"t^lo" Acesta foia ese

cate 3 cole pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a so ciatiunei, e>a pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbena cu porto l, «(vj poştei. tfJ

(tfS 5*^ : l,zF®5L

TRANSILVANIA . Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, seu. prin posta seu prin domnii c o

lectori.

(S^V^ ^®5l

i \ r . 1 1 . Brasiovu 1 Iunie 1875. Anulu VIII. S u m a r i u : Estrasu dein dioariuiu vieţii mele dela 15 Martie 1848 pana la 18 Ianuarie 1849. (Urmare). — Adaose si re

ctificări la istori'a regimentului alu II lea confiniariu dein Transilvani'a. (Urmare). — IstorioVa unei critice. — Procesu verbale.

Estrasu dein dioariuiu vieţii mele dela 15 Martie 1848 pana Ia 18 Ianuarie 1849.

(Urmare.)

VIL Denumirea mea de ajutoriu „adlatus" administratorului militariu in comitatulu cetăţii de Balta. Terminandu acestea totu in 23 Noem. pre la

9 % dre a. m., 'mi a venitu de urgentia oficidsa in-cunosciintiarea dela comit, naţionale cu d. 19 Noem. Nr. 388, ck eu sum denumitu de cktra comand, grlu. cu decretulu din 17 Noem. de sub Nrii 4543 , 4575 , 4576 si 4607 la comitatulu cetatiei de Balta de ajutoriu pe partea romaniloru („adlatus" administratorului militariu C a r o l u C o m e n d o , capitanu in pens iune; fiindu si pe partea sasiloru in acdsta cualitate despusu Stefanu Ludvigu Roth pastorulu evange-licu dein Mosn'a. 46)

Acdsta inalta dispositiune 'mi a apasatu anim'a fdrte, si cugetandu la chiamarea mea cea preotidsca, la respunderea pentru gard'a-nat . si la acdsta dere-gatoria noua, prea apasatdre si cu cea mai grea r'e-spundere împreunată, m'amu infioratu; inse din nou m'aniu intaritu din comitiv'a comitetului , carea se conchide cu urmatdrele cuvinte: „comitetulu convinsu ck acestu oficiu nu se pdte incredintiâ in mani mai demne, sperddia . . . . ck vei desfasiurâ acea activitate, prin carea se meritedi încrederea ce in. grlu comando a avntu in persdn'a D. Tale, si se justificedi aşteptarea comitetului de a representâ naţiunea romana cu demnitate, si de a'i apară drepturile si interesele cu bărbăţia."

E u despre denumirea mea acest'a — amu sciutu pe cale privata inca in 19 Noem., de aci indata amu si respunsu comitetului, ck multiemescu de acdsta sarcina, si rogu câ se trdca dela mine pocalulu acel'a.

Inse de acolo in 22 Noem. mi s'a respunsu: ck in corn. grlu caută pre barbatulu necesariu in acestea cercustari es t raordinar i , ori in ce s tă tu ; deca dara voi eseu a remand fidelu Imperatului , se primescu sar-cin'a impusa ; altu-cumu se me dechiaru ck cu cine tienu, cu imperatulu sdu cu rebellii."

Ce amu alesu — e din celea preinsemnate cu-noscutu.

Asia amu scrisu comitetului, ck cu administra-

"torulu Comendo fiindu vecinu cu m i n e , ne amu in-tielesu, ck dupa ce pretoriulu (cas'a municipala), in S. Martinu (Dicso Sz. Marton) e depredatu de rebelii, se sustdrna cerere la comand, generalu, câ pretoriulu provisorie se fia s tramutatu la cetatea de Balta. r

E r a pentru celea 13 sate din vecinătatea Elisa-betopolei , numite sasesci, cari sun tu : Czikmantor . Doraaid, Ftfletelke, Hdtur .Iovedics, Kund , Magyaros, S. Nadosiu, S. Urmdnyes, S. Sz. Ivâny, S. Sz. Laszld, Szdna-Veros si Zagor*), amu'notificatu, ck acumu e prea tar-diu de a controla pe Pop 'a R o t h , fiindu-ck acest'a si-a terminatu operatulu, si l'a susternutu la locurile mai inal te , precumu documentddia scrisdrea lui cu datu Ibasfaleu 22 Noem. Nr. 63 , catra mine îndreptata sub z ) , câ respunsu la scrisdrea m e a din 21 Noem. in carea ilu intrebu, ddca 'i a sositu sdu nu, decretulu de denumire „adlatus" admin. comit, cetăţii de Ba l ta? — Si de odată amu proieptatu comitetului, ck de cum-va pana acum s'a si decretatu incorporarea acelor'a cu sc. Mediasiului, in casulu acest'a, fiindu-ck mai suntu alte 7 sate care se tienu de comitatulu cetăţii de Balta, si a n u m e : N a g y si Kis -B u n , O. Andrâsfalva, O. H idegku t , O.) Zsakord, Saard, si Pipe**), cari prin presupus'a încorporare a prenumiteloru sate, se afla isolate cu totulu de celu-alaltu corpu alu comitatului, si asia administrat iunea acelor'a va fi grea fdrte , se binevoidsea comitetulu a midiulocf incorporarea acestor 'a cu sc. Seghisidrei, câ asia se se aducă acolo in bilantia saşii cu Romanii.

To tu intru acdst'a di mi s'au t ramisu dela ma-gistratulu din Mediasiu:

a Proclamatiunea (Graiulu) Mares. principe Win-dischgr'âtz cu d. Schonbrun 13 Noem. indreptata cat ra locuitorii Ungariei si a'i Transi lvanie i , in carea notifica, ck pasiesce cu armat 'a imperatdsca in Un-gar i ' a , si provdca pre popdrale credintidse imperatului a'i dâ mana de ajutoriu pentru debellarea re-belliloru. 47)

*) Romanesce: Cicmandru, Domaldu, Filetelnicu, Heturu (nemt. Marienburg), Idiciu, Cundu, Magiarusiu, Nadosi'a, Orme-nisiu, Sant-Ioan'a, Savadisla sasesca, Sinaransiu, Zagâru.

**) Boiu mare, Boiu-micu, Andrasifalau (multu mai bene Andrieni), Fontan'a-rece, Sacasiu, Siardu, Pepea. Red.

19 ©BCU CLUJ

b) Copi'a scrisdrei de catra comitetulu din Trei-scaune cu d. Sepsi Sz. Gyorgy din 12 Npem. subscrisa de Horva th Albert supr. jude reg. si catra comand, generalu Puchner indrepta ta ; precum si res-punsulu acestuia cu d. 16 Noem. Nr. prs . 1658/2 • datu catra comandantele cetatiei etc. din Brasiovu.

I n acestu respunsu luminatu se e spune , ck la agitaţiunile lui Berzenczei si ale unoru jurişti^ s'a facutu adunarea nobililoru la Agyagfalu , din carea s'au aprinsu revolut iunea; ck aceşti fanatisati pe partea Kossuth- iana au depredatu si nimicitu mai multe de 100 sate romanesci, ck au arsu Reghinulu si au omoritu mai mulţi de 100 locuitori paciuiti, de ambe secse; pent ru aceea poftesce supunere necondiţionata scl. 48)

I n fine, preste gard 'a nat» a prefecturei Mediasiului, la indegitarea comit. nat. amu pusu de vice-prefectu suplinitoriu in loculu meu pe Nicolae Me-diesianu.

E r a agendele oficiului protopopescu tienendu-le eu, administratiunea parochiei Mediasiului o amu con-crediutu popii Iuonu celui bet ranu din Somostelnicu, care erâ la m i n e , si in lipsa mai mare se'lu ajute parochulu din Proscea mare Ambrosie Blasianu.

Si as ia , dupa bun 'a cointielegere avuta cu ad-ministratorulu Comendo, s'a defiptu diu'a pentru ocuparea oficiului la cetatea de Balta pe 25 Noem. (Sâmbăta) , candu , cu ajutoriulu lui Ddieu amu si por-nitu la loculu nouei ndstre destinatiuni.

Momentu dorerosu a fostu acest'a pentru mine câ p a r o c h u , — ck me despartiu de baserica si de poporulu meu celu ama tu ; dra câ tata-de familia, ck pentru oficidse politice me despartiu de soci'a mea însărcinata si de alti 4 prunci mici ai mei, si inca spre di însemnata de Domineca, si de lăsare de dulce pentru postulu nasc. D.

VIII. Faptele primari in cetate-de Balta.

I n 25 Noem. sdr'a sosindu in pace cu adminis-torulu din preuna in cetate-de Bal ta , ne-amu asie-diatu in Curtea Bethleniana.

• In diu'a urmatdre (26) amu tienutu I-a siedintia, in carea inainte de tdte ne-amu constituitu in nou'a deregatoria, si apoi s'a decisu a se emite unu cir-culariu catra popdrale comitatului, romani, unguri si sasi, t iparitu in limb'a fia-caraia; intru care le :

1) Se notifica t u tu ro ra , ck suntemu însărcinaţi cu administrarea comitatului , si asia cei credintiosi supuşi a'i Maiestatei Sale, se ne cundsca de prepusii sei, si se ne cuprindă cu cuvenit 'a ascultare.

De aci se demanda to t a ro ru : a) Câ se respecte persdn'a fie căruia si chiaru

a duşmanului desa rmatu , se nu vatame nici averea altui'a si sub nici unu pretestu se nu o iea.

b) Câ celea luate dela al ţ i i , cu ocasiunea tur-burar i lora din dilele t recute , se le pas t redie , si se le predea la comissiunea care se va exmite.

c) Câ de acf inainte se se pdr te b e n e , câ lui

Ddieu si mai mariloru sei se fia plăcuţ i , prin urmare demni de libertatea loru.

d) Ck cei ce voru lucra in contra , se voru supune legiloru militaresci, si aspru se voru pedepsi.

2) Pen t ru alegerea oficialiloru de comitatu se convdca la pretoriu spre consul tare , pe 4 Decemb. (Luni) tdta inteliginti'a, si toti foştii oficiali, cari nu si-au vatamatu credinti 'a catra In. Imperatu .

3) Câ preoţii tu turora confessiunîloru, dinpreuna cu betranii comuneloru se conscria familiile si sufletele separatu, ale romaniloru, unguri loru si saailoru.

4) Câ judii comuneloru se aducă la pretoriu cărţile de dare, si de furagiu*) pana in 3 Dec. spre lămurirea acelor'a scl.

Acestu circulariu câ se ajungă mai iute la tdte comunităţile comitatului, s'a tramisu in 12 part i ale aceluia.

T o t u in acea siedintia, s'a despusu t ransportarea provisiunei de pane dela Mediasiu la M.-Osiorheiu, si a n u m e : comitetulu va t ranspor ta dela Deasiu (ung. Deegh.) pana la Osiorheiu pe 1 '/ 4 staţiune cu 12 cr. m. c. dupa 1 vita. 49-a)

Pen t ru apărarea pretoriului s'a cerutu unu des-part iementu de miliţia, si altulu din garde le romanesci si sasesci.

S'au insciintiatu administratiunile vecine din Blasiu, Mediasiu si Seghisidra despre începerea functiunei.

Si in fine s'au reportatu comand, genera le , si comitetului naţionale inceputulu activităţii ndstre scl. 49—b)

I n 27 Noem. amu fostu cu pop'a R o t h la pretoriu (municipalitate, cas'a comitatului) in S. Martinu, si cercetandu'lu cu de-a merun tu lu , s'a despusu repararea celoru de reparatu , si amu adusu cu noi si-gillulu comitatului spre oficidsa usuare.

EVa administratorulu a tramisu prefectiloru denumiţi pent ru acestu comitetu o seridsa admoniţ iune, fiindu-ck unii s'au abatutu dela scopulu natiunei, câ se nu se îmbrace in natur 'a lupiloru răpitori, precum facu rebellii, ci se insiste cu tdta poterea si influinti'a loru spre a impedecâ lăţirea demoralisarei politice.

T o t u atunci, dupa insciintiarea primita din Blasiu dela administratorulu G-eorge P o p a c. r. capitanu, si Pe t ru M â n u , ck fiindu ei mai inainte însărcinaţi dela comitetulu naţionale cu datu 14. Noemvrie Nr. 285 eu administrarea comitatului ce ta t ie i -de Bal ta ; dra acum fiindu noi dispuşi acolo , precum cunoscu si densii din insciintiarea comitetului naţionale cu datu 17 Noem. Nr. 378 indreptata catra administra, distr. Blasiului, s'a decisu a se contramanda invita-tiunile făcute de catra acea administrat iune, pentru adunarea la Blasiu din comitatulu acest'a. 50) si a) b) c) d) .

*) Termina militariu luatu din limb'a firancesca, câ si mulţime de alti termini; poporulu rurale (satenu) ii dicea Ilisiu dela magy. ^les, semnifica t6te obiectele de nutrementu mai alesu pentru caii dela 6ste, adecă ceea ce se dice nutretiu, cumu fenu, ovesu, palia etc.

©BCU CLUJ

Comitetulu cu datu 25 Noem. Nr. 456 notifica, ck a primitu cu plăcere raportulu despre asiediarea ndstra in cetate-de Balta. Apromite ck va veid unulu seau doi representanti ai comitetului la adunarea municipale a comitatului, prefipta pe Lun i 4 D e c ; in-sira ckti oficiali provisorii aru fi de lipsa, apoi mai dk si alte instrucţiuni. 51)

Asemenea tramite comitetulu in 27 Noem. Nr . 482 instrucţiune pentru alegerea oficialiloru, 52)

IX. Unele disposiliuni luate pentru prefectura Mediasiului pana la adunarea comitetului.

Comitetulu naţionale imi tramite din 26 Noem. unu intimatu fkra Nr., se'lu circulediu la tr ibuni si la tdte comunităţile prefecturei Mediasiului:

a) Ck comandantele generalu cu datu 18 1. c. Nr . 6 9 4 4 , a despusu , ck nefiindu pusei de ajunsu pentru recruţi, tdte acelea pusei, cari li-au luatu romanii dela rebelii, se le t ramita la magazinu in Sibiiu, care e p u s u s u b ingrigirea Oberlieutenant. Boheim.

b) Ck comandantele generalu cu datu 18 1. c. Nr. 4557 dechiara comitetului naţionale, ck inca nu e in stare se ajute pe locuitorii nenorociţi, depredati de catra rebelii, ci a despusu redicarea unui fondu din tacsele ce se voru aduna dela orasiele rebelle, deci pana atunci spoliaţii suntu recomendati la indurarea cresciniloru nedepredat i , cari suntu vecini cu ei.

c) Ck comandantele generalu cu datu 22 Noem. N R presidiale de operaţiune 200, pana la pregătirea unui regulameutu definitivu pentru scularea generala, acum a defiptu urmatdrele principia, care t rebue se se observe strinsu si a n u m e :

Scularea generala adunata din satele vecine in tienuturile mai amenintiate de vrajmasiu, va ocupa acelea puncte ale tienutului seu, la cari o va dispune comandantele seu militariu.

I I . Ck scularea generala, carea vine din tienu-turi mai depărtate, se va impartf dupa naţionalităţi, si comandantele militariu va dispune din aceia dupa trebuintia, câ se vina la punctele de ocupatiune ' / 2 seau % ori a parte.

I I I . Deregatoriile tienuturiloru, precum si comitetulu romanu dela care suntu numiţi prefecţii, n 'au influintia a s u p r a modului tacticu si strategicu alu lo ru ; ci numai asupr 'a scularei, — schimbarei in termini otar i t i , — asupr 'a denumirei ductor i loru, a organisarei din la in t ru , a armatei si a provisionarei loru de plecare. ,

IV . De o cam data nu se facu alte schimbări, decktu celea ce purceduf dela comandanţii militari.

D e aci legiunile cari s'au pusu in mişcare catra Clusiu, voru primf ordinatiunile dela gener. majoru br . de W a r d e n e r ; celea unite cu corpulu dela Nordu, dela V. col. T J r b a n u ; celea din comitatele Za randu si Uniddr 'a dela majorulu R i e b e 1, la I . reg. de r o m a n i ; pre lini'a Seghisidrei si a Cohalmului dela comanda cetăţii Seghisidr 'a; celea de pre la H o -

morodu, si Miclosia, împreuna cu scularea generala din T i d r a Oltului si a Bkrsei dela colon. br. Stnt-terheim si majorulu Riebel dela reg. de inf. Leiningen.

Candu voru fi cause fundate, atunci numiţii comandanţ i nu voru pregeta a incuviintiâ ori ce usiu-rare a sculării generale, precum schimbarea, micsio-rarea, seau dimitterea pre cktu va fi cu potentia, fara periclitarea binelui publicu. 53) a) •— b)

Aceste ' tdte ordinatiuni mai inalte le-amu tramisu iute v-prefectului Mediesianu in 29 Noem. spre publicare si spre strinsa observare a loru.

Si câ intre mine si Mediasiu se fia comunica-tiune regulata si iute, amu dispusu: câ in tdta de-martdti'a, candu este ceva de adusu, se vina unu omu cu post'a pkna la Basn ' a , la capitanuiu gardei de acolo.

Acest'a neincetatu se aiba unu omu de îndemâna, carele îndată se duca post 'a la Boianu; dra in Boianu s'a dispusu u n u calaretiu la capitanuiu gardei ; câ ori candu va fi l ipsa , diu'a si ndptea se alerge cu iutidla potentidsa cu depesiele urginti .

To tu in 29 Nbem. amu comisu v-prefectului, ck dela comissiunile de assentatiune se eruedie cati s'au assentatu la miliţia, si care comunităţi nu si-au da tu pana acum contigentulu, si aflandu-se atari, acestor 'a se le demande aspru împlinirea contigentului seu, si in lipsa cei însemnaţi la miliţia se fia esecutati p r in gard 'a locala.

Asemenea ck fia care capitanu din tdta prefe-ctur'a Mediasiului pkna in 6 dile, se termine conscrie-rea nominala a gardisti loru sei , deosebindu cari-su cu pusei si pistdle, si cari-su cu lănci, dupa cum li s'au datu comissiune si instrucţiunea necessaria in 22 1. c.

Acdst'a conscriptiune nominala se va ' induce intr 'unu protocolu anumitu, facutu spre acestu scopu, si despre resultatu se va refera la comitetulu na ţionale.

Li se mai impune s t r insu, câ se'i depr indă in arme de doue ori pe d i , fiindu-ck dra e pericolulu la usia.

Cu datu 1 Dec. mi-a referatu Medies ianu, ck elu celea comisse lui si mai susu amintite, lea exe-cutatu in tocma; inse de odată arata, ck protop. n. u. din Mediasiu a desmentatu pe subalternii sei preoţi , câ se nu asculte de noi cei un i ţ i , daca comitetulu nu le denumesce superiori deintre densii.

Si ck sasu din Mediasiu câ la 50 insi, cu mai pucini grenadiri, au mersu in satulu vecinu Dar losu asupr 'a romaniloru, câ aceştia se estradea ce au luatu dela cur ţ i , si ck i-au desarmatu , dra cu acea oca-siune au rapitu dela ei totu ce au potutu, si asia încărcaţi s'au intorsu ,in Mediasiu; diu care fapta s'au atitiatu ura mare intre aceşti vecini.

Despre ambele acestea evenimente întristatdrie am rapor ta tu comitetului, tramitiendu si supl ic 'aDerlo-sieniloru; si amu propusu câ comitetulu naţionale.

a) se esoperedie dela comesulu sas. si prin t ren-19*

©BCU CLUJ

sulu dela universitatea nat. sas., câ saşii se observe pacea, si armoni 'a reciproca cu romanii.

b) Câ se midiulocdsca la comandantele generalu o adunare a rapresentantiloru din ambele naţiuni, cari se pregatdsca unu proieptu despre organisarea din laintru pe temeiulu libertăţii, egalităţii, si frăţietăţii, ckci altcum „sero medicina paratur."*)

(Va u r m j t ^

Adaose si rectificări la istori'a regimentului alu H-lea confiniariu dein Transilvani'a.

(Urmare.)

In t r aceea la Bai 'a-mare se forma dstea de insurgenţi a lui Niculae Catona, care pe Motiu Dem-bulu cu legiunea sa ilu respinse in pădurile dela La-pusiu, indata apoi se arunca cu tdte poterile asupra Desiului, pe care'lu si lua dela mic'a garnisdna, compusa numai dein 2 companii de granitiari recruţi si de 2 companii de cordonisti aduşi din Bucovin'a, comandata de colonelulu Formacher .

Acum Urban fu tramisu si in contra acelui ine-micu cu trupele specificate la pag. 179 (Winterfeld-zug), dra cele 2 batalidne romanesci au fostu dispuse si asta-data totu in avantgarda. Ajungendu in apro-piarea Desiului , aflaramu, pădurea cea frumdsa de stejariu prin care trece drumulu t ierei , ocupata de inemici numeroşi. Batalionulu archid. lui Carolu Fer -d inandu , compusu mai totu dein roman i , se forma de a drdpt'a drumului in coldna de assal tu , dra in s tang'a batalionulu nostru 1 (Blascovits) si in urm'a lui alu 2-lea (Petrizzevich) câ ajutoriu; alu 3-lea fu postatu cu cavaleria dein deraptulu tunuriloru câ re-serva. Dupa una lupta scurta dein tunaria si de ti-ral iori , batalionulu nostru se inieptk asupra coldne-loru dein s t ang ' a , dra Carolu-Ferdinandu spre cele dein drdpt'a, in ordine minunata, si in lupta de baionete, a runcandu pe inemiculu de siese ori mai nu-merosu , ilu puseră pe fuga in disordinea cea mai selbateca.

Aici batalionulu nostru alu 3-lea (Binder cu ju -nisiorii sei) se desparţ i de noi, remanendu de garni-sdna in Desiu, dra compani 'a lui Arsente apucă spre Sîbau (Sibd), spre a curaţ i regiunea de rebelii si ale tiend urm'a. Asia la operaţiunile ulteridre ale lui Urban spre Bai 'a-mare au participatu dein regimentulu nostru numai batalidnele 1 et 2. Acuma Dembu alu nostru vediendu-se scapatu de periculu, isi reorganisk legiunea sa, spre a opera de nou in districtulu Ce-

*) Lectorii se nu'si pregete a lua dein acestu Capu I X in dea" prdpe consideratiune doue impregiurari, si anume câ in sensulu decretului esitu dela comand, gener. comitetulu si prefecţii nu potea lua de capulu loru fara permissiune, nici o mesura, in operaţiunea m i l i t a r i a de a c ţ i u n e , tactica, strategica; apoi, câ se afld si câte una pers6na eclesiastica, care pretendea deregatori politici si totu odată m i l i t a r i , dupa confessiuni.

Ked.

tatiei-de pdtra, dra pe baronulu Huszâr cu cetele sale ilu nimici.

Dupa-ce ne-amu reintorsu dein acelea regiuni l a Clusiu, batalidnele ndstre 1 et 2 partecipara si la expeditiunea si operaţiunile bellice dela C i u c e a. P e a tunc i , adecă in Decembre , dislocatiunea partiloru regimentului nostru a fostu acdsta: Dein batal. 2, Petrizzevich si eu, cu 2 companii la Almasiulu-mare, celelalte doue cu Peicich e t ' Krs t ich , la Nadasin. Urban cu b a t 1. (Blaskevitz) in J imborulu mare (Nagy Zsombor in comit. Clusiului). Arsente la Sî-* bau. Batal. 3 (Binder) acuma la Surducu. Legiunea de lanceri sub locoten. Grigorie Mihailasiu la Cus-dridr'a (Kozârvar in comit. Solnocu inter.) in cornu-nicatiune cu batal. Binder ; Motiu Dembulu in dis£r. Cetatiei-de pdt ra ; Iosifu Peichich in Romul i ; capi-tanulu I. Mihailasiu cu batalionulu de reserva la Macodu (distr. Nasaudu) ; Budurleanu la Meşterei. Rogu-ve, luaţi si aci chart 'a si consideraţi acea linia lunga, ce duce dela Almasiu pana la Meşterei (Mes-te rhâza , de cktra M o l d o v a ) , care tdta era ocapata in lini'a prima de catra granitiari. Acea linia pentru unu singuru regimentu este enorma; de aceea elu avea lipsa de ajutoriu mare si efficace in a dou'a linia, anume pe la Desiu si la Clusiu. Tocma inse acestea doue puncte erâ intarite mai pucinu, pentru-ck brigad'a a dou'a Calliani-Schurter a fostu chiamata de catra comandantele generale dela Sibiiu, in con-tr 'a secuiloru*).

Dupa acestea se trecem u pe unu momentu aca»a, in districtulu regimentului.

Locotenentele Peicich, care stâ la Romuli, anun-tik comaudei locale, ck se astdpta una incursiune a ungureniloru dein comitatulu Maramuras iu , sub comand 'a lui Gavriilu Mihali , carele conduce 1 compania de ostaşi regulaţi , ckteva companii de ga rda naţionale si alte cete armate si le apropie spre dis-trictu. Atunci capitanulu Ioanu Mihailasiu, neastep-tandu pe Mihali pana ve intra in Transi lvani 'a , ii esi inainte cu batalionulu de reserva (betranii), armaţi cu pusei cu cremene (si acelea re le) , pana la marginile comitatului, la loculu Sietref (reu descifrabile) , unde se infruntk cu inemiculu, pe care dupa una bătălia scurta luandu'lu pe fuga, facu mai mulţi captivi, ii apuck multe arme, tobe si tdta bagagi 'a , cu care tdte se reintdrse in triurnfu**). Despre acesta afacere bellica dn. Urban in cartea sa nu atenge nimicu, de unde se pa re , ck despre aceea nici la comand'a generale in Sibiiu nu va fi ajunsu nici-unu

*) Carii l'au insielatu reu prin supunere fictiva. Ved i inse acelea operaţiuni, calamităţi, neintielegeri , erori descr ise parte mare in Winter fe ldzug , pâna voru mai esi inca si altele la lumina.

**) Aic i nu este arătata diu'a acele i bătălii deintre ro-manu cu romanu; noi inse c r e d e m u , câ ilustrulu domnu Gr. Mihali inca'si va fi avendu memorialele sale dein acea epoca, in care v a fi insemnata si diu'a acelei bătălii cu t6te ame-runtele sale.

©BCU CLUJ

— 133 —

rapor tu ; nu ne rnirama inse nici de acdsta, pentru-ck dupa invasiunea lui Bein in Transi lvani 'a , comuni-catiunea deintre partea septemtrionale cu cea meridionale a tierei se curmase mai de totu; dra dupa 11 Mart iu.(căderea Sibiiului) trupele imperatesci se retraseră in Muriteni'a cu comandanţi cu totu. In testimoniele date mai tardiu căpitanului Ioanu Mihailasiu stk atâta * ck densulu a tienutu cu rebellii m a i m u l t e loviri iuti la Macodu si la Romuli cu resultatu b u n u , pentru care a fostu si inaintatu la rangu de maioru. Lun 'a in care se făcuse batali 'a dein Maramurasiu , a fostu fara indoidia Decembre 1 8 4 8 ; pentru-ck dupa reintdrcerea sa dela acea operaţiune Io. Mihailasiu a primitu la Macodu pe ma-iorulu Binder, persecutatu cu alu seu batalionu de catra insurgenţi dela Surducu pana in districtu, ceea ce s'a intemplatu indata dupa batali'a dela Ciucea.

Se ne intdrcemu drasi la teatrulu principale alu afaceriloru bellice.

In t re acestea in castrele inemiciloru inca s 'au intemplatu prefaceri mari. Venindu adecă Bem celu cunoscutu de comandante capabilu, in urmarea ope-ratiuniloru bellice ale celuia, si a bataliiloru dela C i u c e a , Surducu s. a. deintre 18—20 Dec. 1848, regimentulu nostru se destramk cu totulu, din causa ck pe a dou'a linia ii lipsia ori-ce ajutoriu. Alu 3-lea batalionu (Binder) si legiunea de lanceri a lui Grigorie Mihailasiu fusera aruncaţi dela Surducu ; batalionulu se retrase la Macodu, dra legiunea sparta si dissoluta. Arsente se trase dela S î b a u l a Urban. Bem ocupk Desiulu si Clusiulu, dein causa ck cele ddue brigade destinate inainte de aceea spre ajutoriu, chiamate in alte pa r t i , ne lipsiră. Celelalte doue batalidne impreuna cu Urban separate de trup'a intrdga si amenintiate dein dosu in positiunile loru. Urban cu batalionulu 1 (Blascovits) scapă p'iutre ine^ mici in retragere maidstra. Arsente apară retragerea la podulu dela Jucu , pentru care Urban ii fu recu-noscatoriu. Noi cu batalionulu alu 2-lea avuramu sdrtea cea mai trista. Divisiunea detasiata la Nadasiu ajunge in ultimele momente la Clusiu si se alătura la ariergard'a generariului W a r d e n e r , dra celelalte doue companii cu comandantele batalionului capitanu Petrizzevich si cu locotenentele adjutantu Franciscu Mihailasiu au trebuitu se capituledie de inaintea tru-peloru lui Bem la comun'a Baciu, de unde amu fostu dnsi in captivitate la Oradea , la Cărei si la Giula. E u apoi de acolo m'am rantionatu*) numai singuru, si dupa intrarea rusiloru am ajunsu câ voluntariu la corpulu generariului Riidiger, unde avuiu ocasiune a yedd capitulatiunea generariului Gorgei la Sîri 'a (Vilâgos). De acolo am trecutu la gener. Schlick, care bătea Aradulu apară tu de Damjauich. De aici ajunseiU'la Temisidr 'a sub comand'a lui Haynau . Cu

*) T e r m i m v militariu. ranşonner,' de unde nemt. rantio-niren, a scapă prin plata de bani, a se rescumpard. In franc, mai are si alte accepţiuni .

mine inpreuna cadiusera in captivitate pe langa susu numitulu capitanu toti oficiarii dela cele doue companii, afara de locot. Vladu, care comandandu ariergard'a, isi sparse drumu si scapk prin munţi la Ur ban in Bucovin'a.

Urban s'a retrasu neincetatu dela Jucu peste Câmpia la Lechinti 'a si de acolo spre Bistritia, inse numai cu 1 batalionu (Blascovits) si cu compani 'a lui Arsente redusa tare la numeru prin atâtea suferintie, dra nu cu 2 batal idne, precumu se dice in Winterfeldzug pag. 203*). In acea retragere se intemplk u n a lovire cerbicdsa la podulu dela Borgau , unde cadiil locotenentele primariu. Pamper t , comandantele artileriei. Lovirea dela Tihutia o sustienti ariergard'a, adecă compani'a lui Arsen te , totu asia si cea dela Dorna dein Bucovin'a (Winterfeldzug p. 204).

Batalionulu de reserva comandatu de capitanulu Ioanu Mihailasiu, (dra nu gldte de locuitori armaţi, cumu se dice in citat'a carte), si batalionulu alu 3-lea (Binder) avură a sustiend bătălia fdrte ferbente, ceea ce recundsce insusi Urban in testimoniulu datu numitului capitanu Mihailasiu. Acelea batalidne sciâ in acelea momente pentru ce se batu si ce au se pdrda ei si familiele loru ; de aceea si tienura in locu tdta dstea inemica dela 10 dre dem. pana la 4 dupa am. Ce folosu inse, ck tunuletiele loru le apren-dea si aici totu cu dsca; dra cavaleria in acdsta parte nu era de locu. Asia candu s'a rapeditu asupra romaniloru tdta calarimea lui Bem, au spartu p 'mtre ambele bata l idne, si totuşi ele nici-decumu nu s'au dissolvitu (nu s'au desfacutu), precumu se dice in aceeaşi carte la pag. 203 et 271 dupa informatiuni cu totulu false, luate precumu se crede, in Sibiiu dela capitanulu Binder, nascutu dein Rupea. Adeve-rulu in casulu acesta stk cu totulu altu-mentrea.

Urban adecă fu atacatu de Bem pe drumulu paralellu dela Borgau cu tdta poterea , de aceea lui ii cautâ se se retragă de acolo pana a nu ajunge si Binder cu batalionulu seu la loculu bătăliei. Atunci Binder ruptu de catra Urban prin inaintarea lui Bem, se vediu necessitatu a'si cautâ si elu scăpare cu ai sei in Bucovin'a prin munţii comunei L e s i u (distr. Nasaudului , nu Leves) ; dra batalionulu de reserva fu aruncatu spre regiunea septemtrionale in munţi. Numai locotenentele Iosifu Georgitia cadiil in captivitate cu a sa secţiune (Zug). Omenii nu m a n c a s e r a d o u e d i l e , si s'au dusu prin comune numai câ se'si ia cate ceva de mâncare, dupa aceea isi vediura drasi de drumu. Inimicii dupa ce ocupară districtulu, au cautatu cu tdta rigdrea dupa a r m e , n'au aflatu inse uici-una, pentru ck ostaşii granitiari le luaseră

*j Aces ta contradicere ni s'ar părea ck se pote inpacâ considerandu ca Urban numera cu adeveraţu , intre trupele cu care a scapatu in Bucovin'a , si 2 batalione de granitiari, adaoge inse in parentese: (4 compani i ) ; in fine arata numerulu totale alu micei sale trupe de 1680 pedestrime, 125 ca-larime si 7 tunuri.

©BCU CLUJ

— 134 —

c u s e n e s i i n m u n ţ i . Acdsta se mai adeveri inca si prin impregiurarea, ck pre candu Urban facu incursiunea cu 1 luna mai tardiu (5—6 Februariu) dein Bucovin'a in districtulu Nasaudului pana la Mo-rasieni, toti fetiorii respanditi, adunaţi de nou prin locot. primariu Dietz si locot. Mihailasiu se presen-tara la Urban. De altu-mentrea petrecerea in munţi mea era impreunata cu pericule, pentru-ck pe capetele comandantiloru de lanceri Motiu Dembulu si Mihailasiu se pusese pretiu.

Asia au decursu lucrurile in regimentu de pe la finea lui Decembre pana in Februariu, dra nu precumu s'au descrisu in Winterfeldzug la paginele respective.

Dupa acelea evenimente, dislocatiunea si starea regimentului nostru in Ianuariu 1849 ni se presenta asia:

4 companii dein batalionulu Iui L. Popu petrecea in captivitate pe la Dobritienu.

2 companii dein alu douilea batalionu inpreuna cu comandantele, in captivitate la Oradea mare.

2 companii la Banulu Croaţiei. 2 companii dein alu 2 lea batalionu la baron.

Puchner. Detasiamentulu lui Rusu in Alb'a-Iuli'a. Alu lui Budurleanu pe la Meşterei. Batalionulu 1 si comp. lui Arsente la Urban

pe la Campu-lungu in Bucovin'a. Batalionulu alu 3-lea de reserva retrasu in mun

ţii litnitrofi. unde s'au refugiatu si comandanţii de gldte, Dembu si Mihailasiu cu tribunii loru.

Asia au stătu lucrurile in Ianuariu 1849. ( V a urmâ.)

Istorior'a unei critice. Lectori i nostrii cati urmarescu din anu in anu progres-

sele l imbei ndstre si se ocupa multu puc inu c u literatur'a, voru mai t ienea minte dela an. 1 8 6 s / 9 , d e candu dn. T i t u Maiorescu aflase c u cale a supune la critica aspra scrierile romaniloru din Transi lvâni'a si Ungar i 'a ; anume modulu scrie-rei in diariele romanesci fu luatu in bajocura, câ si cumu acelea aru fi redactate de nu sc iu ce străini. P r e candu se c i tea acelea critice in C o n v o r b i r i l e l i t e r a r i e dela Iassi^ si pre candu baiatii s imtiâ mare plăcere intru applaudarea loru, romanii din Transilvâni'a si Ungari'a se afla, intocma c â si as tad i , in lupt'a c e a mai f erbente , d e v ie t ia si m6rte, p e care o p6rta ei pentru existenti 'a loru naţ ionale , ne ajutaţi d e n i m e n i p e l u m e .

Nic i odată literaţii de dinc6ce nu s'au laudatu pe senesi , câ aru scrie romanesce bine si frumosu; s'au intemplatu inse de nenumerate-ori contrariulu, candu adecă ei au recunoscuta, au spusu si marturis itu cu multa dorere sufletesca, câtu se s imtu de nefericiţi c â , constrinsi a invet ia in scole s tră ine , a vorbi si amesteca p e fiacare di cate doue s i trei l imbi străine, is i corrumpu limb'a propria, precumu o v e d e m u de e x . corrupta in foile umoristice si sa t ir ice , seu intru încercările aceloru junisor i , carii născuţi si educaţi in o r i s i e

locuite de l imbi străine, instruiţi in sc61e străine, in etate de . 1 7 — 1 8 ani ajungu sermanii in societăţi curatu romanesci , dau preste cârti si diarie romanesc i , si asia se apuca se'si i n v e t i e l i m b ' a m a t e r n a . 6re inse intre acestea impre-giurari funeste intru tdta poterea cuventu lu i , meritamu noi câ se fimu luaţi in bătaia de j o c u , se fimu tractaţi câ ob-j ec tu alu deris iunei publicului romanescu dia Romani 'a?

. Ci bine, fia si asia, se suferimu; numai limb'a si l iteratur'a n6stra se iaca progresse sanetose si durabili. D e a-ceea betranii citindu acelea critice in Convorbir i , disera cu fericitulu Neof i ta , fostu mitropolitu alu Ungrov lach ie i : „Lăsaţi se le treca furi'a teneretieloru, ca'si voru veni ei in fire." Celu care caută la soldaţii l u p t ă t o r i , nu câte tăiaturi si puscaturi porta pe corpulu l o r u , ci care cumu si-a facutu toalet'a, care cumu stâ pe calu, ace la n u a cugetatu nici-odata se faca critica seri6sa, ci numai s'a joca tu c u ea. A u fostu forte rare ace lea epoce , in care romaniloru transilvani si ungureni l i s'a permisu a s ta de l imba si a o cult iva in pace.

C u t6te a c e s t e a , criticele ace lea se publicară in anulu trecuta si in editiune separata, si se aruncară de nou in pu-bl icu. A c u m a nu mai era vorb'a de furi'a teneretieloru. D e i n acea di betranii nostrii de a i c i , isi d i sera: „Ar fi b e n e , câ asia numit'a scdla dela Iassi , scol'a noue i direcţiuni, se'si mature mai antaiu de înaintea usiei sale." Intru adeveru câ „Convorbiri le l iterarie au publ icata pâna in a. 1 8 7 4 p e langa lucruri scrise b i n e , multe scrise numai câ de e x e r c i ţ i u , câ de pensum, si erasi altele, mai a lesu traduceri de acelea, in care nu ai ce crit ica mai nimicu, pentru câ nu merita. L a de aces tea se pare câ facu allusiune si dn. V a s . Alexandr i in epistol'a sa câtra dn. Or. S ionu candu ii s cr i se : „Intr'unu tempu câ acesta de publicaţii si t r a d u c e r i a b s u r d e . "

In Nr. 1 5 e lu Transi lvanie i dein a. 1 8 7 4 ne-amu fostu permisu si noi a face unele observatiuni asupra mai multoru traductiuni publicate in B u c u r e s c i , unele de câtra privaţi, altele sub auspic ie le Măriei Sa le Ddmne i . C u acea recen-siune nu amu vo i ta altu-ceva, decâtu numai se damu critici-loru nostrii a pricepe, câ chiaru si in Romani'a cea fericita potu apărea pe langa traductiuni b u n e , multe si „absurde," precumu le numesce Alexandri . Intre alţii amu af lata , câ in generat iunea ce ne succede, dn. B . V . V e r m o n t , admini-stratoriulu diariului Pressa dein Bucuresc i , este unulu deintre acei traducători, carii se adopera a petrunde natur'a ambeloru l imbi c u care se ocupa, câ densulu caută cu mare grija idio-tismii, frasele, proverbiele proprie l imbei romane, spre a traduce cu ele, d e ex . pe cele nemt ie sc i , câ respecta constru-ct iunea romana pana unde numai sufere mersulu ideiloru in originalu, mai in scurtu , câ t iene in onore artea traducerei ; cu tdte a c e s t e a , nici abaterile dsale nu i se trecură cu v e derea. I n ace las iu tempu, luandu amâna traductiunea făcuta de dn. A . D . X e n o p o l o s in Ros'a cea orba/ - ni-a căutata se constatamu inferioritatea ei. P r e candu scriamu une le câ a-cestea in A u g . alu a tr., perduseramu c u totulu dein vedere , câ dn. Xenopo los inca este unulu deintre corifeii as ia numite i scdle noue dela Iass i si collaboratoriu la Convorbiri le l iterar i e ; câ-ci deca amu fi reflectata p e atunci la i inpregiurarea aces ta , observatiuni le ndstre era se ia c u totulu alte dimensiuni, d e m n e de unu collaboratoriu la Convorbiri . Intr'aceea preste puc inu facuramu curids'a esper ient ia , câ chiaru si a-

©BCU CLUJ

— 135 —

celea observatiuni fugitive au intiepatu ambiţiunea de autori ' s i traducători atktu de multu, in cktu indata dela Sept. a. tr. ni jse curma tramiterea Convorbiriloru lit. ia schimbu cu Trans i l v a n i a , dra la reclamarea ndstra col legiale făcuta in Ian. a. c. catra redact iune , aceea nu ne afla demni de nici-unu respunsu. Cu atâta inse vindict'a nu se termina, ci dn. X e -nopolos aruncandu-se asupra dlui Vermont , apuca se'i sfasiia traductiunea „Pat imele june lu i Werther" dela G o t h e * ) , nu inse dupa regulele criticei calme si b inevoi tdr ie , ci in spi-ritu hostile, aruncandu in fâşia pana si originea naţionale a traductoriului a s i a , in câtu critic'a trecu in insulta. D a r a criticului i se mai intemplâ si alta fatalitate, câ-ci vo indu se'si illustre critic'a sa cu exemple , in excessu lu ambitiunei sale a luneca se scoţia si unele espressiuni , constructiuni, passage traduse cumu se cade. D e c a inse criticulu crede câ acelea sunt reu traduse, făcea forte bine, candu presentâ lectoriloru se i traductiune mai buna. D i c Zoi le mel ius .

„ W e r t h e r s L e i d e n " mai fusese tradusu in. roma-nesce de câtra repaus. Gavri i lu Munteanu, pre candu acesta era directoru la seminariulu dein B u z e u . Munteanu era unulu dein acei literaţi ai nostr i i , carii meditddia profundu si se dec idu greu ca se dsa in publicu, fia cu lucruri originali, fia c u traductiuni. C ineva n'are decatu se puna alăturea c u ori-ginalulu ambele traduct iuni , a lui Munteanu si a lui Vermont, pentru c â se pota califica si mai p e s iguru critic'a lui X e n o p o l u . D â r a si traductiunea Vermont isi are defectele s a l e ? Se-mi produceţi una s ingura traductiune mai alesu din limb'a cea gredia nemtiesca , scutita de o r i c e defectu, si se v e d e ţ i , c u m u traducu francesii dein acea l imba , de s iguru câ n u asia cumu s'au tradusu multe din « e l e publicate in Convorbiri .

Suntu mai bine d e ani doued iec i , de candu noi ins ine ne-amu descoperitu dorirea nostra la diverse ocas iuni , câ se intre odată si la noi critic'a in dreptulu s e u , pentru câ se potemu invet iâ unii dela alţii. Sc iamu câ suntu destui omeni cari nu sufere nici cea mai mica observatiune asupr'a modului scrierei loru, si câ de l'aru afla tdta republic'a literatiloru de reu, ei totu voru t ieneâ la ceea ce au apucata. N e era cunoscuta si pos i t iunea delicata in care v e n e si crit iculu celu mai solidu, si ce lu mai moderata; n i c i o d a t ă inse nu amu fi crediutu, câ tocma unu grecu dein cei mai bene educaţi si tocma dein scdl'a dela Iassi , se fia rapitu de v in dicta si s e uite de senesi pana la atat'a, catu se se demitta la insulte , si in locu de pen'a unui criticu, se apuce furc'a de feru.

Nr. 9 5 — 1 8 7 5 . Procesa verbale,

luatu in siedinti'a ordinaria a comitetului „asociatiunei transilvane" tienuta in 13 Maiu c. n. 1875 , sub presidiulu dlui vice-presiediute Iacobu Bologa. Fiendu de facia domnii membrii: I. Hannia, P . Rosca, Const. Stezariu, Z- Boiu, I. V. Rusu, Vis.

Romanu, dr. Dem. Racuciu si dr. Aur. Brote.

§ 55 . Dn. cassariu presentdza conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile cassei asociatiunei

:) Bucuresci, 1875. Pretiulu 4 1. n.

pre tempulu dela siedinti'a comitetului din 10 Aprilie a. c. pana la siedinti'a presente.

Dein acelu conspectu • resulta ( ck in restempulu numitu, s'au incassatu 243 fl. 86 cr. si s'au erogatu 97 fl. 50 cr. (Nr. 94, 1875).

Se ia spre scientia cu acea observatiune, câ se se ia dispositiuni pentru gerarea uuoru obligaţiuni urbariale inca nege rate.

§ 56. In nexu cu conspectulu casei de sub § 5 5 , se raportdza in speciale, despre banii incursi la asociatiune dela siedinti'a trecuta pana la cea presente, si a n u m e :

a) câ procente obvenitdrie cu 1 Aprilie a. c. dupa couponii prioritatiloru drumului feratu transilv. in argentu 130 fl., cari schimbandu-se in BNote, s'au incassatu 135 fl. 86 cr. (Nr. 85, 1875).

b) prin dn. protopresbiteru in Brasiovu, Ioane Petricu, s'a tramesu câ legatu facutu de repausatulu dr. Nicolau Ganescu, respective câ tacse restante de membru ordinariu pre 10 ani 50 fl. v. a. (Nr. 89).

c) pentru fdi'a asociatiunei au incursu 58 fl. (Nrii prot. ag. 86 si 9 1 , 1875).

Se iau spre scientia. § 57. Se presentdza protocolulu siedintiei co

mitetului reuniunei dein Brasiovu pentru infrenarea dela beutur 'a vinarsului, tienuta in 16/28 Martiu a. c , dein care protocolu resulta, ck numitulu comitetu s'a ocupatu cu afacerile curente si in specie, s'au luatu dispositiuni pentru procurarea de membrii in respec-tiv'a reuniune. (Nr. 8 1 , 1875).

Se ia spre scientia. § 58. Se perlege protocolulu siedintiei subco

mitetului dein despartiementulu cercuale alu Brasio-vului (I) tienute in 17 Martiu a. c.

Dein amintitulu protocolu, intre alte afaceri curente resulta. ck s'au luatu dispositiuni, câ dein bu-getulu statoritu pentru despartiementulu resp. se se procure recuisite de instrucţiune pentru ajutorarea scdleloru serace dein acelu despar t iementu, si totu-odata se comunica numele unoru membrii repausatî, cumu si ale a l t o r a , carii nu mai voru a respunde tacsele prescrise. (Nr. 80, 1875).

Se ia spre scientia cu acea observatiune, câ dn. casariu se pdrte evidenţia despre membrii par te re-pausati, parte repasiti.

§ 59. Dornnulu comerciante dein Brasiovu I. Persioiu a r a t a , ck tacs'a de membru ordinar iu , ce densulu a solvitu-o pre 1 8 7 4 , se afla petrecuta in registrulu comitetului pre 186 7 / 8 ; care deci, ck ddca ar fi aceast'a cum-va vre-o erdre, se se rectifice; dra ddca nu s'aru potea rectifica, se se aducă cestiunea inaintea adunarei generale spre pertractare. (Nr. 83 , 1875).

Se decide a i se rescrie: ' cumu-ck, dupa ce adunarea generale a decisu

câ tacsele restante se se inscria si compute dupa si-rulu ani loru, pre care se afla cineva in restantia, comitetulu nu se afla impoter i tu , a se potd abate

©BCU CLUJ

dela acea decisiune a adunarei generale; totuşi, dupa ce reclamări de natur 'a celei indigitate au obvenitu si dein alte parti, comitetulu isi va tiend de datoria, a aduce acesta împrejurare la cunoscinti 'a adunarei generale, spre a se supune la noua pertractare ce-stiunea solvirei tacseloru res tante , cumu si a com-putarei si inscrierei aceleia.

§ 60. Domnulu secretariu I. Gr. Baritiu tramete unu pacu cu cârti dăruite pe sdm'a asociatiunei; arata, ca dupa ce va caută se absenteze de acasă vre-o ddue lun i , fdi'a o va dâ in 2 cdle si numai odată pe luna , si in fine, cere a i se asemnâ un 'a anticipatiune pentru suportarea speseloru ulteridre ale edarei fdiei asoc. dela 150—200 fl. (Nr. 88, 1875).

Cariile dăruite se predau dlui bibliotecariu spre a se interi in registrulu bibliotecei asociatiunei. Eda-rea fdiei asociatiunei odată pe luna in 2 cdle (pre tempu de vre-o 2 luni) se ia spre scientia; dru pentru suportarea speseloru edarei foiei, se asemeueza un'a antecipatiune de 150 fl. v. a.

§ 6 1 . Tribunalulu regiu din Dev ' a . comunica dispositiunea făcuta pentru impartirea legateloru re-pausatului Lazaru Piposiu intre eredii aceluia, con-îormu testamentului respectivu.

Dein amintit 'a dispositiune judecatordsca de dato 1 Aprilie a. c. Nr. 1504 civ. se vede, ck legatulu lacutu asociatiunei sub p. 7 dein testamentulu respectivu (cu sum'a de 700 fl. in obligaţiuni de stătu) nu se afla petrecutu in acea dispositiune, pre numele si in folosulu asociatiunei. (Nr. 84, 1875).

Se decide: a se rogâ domnulu advocatu plenipo-tentiatu alu asociat, dr. Lazaru P e t c o , ca procuran-du'si informatiuni esacte dela respectivuln tribunalu, se benevoidsca a informă catu mai curendu pre a-cestu comitetu despre starea obiectului dein cestiune.

§ 62. Domnulu Pet ru Dehelianu ascultatoriu de filosofia in Gratiu, 'si submite actulu, prin carele se obliga a refundâ asociatiunei imprumutulu de 100 fl. acordatu in siedinti'a t recuta , indata ce va intră in postu salarisatu. (Nr. 8 7 . 1875).

Se asemndza la cass'a asociatiunei esolvirea împrumutului amintitu.

§ 63. Domnulu Iosifu Olariu docente in Do-manu (Banatu) se oferdza a dâ diuariele sale pre sdm'a asociatiuniei pre lenga un'a remuneratiune numai de 30 fl. (Nr. 9 1 , 1875).

Se reserva , pentru de a se referă la tempulu seu in cumulp, cu alte asemenea oferte.

§ 64. Domnulu Ioanu P o p u , invetiatoriu in Vâlcelele re le , cere a i se dâ cursurile de pre anii trecuţi dein fdi'a asociatiunei cu pretiulu de 5 fl., dein cari pre diumatate, adecă 2 fi. 50 cr. se'i sol-veze indata dupa primirea resultatului , dru ceealalta diumatate se o solveze cu 1 Aug. a. c. (Nr. 82, 1875).

Se acdrda cererei respectivului invetiatoriu sub conditiunea indigitata.

§ 65. Dn. asses. consist. Zach. Boiu, in urm'a insafrcinarei comitetului dein 25. Sept. 1874 relatio-

ndza asupr 'a opului intitulatu „Margaritarie" de Dn. Pe t ru Branu. I:

Numitulu referente arata, ck opulu dein cestiune coprinde sententie filosofice, practice, dar ' mai âlesu mora l i , culese dein mai mulţi auctori classici, cum si cativa dela auctorii crescinesci dein seclii primi, t raduse in romanesce in versuri astu-feliu, in catu fia care sentintia formdza pentru sene anu intregu, si se cuprinde in ddue versuri rimate. Câ adaosu urmdza la capetulu scrierei si tecstulu originalu la-tinu împreuna cu numirea auctorelui , la multe inse, — dein ce causa nu se arata, — lipsesce numele auctorelui.

Scopulu auctorelui es te , ca prin acestu tesauru de sententie, nu numai se deştepte reverintia catra scriitorii classici lat ini , ci se si latiasca in poporulu nostru romanu, si cu deosebire in tenerime, regulele vietiei morale si preceptele salutarie ale filosofiei practice, unu scopu fdrte laudabilu si demnu de recu-noscintia.

Asemenea este ddmna de recunoscintia si silinti'a auctorelui de a imbracâ sententiele sale in vestmentii poeticu. ck ci prin aceia, se da unu ajutoriu insem-natu memoriei cetitoriului, si sententiele se intipa-rescu si se tienu cu multu mai bine in min te , de-catu. ddca ar fi traduse numai simplu ih prosa.

Catu pentru limbagiulu auctorelui, ar fi inse de dor i tu , câ se fia mai corec tu , si formele romanesci greşite se se inloCuidsca — la o ndua editiune — prin formele corecte gramaticali.

Asemenea este de a se mai observă, ca une-ori s'a sacrificatu intielesulu celu adeveratu formei este-riori poetice, chiaru si rimei.

In fine, auctorele a trecutu cu vederea, ck versuri câ cele de sub Nr. 276 in form'a reproductiunei sale, cuprindu neadeverur i , cari in originalu nu se afla; dr' al tele, câ cele de sub Nrii 3 6 8 , 3 7 5 , 406 nu suntu sententie , ck-ci nu cuprindu adeveruri generali, ci numai impressiuni momentane si subiective ale auctorelui.

P e s t e totu, opulu din cest iune coprinde forte multe di-ceri frurn6se, a l e s e , unele in adeveru memorabil i si de genialitate e sce lente , si de a c e e a , resp. D o m n u referente prop u n e , câ opulu desu amentitu se se recomende cu t6ta cal-dur'a irnbraciosiarei si spriginirei de in partea publicului romanu, si cu deosebire se se recomende tenerimei romane, câ o pretiosa colectiune de adeveruri practice dein v iet ia si pentru viet ia.

Pret iulu de 1 fl. este pre m a r e , deci prin reductiunea lui, se crede, câ s'ar inaintâ respandirea opului in modu considerabile. (Nr. prot.. 94 , 1875. )

Primindu-se propunerea referintelui, opulu cestionatu se recomenda prin acest'a celei mai caldurose imbracisiari si sprijiniri dein partea publicului romanu.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede D o m n i -loru m e m b r i i : Hani'a, Stezaru si Romanu.

Sibi iu, datulu câ mai siisu. I A C O B U B O L O G A , I O A N E V. R U S U ,

v ice-pres ied. secret. H . S'a prelesu si verificatu. Sibi iu 14. Maiu 1875 .

Stezariu mp. I. Hani'a mp. V. Romanu mp. Editorii! si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Baritiu, secretariulu (. alu asociatiunei, — Tipografia Romer & Kamner.

©BCU CLUJ