ULTIMÃ ORÃ!

Domnul profesor Dan Grindeanu,directorul Liceului Pedagogic dinCaransebeº, a revenit acolo unde îi eralocul: în fruntea învãþãmântului cãrãºean.Un pedagog de excepþie! Un cãrturar nativ!Un om luminat! Felicitãri!

Domnule General, raportez:V-am trimis „Lumina de la Vãrãdia” la

Caransebeº, cartea despre care vorbeam înfaza elaborãrii ei. Lumina de la Vãrãdia îºitrage, aºa cum spusesem, izvorul spiritualîn lumina de la Mãnãstirea Tismana,meleagurile copilãriei dumnavoastrã.Puþinã lume ºtie cã Mãnãstirea Tismanafusese un cuib de „pãsãri rara avis” înculturã, care au pornit luminarea în lume:Banat, Dolj, Bucureºti, Sibiu ºi Iaºi.

Sãnãtate ºi putere de mnuncã.Al dumneavoastrã amic,

colonel (r), profesor, scriitor ºi ziarist:NICOLAE DANCIU PETNICEANU


Artur Silvestri ºi revista „Eminescu”(continuare din „Vestea” nr. precedent)

Între timp, am editat la Mehadia, în Caraº-Severin, revista „Eminescu”. I-am trimisdomnului doctor Artur Silvestri numãrul 1(Serie Nouã), publicaþie care pe copertã aregenericul: „Eminescu – Luceafãrul românilor depretutindeni!” Acest generic l-a impresionat

profund, i-a mers la inima sa de înalt cãrturar,miºcând ceva miraculos în ea, ºi, probabil,scãpãrând scântei în ochii sãi de înaltã faþãbisericeascã! Am fost invitat la Bucureºti. Lacererea domniei sale i-am dus o sutã deexemplare în scop de difuzare la românii dinalte þãrmuri, în orice caz departe de patria-mamã.

Am ajuns la Gara de Nord, într-o însoritã zidin luna mai 2005, am tras ºi poposit învacarmul ºi furnicarul dimineþii, în faþa„Informaþiilor”. Semn de recunoaºtere –albastrul marin al revistei „Eminescu”. M-arecunoscut domniºoara inginer Mihaela ElenaFogaº, o tânãrã ardeleancã, aflatã în slujbaediturii patronatã de domnul Artur Silvestri. Cuun mijloc, cu altul, de transport în comun, amajuns pe „Porumbescu 10", unde era sediul„Intreprinderii” silvestriene. Douã sau treiîncãperi ºi mai multe femei tinere în faþa unorcomputere. Se muncea într-o liniºtesacramentalã. Din când în când suna câte untelefon. Se vorbea aproape în ºoaptã pentru a nuse tulbura liniºtea aceea dominantã, specificãunei munci responsabile.

- Domnul doctor vine la ora 13.00, îmiprecizeazã Mihaela, însoþindu-mã într-oîncãpere alãturatã. Iau loc. Cunosc pe doamnacontabilã, o doamnã între douã vârste, foarteamabilã. Mi se aduc cafele, sandviciuri ºisucuri, apoi un teanc de cãrþi.

Citesc ºi, printre lecturi, în rãstimp,picotesc. Timpul trece anevoios. În fine, înaintede ora 13 intrã pe uºã Artur Silvestri, cu ochiisãi mari, pãtrunzãtori ºi cu o barbã de cãlugãr.Zâmbete protocolare, strângeri de mâini ºi

vorbe de „bun sosit”, „Bine v-am gãsit”.Observaþii pe ton destul de tare fãcute Mihaeleicã nu fusese anunþat de venirea mea matinalã.Mã invitã în biroul sãu, dotat cu aparaturãelectronicã, telefoane ºi multe cãrþi. O încãperetipicã unui „clasic” în viaþã.

În acea încãpere s-au depãnat amintirinostalgice, din perioada revistei „Luceafãrul”,apoi urmase o orã de împãrtãºire din experienþasa privind modul cum se redacteazã o revistã,una de culturã cum era „Eminescu”, ordineamaterialelor, interlegãtura dintre ele, motivaþiafiecãrei pagini, mesajul artistic, evitarea decuvinte, sintagme ºi alte expresii triviale, nevoiaimperioasã ca materialele sã aibã încãrcãturaideaticã ºi mobilizatoare artistic, întru sublim ºiemancipare spiritualã.

Reþin cu exactitate, cerându-mi sã notez (elvorbea ºi eu notam ca un adevãrat învãþãcel):„Domnul Petniceanu! Atenþie! Fiecare paginãdin revistã comportã un numãr de ºapte mii desemne! Nici unul în plus!... În altã ordine deidei, apreciez apariþia pe paginã a unor imaginivizuale, fotografia are valoarea ei inestimabilã,ea evocã un trecut pentru un viitor îndepãrtat.Fiecare fotografie, funcþie de mãrime, înseamnãscãderea numãrului de semne grafice. Da?”

- Da, domnul doctor!Dupã „Lecþia de redactare ºi tehnoredactare”

predatã de Artur Silvestri, în biroul sãu de pePorumbescu 10, cu generozitatea sa proverbialãmã invitase sã servim prânzul împreunã, înpreajma „întreprinderi” sale, într-un „bistrou”,unde de la ospãtar la patron îl ºtia ºi-l saluta cuplecãciuni, cum sunt salutate ºi primitepersoanele regale; în fond Artur Silvestri era unambasador al spiritului ºi al unei þinute elevate.Înfometat servisem de toate. Artur s-a rezumatla o masã vegetarianã ºi la un pahar de bere,fãrã alcool.

Apropo de generozitatea lui Artur Silvestri:îmi decontase drumul, baºca îmi dãduse cevaparale pentru colaboratori ºi un telefon celular,

pe care-l pãstrez ca pe un dar ºi o amintire demare preþ. Dãduse dispoziþie sã fiu dus la Garade Nord cu maºina firmei sale. Cãram cu minemai multe pachete de cãrþi apãrute în editura„Carpathia Press”.

*

În urmãtoarele numere vor apare mai multemateriale cu ºi despre cãrþile valoroase editatede doctorul Artur Silvestri. In memoriamenumãr câteva titluri: „Însemnãri despreliteratrua basarabeanã” (Artur Silvestri),„Deceniu straniu” sau „Sindromul cutiilor dechibrituri” (Al. Florin Þene), Artur Silvestri –cãrturar de talie europeanã (A.I. Brumaru), ArturSilvestri – modelul omului mare (Miron Þic).Prestigioasa editurã „Carpathia Press” dinBucureºti prezintã pe Doamna Mariana Brãescu(N.D.P.) „Doamna Mariana Brãescu – odoamnã a literaturii române” (Kolea Siberianu –alias N.D. Petniceanu), „Vã salut, domnilorSeniori!” (N.D.P.). Au mai scris articoleelogioase despre creaþia lui Artur Silvestriscriitorii: Aurel Turcuº, Camelia Tamaº, NicolaeGeorgescu ºi alþii.

Dupã un an de colaborare, timp în caresavantul Artur Silvestri a sponsorizat câtevanumere ale revistei „Eminescu”, pe care domniasa a difuzat-o la românii de pretutindeni, într-otoamnã, una bucureºteanã, pe aproape de LaculFloreasca, într-o salã impozantã ºi în faþacâtorva sute de invitaþi, oameni de aleasãculturã, revista Eminescu fusese înnobilatã cu odiplomã semnatã de acela care a fost ºi nu maieste: Artur Silvestri.

MMii-ee ddoorr ddee dduummnneeaattaa,, ddoommnnuullee ddooccttoorrAArrttuurr SSiillvveessttrrii......

NICOLAE DANCIU PETNICEANUMehadia, Buna Vestire 2009

Doi cãrturari de elitã: dr. N. Georgescuºi dr. A. Silvestri

Mariana Brãescu-Silvestri

Nepoata lui Eminescu estegrav bolnavã!

Acum, în preajma Sfintelor Paºte, revenimla anunþul nostru din „Vestea” (nr. precedent):nepoata domnului Eminescu, doamna pro-fesoarã Didona Eminescu-Stanislav (vãduvãpensionarã ºi singurã) este bolnavã de“Parkisson”.

Locuieºte în Predeal, strada Trei Brazi 11ºi rãspunde la telefon: 0268 456454. Este in-teresatã de obþinerea unui medicament contraacestei maladii. Apoi, un telefon, o ilustratã, oscrisoare de încurajare, de solidaritate umanã,poate alina suferinþa. (REDACÞIA)

Un copil frumos, un copil cu talent, cuchemare pentru arta picturii, pentru desenulartistic, este micul nostru prieten RãzvanNegoescu, elev la ªcoala din Mehadia (înv.Nc. Drãgulescu), fiu de meºter constructor,nepotul lui Micã Rudolf, un Rudolf iubitor denaturã, de soarele de pe cer ºi de verdele dincâmp ºi pãdure.

Copilul-pictor a fost descoperit decolegul Costel Vlaicu, care l-a vãzut la„lucru” în „atelierul” sãu vegheat de muze.Deocamdatã îl dorim pe Rãzvan Negoescucel mai tânãr colaborator al „Vestei”.

Rãzvane! Muncã ºi iarãºi muncã! Sã nuneglijezi însã învãþãtura, sã nu uiþi cã ai unnume de domn, un Domnitor al Moldovei ºisunt convins cã nu vei uita cã tatãl tãu vinedin patria lui ªtefan cel Mare ºi a lui MihaiEminescu. (Redacþia)


COPIII NOªTRI - VIITORUL ROMÂNIEI!

Doina Cãrãºan (*), eleva domnului prof. Adrian Popescu Rãzvan Negoescu

Ce ºtim ºi ce nu ºtim noi, eleviide cls. a VI-a despre semnele

de punctuaþie

Ce semn de punctuaþie trebuie pus dupã oîntrebare? Dar dupã o exclamare? Acestea sunt,aparent, întrebãri simple. Sau, cel puþin, aºacred unii. Dar, de fapt, sunt întrebãri a cãrorsubiecte ascund multe mistere.

Noþiunile generale în ce priveºte semnele depunctuaþie sunt învãþate de elevi din claseleprimare. Noi ºtim cã dupã o întrebare se punesemnul întrebãrii (?); dupã o exclamare,semnul exclamãrii (!); dupã o propoziþie simplãse pune punct (.) etc. Poate cã unii elevi ºtiumai multe, dar majoritatea nu au cunoºtinþe maimulte. Se vor acumula pe timpul clasei a V-a ºia VI-a. Mai ºtim însã cã aceste reguli nu suntsingure! Sunt o mulþime de mistere în cepriveºte aceste semne pe care mulþi nu le potdezlega. Existã elevi care cunosc unele semnede punctuaþie, dar nu ºtiu ce înseamnã ºi undese pun. Alþii, nu le ºtiu deloc!

De asemenea, se fac multe confundãri aleliniei de dialog cu cratima. E ºi normal sã sefacã confundãri când singura diferenþã dintreele e faptul cã cratima e mai micã ca ºi linia dedialog. SSuunntt uuººoorr ddee ccoonnffuunnddaatt.. Numai cã liniade dialog se pune înaintea începerii oricãruidialog dintre douã sau mai multe persoane, întimp ce cratima se pune pentru a despãrþi uncuvânt în silabe sau pentru a înlocui o vocalã(nu-mi ->nu îmi). De asemenea, mai estefolositã pentru marcarea rostirii împreunã adouã cuvinte (într-un, luat-o, de-a).

Semnele de punctuaþie sunt necesare atuncicând scriem ceva, pentru a ne exprima sau aevidenþia sentimentele ºi atunci când citim,pentru a înþelege mai bine ce vrea autorul sãspunã prin lucrarea sa. EEllee nnee mmaaii aajjuuttãã ssãã nneeeexxpprriimmããmm ccoorreecctt ººii ccuu iinnttoonnaaþþiiaa ppoottrriivviittãã.. E în-sã de aºteptat ca elevii sã þinã cont de semnelede punctuaþie la ºcoalã. În ce priveºte, deexemplu, mesajele de pe net sau sms-urile,rareori conþin semnele de punctuaþie necesare.

CÃRÃªAN DOINA

Un copil talentat!

*


Scrisoare din America,

Primarul Iancu Panduru ºi „Vestea”în dialog peste Ocean!

La început de primãvarã iatã cã suntonorat ºi peste mãsurã de bucuros sãprimesc iarãºi vestea cea bunã, adicã„Vestea de Mehadia”.

Cu emoþie vã mulþumesc dumnea-voastrã, d-lui primar Panduru ºi, catotdeauna, lui „NDP” ºi tuturorcolaboratorilor pentru jertfa pe care ofaceþi publicând aceastã revistã de sufletºi luminare.

Dumnezeu sã vã ajute mereu!

Îndrãznesc sã-mi exprim o pãrere.Am gãsit plinã de bun simþ, demnitate

ºi responsabilitate civicã ºi culturalã re-plica datã de cãtre dl. primar Iancu Pan-duru celor care denigreazã „Vestea”.Acea replicã a fost bine venitã ºi a pusclar, pentru toþi cei care sunt de bunãcredinþã, lucrurile la punct. Dar, în ace-laºi timp, „Atacul” contra „Vestei” aratãlimpede cã revista „Vestea” îºi face da-toria ºi aratã cã glasul ei este auzit ºi cãel deranjeazã „anumite” cercuri. Deci,dupã umila mea pãrere, asta este dovadacã „Vestea” trebuie sã îºi urmeze calea ºisã se cãlãuzeascã dupã adevãrul dupãcare „caravana trece ºi câinii latrã”.

Cu dragoste ºi dor, vã îmbrãþiºez petoþi,

dr. Alexandru Nemoianu

Nota redacþiei: Mulþumim domnului doctorpentru frumoasele cuvinte adresate „Vestei”,primarului ºi colectivului redacþional. Devizanoastrã este: „Adevãrul pânã-nn pânzele albe!”

Vã dorim dvs., familiei dvs. ºi întregii comu-nitãþi româneºti urarea strãbunã: Paºte fericit!

(N.D.P.)

ªT. O. IOSIF (1875-1913)ISUS

Vegheazã-n colþ a candelei luminã,Învãluind icoana-n raze pale:Isus, copil, la sânul maicii sale,Pãstori se mirã, magii se închinã.

Un zâmbet liniºtit, blând, fãrã vinã,ªi totuºi nu ºtiu ce ascunsa jale,Ce presimþiri de chinuri idealeUmbresc în tainã faþa lui divinã

ªtiai de-atunci, Isuse, tu, c’-odatã,Iubind prea mult pe oameni,

drept rãsplatãVei îndura batjocura ºi-amarul,

ªi-ncununat cu spini, urcând calvarul,Pe umãr crucea singur þi-o vei duce, ªi vei muri, strigând la cer, pe cruce?...

Radu GyrAS-NOAPTE, IISUS

As-noapte Iisus mi-a intrat în celulã.O, ce trist, ce înalt era Christ!Luna a intrat dupã El în celulãºi-l fãcea mai înalt ºi mai trist.

Mâinile Lui pãreau crini pe morminte,ochii adânci ca niºte pãduri.Luna-l spoia cu argint pe veºminte,argintându-i pe mâini vechi spãrturi.

M-am ridicat de sub pãturã surã!- Doamne, de unde vii? Din ce veac?Iisus a dus lin un deget la gurãºi mi-a fãcut semn sã tac...

A stat lângã mine pe rogojinã:- Pune-Mi pe rãni mâna ta.Pe glezne-avea umbre de rãni ºi ruginã,parcã purtase lanþuri, cândva...

Oftând, ªi-a întins truditele oasepe rogojina mea cu aburci.Prin somn, lumina, iar zãbrelele groaselungeau pe zãpada Lui vãrgi.

Pãrea celula munte, pãrea cãpãþânã,ºi miºcau pãduchi ºi guzgani.Simþeam cum îmi cade tâmpla pe mânã,ºi am adormit o mie de ani...

Chemarea Domnului Iisus

O, veniþi, veniþi la mineCei trudiþi ºi-mpovãraþiCã eu vã voi da odihnãªi-o sã-mi fiþi ca niºte fraþi!

Dacã vouã vã e sete,Sau sunteþi înfometaþi,Vã voi da izvorul vieþii,Hranã sã vã sãturaþi

Voi lega rãnile voastreCa sã nu mai suferiþiªi alãturi de mine,Vei fi foarte fericiþi!

Am sã vã conduc cu grijãPe cãrãri ce mie-mi placCa s ajungem la TataVoia Lui vreau sã i-o fac

ªi la dreapta slavei Sale,Lângã mine o sã staþi,Când vã chem veniþi la mineªi nu mai întârziaþi.

MARIANA JIVAN

CINCI ANI ÎN NATO!De cinci ani, feciorii noºtri mãrºãluiesc

prin Irak, de cinci ani scotocesccatacombele din Afganistan în cãutareduºmanilor americanilor. Nu este o laudã!Este o durere, o tragedie umanã. Fecioriinoºtri comit crime ºi sunt primiþi cugloanþe. Pentru ce?! Ca americanii sã poatãfura þiþeiul ºi derivatele lui din Irak.

Preþul celor cinci ani de jaf, de ocupaþiesamavolnicã înseamnã rãniþi ºi morþi. Nu sespune câþi anume. Suntem complici lacrime.

Când s-a desfiinþat Tratatul de Pace dela Varºovia (1991) de ce nu s-a desfiinþat ºiTratatul Atlanticului de Nord (NATO)?

Rãspuns: Americanii au pãstrat acesttratat ºi au atras la el ºi alte state, ca într-unviitor apropiat sã porneascã ofensiva contraRusiei. Americanii vor sã repete figuranemþilor din iunie 1941. Americanii vor caRomânia sã fie din nou cap de pod înrãzboiul contra Rusiei, vor ca românii sã fiecarne de tun.

Presa scrisã ºi vorbitã din România,posturile de radio ºi televiziune, de ce oarenu demascã aceste intenþii criminale?! Cutoþii ar trebui sã aibã un singur slogan:Americani! Afarã din Europa! (L.C.)

RUSIA SE REÎNARMEAZÃPreºedintele rus Dmitri Medvedev a

declarat, cã NATO vrea în continuare sã îºiconsolideze prezenþa în apropiere de Rusiaºi a ordonat o reînarmare “la scarã largã” aRusiei din 2011. “Din 2011 va începe oreînarmare la scarã largã a armatei ºi amarinei ruse”, a declarat Medvedev, întimpul unei reuniuni cu oficiali de rang înaltdin cadrul Ministerului Apãrãrii. “Analizasituaþiei politico-mmilitare în lume a arãtat cãrãmâne un potenþial de conflict serios înanumite regiuni, alimentat de crize locale ºitentative continue ale NATO de a-ººidezvolta infrastructura militarã în apropierede Rusia”, a adãugat Medvedev. “Principalamisiune este de a consolida capacitatea deluptã a forþelor noastre, înainte de toate pecea a forþelor noastre strategice nucleare.Ele trebuie sã fie capabile sã îndeplineascãtoate misiunile indispensabile pentru agarantarea securitãþii Rusiei”, a adãugatºeful statului.

(MEDIAFAX)

Medvedev ºi generalii sãi


InterviuO sãrbãtoare importantã, marcatã în

fiecare an cu preponderenþã de silvicultori,LUNA PÃDURII, ne aduce la sediul OcoluluiSilvic Mehadia pentru a sta de vorbã cumanagerul acestei instituþii, recent instalat înaceastã funcþie, domnul inginer SABINNICOLESCU:

- DDoommnnuullee iinnggiinneerr ººeeff ooccooll SSaabbiinn NNiiccoolleessccuu,,ssuunntteeþþii ccoonndduuccããttoorruull uunneeii iimmppoorrttaannttee iinnssttiittuuþþiiiillooccaallee ccee aaddmmiinniissttrreeaazzãã oo bbooggããttiiee iinnsseemmnnaattãã,, cceeoo ppuutteemm ccoonnssiiddeerraa,, pprriinn eeffeecctteellee eeii bbeenneeffiiccee,, ccaauunn bbuunn aall iinnttrreeggiiii ccoommuunniittããþþii.. DDeeþþiinneettii aacceeaassttããffuunnccþþiiee,, aaiiccii llaa OOccoolluull MMeehhaaddiiaa,, ddee oo ppeerriiooaaddããrreellaattiivv ssccuurrttãã,, ccee ffããrrãã iinnddooiiaallãã nnuu aa ppeerrmmiiss uunneeiibbuunnee ppaarrþþii ddiinn llooccuuiittoorriiii MMeehhaaddiieeii ddee aa vvããccuunnooaaººttee.. OOffeerriinndduu-nnee aacceeaassttãã ººaannssãã ddee aa ssttaa ddeevvoorrbbãã ccuu DDuummnneeaavvooaassttrrãã,, aamm vvrreeaa ppeennttrruuîînncceeppuutt ssãã ooffeerriimm ººii cciittiittoorriilloorr nnooººttrrii aacceeaassttããooccaazziiee ddee aa vvãã ccuunnooaaººttee..

- Sunt absolvent al Facultãþii de Silviculturãºi Exploatãri Forestiere din Braºov, promoþia1977 ºi de la terminarea facultãþii mi-amdesfãºurat activitatea profesionalã în pãdurileBanatului Montan, respectiv 32 de ani. Primiipaºi, ca silvicultor, i-am facut la Ocolul SilvicVãliug, ca inginer stagiar iar în scurt timp ca ºefde ocol. Dupã 8 ani, trecând la Direcþia SilvicãCaraº-Severin (pe atunci Inspectorat SilvicJudeþean), am ocupat diferite funcþii, de lainginer ºef birou pânã la director tehnic ºidirector o perioadã scurtã de timp. În anul 2001m-am transferat la Agenþia de Protecþie a Me-diului Reºiþa, iar de acolo la Inspectoratul Te-ritorial de Regim Silvic ºi Vânãtoare Timiºoara,pânã în februarie 2005 când am revenit înDirecþia Silvicã Reºiþa, ca ºef de ocol la OcolulSilvic Oraviþa ºi de aici în luna martie 2009 amfost numit ºef ocol la Ocolul Silvic Mehadia.

- SSuunntteeþþii,, ccuumm ss-aarr ppuutteeaa ssppuunnee,, ,,,,uunnvveetteerraann”” îînn ssiillvviiccuullttuurrãã,, uunn bbuunn ccuunnoossccããttoorr aallppããdduurriilloorr ddiinn BBaannaattuull MMoonnttaann.. PPeerriiooaaddaa ssccuurrssããddee llaa iinnvveessttiirreeaa DDuummnneeaavvooaassttrrãã îînn aacceeaassttããffuunnccþþiiee,, aaiiccii llaa MMeehhaaddiiaa,, vv-aa ppeerrmmiiss ssãã vvãã ffaacceeþþiioo iimmaaggiinnee aassuupprraa ssttããrriiii ppããdduurriilloorr aaddmmiinniissttrraatteeddee OOccoolluulluuii SSiillvviicc MMeehhaaddiiaa ccoommppaarraattiivv ccuu cceelleeaallee aallttoorr ooccooaallee??

- Prin funcþiile pe care le-am deþinut de-alungul celor 32 de ani, am avut în permanenþã olegãturã strânsã cu pãdurea. Practic nu existãbazin forestier în judeþ în care sã nu fi pãtruns ºisã nu-l fi ,,parcurs la picior”, aºa cum spunemnoi silvicultorii. Pãdurile administrate de OcolulSilvic Mehadia îmi sunt cunoscute foarte bineîncã din anii 1986-1989, când am fost ,,îndru-mãtor”, din partea Direcþiei Silvice la acest ocol.Încã de atunci am îndrãgit pãdurile de fag de peValea Craiovei, Valea Mehadicii, Cornereva,Polom sau Sfârdin. Sunt puþine ocoale din ju-deþ, ºi chiar din þarã, care se pot lãuda cu ar-

borete având vârstede pânã la 180-190de ani. Totodatãîntâlnim ºiarborete tinerede fag, laricesau duglas,pe sute dehectare, înB e l e n t i n ,

Craiovicea, Tarniþa, Frãsincea si alte bazinete depe raza ocolului. Cu o aºa zestre forestierã semai pot mândri ocoalele vecine Nera ºi Bozo-vici, precum ºi Ocolul Silvic Rusca Montanã

- CCiittiittoorriiii nnooººttrriiii aauu aavvuutt ooccaazziiaa ddee aa aaffllaa ººiiddiinn ppaaggiinniillee ppuubblliiccaaþþiieeii nnooaassttrree,, rreessppeeccttiivv îînn aa-cceeaassttaa ,,,,ppaaggiinnãã vveerrddee””,, ccaa llaa 1155 mmaarrttiiee aa ddeebbuuttaatt,,,,LLuunnaa ppããdduurriiii”” ccee ssee ccoonnttiinnuuãã ppâânnãã îînn 1155aapprriilliiee.. CCuumm aa îînnttaammppiinnaatt ººii aa mmaarrccaatt ooccoolluullMMeehhaaddiiaa aacceeaassttãã mmaanniiffeessttaarree ??

- ªi Ocolul Silvic Mehadia, ca dealtfel toateocoalele silvice din þarã, acordã o atenþiedeosebitã ,,Lunii Pãdurii”. În aceastã perioadãdesfãºurãm o serie de acþiuni ce se înscriu prinspecificul lor în categoria ,,lucrãrilor silvice”,cum le numim noi silvicultorii, iar în acestsezon complexitatea acestora se manifestã celmai pregnant. De aceea, printr-o sporitãmobilizare ºi cu multã pricepere, silvicultoriiOcolului Silvic Mehadia în aceastã perioadãdesfaºoarã o gamã largã de lucrãri cum suntcele de scos puieþi forestieri din pepiniere,necesari pentru împãduriri, precum ºi a celordin solarii, pentru a fi repicaþi în pepinierelesilvice. Se executã lucrãri de semãnat atât înpepiniere cât ºi în solar, lucrãri de împãduriri.De asemenea personalul silvic este angrenat înlucrãri de punere în valoare atât în arboreteleprevãzute conform amenajamentului a separcurge cu tãieri cât ºi în arboretele unde s-auprodus doborâturi ºi rupturi de arbori, datoritãzãpezii, în perioada de iarnã, aceºtia urmând a fiextraºi ºi valorificaþi. Ocolul Silvic Mehadiaasigurã, ºi în aceastã primãvarã, din producþiaproprie, în întregime puieþii necesari pentru îm-pãduririle ce se executã în raza ocolului, reu-ºind prin munca ºi profesionalismul perso-nalului sãu sã producã ºi sã furnizeze ºi altorocoale puieþi forestieri din speciile brad ºi pal-tin de munte. Numãrul puieþilor livraþi ocoalelorsilvice: Berzasca, Moldova Nouã, Teregova,Bocºa Românã, Pãltiniº, se ridica la 26.000 depuieþi. Avem personal silvic de teren ce seocupã de zeci de ani cu producerea de puieþi, înspecial cei de pe Valea Mehadicii ºi din Sfârdin.

Deþinem 60 m.p. de solar în care semãnãmdiferite specii de rãºinoase ca molid, duglas saularice, ce apoi îi repicãm în pepiniere, ca dupãaceea, când devin apþi, sã-i plantãm.

(continuare în numãrul urmãtor)~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

COLÞUL VERDE AL COPIILORSEMINCIOARA

În aprilie rãsareªi-i un arbor de mirare;E din neamul conifereªi strãbate multe ere.Arbor foarte preþiosOmului de mult folos.Semincioara, deseori,Schimbã nuanþe de culoriVerde, ocru, castaniu,Brun ºi gri ºi mãsliniu.Deocamdatã-i cât o linte,Stã-n pãmânt dormind cuminteChiar doi ani, în voia firiiPânã-n timpul rãsãririiCând sãmânþa germineazãªi deodatã iese treazãDin cãsuþã, somnoroasãFiindcã-i plantã norocoasã.Tot natura ne învaþã:Încolþirea-nseamnã VIAÞÃ!

HAI LA MUNTE-N DRUMEÞIE!

De la ºes, de la câmpieAm plecat în drumeþie.ªi m-am strecurat pitiºÎn adânc de cãrpeniº,Iar de-acolo, în brãdetUnde-i neam de pãsãret.Ce concert, ce triluri vii,Se-auzeau din brazii,miiªi din fagii seculari,Carpeni cu esenþe tari!Umbra lor m-a mângâiat.M-am simþit reconfortat.Când concertul era-n toi,M-am gândit, copii, la voi.V-ar plãcea sã ascultaþiUn concert ºi fascinaþiDe aceste voci mãiestreSã veniþi spre culmi silvestre?Haideþi, dar, cu toþi-acumVeseli s-o pornim la drum!

(Poezii dedicate copiilor pentru ,,Luna Pãdurii”de cãtre scriitoarea Cezarina Adamescu, apropiatãcolaboratoare ,,ecologistã” a revistei on-line,,PaginaVerde”(http:/paginaverde.wordpress.com)},ºi a publicaþiei ,,Vestea”.

PPAAGGIINNAA VVEERRDDEE

Paginã realizatã de COSTEL VLAICU


Tipãrit la Editura GORDIANEditura GORDIAN, Timiºoara, Str. Herculane nr. 35, tel. 0256 / 215615

OOOO aaaa mmmm eeee nnnn iiii dddd rrrr aaaa gggg iiii ,,,, cccc uuuu cccc aaaa rrrr eeee nnnn eeee mmmm ââââ nnnn dddd rrrr iiii mmmm

Gândind la Sfintele PaºteDoresc din suflet un Paºte fericit colaboratorilor mei din

Primãria Mehadia, locuitorilor comunei Mehadia, cu satelearondate: Plugova, Valea Bolvaºniþa ºi Globu-Rãu, doresc aceeaºi

urare strãbunã cititorilor ºicolaboratorilor gazetei“Vestea”.

Primar Iancu Panduru

Primarul Iancu Panduru ºi generaþiade mâine

Simpozionul Cetãþii, Plugova, 24.01.2009.Vorbeºte poetul Vasile Barbu, din Uzdin (Serbia)

Simpozion Ion Florian Panduru, iunie 2009.Vorbeºte prof. univ. dr. Virgil Vintilescu

Artiºtii noºtri

O familie unitã, model pentru tineriicãsãtoriþi

EVENIMENT CULTURAL ÎN BANATUL MONTANLa data de 10 aprilie 2009, scriitorul N.D. Petniceanu a fost sãrbãtorit la Radio

Reºiþa, prin grija domnului redactor-ºef Doru Dinu Glãvan. N.D.P. a fost însoþit deprimarul Iancu Panduru ºi de colegii de la „Vestea”: prof. dr. Iulian Lalescu ºi ziaristulCostel Vlaicu. N.D.P. s-a bucurat de alocuþiunile intelectualilor de elitã: Doru DinuGlãvan, Vasile Petrica, Dana Bãlãnescu, Constantin Brãtescu ºi Alexandra Bârsescu.Lui N.D.P. i s-a acordat o diplomã din partea Radioului „Semenic” – dragostea românilorde pretutindeni. (IANCU PANDURU, primar)

Vestea · PDF filemine, carte primitã excelent de critica de specialitate,...

Documents

Transcript of Vestea · PDF filemine, carte primitã excelent de critica de specialitate,...