tfJ0 A c e s t a f6ia e s e

* c a t e 3 c61e p e l u n a f si c o s t a 2 fiorini v . a. p e n t r u m e m b r i i a s o -c i a t i u n e i , era p e n t r u

n e m e m b r i i 3 fr. P e n t r u s t ră ină ta te I

t g a l b e n u c u p o r t o l v, p o ş t e i . g y

TRANSILVANIA. Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

A b o n a m e n t u l u se f a c e n u m a i p e c a t e

1 a n u i n t r e g u . S e a b o n e d i a la C o m i -t e t u l n a s o c i a t i u n e i in S i b i i u . s e u prin p o s t a s 6 u prin d o m n i i c o ­

l e c t o r i .

« ! * ^ W @ 5 ( .

Xr. 4. Brasiovu i5 . Februariu 1874. Amilii VII. Ş u m a r i u : Ur'a naţionale. — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) — Tier'a da auru Ofiru a testamentului

vechiu. — Versatulu. (Fine.) — Exemple de limb'a si terminologi'a militaria. (Urmare.) — Procesu verbale. — Bibliografia.

Ur'a naţionale. Abia mai este vreo parte dein territorinlu E u r o ­

pei , unde ur'a naţ ionale , seu daca vre ţ i , internaţio­nale, se afle mai multu nutrementu, representauti si propagatori mai numeroşi, decktu se vede acesta pe territoriulu marelui principatu alu Transilvaniei . L o -cuescu si in alte tieri naţionalităţi amestecate , care pdte ck nu au sympathii una cktra a l t ' a , nu mergu inse nici odată pkna la ur'a cea mai înflăcărată, agi­tata di si ndpte de poft'a de a face r eu , său a'si resbuna pe viătia pe rndrte, unele asupra celoru-lalte. Asemenea ura vei mai afla inca numai intre turci cu montenegrinii si cu alte sementii slave si grecesci, precumu si intre muscali si poloni. Dein contra este la italianii si nemţii dein Tirolu, la nemţii, francii si italianii dein Helveti 'a, la vallonii si flamendii dein Bel-giu. Au fostu si in acestea tieri certe si chiaru bel-luri intestine, nu inse dein caus'a nationalitatiei si a limbei, nu dein ura naţionale, ci cu totulu dein alte cause , cumu differentie religidse si polit ice, privile-giuri aristocratice său patr ic iane, interesse materiali, său zizania aruncata de cktra străini intre locuitori. Cechii dein Bohemi'a nu au suferitu multele rele dela nemţi immediatu dein ura naţionale, cktu mai virtosu dein ura religidsa (catholici si hussiti, mai tardfu ca-tholici si protestanţi), ajutata de ar is tocraţ ia loru cea renegata si de absolutis MU. Nici chiaru in Ungar i 'a cea semibarbara si poliglotta dmenii n'au idea de acea intensitate a urei naţ ionale , care domina in Transilvani 'a . Acea ura infricosiata isi afla expres-siunea sa cea mai pronuhciata in scrierile mai mul­tora sasi si unguro-secui , si ea este îndreptata in cele mai multe caşuri asupra poporului daco-roma-nescu, asupra vietiei sale naţionale si politice. Avemu inse si exemple destule, in care se manifesta si ur'a

/ cea mai inflacarata a unguro-secuiloru in contra sa-j siloru si viceversa. Unii scriptori sasi si secui au | perfectionatu acăsta passiune a urei pkna la ceea ce

numescu artiştii virtuositate. Acea classe de scriptori se folosesce de tdta ocasiunea, bene său reu venita, pentru câ in scriptele loru se innegrăsca, se înjure, se condamne pe unulu său altnlu deintre popdrale conlocuitdrie. Deîntre cei carii au persecutatu cu pen'a lo ru , anume pe daco-romani pe la capetulu

văcului trecutu si inceputulu acestuia , se pdte uu-mera la loculu antaiu los . -Carolu Eder , la care s'au mai alaturatu si alţii. De al tu-mentrea pentru cum-plit'a ura portata asupra poporului romanescu este martora intrăg'a legislatiune a Transilvaniei si multe documente historice, dein care publicamu si noi in âcăsta fdlia de cktiva ani incdce; ăra archivele tierei si a le municipalitatiloru inca sunt pline de monu­mente de ale urei si vindictei paganesci.

Despre ur'a cea mai inversiunata a unguro-secui­loru dein tempulu nostru, testimoniulu celu mai tristu ilu detera tetiunarii le, prefacerea. in cenuşia a Regi-nului si a celoru patrudieci de sate romanesci , ju ra -mentulu p u s u , câ dein cetatea Sibiiului se nu mai lase patra pe patra, ci se o stărga de pe faci'a pa-mentului, precumu au stersu odenidra legiunile R o ­me i , Car tag inea , Cor in thulu , Ierusalimulu. Per i rea Sibiiului s'ar fi intemplatu de siguru, daca in acelea dile de penculu supremu c o m a n d a nu ar fi fostu in man 'a cea pre cktu de energidsa , pe atkta de hu-mana a generariului B e m ; pentruck anume coman­danţi cu sufletu de t ig ru , precumu au fostu intre alţii colonelulu Bânfy, care îndemnase barbatesce la exterminarea romaniloru dein munţii apuseni, sasiloru de siguru ck nu le-ar fi datu pardonu. In tocma era decisa in Secuime si sdrtea Brasiovului, cu acea dif-ferentia, ck secuii s'au fostu involitu a extermina numai pe locuitorii sasi si romani, ăra casele acestei urbi era se le inpartia intre se-ne si copiii loru, cu tdte celelalte averi.

Se prea intielege, ck intre asemenea pop<5ra si sub inpregiurari câ acelea, poporulu romanescu inca colcăia in laintrulu seu de ura cu atklu mai inten­siva, cu cktu tirani 'a dupla si tripla ii sfasiiase mai cruntu corpulu seu naţionale.

Dupace regimulu absolutisticu s'a convinsu pe de plenu, ck intre acestea trei elemente naţionali nu pdte fi vorb'a de iripacare s incera , pre cktu voru fi in viătia generatiunile presente, pe langa ce a in-ceputu a cassa mereu incai dein privilegiurile cele mai barbare, si pe langa ce inaintâ nivellandu classi de dmeni si naţ ionali tăţ i , apoi a si in terdisu, atktu in legea de pressa, cktu si prin asia numite ordonantie, sub grea pedăpsa , ori-ce propagare de u r a , ori-ce defăima, insulta, calumnfa reciproca a unora in con-

7* ©BCU CLUJ

— 38 —

tra celornlalti. Acelu regimu aflandu intre altele, ck numele e thnographicu Valachus sdu Vlachus, Blachus, Olâh, Bloch , care in historia obvene de mii de ori, câ nume alu unui poporu de multe mil ione, in gu­rile sasiloru si ale unguro-secuiloru ajunsese a fi epithetu de insulta, sinonimu cu sierbitutea, a inter-dîsu usuln aceluia in acte oficiali, substituindu'i no-menclatur 'a Romanu, nemtiesce Roman, pl. Romanen , ungur . Românok. încercăr i desierte a le potestatei absolute. Funcţ ionari i publici ' dicea si .scria de frica Romanen in limb'a loru oficiale, indata inse ce scapă dein cancelarii, dicea drasi Valachen si Olâhok ; mai tardfu începură a distinge si a numf Romanen, Ro­manen, Rumanen numai pe romanii carii sciu carte si carii au adoptatu asia numitulu portu europenescu, dra celalaltu poporu remase totu W a l a c h e n , Walla-chen si Olâhok pkna in dio'a de astadi. Es te inse multu mai bene câ se fimu sinceri unii cktra alţii, se vorbimu fia-care as ia , precumu ne dictddia sim-tiementele ndstre. Pres te acesta se nu uitamu, ck nu­mele Valachus e nume historicu, de care este in-preuna ta nu numai insulta, ci si mai multe dein dre­pturile cele mai scumpe, ce pdte avd unu poporu pe acestu pamentu, precumu este numele unei tieri fdrte f rumdse , ce se dice Valachi 'a dela Va lachus , apoi unu mare numeru de acte publice si chiaru tractate de stătu sunatdrie pe acestu nume. Deci numdsca-ne alţii cu ori-ce simtiementu Valachi, noi se'lu luamu in sensnlu historicu si se consideramu applicarea lui, câ si cumu se considera la mai multe popdra ckte duoe trei nomenclaturi date aceluiaşi poporu, de ex. Deu t sche , Teutsche und G e r m a n e n ; dra la italiani Tedeschi si la franci Al lemands , latin. Germani et T e u t o n i ; Eng lânder und Bri t ten; Poloni et Sa rmat i ; Russi et Muscali; Turc i et Osman i ; Greci e t H e l l e n i ; Italiener und Wălschen (in gurile si penele nemti-loru) ; H u n g a r i , U n g u r i , M a g y a r o k , Venge r sk ; Bo-hemi si Cechi etc.

Ur 'a deintre noi nu se pdte extermina prin po­runci inca pe atktu de severe , si nici prin infratiri comedidse inchiaiete intre pachare, ci ea se pdte nu­mai suprime pe unu tempu dre-care, pentru câ mai curendu sdu mai tardfu se spargă cu vehementia atktu mai mare, cu cktu poruncile au fostu mai aspre. Numai legi in totu respectulu d r e p t e , prin care se fia asecura te , atktu vidti 'a, averea si ondrea indivi-diloru, cktu si existenti'a si prosperi tatea individuali-tatiloru naţ ional i , voru fi in stare de a neutralisâ, câ se dicemu asia, ur'a deintre naţiunile conlocuitdrie; inse si acdsta se va intempla drasi numai sub con-ditiune, câ executarea exacta a legiloru se fia pusa in manile unui gubernu si ale unei administratiuni, care se fia compusa dein persdne de diverse naţio­nalităţi, bărbaţ i renumiţi de probitatea, honestatea si inpartialitatea loru. De aci incolo, restulu ilu va în­deplini înaintarea in cultura nu numai scientifica, ci şi mai virtosu m o r a l e , la care inse statulu se nu

puna pedeci arteficidse, nici pe facia, nici pe ascunşii, prin organele sale.

Amu crediutu ck este necessariu câ se a tengemu si noi ckte-ceva in acdsta materia, cu atktu mai vir­tosu, ck-ci de ex. in decursulu anului trecutu s'a in-templatu intre altele mul te , câ se vedemu pe unele diarie unguresci dein Clusiu si Pestea, subminandu, sapandu, chiaru si la existenti'a A s o c i a t i u n e i t r a n ­s i l v a n e , infientiate pentru înaintarea culturei si a literaturei romanesci. In 13 a n i , de candu acdsta reuniune se afla in activitatea cercumscrisa prin sta­tutele sa le , ea nu se abă tu nici pe unu momentu dela scopurile puse de înaintea e i ; se feri" câ de focu de valurile politicei ephemere, precumu si de acelea miserabili discussiuni confessionali, care nici-odata nu potn decurge , fbra amesteculu fanatismului si alu bigotteriei, in dose candu mai mari , candu mai mici. Mai in scur tu , Asociatiunea transilvana nu a datu nici cea mai mica causa , pentru care se fia denun-tiata la auctoritatile publice si la lumea tdta, câ pe-riculdsa. Unu singuru incidente neplacutu l'a potutu t rage ur 'a naţionale de peru si a'lu explica in contra asociatiunei. Acelu incidente a fostu pe tempuln adu-narei dela Nasaudu, nu inse in siedentiele e i , ci a-f b r a dein siedentie; totuşi casulu s'a si denuntiatu ministrului respect ivu, câ intemplatu in adunare si câ commissu de cktra aceea in siedentia. Ministrula a si facutu întrebare la presiedentele asociatiunei nd-stre. T o t u d e a u n a amu fostu in contra demonstra-tiuniloru necalite, prin care se provdca, irrita si des-gusta spiritele in tempuri si locuri, unde dmeuii s'au adunatu, nu pentru câ se'si bata jocu de alti individi, sdu de alte popdra, ci pentru câ se se bucure densii intre sene, ddca au cause de bucuria, se'si comunice dorer i le , ddca le voru fi s imtiendu, inse fbra a se demitte la demonstratiuni nedemne, care nu prea sunt probe de conscienti 'a poteriloru sale. Ioanu Eliadu dicea, si nu fbra dresicare temeliu historicu, ck nu­mai naţiunile bancrot te si decadiute se demittu la bajocuri, insulte, mascări , dra unu poporu, câ si unu individu, care se simte tare, vigorosu, in stare de a insufla respectu , alege cu totulu alte midiuldce spre scopulu ce'si prefige; de acf incolo, candu vede ne-cessitatea, dupa vorbe aspre, urmedia fapt'a. Cu tdte acestea , ministrulu in casulu dela Nasaudu nu avea nici umbra de dreptu, câ se t ragă la respundere pe presiedentele nos t ru , pentru ceea ce n u s'a intem­platu stanţe sessione, ci s'a intemplatu la a l t e dre, a i r e a , in alta casa, sdu pe strata, ce ne passa noue, acdsta dra curatu numai trdb'a politiei locale. Noi amu avutu si mai avemu caşuri, de ex. aici in Bra-siovu, unde secui si secuience tenere cânta si sbidra pe strat 'a principale, tocma si in apropierea bksericei catholice, cântece de cele mai revolutionarie si ades-sea infame, obscene, tocma pe candu se afla pop 'a la a l tar iu; pe atunci ii audi racnindu: El jen K o ssu th Garibâldi etc. etc. Credemu in se , ck in asemene,a caşuri nici unui ministru cu creri sănătoşi nu'i va

©BCU CLUJ

— 39 —

veni ide 'a , câ se dea ordina auctoritatilora politice si politienesci, se smulgă dela altariu pe parentele archimandritu si pe ceilalţi popsiori assistenti ai sei, &rn pe poporu se'lu scoţia intre baionette, se inchida baseiic'a, se interdica servitiulu dumnediescu. îngr i ­jirea n<5stra de cu l tu ra si literatur'a naţionale este unu cnltu religiosu alu nostru, pe care'lu avemu de comunu , la care adecă se aduna toti romani i , fbra differentia de confessiunile loru religibse positive. Suntemu decişi a ne conserva cultulu acesta comunii pentru eternitate. U n a este naţiunea daco-romana, 6ra unitatea ei se manifesta in modulu celu mai emi­nente prin limb'a si literatur'a s a ; apoi effectele ace­steia sunt si voru fi cultur 'a urmata de libertate. Acestea sunt aspiratiuni legi t ime, demne de aceşti descendenţi ai legiuniloru Romei antice si ai colonii-loru asiediate odenibra in numerosele municipie ale Daciei. Pent ru aspiratiunile acestea nu meritamu ura, ci dein contra, stim'a poporaloru conlocuittfrie. Ur 'a naţionale pe care o intempinamu dein caus'a limbei, literaturei si a culturei nostre , in locu de a ne des-coragiâ , mai virtosu ne va inpintenâ si an ima , ne va face câ cu atktu mai multu se se deştepte intru noi instinctulu conservarei, zelulu de a sacrfica pen­tru snblimile scopur i , si se prenda radecine mai a-funde credenti 'a in venitoriulu nostru.

I n anii aceşti dein urma unu boieriu de vitia I unguro-secui£sca, anume Blasiu Orbân (Orbân Balâzs) ! isi face de capii cu propagarea urei si a urgiei na­ţionale. Acelu omu a scrisu si a publicaţii pkna a-cumu siese tomuri in limb'a magiara, prin care den-sulu face propaganda intru a deştepta ura si a in-pinge la hostilitati.*) Planulu scrieriloru sale se p6te deliniâ cama asia: Laude inmiite, inaltiattfriefpkna la culmea gloriei pentru cei 350 de mii de secui locui tori in marele principatu aln Transi lvaniei ; ura si vindicta de exterminare in contra sasiloiu si in ge­nere in contra elementului nemtiescu dein acestu pr incipatu; despretiu amestecatu cu ura si urgia pen­tru poporulu romanescu si pentru manifestarea vie-tiei sale naţionale, c u ^ c o p u invederatu, câ prin acesta mal t ractare morale se faca pe romani, câ se le fia rusîue de origine, de limba, si mai alesu de histori 'a suferintieloru, prin care au trecutu, si de starea cea deplorabile la care ajunseseră, e>a dupace'i va rusîna in modulu acesta, se'i înduplece a se degrada la con-ditiune de mii de ori mai deplorabile si totu-odata mai infama si mai prosti tuita, adecă la conditiune de renegaţi naţionali.

Unii sunt de opiniune, câ la infamii câ cele co-pr inse in scrierile lui Orbân se oppunemu numai tă­cere despretiuitdria. Acesta ar fi unu respnnsu fbrte

*) Titlulu s6u port'a cartiei aceleia este: A S z e k e l y -f o l d l e i r â s a. Tortânelmi, rdgeszeti, termeszetrajzi 6s nâpismei szempontbol. Irta Orbdn Baldzs. Budapest : 1871— 3. Formaţii Folio micu. 6 volume. Descriptiuuea territoriulu secuiescu, dein punctu de vedere historicu, archeologicu, fisicu si ethnographicu.

usioru si f(5rte comoda, care nu ar costa nimicu, nici spese, nici incordare de poteri. Noi nu suntemu de acesta opin iune , pentruck nu o aflamu demna de summ'a intelligentiei barbati loru nostrii celorn lumi­naţi si nici de caracterulu loru. Parenti i noştri, Maiorii, S încai . Miculu, n'au cugetatu asia facia cu defăimă­torii, ca calamuiatori i , facia cu falsificatorii historiei si ai adeverultii preste totu, ci ei au ridicatu manusi 'a ce li-se a runcase , au apăra ta on6rea si virtuţile n<5-stre naţ ional i , au restauratu si adeverulu historicu, pe . carele a l ţ i i ' lu intunecasera infricosiatu. Alte po-p6ra in caşuri analbge se apară si isi repara honrirea si reputatiunea cu t6te midiuldcele possibili. Repe-timu aici aceea ce se mai observase si la altu locu, ck adecă in tempurile trecute inca au fostu comandaţ i inadinsu unii bmeni, câ se degrade pe poporulu ro­manescu , se'i defaime trecutulu si se'i talie speran-tiele pentru venitoriu. Semena f<5rte, ck nici acestu B. Orbân nu a lucratu numai de capnlu seu , ck-ci siese tomuri na se scriu si na se publica singnru cu sperantia de abonaţi numeroşi. In t re inpregiurari le tierei si ale publicului uugurescu siese tomuri costa peste diece mii fiorini. Afbra de aceea, caletoriile dein comuna in comuna, dein tienutu in tienutu, apoi studiulu in archive, si in scurtu, culegerea de mate­rialii, a costatu pe anctoriu alte atktea mii , ckte va fi datu pentru pap i ru , t ipar iu , illustratiuni. Numai unu aristocraţii dein cei mai avuţi e in stare se pbrte asemenea spese.

Cărţile lui Orbân sunt destinate câ se prepare spiritele publicului ungur&iu si se inbarbete la sugru­marea celoru lalte duoe naţionalităţi dein Trans i lva­ni'a, pe care si-a propusu câ se o dea in potestatea si in l i b e r a dispositiune a Secuiloru. In ungurimea dein comitate n'au incredere de ajunsu, antaiu pentru­ck pe aceea o tienu a fi cama intimidata de mulţi­mea romaniloru conlocuitori, si apoi ck-ci este unu secreta publicu, ck celu mai pucinu diuraetate deintre magiarii dein comitatele Huned6ra , Alb'a inferiore, Turda , Clusiu, Doboc'a, Solnocu interiore si midiu-locfu, Cetatea-de p£tra, Crasn ' a , Za randu , Aradu, sunt romani renegaţi, adecă transformaţi in magiari in cursu, de cktiva secuii, atktu cu ajutoriulu religiu-nei, cktu si prin inaltiare in ranguri , apoi in urm'a multora evenimente bellice; in fine prin forti'a t i ra­niei dupa exemplulu tnrceseu. Despre acea par te a magiariloru tacuti dein români, scriptorii cei fa­natici presupunu, ck s'ar potea intempla câ se se adeveresca dis'a cunoscuta la roman i : Sângele nu se face a p a ; seu cu alte cuvente : densii se temu, ck cu cktu va înainta cultur'a la poporulu romanescu, cu cktu se va deştepta mai multu simtiulu si con-scienti'a naţionale, cu cktu limb'a romana va inflorf si va câştiga terrenu mai multu, in fine cu cktu pro­speritatea va prende radecine, cu atktu mai curendu ckteva dieci de mii de romani renegaţi voru simţi plăcerea si chiaru necessitatea de a se reintbrce la mam'a loru, adecă in sinulu natiunei romanesci, la

7 ©BCU CLUJ

— 40 —

care unii s'aru fi reintorsu si pkna acuma, daca por-tarea si tdta actitudinea romaniloru nu ar fi fostu cu totulu erronata in respectulu acesta. Romanii inse pe langa ce'si indentificara religiunea positiva si ritulu cu naţionalitatea, n 'au volitu se distingă pâna acilea intre diversele cathegorii de renegaţi, ci iau respinsu dela se-nesi pe toti fbra a legere; ăra de propagarea limbei si a literaturei romane p'intre renegaţi inca n'au ingrijitu de locu, precumu facu 4e ex. magiarii, carii impar tu si gratis mulţime de publicatiuni lite-rarie p'intre romani, si voliescu se faca in poterea bracialoru scdle magiare pentru ei. Si totuşi, cu tdta acăsta portare nepasat<5ria, prea adessea respingatdrîa a romaniloru, chiaru si cktra classea cea mai inno-centa de renegaţi , publicişti magiari ck Orbân Balâzs, ck K o o s Ferencz (care fusese popa reformatu in Bu­curesci si scrie in diariele dela Clusiu), apoi mai de curendu Răthi Lajos (iuspectoriu de scdle, care scrise in Vasârnapi Ujsâg dela Pestea), au intru nimicu a taMfica^Măionla cu neaudita cutediare si a sustienă, ck in marele principatu alu Transilvaniei aru fi fostu odenidra magiari neasemenatu" mai mul ţ i , ck inse aceia prin nu sciu ce farmecu s'aru si prefacutu in Valachi . Dara adeverulu este cu totulu altulu, oppusu in diametru la acea minciuna historica piramidale. Publiciştii fanatici se afla in flagranta contradicere cu se-nesi insus i , candu de una parte sustienu, câ Orbân si câ mulţ ime al ţ i i , ck naţionalitatea v a-l a c h a ar -fi fostu si ar mai fi sinonima cu na­ţionalitatea de sierbi, sclavi, robi, deiu contra, na­ţionalitatea magiara , a r fi identica cu domnu, ddmna. domnitoriu. Care este acelu orna nebunu in tdta lu­mea, câ se se faca de buna volia dein domnu sclavu, sierbu, iobag iu? Nici unulu. Ei strimtorati de po­terea logicei, a psychologiei si de tdta histori 'a pa­triei ndstre, iau refugiu la ritu si sustienu, ck romanii

, aru fi valachisatu, câ se dicemu asia, pe magiari cu ajutoriulu ritului. Acăsta assertiune plesnesce si mai tare adeverulu in facia. Pkna in dio'a de astadi, ei scriu si vorbescu despre ritulu grecescu cu despre-tiulu celu mai profundu si isi batu jocu de elu, buna-<5ra câ Orbân de santii romaniloru dein Sacele. Acea bătaia de j o c u , acea insulta asupra ritului grecescu a fostu intre densii i o tudeauna la ordinea dilei; proba învederată mai multe documente, incependu dein di-lele regelui Bela IV. pkna la legile approbatali . Pa -triarchatulu Constantinopolei , său incai imperiulu bi-zantinu, aru fi trebuitu se desvdlte energia, se impună cu plenitudinea potestatiei sale celu pucinu pre cktu a sciutu se inpuna Rom'a si Pap 'a , pre candu acesta se afla in culmea poterei si a gloriei sale. Preste acăsta, călugării greci era se scuture cu totulu altu-imentrea lenea, se'si câştige celu pucinu atktea merite pentru cultur'a popdraloru trecute la ritulu loru, se propage scientiele classice macaru pe cktu le-au pro-pagatu călugării latini. Dara călugării greci au ob-servatu cu totulu alte maxime in respectulu aces ta ; de aceea in Asi'a si Afric'a 'iau incalecatu sieicii si

dervişii mohamedani , ăra dein Europ ' a 'iau respinsu călugării italiani pkna in Daci 'a si in Russi'a. Unde era se insufle călugării greci si ritulu grecescu vreunii respectu si se desvdlte vreo potere attractiva (mai anume la magiari, candu aceloru călugări le-a fostu lene a invetia vreodată limb'a popdraloru, pe care, volfâ se le boteze. Si cumu avea se inpuna clerulu romanescu magiariloru ritulu grecescu, candu elu ck­teva sute de ani ilu esecutâ in limba cu totulu străina, adecă in cea slavdna si parte in cea grecăsca. Ar fi fostu cu totulu altu-ceva, daca acelu ritu era in adeveru naţionale romanescu, si daca se esecutâ dela inceputu in limb'a ndstra dacoromanesca, cu acea demnitate impunetorfa, cu care se va fi executatu elu in primii secuii ai imperiului bizantinu (5—6 sec.) de cktra unu Vasilie celu mare, Ioanu Gura de auru ambii Gregorie nazianzenii , tata si filiu, s. a. va\ Dara unu ritu inca pre atkta de sublime, inspiratoriii de pietate, neintielesu nici chiaru de preoţi si de ar4 chierei, pe carii grecii 'iau tiănutu in cea mai grdsa ignorantia, cumu potea elu se inpuna unoru popdra venite dein clime reci, l ipsite de vivacitatea imagina-tiunei or ientale? Altu poporu, nu asia batutu la capu câ secuiuluj si cu totulu altn gradu de cultura scien-tifica se cere, pentru câ cineva se pet runda la sim-burele ce stk ascunsu in diversele parti ale ritului orientale; pkna acumu inse deintre popdrale apusene abia s'au ocupatu de elu cktiva anglii deintre cei mai erudiţi.

( V a u r i n a . )

Colectiune de diplome d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m ă n y , care

privescu mai alesu pe romkni (valachi).

(Urmare.)

1496. post. 2. Febr.- App . D. Tr . T. VI . -Dein acestu documentu esse, câ Ioanu Corvinu, filiu natu­

rale alu regelui Mateiu, ajunsese duce de Liptovi'a in Ungari'a de susu si apoi bariu aln Dalmaţiei, Croaţiei si Slavoniei; mai departe, câ totu acestu Corvinu mai avea in possessiunea sa si cetatea Hunedor'a, de unde'si luase mosiu-seu predicatuln, inse numai oppemnorata pentru patru mii de galbini, era una femeia aristocrata, anume Barbara, voliâ se se asiedia in acea cetate prin insielatiune, dara fu inpedecata prin auctoritatea publica.

Nos conventus monasterii b . Mariae Virg. de Colosmonos t ra , memoriae commendamus , quod no-bilis Georgius Nagy de Alpestes nost ram veniens in praesentiam, in persona Illustris Domini Joann i s Cor-vini Lypthoviae Ducis, nec non Regnorum Dalmatie, Croaţie, et Sclavonie Bani, per modum protestationis, et inhibitionis nobis significari curavit in hune mo­d u m : quomodo nobilis Domina Barbara vocata con-sors Egregi i Petr i T h a r n o k de Machkâs , filia vero quondam Georgii de Rapol th prelibatum Illstrem. Do-minum J o a n n e m Ducem ea ra t ione , qua Cas t ram H u n y a d voca tum, apud ipsum Dnum Joannem in quatuor millibus florenis auri titulo pignoris habere-

©BCU CLUJ

— 41 —

tur , idemque Castrum praefata Dna Barbara ad se redimere prompta esset , et parata in praesentibus octavis festi Epiphania rum D n i , nune proxime evo­cări fecisset, praefatns vero Dnus J o a n u e s Dux in confinibus Regni Hunga r i ae , in servitiis serenissimi Dni Uladislai Regis occupatus esset, dictamque sum-mam pecuniariam ad se levare , et Castrum praedi-ctum eidem Dne Barbare resignare minime potuisset, tamen Egregi i S tephanus de Thelegd vice-wayvoda Transi lvanus, nec non magister Adamus Pro thonota-rius Jura t ique assessores eo rundem, predictuin Ca­strum cum pertinentiis ejusdem prefate Dne Barbare readjudicassent in prejudicium et dampnum dicti Dni Joannis Ducis valde magnum. Fac taque hujusmodi protestatione prelibatos D n u m Stephanum de The­legd et magistrum Adam Pro thono ta r ium, nec non Jurassores eorundem a minus j u s t a , et indebita ad-judicatione eorundem dicti Castri H u n y a d , et perti-nentiarum ejusdem, item nobiles Dnam Barbaram predictam, et alios quoslibet ab occupat ione, deten-tione, et conservatione dicti Castri, et pertinentiarum earundem, seque ipsos in dominium ejusdem quovis colore quesito intromissione, et statui fact ione, usu-umque f ructuum, et quarumlibet utilitatum percep-tione, seu percipifactione quomodolibet factis, vel fa-ciendis publice et manifeste prohibuit , lege, et con-svetudine regni requirente. Datum feria quinta pro­xima post festum purificationis b. Mărie Virginis an. Dni millesimo quadringentesimo nonagesimo sexto.

Originale in archivo Kolosmonostoriensi „inter irregistrata."

1496. App. D. Tr . T . VI . Testimoniu dela vicevodulu Stefanu in una causa de pro-

cessu escatu intre- Micbailu filiu alu lui Candea si intre alti câţiva boieri romanesci, dein caus'a unei păduri ce se numesce Balomiru.

1496. Datum in Mikafalva die Dominica p. p . festum ascehsionis Dni Stephani de Telegd vice-vay-vodae Transi lvani attestatoriae de super ; quod Mi­chael Kendefi de Malomviz ab una, ac Demetrius de Kopasz de Văd, et J o a n n e s et Dionisius de Văd ab a l te ra , controversiam inter ipsos ratione cujusdam Sylvae Balomir vocatae., inter Castrum Hachzakvar dicti Michaelis Kendef i , ac possessionem dictorum Demetrii et Dionisii Balomir appellatam, in Comitatu Hnnyadiensi existentis judicio Bartholomaei Dragfi vayvodae Transi lvani submiserint , eo usque autem, donec judicium hoc subsequeretur , stabiliverint, ut eousque etiam dictus Michael Kendefi pecora sua in memorata silva pasci facere valeat, a dissecatione ta­men l ignorum abstineat.

Literas has inseruit C. Pe t rus vayvoda Trans i l -vaniae mandato suo statutorio sub dato „Kolosvar die 8. festi Georgii Mart. 1499" exarato.

1497. post 1. J a n . App. D. Tr . T . VI. Diploma de donatiune data de regele Uladislau boieriloru

de naţionalitate romandsea Stefanu Costa, l l ie Bucuru, Danila,

Stanu Peleiu dela Silvasiulu de susu, in comitatulu Huned6rei, pe moşii, pe care le avusera dela moşi de strămoşi, dein ve­chime (ab antiquo). Cumu se vede dein textulu originale lati-nescu, acesta diploma a suferitu f6rte multu prin dentii tempu-lui, de unde se si vedu in elu lacunele; cu t6te acestea, sensulu i se pote culege aprdpe intregu.

Bohemiae etc. fidelibus nostris capitulo Ecclesiae albensis T r a n -silvanae salutem et grat iam homill imam supplicationem per eos pro parte, et in personis fidelium nostrorum nobil, agil dam Danilo et Sztân quondam Michaelis item Peley, Petri , Ladislai, et Andreae olim filiorum de Felso Szilvâs nostrae propterea factam mat t i , tum vero attentis et consideraţis imprimis hujus Regni noştri Hungar iae coronae, ac dein matti nostrae pro loco tis constantia exhibit. et impens. in possessione Felso'-Szilvâs habitam, in cujus pacifico dominio iidem progenitores ipsorum ab antiquo perstitisse, seque persistere . . . omne jus nostrum R e g i u m , si quod in eadem por-tione possessionaria quali tercunque habe remus , aut . . . . rationibus concerneret majestatem, simul cum cunctis ejusdem uti l i tat ibus, et pertinentiis , stantibus, et habentibus, memorat is Stephano, Kosztae , Eliae, Bukur, Danilla, Sztân, Peley . . . . dictae de Felstf-Szilvâs ipsorumque haeredibus et posteritatibus universis vigore exinde confectarum, in per-petuum contuler imas , velimusque eosdem in Domi­nium introduci, super qaae fidelităţi vestrae firmiter praecipientes m a n d a m u s , quatenus vestrum mittatis de Borbatviz, Nicolaus Şopra de Lengyina, vel Beke de eadem, aut Kend de Alsd-Szilvâs de Borbatviz , neve Stephanus de Csula aliis absentibus homo noster con-sequienterque dictae portionis possessionarie, vicinis, et commetaneis ejusdem et praesentibus ac-cedendo, introducet eosdem in dominium ejusdem por­tionis possessionariae . . . . . . novae nostrae dona-tionis, et jur is noştri Regii titulo in eodem habiti, si non fuerit . . . . . qui fuerint, evocet eosdem contra annota tum Stephanum et K o s z t y , ac alios praeno-minatos personalem in praesent iam, ad ter-minum competentem, rat ionem contradictionis eorun­dem hujusmodi introduct ionis , et statutionis seriem, cum contradictorura, et evoca torum, si qui fuerint statutioni intererunt nominibus , fer-minoque assignato, ut fuerit expe . . . . . . fideliter rescribatis. Datum Budae feria tertia proxima post festum circumcisionis o quadringentesimo nonagesimo septimo. Regnorum nostrorum Hungar iae anno vigesimo sexto. — Nos igitur man-datis ejusdem vestrae serenitatis per omnia, ut tene-mur obedire cupientes , una cum praefato Kende de Alsd-Szilvâs homine vestro Regio, hominem nostrum, videlicet discretum Michaelem presbiterum chori ejus­dem ecclesiae nostrae albensis Transi lvaiuae, ad prae-missam introductionem et statutionem videlicet pera-gendam nostrae pro testimonio transmisimus fidedi-

©BCU CLUJ

— 42 —

gnum, qui tandem exinde ad nos reversi proximo ante festum beatae Barbarae virginis et mar-tiris proxime transactum ad faciem dictae possessio-nis Felso-Szilvăs, consequenterque portionem posses sionariam dictorum Stephani et Kosz tae ac aliorum praedictorum possessione in eadem habitam, vicinis, et commetarieis ejusdem universis inibi legitime con-vocat i s , et praesentibus acceden. , dum idem homo vester Regius praesente dicto nostro testimonio eos-dem S t e p h a n u m , K o s z t a m , E l i a m , B u k u r , Dânilo, S z t â n , P e l e j , P e t r u m , Ladis laum et al terum Ladis-laum de Felso-Szilvâs in dominium ejusdem portio-nis possessionariae, et dicti jur is vestri Regii in ea­dem habiti in t roducere , ac eandem, et idem eisdem dictae novae vestrae regiae donationis titulo ipsis in-cumben. perpetuo possidendam statuere volnisset, tune nobiles J o a n n e s Nan et . . . . filii Dragot ta , nec non Nicolaus quondam Nan Lazarus filius Michaila Sztan J o u v a n filii ejusdem . . . . praet .

Originale hujus fragmenti exstat in Arch. Capit. alben. Transi lvaniae.

F r a g m e n t u m hoc anno 1748. pro se t ransumi curavit Comes Ladislaus Gyulafi Cancellarius aulicus, hocque t ransumtum inscriptum est Protocollo 2. Ga-brielis N a g y in eodem arch. reperibili I I I . 531 et 536.

1497. Suppl . C D . T . V. p. 181 . Mandatulu regelui, prin care se decide si se interdice, câ ari­

stocraţii tierei se nu mai p6ta lua indereptu sub jngulu loru pe acei i o b a g i , carii voru fi scapatu d«la ei si voru fi apucatu se lo cuâsca 10 ani in asia numitulu Fundu regescu, adecă in Sa-sime.*)

In festo Beati Galii Confess. — Uladislai Regis mandatum, quo prohibetur, ne Jobbag iones 10. annis in fundo Regio (Saxonum) hab i tan tes , ad pristina sua loca reducantur .

Orig. in Tabul . Nat. Saxonicae.

Wladislai Regis manda tum ne Jobbagiones de Radna-Volgye ad Comitatum Szol-nok-inter. connumeren tur , verum civitati Bistricien.

incorporaţi manerent , de anno 1498.

Suppl. C. D. T . V. p. 1 9 5 — 1 % . Aristocraţii dein. comitatulu Solnocu interiore crediendu, câ

sub molateculu rege Uladislau potu se cutedie mai multe decâtu sub energiosulu rege Mateiu, se încercaseră se subjuge, de nou comunele dein Valea Radnei; saşii inse dein Bistritia se oppu-sera cu multa perseverantia si câştigară dela regele acesta con­firmarea toturoru dispositiunilorn luate de Mateiu, prin care op pidulu si communele appertinenti la elu s'au fostu incorporatu la districtulu Bistritiei, si li s'au asecuratu t6te libertăţile, dati-

*) Se ne insemnamu f6rte bene acestu documentu, pentru-câ elu stâ in legamente strinsa cu dessele certe, care se nasceâ intre aristocraţii dein comitate, si intre patricianii sasiloru, dein causa câ aceştia trăgea dela ceia iobagi pe câţi numai potea,

[ipentru câ se fia cine se le ajute la portarea sarcineloru publice, ise m6rga in bătălii pentru densii, se le cultive si pamentulu.

Red.

nele, prerogativele si drepturile, de care se bucurd cetatea Bi* striti'a.*)

Wladişlaus Dei gratia Rcx Hungar iae et Bohe-miae etc. Fidel ibus nostris Venerabili Sigismundo Praeposi to de Ecclesia m o d e r n o , futurisque nostris thesaurariis universis, egregiis dicatoribus, et exacto-ribus quorumcunque proventuum nostrorum, tam sci-licet qu inquages imal ium, quam etiam pecuniarum. exercitualium in part ibus nostris Transa lp in i s , et in Comitatu Szolnok interiori , quorumcunque et per quemcunque constitueudis praesentes visuris salntem et g ra t i am; Exponi tur majestati nostrae in personis fidelium nostrorum pruclentum et circumspectorum judicis, et ju ra torum, cunctorumque Civium Civitatis nostrae Bisztriciensis, qualiter videlicet Serenissimus Pr inceps quondam D. Mathias Rex, praedecessor no-ster felicis memoriae Oppidum Radna-Volgye voca-tum, et certas villas ad idem per t inentes , de Comi­tatu illo Szolnok-iuteriori exemerit e t , illi Civitati nostrae Bisztriciensi, vigore cer tarum litterarum su-arum per majestafem nostram tandem confirmatarum generose applicaveri t : Vos t amen , nesci tur , quibus moti rationibus ipsos Oppidanos de Radna-Volgye' , ex unitate ejusdem Civitatis nostrae Bisztriciensis cui annexi essept , separa re , et segregare ad solutionem denique tam praedictarum quinquagesi­malium, quam etiam pecuniarum exercitualium velle-tis compellere, in eorumdem exponentium praejudi-c ium, atque damnum non modicum, quia vero nos, ipsos Oppidanos de corpore illius Civitatis nostrae Bisztriciensis, cui annexi sunt, contra libertatem ipsis exponentibus concessam, segregare nolumus; ideo vo-lumus et mandamus ut a modo deinceps de praesentibus Jobbagionibus in praescripta Radna-Volgye commorantibus, eos nullo modo impe-diat is , (?) neque illos in medium illius Comitatus Szolnok Inter ior is , pro quocunque negotio debeatis connumerare , sed eos, ornnibus libertatibus, consve-tudinibus, praerogativis, et jur ibus , quibus^ praeattacta Civitas nostra Bisztriciensis gaude t , frui libere sem-per permittatis, et permitti faciatis. Secus non ta­cturi, praesentibus perlectis exhibenti restitutis. Da tum Budae feria 5. proxima post festum b. Barbarae Vir­ginis et Martyris anno Domini 1498. Regnorum no­strorum Hungar iae etc. a'hno 9. Bohemiae vero 29.

Aus dem Bistrizer Magistrats-Archiv.

1498. 4. Marty. Suppl . C. D. T . V. p . 199. In Dominica Invocationis (i c. 4. Marty.) Ula­

dislai mandatum de incaptivandis, et puniendis Va-lachis damna saxonibus inferentibus; ex his eveni t : Bar tholomaeum Dragfi tune adhuc Vajvodam T r a n ­silvaniae fuisse.

Originale in Ţabul . Nat. Saxonicae. Innui t Ede r in Fe lmer p. 171 .

*) Mai la vale, adecă la a. 1508 vomu vedea, câ acelea comune au cadiutu dein putiu in lacu. Red.

©BCU CLUJ

— 43 —

Mandatum Uladislai Regis ad Schismatice-» Transi lvaniae, ut Decimas Capitulo

alb. praestent. de anno 1498.

C. D. T. IV. p. 3 9 — 4 0 . Decretu adressatu de regele Uladislau „câtra toti si câtra

singuraticii Schismatici carii voru fi locuindu ori si unde in tie-nuturile Christianiloru in părţile r e g a t u l u i T r a n s i l v a n i e i , " in caus'a diecuieleloru, pe care locuitorii de religiunea greco-resarit6na si de ritulu grecoresaritenu (adeea romanii) 6rasi nu volid se le dea la capitalulu rom. catholicu alu canoniciloru dela Alb'a-Iuliâ. Regele se provoca la usulu vechiu si committe lui Dragu-voda si k» toti successorii si vicevaivodii, cd se constringa pe romani ori cumu voru sc i , la platirea diecimeloru câtra cle-rulu romano-catholicu.*)

Conclusio ppria. Dni. Regis . Uladislaus Dei Gratia Rex Hungar iae etc. Uni­

versis . et singulis Sckismaticis**) ubivis in Terr i s Christ ianorum in part ibus Regni nri. Transi lvaniae commorant ibus salutem et grat iam! Exponi tur nobis in personis nobilium fidelium nostrorura canonico-rum de Capitulo Ecclae. albensis Transi lvaniae, qua-liter vos decimas rerum decimări solitarum e vestri medio dicto Capitulo more alias censveto provenien-t e s , ipsis Exponent ibus persolvere recusasset is , et recusaretis etiam modo, in praejudicium ipsius Capi-tuli, et d a m n u m non modicum, quia vero Decimae in patr imonium Christi dedicatae, per vos et alios nostros subditos, et fideles suo tempore extrădări , et persolvi debent. Idcirco mandamus vobis, et cuique vestrutn serie praesentium strictissime, quatenus vi-sis praesentibus universas decimas e medio vestri deb i t a s , dictis Capitularirbus tempore s u o , sine ali-quali difficultate, et renitentia effective psolvatis. Alioquin commisimus, et praesentibus firmius man­damus fidelibus nris magniricis Bartholomaeo Dragfi de Beltheuk Vajvodae moderno, futurisque Vajvodis, et Vice Vajvodis part ium Regni nri. Transi lvan, ut ipsi vos, et vestrum quemlibet ad praemissa facien-d a , cum omnibus gravaminibus Vest r i s , in talibus fieri solitis arctius compellant, et adst r ingant au tho-ritate nostra Regia praesentibus ipsis in hac parte concessa median, secus ergo non facturi : Praesent . plect. exhibent. restit. Datum Budae in festo B. Mathiae Apost. anno Domini 1498.

*) N e aducemu amente, câ diecimele au fostu un'a dein căuşele principali a le revolutiunei calei mari dela a. 1 4 3 7 — 8 . ; amu vediutu dein alte documente inca si alte fase, prin care mai trecuse acea causa. Amu întrebata pe historici la unu altu locu, repetimu si la loculu acesta aceeaşi intrebare: Unde a fostu in acelea tempuri si inpregiurari cleruhi greco-resarit^nu romanescu dein Transilvani'a? Cumu isi apard mitropolitii, epi­scopii, protopopii si clerulu intregu drepturile loru asupra popo­rului de ritulu resaritânu? Se p6te ore, cd se nu se mai afle nici-unu feliu de urma de activitate a clerului acestuia, nici chiaru pe la finea v6cului alu 15 l ea? P e atunci limb'a basericesca la romani era cea slav6na, si totu aceea era si administrativa si legislativa. Bene o scimu acesta. Apoi dara unde sunt incai actele scrise in limb'a slavona, despre viâti'a eclesiastica s i naţionale a romaniloru? Unde sunt? Red.

**) Hic intelliguntur Valachi. Kemeny.

Originale in papyro confectum. et sigillo super cera rubra ductili in medio harum Litt. ab intra im-pressive communit. exstat in Arch. Capit. alb. fasc. 4. Nr. 40.

T ransumtum habetur in Arch. fisei T rans . fasc. 20 Libri 2. fundi Regii Litt. J .

Aut. Szeredai in Notit. Vet. et novi Capit alb. p . 117. mentionem facit har . Litt . eas tmn. non pro-duxit.

Edidi t Ba t thyâny Leg . Ecc . I I I . p. 609. (Va urma.)

Tier'a de auru Ofiru a testamentului vechiu. Poterea traditiuniloru la poporale mai pucinu

culte este preste mesura mare. Unde lipsescu docu­mentele istorice scrise, trebuie calitate in t radi t iune: traditiunea popolara le conserva.

Dupa-ce Europeni i au descoperitu Americ'a, au aflatu in traditiunile negriloru, cu uimire, ck in tem­puri de totu betrane la ei ar fi yenitu dela resaritu 6meni albi, cu nai, si i-ar fi invetiatu cultulu Sbrelui ; dupa aceea se-ar fi reintorsu prpmitiendu-le, ck 6ra i voru caută.

In Diodoru si Aristotele se-au aflatu mai tardiu doue sciri, cari ambele constata, ck fenicienii odihidra esclusivii domni ai tuturou mariloru, aru fi descoperitu, departe departe de columnele lui Ercule , in oceanulu atlantecu, una insula fructifera, cu păduri si riuri na-vigatdrie. Regimulu Cartagînei ar fi suprimaţii scirea despre descoperirea acestei lumi noue, parte pentru a opri una emigratiuue a Cartagineniloru si mai alesu a poporului muncitoriu, par te pentru a posiede unu locu de refugiu, candu se - ar schimbă sdrtea Car­tagînei.

Cartagirienii, unu poporu cultu, au uitatu mai tardfu dupa-ce armele romane au decisu sdrtea Car­tagînei, de acestu refugiu; er Americanii nu i-au ui­tatu pe e i !

In presente suntemu, pre cumu se pare, in pre-seYa unei descoperiri de anticitati, pre care pamen-tulu de multu le-a astupatu, inse nu traditiunea. Sunt ruine, ce e dreptu, care inse ne voru lumina nu nu­mai despre cultur 'a domnitdria cu vreo 3000 de ani de mai inainte, ci sî despre comerciulu si industri 'a pop6raloru vechi. Sunt ruinele Ofirului, a le tierei de auru, d'in testamentulu vechiu.

Renumitnlu geografu Dr. A. Pe te rmann dein Gotha scrie urmatdriale despre acesta descoperire in­teresanta :

„Este cunoscuţii, ck celi mai destinşi scrutători, in cursu de mulţi secuii si-au incercatu agerimea spi­ritului loru, inse fbra a obtieuă unu resultatu mul-tiumitoriu, de a află localitatea O f i r u l u i dein biblia, de unde regele Salamonu, sunt aprope 3000 de ani, a importatu pre nai feniciene masse immense de auru, pietrii nestimate si <5se de elefantu, pentru a-si in

©BCU CLUJ

altia edificiele cele admirabili si pompdse dein Ieru-salimu. Unii pretindeau, ck Ofirulu este in Afric'a orientale sdu in Arabi'a meridionale, alţii in Indi 'a sdu Sumatra si dra alţii chiaru in Indi 'a occidentale si Peru . Numai atat 'a a fostu sigur.u,.ck acele mine, de unde au adnsu aurulu, au fostu mine fdrte avute de auru.

Candu au ajunsu portugallii, in seclulu a X V I . la Sofala,*) au aflatu acolo mine avute de auru, cari dein tempnre străvechi erau cultivate, si la aceste mine au aflatu muri si ruine, cari, dupa traditiunile indigeniloru, erau asiediate de regin'a Saba. Dupa-cumu afirma L o p e z , indigenii s'aru fi laudatu, ca posiedu cârti dein tempure străvechi, cari constată espeditiunile salomonice la Ofiru.

Intrdg'a literatura a eliniloru si a romaniloru nu ne spune nemicu despre acestu comerciu stravechiu alu popdraloru, dra dein scriitorii arabici M a s u d i si E d r i s i numai atat 'a este sigura, ck dupa decă­derea fenicieniloru, arabii cei poftitori de auru au continuatu acestu comerciu preste totu evulu mediu, si ca in caletoriile loru, chiaru dein sinulu persicu, au mersu departe spre sudu si au cautatu desu tiermurii dela Sofala.

Domni 'a portugalli loru in Sofala este de multu tempu numai una umbra a potestatei loru de mai inainte, si incercarile făcute in tempurele ndstre de a-se intarf cu armele in tiera, sau finitu cu unu des-astru rusînosu.

I n cele mai îndepărtate positiuni ale coloniiloru europene, in tier'â Capu si in republic'a Transvaala , de una serie lunga de ani s'au latitu faime despre ruine estinse si temple, obeliscuri, piramide e t c , care se ar afla in intrulu Africei sudice. Mai alesu seau interesaţii de multu tempu missionarii „soeietatiei pentru missiuni" dein Berolinu a chiarificâ aceste faime si traditiuni obscure, si a cercetă inşii ei aceste câmpii semari^te cu ruine, fbra că se le fi fostu pkna acuma cu potintia a'si ajunge acelu scopu, ei au cpntribuitu totuşi multu, câ Carolu Mauch, fdrte meritatu si pkna acuma prein lucrările si scrutările sale, se ajungă în stare in tdmn'a trecuta a-si duce in îndeplinire pla-nulu seu si a întreprinde una caletoria pkna la ace­lea edificia betrane.

Dein epîstolele si mapele acestui neobositu si destinsu scrutatoriu dein Ziinbabye, 13. Septembre, care îmi veniră la mana prin midilocirea dloru mis-sionari, Grii tzner si Merensky, se constata, ck M a u c h a d e s c o p e r i ţ i i i n t r ' a d e v e r u e d i f i c i u r i î n t i n s e d e u n a v e c h i m e f d r t e i n a l t a .

Z imbabye este un 'a dein aceste ruine vechi si jace, dupa determinarea astronomica a lui Mauch, sub 20° 14 ' latime sudica si 31° 4 8 ' lungime ostica dela Greenwich, togm'a la apusulu portului de So­fala, si numai 41 mile depăr tare dela elu in linia

*) Sofala se afla la tiermurii osteci - Africei, opusu insulei Madagascar. Ref.

dirdpta. Acdst'a convine cu assertiunea scriitoriului portugallu D o s S a n t o s , ck portugallii aru fi aflatu, in depăr tare de 200 mile marine spre vestu dela Sofala, in tier'a de auru (Aracto de ouro) ruine spa-tidse de muri .

In apropiare de Zimbabye a descoperitu Mauch si auru diluviale, care insusi sperdza a-lu adună si spală.

Ruinele consista dein rupturi , muri pkna la 30 urme de inal t i , 15 urme de groşi si 450 urme iii d iamet ru , dein unu turnu etc. Ck tdte aceste fora esceptiune sunt redicate dein granitu cioplitu fora ce-meutu, arata, ck ele sunt de una anticitate ina l ta ; desemnurile tramise de Mauch despre ornamentele ce se afla pre ruine, ne lasa a conchide cu certitudine, ck acele se t ragu dela fenicieni, dela dmenii espedi-tiuniloru salomonice, si nu dela purtugalli sdu arabi. In totu casulu ornamentele nu contienu nemicu, ce ar fi portugallu sdu arabicu, si ne semnaleza tempuri cu multu mai înaintate.

Populat iunea presenta locuesce pre acestu tie-nutu numai de 40 <le a n i ; ea considera aceste ruine de sânte, si toti credu tare, ck dmeni albi au locuitu odinidra aceste t ienuturi , ce se vede si d'iu urmele locuintieloru si ale unelteloru loru de feru, cari nu se pdte se fia gătite de negrii,

Mauch abia a cercetaţii un 'a din ruine si numai in fuga. 3 dile dela Zimbabye se afla alte ruine, intre ca r i , dupa descrierea indigeniloru, se afla si unu obeliscu. Mauch speră a cercetă totu tienutulu. Acest 'a este fdrte frumosu, are preste 4000 urme preste libel'a marei, este bene adapatu cu a p a , fruV ctiteru, si desu populatu de unu poporu diligente si paciuitu dein sementi 'a Macalaca, care se ocupa cu agronomia, si cultur 'a de vite, posiede turme de boi, de oi si capre.

Se speramu, ck Mauch, dupa unu studiu mai aprofundatu si estinsu, va află si alte puncte de ma-necare despre caracterulu si originea acestoru ruine străvechi. Nu se pdte prevedd, ddca dein acelea studie va esf sdu nu, la lumina, ck in adeveru Ofirulu bi-blicu a fostu acolo. Atkta se scie si pkna acuma dein cate s'au descoperitu in tienutulu ace la , ck es­peditiunile salomonice la Ofiru stau in legătura mare cu Sofala. Navigat iunea dela porturile ei in marea rosiia de a lungulu tiermuriloru osteci ai Africei pentru midiuldcele de navigat iune de atunci este evidenta; tempulu de 3 ani incdce si incolo nimeri tu; siguru este, ck espeditiunile fenicieniloru pe mare s'au in-tinsu spre sudu, si ck Afric'a deiu tempurele cele mai îndepărta te avuse renumele unei tieri de auru. Presentele ne dk celu mai bunu argumentu, ck naile lui Salomonu au trehuitu se calatordsca numai sp re . sudu pentru a importă auru, pietrii scumpe si osu de elefantu. Campurele de diamante ale Africei în­trecu de presente pe tdte alte tieri, era ce privesce dsele de elefantu, apoi dein Afric'a s'au adusu cele mai mari cantităţi in piatiele lumei."

©BCU CLUJ

— 45 —

Unde este poporulu, despre a cărui mărime ne vorbescu astadi pietri le? Ore despre sdrtea acestui poporu ne voru spune ruinele , cari sunt atktu de grandiose, in cktu celi cari le calea as tad i , le tienu de sânte? Ce sdr te , ce revolutiuni vehemente l'au potutu şterge de pre faci'a pamentului? Care este sortea ultima inca si a popdraloru celoru mai mar i ? Unu poporu mare ni se arata mare chiaru si in rui­nele lui!

Noi pasiniu, in idea cu unu presimtiementu ob­scurii preste ruinele de nou descoperite dein Afric'a. Intr 'aceea englesii, practici câ totn-deaun'a, si-au in-aintatu possesiunile loru dela tier'a Capu dein sudulu Africei spre nordu si si-au anexatu, cu cea mai naiva linişte sufletăsca, campurele cu d iamante , unu teri­toriu , care pkna atunci erâ alu republicei fluviului Orange si alu republicei transvaale. Numai inca pu­cinu spre no rdu , englesi loru, si ve-ti avea si tier'a de auru Ofiru!

Naseudu, 7. Ianuar ie 1874. Dr. P . T .

Acăsta opiniune mai este inca forte multu com­bătută de cktra caletori erudiţ i , si astadi opiniunea celoru mai mulţi este, ck Ofiru a fostu in Indi 'a orien­tale. Ca corabier i i ' lui Solomonu voru fi petrecuţii acolo trei ani, seu trei luni, acesta nu insernna mai multu, decktu ceea ce este sciutu de t<5ta lumea , ck in stravechime artea navigatinnei era in fasie de prunci, precnmu si ck jidoviloru lui Solomonu si ara-biloru, toti lacomi dupa avuţ i i , le-a trebuitu tempu multu, pkna se adune auru, ebore si pietrii nestimate.

Dara afle-se Ofiru ori si unde , noue ne pasa neasemenatu mai multu de alte cestiuni, dein antici-tatea ndstra a daco-romaniloru, precumu de exemplu: Ckte si care au fostu coloniile r o m a n e ; de unde le-au adusu Tra ianu si sucessorii lui ; ckte au fostu inunicipiele si ckte legiunile romane in Daci'a. Care cetati, fortaretie, castre romane au stătu pe la pun­ctele acelea, pe unde astadi vedemu cetati si oppide, seu si numai sate, in Transilvani 'a si in mai multe tie-nutnri ale Daciei? Pentru ce s'au aflatu si se mai afla cele mai multe ruine si alte monumente romane in Transilvani 'a si cele mai pucine in Munteni 'a? Care au fostu asiediementele daco-romaniloru, cuniu s'au gubernatu ei pe se-ne pkna la venirea magiari-loru in acestea t ieri? etc. etc. etc. De altu-mentrea caletoriile si cercetările in interiorulu Africei câ de treidieci de ani inedee s'au inmult i tu , si s'au publi-catu sciri fdrte inteiessante dein acea parte a lumei. Itinerariele si studiele făcute in Afric'a de Living-stone, care a repausatu in anulu t recutu , se bucura astadi de reputatiunea cea mai mare. Red.

V e r s a t u l ii. (Fine.)

S c a r 1 a t i n' a. Scarlatin'a este o febra eruptiva speciale, conta-

giosa, insocita de-o durere la gfitu mai multu seu mai pucinu violenta si caracterisata, esteriormente, prin eru-ptiunea de puncturi mici, la inceputu, isolale, mai tardiu, unite intre densele, spre a forma pete lungi, roşii, ce a -coperu pelea in totulu său in parte; eruptiune, ce este urmata in genere de descamatiune.

S i mp t o m ii. Câ si coriulu, scarlatin'a se imparte in trei peridde.

1. I n v a s i u n e a . Scarlatin'a incepe prin curba-tur 'a , cephalalgi'a, câte odată greti'a seu versatur'a si o ferbintiela continua« care se caracterisa priu acela, câ ea este mai intensa decâtu la celelalte febre eruptive. Chiaru dela inceputu esistâ o durere de gutu mai muttu seu mai pucinu violinte, causata prin inflamatiunea pha-ryngului. Period'a de invasiune a scarlatinei este mai scurta decâtu la tote celelalte febre eruptive; asia pe candu ea este de 3—4 dile la coriu, de 3 dile la v a -riol'a discreta si de 2 dile la cea confluenta, la scar -latina nu este decâtu celu multu de 24 ore.

2. E r u p ţ i u n e a incepe in dio'a adou'a a morbu­lui, seu chiaru la unele dilei anteia. Ea consista in ivire a unui numeru forte mare de puncturi mici roşii , nu proeminenţi la suprafaci'a pelei, ocupandu unu campu rosiu. Aceste puncturi se marescu si impreunanduse unele cu altele, formezu nisce place large de unu rosiu uni­formii ; placele, asemene se apropia si se unescu si ele unele cu altele, in câtu tota pelea iea o colore slacogia, care dispare sub pressiunea degitului. In genere eruptiu-nea incepe ia facia, apoi se întinde la părţile laturali ale gutului; une-ori ea se arata totu-odata la stinghie si la indoitur'a genunchiloru; in fine ea se intinde g ra -datu la trunchiu si la eslremitati. Pe părţile ocupate de eruptiune se desvolteza adese unu numeru mai mare său mai mica de besicutie, mai antaiu serâse, apoi lactescente si in fine purilente; scarlatin'a atunci se numesce miliaria. Besiculiele menţionate ocupa une-ori tota suprafaci'a corpului. Pelea este ferbinte, uscata, pruriginosa si, câ la variola, se observa si aici tutne-factiunea maniloru si a pilidreloru; dein care causa miscarele loru se facu cu greutate; inflatura acăsta, in locu de a se arata in dio'a a noua, câ la variol'a, ea apare in dio*a a doua său a treia. Eruptiunea scarla-tinosa nu se face numai la pele, ci si pe peliti'a gurei, a limbei si a pharyngului; dein care causa si părţile menţionate iau o colore rosia-viua câ si pelea; si mai alesu limb'a devine lucilore. câ cumu ea aru fi sclivisita. Angin'a sporesce, amigdalele se infla si adese se aco-peru de o exsudatiune albitiosa, mole, pultacea, care simuleza o membrana diphteritica; velulu palatinu fiendn inflatu, se rădica cu greu pentru a astupa orificiele poste­riori ale nariloru; de aceea, candu patientulu bea, licuidii revinu pe nasu. Angin'a scarlatinosa se insocesce desu de inflatur'a ghindureloru submaxilare, care formezu

8 ©BCU CLUJ

— 46 —

adeverate galei (bubone). Durata eruptiunei este forte variabile, si presenta irregularitati multu mai mari, de -câtu la tote celelalte febre eruptive; câte-odata eru-ptiuaea este atâtu de fugace seu usiora, in câtu deabe se pote constata presenti'a e i ; alte-dati ea persista in cursu de 12—15 dile; in decomunu ea dureza 7 seu 8 dile. Ferbinliela persista cu aceeaşi intensitate in totu cursulu periddei eruptive; pulsulu se rădica la 100, 120, 1 3 0 bătaie pe minţita.

3. D e s c a m a t i u n e a seu d e s p o i a r e a . Dupa câtu-va tempu eruptiunea trece câte pucinu; rosiati'a scade mai antaiu, si apoi dispare cu totulu; asemene trece si durerea gutului; totu-odata epiderm'a se des-poie de pe trunchiu si de pe estremitati, cn acestu ca­racterul particulariu, ca pelitia se iea sub form a de soldi laţi, cu totulu diferiţi de soldisorii plăvosi, cari constituie descamatiunea coriului. Descamatiunea la scar-latina incepe in genere, la gutu, trece la trunchiu si se termina Ia estremitati; la degite epiderma se despdie conservandu form'a acestoru organe, semenandu cu unu degitariu; asemene se despoie si epiîhelulu gurei si alu limbei; inse mai curendu decâtu la pele; atunci limb'a iea o colore roşia

F o r m e l e s c a r l a t i n e i . Descrierea precedenta este icdn'a unei scarlaline usiore si regulare; inse mor-bulu acesta presenta mai multe anomalie, irregularitati complicatiuni si simptome mai multa seu mai pucinu grave (maligni); asia: 1) câtra fenomenii ordinari a-i invasiunei se alipesce, adese: delirulu, agitaţiunea n o ­cturna seu coma, mişcările convulsive, trasaritura ten-ddniloru, funigaiosi'a limbei, supresiunea urinei, si alte simptome nervose; aceşti fenomeni, in locu de a insoti invasiunea, ii se potu ivi la o epocha mai inaintata a eruptiuaei; si atunci constituie scarlalin'a nervdsa, ma­ligna (acea r ea ) , ataxica, adynamica; 2) colorea eru­ptiunei pdte fi mai închisa, mai palida, seu lipsesce cu totulu; si atunci scarlatin'a se dice fora exanthema; acesta, forma rara se observa in tempi de epidemie; 3) angin'a pote predomni peste ceialalti fenomeni; si atunci scarlatin'a se dice angindsa; 4) o parte mai mare seu mai mica a pharyngului si a gurei se pote mortifica prin violintia inflamatiunei, seu prin geniulu septicii particulariu alu morbului, si acesta se numesce scarlatin'a gangrenosa; 5) scarlatin'a se chiama hae-morrhagica, candu o cuantitate mai mare seu mai mica de sânge se estraversesa in tieselur'a pelei, sub con­junctive, la suprafaci'a diverseloru membrane mucose, seu chiaru in parenchym'a organeloru. Cea mai comuna este haemorhagi'a renichiloru, de unde resulta haematuria (esirea udului cu sânge). Scarlatin'a haemorhagica se insocesce desu de acea nervosa, precumu amu aratalu la coriulu haemorhagicu; 6) angin'a scarlatinosa, in locu de a scădea in proportiune cu eruptiunea, devine mai mare, si atunci sporesce si inflatur'a ghindureloru sub-maxilare (a galceloru art. 2 2 ) , febr'a se augment6za, delirulu se declara, limb'a se usucă, si bubonii menţio­naţi supurezu: sediulu ordinariu alu buboniloru scarlati-nosi este gutulu, inse ei potu ocupa stinghele, sublio-

rele si alte parti ale corpului; 7) in period'a a trei'a se arata si infiltratiunaa tieseturei celulare; une ori acesta consta deintre o simpla bugediela a fetiei; inse forte desu ea conduce la o hydropisia generale, ce indeco-munu trece dela sine; câte-odata inse ea este urmata de eclampsia, care ocasioneza mortea la unii copii; a l te-dati aceştia moru de oedem'a glotei, art. 55 , causata prin propagarea infiLtrariunei la legaturile epiglotei; 8 ) scarlatin'a se insocesce adese de albuminuria. provocata prin congestiunea renichiloru, ce in genere dispare îm­preuna cu ceialalti simptomi; câte odată ea devine chro-nica si determina hydropisi'a, despre care amu tractatu la morbii renichiloru; 9) une-ori scarlatin'a este inso-cita de dureri articulare, diferite de durerile reumatis­male ordinarie; aceea ce constitue reumatismulu scar-latinosu.

C ă u ş e l e . Caus'a primăria a scarlatinei este unu agentu specialu transmisibilu, necunoscutu in esenti'a lui, dar cunoscuţii prin efectele ce elu produce; acestui a -gentu scarlatin'a datoresce contagiositatea sa. De-si scarlatin'a nu crutia nici o etate; totuşi ea afecta mai desu, pe copii si pe individii tineri de câtu pe adulţi si betrani. Pâna la etatea de 20 ani persdnele de am­bele sexe suntu de o potriva espuse; trecuta acesta etate; femeile se păru mai desu lovite decâtu bărbaţii. Scarlatin'a câ si coriulu, se arata mai multu primaver'a si ver'a. In decomunu ea nu afecta acelaşi individu d e ­câtu odată. Scarlatin'a este mai pucinu frecuenta, de ­câtu coriulu si decâtu versatulu.

Di a g n o s u I u . Intensitatea febrei, rosiati'a limbei, complicaliunea anginei ne facu a crede la esistenti'a unei scarlatine, chiaru dein momentulu invasiunei sale ; presenti'a peteloru large si roşie, uniforme, ce acoperu o mare parte a corpului, nu mai lasa nici o induoela despre esistenti'a scarlatinei. '

Scarlatin'a difere de coriu: 1) prin prodromii sei, 2) prin caracterii sei de eruptiune si fenomenii ce o in-soceste, si 3) prin modulu descamatiunei (despoiarei) sale.

1) Coriulu se anuntia prin semnele unei inflamatiuni usiore a mucoseloru oculare, nasale si bronchiale, cumu: lacrimarea, tusirea, stranutarea etc. Aceşti fenomeni lipsescu la scarlatin'a, care este insocita, chiaru dela inceputu: de o angina mai multu seu mai pucinu în­tinsa , cu rosiatia viua a gurei si a limbei. Prodromii au o durata de 2; 3 , 4 seu 5 dile la coriu, dela câte­va ore pâna la o di la scarlatin'a. Ferbintiel'a (febra) este multu mai intensa la acesta dein urma, decâtu la cea deintaia. Simptomii cerebrali suntu mai rari si au mai pucina violentia la coriu, unde nu se observa in-flatura mai susu menţionata a maneloru si a pecidreloru.

2) La coriu petele suntu mici, numerose, separate unele de altele prin intervali largi , in care pelea con­serva colorea ei naturala, si suntu dispuse in modu ir-regulariu; la scarlatina rosiatia pelei este uniforma, p e ­tele suntu large si de o colore roşia, cu multu mai v i -uoia decâtu a peteloru coriului; chiaru candu scarlatin'a

©BCU CLUJ

— 47 - s

s e presenta sub forma punctata, rosiati'a punctatureloru este regularia, aceea ce nu se observa la coriu.

3) La coriu descamatiunea lipsesce, seu se face prin mici soldi plevosi; la scarlatina epiderm'a se iea in bucati. Candu angin'a domnesee pesle ceialalti acci-denti (scarlatin'a angindsa), eruptiunea pdte fi atâtu de usiora, in câfu ea trece neobservata; dar atunci inten­sitatea febrei ce nu este in proportiune cu a unei sim­ple faryngite, rosiati'a viuoe a gurei si a limbei, starea albumindsa a udului, coincidenti'a unei scariatine in ve ­cinătatea individului, care presenta f'enomenii menţionaţi, ne opresce a crede la o angina simpla. Angin'a pul-tacea scarlatindsa diferă de angin'a difteritica art. 8 ; câ-ci la acesta dein urma inceputulu este insidiosu, fe­bra lipsesce, seu este forte moderata; pseudo-membran'a este homogena si forte adherenta la suprafacia ce aco­pere, avendu tendentia de a se intinde Ia părţile înve­cinate; limb'a este mai totu-deauna naturale, seu aco­perita cu o manjitura alba-galbia. La angin'a scarla­tinosa dein contra febra este violinta, limb'a este sta-cogia, materi'a pultacea, in locu de a fi bomogena, ese corastita, casei-forma; ea se desprinde lesne, seu se desface, punendu pe ea degetulu seu altu corpu virtosu; ea nu se intinde peste puncturile unde s'au aratatu la inceputu.

P r o g n o s u l u . Scarlatin'a este in genere mai grava decătu coriulu. Inse caşurile usidre fiendu bine căutate, se vindeca fora dificultate. Scarlatin'a haemorhagica si acea insocita de accidenti cerebrali este mai totu-deauna mortala. Asemene hydropisi'a este unu semnu reu, mai alesu, candu ea este generala, că una ce predispune la oedem'a gldtei. Violinti'a anginei, bubunii scarlatinosi, abcesii ganglionari si alti accidenti a-i cordului si a-i renichiioru suntu complicatiuni de o mare gravitate.

Tractamentulu scarlatinei diferă pucinu de alu c o -riului; asia siederea in patu, diet'a si beulurele caldutie si asudatdrie ajungu pentru caşurile usiore. Candu a n ­gin'a este moderata: a) se voru intrebuintiâ midiuloce indicate la art. 7 , Nr. 3 , 4 si 1 5 ; b) candu ea este violenta, se va pune unu numeru de lipitori dela 1 2 — 1 6 sub falei dupa etatea bolnavului; c) se va administra tartarulu emetieu in modulu prescrisu la art. 56 Nr. 2 ; d) se va aplică o visicatdria la cefa; e) candu angin'a iea unu caracteru gangrenosu, se voru intrebuintiâ midiu­loce indicate la art. 8, si aci prescrisi la art. 7 Nr. 6, facendu gargara cu decoctu de china, dein care pa-tientulu va luă si pe dein intru; f) deca se iveşte in-flamatiunea vreunuia deintre organele respiratorei, se voru intrebuintiâ midiuloce indicate la capitululu III, conformu cu natur'a morbiloru respectivi, la casu de complicatiune cu fenomeni cerebrali nu inflamatorii; la scarlatin'a cea rea (maligna) seu adynamica se voru aplică si sina-pismii, visicatdrele, camfora, aetherulu si alte remedii, ce se voru mai prescrie de câtra medicii respectivi; h) in fine pentru moderarea accidentiloru nervoşi, s'au propusu si afusiunele de apa rece, ce se voru practica tienendu pe bolnavu intr'o cada desierta si turnandu doue seu trei cofe de apa rece pe corpu, dupa care

nestersu se va inveli bine si se va pune in patu; a se ­mene se voru potea face si spălări rec i , frecanduse corpulu patientului cu unu siervetu seu burete muietu in apa rece. La scarlatin'a haemorhagica se voru in­trebuintiâ remedii indicaţi la art. 10 lit. e ; in casu de haemorhagia intestinale se voru face clistire cu decoctu de cdja de stejarii, seu cu o solutiune de petra acra. Epistax'a se va tracta in modulu indicatu la art. 51 lit. e. In tempulu convalescentiei se va aplică aceeaşi paza câ si la coriu.

Exemple de limb'a si terminologi'a militaria. (Urmare.)

B. O r d i n e a d e 1 u p t a. 47. In acăsta ordine batalionulu se împarte in

trei companii numite corpu de bătaia si intr 'o com­pania numita de tiraliori. Corpulu de bătaia pdte fi seu desfasiuratu, său forniatu in coldrte de companii , seu in colona de batalionu.

48. Compani 'a de tiraliori luata pe rendu dein bata l ionn, se va impartf in duoe ; fia-care parte va fi hotarîta prin denumirile de tiraliori dein drăpt 'a si tiraliori dein stang'a. Ele se asiădia, său inapoi 'a aripiloru batalionului, său in esielonu, înapoia acestora, său unite inâpoia centrului fia-carui batalionu, dupa cumu va vedea comandamentnlu si dispositi'a ordo­nata pentru corpulu de bătaia. Capitanulu remane la plotonulu 2 lea.

49. In tdte formaţiile in coldne de compania, siefii subimpartiri loru se asiădia la doui pasi înaintea centrului subimpartiri loru loru; căpitanii pe unulu dein flancuri si in dreptulu antaiei subimpartir i dein companiile loru.

O b s e r v a ţ i i r e l a t i v e f o r m a t i i l o r u i n l i n i a . 50. Deosebitele elemente ale t rupeloru desfasiu-

rate voru luă totu-deauna dela drăpt 'a la stang'a, numerile ce ocupa in linia, ori-care aru fi intdreerile făcute dein tormati 'a primit iva, fia pe anta iu lu , său pe alu duoilea rendu.

5 1 . Pe acestu principiu, deca trup'a se va in-tdree cu fati'a pe alu duoilea rendu, drăpt 'a fia-carei companii va devenf stang'a si reciprocii; plotdnele, semi-plotdnele, secţiile si rendurile v o m schimbă nu­meri le ; drepţii direcţionali voru devenf s t âng i , si stângii voru devenf drepţ i ; sublocotenentuln va pă­stră comand'a plotonului seu, deveniţii antaiulu plo-tonu ; locotenentului va păstra asemenea comand'a plotonului seu, devenitu aln duoilea plotonu ; siefii de semiplotone voru comanda respectivii antaiulu si alu treilea semiplotonu.

F o r m a ţ i i l e i n c o 1 d n a . 52. Se numesce coldna ori-ce formaţia, in care

deosebitele elemente ale unei t r u p e , sunt asiediate 8* ©BCU CLUJ

— 48 —

unele in urma a l to ra , fia pe compania , fia pe plo-tonu, fia pe semiplotonu, fie pe secţie.

53 . Coldn'a de compania său de pîotonu se for­măza la distantia in t răga , la , semidistantia său in g ld ta ; coldn'a de semiplotdne se formăza la distantia intrăga său in gldta.

54. Intr 'o coldna, brigadele unei aceeaşi divisii, regimentele unei aceeaşi brigade, si batalidnele unui acelaşi reg imentu , voru fi hotar i te , dâ la capu la cdda, prin numerile ce ocupa in coldna. Se va face asemenea cu companiile in batalionu si cu subimpar-tirile in compania , fia pe antaiulu său pe alu duoi-lea rendu.

55 . Coldn'a indoita fiendu reunirea a duoe co-ldne unite, numirea subimpartiri loru in fia-care dein aceste duoe coldne se va face dupa acelaşi principiu.

56. Intr 'o coldna cu distantia intrăga, batalid­nele voru fi despărţite intre ele prin distanţi ele egale intervaleloru, care le desparte in l inia, mai multu frontulu unei subimpart i r i ; deosebitele subimpartiri ale unui batalionu voru avea intre ele distantia de subimpartire dela directionalu la directionalu.

57. In t r 'o coldna cu semidistantia, batalidnele voru avea intre ele distanti 'a unei subimpart i r i ; sub-impartirile deintr 'unu batalionu voru avea intre ele semidistanti 'a unei subimpartiri .

58 . Intr 'o coldna in gldta, batalidnele voru avea intre ele o distantia de diece pas i ; subimpartirile deintr 'unu batalionu voru avea intre ele o distantia de 6 pasi.

59. Intr 'o coldna pe semiplotdne, fia-care siefu de semiplotonu va fi la duoi pasi inaintea centrului semiplotonului, său intr 'o coldna pe plotdne, său pe compania, fia-care sefu de plotonu va fi la duoi pasi inaintea centrului plotonului seu. In tdte caşurile căpitanii se punu la trei pasi inaintea frontului, său inaintea antaiei subimpartiri dein companiile loru.

60. In ori-ce coldna oficirii însărcinaţi cu fun-cti'a de adiutant i-maiorî , se punu la siese pasi pe fianculu antaiei subimpartiri in partea direcţiei; ad-iutantii se punu la aceeaşi distantia pe flanculu celei dein urma subimpartiri dein batalidnele loru in a-ceeasi parte.

6 1 . Candu se va rumpe in coldna manevrandu si t rebue se se prelungăsca pe linie, comandanţi i de divisie, de brigada, de regimentu si de batalionu, re-manu la distantiele lo ru , pe flancu si in dreptulu centrului t rupeloru loru, in partea unde se găsea in linia. Tobosiarii , corniştii si musicantii remanu ase­menea la locurile loru, in dreptulu centrului batalid­neloru loru. in partea unde se găsea in linia.

62. Candu se irwluoesce in coldna, comandanţi i trupei numiţi mai susu se ducu la locurile lo ru , pe flancu si in dreptulu centrului t rupeloru l o ru , dein partea direcţiei. Tobosiarii , corniştii etc. se ducu pe flanculu opusu direcţiei, la. distanti 'a loru si in dre­ptulu centrului batalidneloru loru.

63 . Intr 'o coldna de caletoria, generalii, colonelii

si maiorii se punu in capulu trupeloru loru. T o b o ­siarii, corniştii si music'a merge in capulu batalidne­loru dein cari facu parte.

64. Iu tdte formaţiile in coldna, portu-drapelulu si sergentulu şirului seu, se punu pe rendulu incheie-toriloru alu subimpartirii dela stang'a, carea se afla in linia.

O r d i n e a in c a r e t r u p e l e t r e b u e se d e f i l e z e . 65. Comandantulu voindu se faca se defileze,

va forma trupele in coldna de compania său de plo­tonu ; dupa acăsta va asiedia duoi jaloneri in directi'a ce t rebue se urmeze directionalulu dein capu, si co­m a n d a :

P e n t r u d e f i l a r e . 66. Acăsta comanda fiendu repetata, colonelulu

in fia-care regimentu se pune in capulu regimentului seu; maiorii in capulu bata l idneloru; tobosiarii, cor­niştii si music'a in capulu antaiului batalionu.

67. Dupa acăsta comandantele trupeloru va pune coldn'a in mars iu , armele pe unulu dein umere, ob-servandu de a da* direcţia in par tea unde va fi asie-diata persdn'a căreia t rebue se i se dea onorurile.

68. Regimentele voru defila său cu armele la umeru , său cu armele pe unulu dein u m e r e , dupa ordinulu se va fi datu.

69. Candu defilarea se va face cu armele la umeru, comandantulu batalionului dein capu va co­m a n d ă : l a u m ă r u , la cincidieci pasi departe de persdna cărei i se dau onorurile. Music'a incepe a cantâ dela acăsta distantia.

70. Candu tobosiarii, corniştii si music'a regi­mentului dein capu voru fi ajurisu la treidieci pasi de persdn'a pe de inaintea căreia se defilăza, tambur-maiorulu 'i face se privăsca dein coldna printr 'o miş­care de flancu, (la drăpt 'a său la stang'a), dein par­tea opusa direcţiei; dupa acăsta 'i face se ocolăsca pe sîruri la siese pasi in afara de flanculu coldnei, si 'i va conduce in dreptulu persdnei căreia i se dau onorurile, unde 'i opresce si 'i intdrce la frontu. Mu­sic'a urmăza a cantâ, pkna candu cea dein urma sub­impart ire a regimentului a defilatu; dupa acăsta va incetâ si împreuna cu tobosiarii si .corniştii va urma cdd'a regimentului prin o mişcare de ocolire.

71 . Td te batalidnele dein coldna voru l u ă : l a u m ă r u , dupa comand'a siefiloru loru respectivi pe mesur 'a ce ajungu la cincidieci pasi de persdn'a cărei i se dau onoruri le ; voru lud, a rm'a pe unulu dein umere, candu cea dein u rma subimpartire a fia-caruia va fi trecutu de o aceeaşi distantia.

72. î nda t ă ce music'a regimentului dein capu va incetâ se caute, tobosiarii regimentului care ur­măza voru ba t e , si music'a va incepe se cânte la distantia de cincidieci de pasi.

73 . Candu tobosiarii, corniştii si music'a regi­mentului alu duoilea voru ajunge la treidieci pasi de persdn'a pe deinaintea cărei t rebue se defileze, se ducu de se formăza in acelaşi locu câ cei dela an-

©BCU CLUJ

— 49 —

taiulu, si voru s t â , niusic'a u rmandu a cantâ pkna candu cea dein urma subimpartire a regimentului a trecutu de densii ; dupa acesta se ducu in urm'a a-cestei subimpartiri , si asia mai incolo dein regimentu in regimentu pkna la celu dein urma.

74. Comandantulu trupeloru se asiedia la trei-dieci pasi înaintea comandantului divisiei dein capu; adiutantii sei langa densulu si pucinu mai inapoi, dein partea opusa direcţiei; siefulu seu de statu-maioru la siese pasi inapoia lui avendu ceva mai inapoi, la duoi pasi si pe unu rendu, oficerii atasiati la statulu-maioru si oficerii de ordonant ia , aceşti dein urma dein partea opusa direcţiei. Dupace a salutatu, se duce urmatu de statulu-maioru alu seu, se pune ceva mai inapoi de persdn'a pe deinaintea cărei defilăza, in partea opusa aceleia de unde vinu trupele. Dupa­ce defilarea se va fi terminatu, se apropie de acăsta persdna, o saluta si primesce ordine.

75. Toti oficerii generali si celilalti voru urma a merge in capulu trupeloru loru respective.

76. Fia-care comandantu de divisia va fi ur­matu la treidieci pasi de comandantulu brigadei dein capu, statulu-maioru alu seu, dispusu câ alu coman­dantului trupeloru.

77. Fia-care comandantu de "brigada va fi ur­matu la siese pasi de comandantulu antaiului regi­mentu alu br igadei ; adiutaritulu si oficeriulu seu de ordonantia langa densulu si pucinu mai inapoi dein partea opusa direcţiei.

78. Fia-care colonelu va defila la capulu regi­mentului seu; locotenentulu-colonelu si oficeriulu de ordonantia la trei pasi inapoia acestora, va fi urmatu la siese pasi de capitanulu companiei antaia.

79. Celialalti maiori defilăza la siese pasi in-aintea căpitanului companiei antaia dein batalidnele loru.

80. Oficeriulu insarcinatu cu functi'a de adiutantu-maioru si adiutantulu fia-carui bata l ionu, defileza la locurile loru in co ldna , inse la duoi pasi dela dire­cţionali.

8 1 . Medicii, cassarii si oficerii cu îmbrăcămintea defilezu la duoi pasi in afara de cea dein u rma sub­impartire dein batalidnele lo ru , dein partea opnsa direcţiei; cu săbiile in tăca.

82. Portu-drapelulu regimentului merge inapoia centrului si la semi-distantia dela subimpart irea de care se afla mai aprdpe.

83 . Ceilalţi oficeri si suboficeri mergu la locu­rile loru de coldna.

84. Direcţionalii tienu capulu dreptu candu de­filăza; soldaţii si oficerii se uita Ia persdn'a cărei i se dau onorurile, trecendu pe deinaintea ei si fixăza ochii, in ochii acelei persdne.

85. To tu oficeriulu care face se defileze, t rebue se salute persdn 'a cărei i da onorurile.

86. Daca persdn'a pe deinaintea carea defilăza este unu oficeriu generalu, oficerii superiori saluta.

87. Candu defileza pe deinaintea inaltimei sale

Domnului , inaltimei sale D d m n e i , seu pe deinaintea unui membru dein famili'a Domnitdre, oficerii supe­riori si drapelurile saluta.

88. Defilarea se face in coldna cu distantia in-trega, seu pe batalidne in gldta. Candu defilarea se face in gldta, portu-drapelulu regimentului va merge in dreptulu si la duoi pasi de capitanulu companiei care urmăza compani 'a sa dein partea direcţiei.

89. In defilarea cu distantia intrăga, distantiele ce trebue a se observa intre regimente , br igade si divisii, se voru socotf dela cdd'a fia-carui regimentu pkna la capulu tobosiariloru regimentului , care ur­măza in coldna.

90. In defilare trup'a va merge in cadenti 'a pa­sului iute de una suta diece pasi pe minutu.

C o m p o s i t i ' a s i m a r s i u l u d e t a s i a m e n t u l u i c a r e m e r g e s e i e a d r a p e l u l u

92. Candu drapelulu trebue scosu, o compania pe r e n d u , este comandata pentru a merge se'lu a-dnca ; ea se pune in marsiu in ordinea urmatdr ia : tamburu-majorulu, tobosiarii si corniştii batalionului adaogati la detasiamentu, urmatu de musica; detasia-mentulu formatu in coldna, cu arm'a pe unulu dein umere ; portu drapelulu intre cele duoe plotdne.

93. Detasiamentulu merge in acăsta ordine, fkra ca tobosiari i , corniştii său music'a se sune. Ajun-gendu la locuinti'a colonelului; se fonnăza in linia in dreptulu porţii de intrare.

94. Portu-drapelulu insocitu de unu oficeriu si unu suboficeriu se ducu dupa acăsta se iea drapelulu.

95. Candu portu-drapelulu urmatu de oficeriu si suboficeriu va esf cu drapelulu, se opresce înaintea porţ i i ; comandantulu detasiamentului presentăza ar­mele si saluta cu sabia , tobosiarii si corniştii suna la drapelu.

96. Dupa duoe tacturi , comandantulu detasia­mentului face se înceteze de a mai suna ; ia la umerii si rumpe in coldna, portu-drapelulu se asiădia intre cele duoe p lo tdne; oficeriulu si suboficeriulu reiau locurile loru.

97. Detasiamentulu se pune in marsiu in ordi­nea de mai susu; tobosiarii si corniştii suna, music'a cânta.

O n o r u r i l e c u v e n i t e d r a p e l u l u i . 98. L a sosirea drapelului, tobosiarii si corniştii

incetăza de a suna si detasiamentulu se opresce. Co­lonelulu va face se se presenteze armele si se duce la 10 pasi înaintea şirului drapelului cu faci'a înainte; portu-drapelulu se duce la diece pasi înaintea colo­nelului, cu facia Ia densulu; colonelulu saluta, tobo­siarii si corniştii suna la drapelu, music'a suna imnulu, dupa care portu-drapelulu intra la loculu seu in rendu.

99. Dupa acăsta detasiamentulu se duce la lo­culu seu trecendu pe deinapoia regimentului.

100. Drapelulu se duce la locuinti'a colonelului in ordinea prescrisa mai susu ; tobosiarii voru bate, corniştii suna , music'a cânta.

©BCU CLUJ

— 50 —

O n o r u r i l e c u v e n i t e s e r v i c i u l u i d i v i n u . 101 . Candu la paradele bisericesci sunt t rupe

cu armele, ele nu presenta armele la n imeni , pkna dupa sfirsitulu servitiului divinu.

102. înainte de inceperea servitiului divinu nu se voru dâ onoruri le , decktu ministrului de resbelu si general i loru, comandanti loru divisiiloru teritoriale, său in lips'a loru locotiitoriloru; ăra in garnisdnele unde nu sunt generali, celu mai mare in gradu siefu de garnisdna priimesce aceleaşi onoruri.

103. Acăsta se va face in chipulu urmator iu : oficeriulu care comanda parad'a, comandăza: 1. drepţi, 2. la umeru ; music'a nu cânta, tobosiarii si corniştii nu suna. Soldaţii atientăza privirea la siefu, si dupa ce acela pentru care s'a facutu acăsta a intratu in biserica, său a o rdona tu , acela care comanda dice: 1. la pi t ioru:

1. Pe locu repaosn. 104. Ori de ckte ori trupele se voru afla sub

arme, si pe deinaintea loru va trece siefulu corpului loru, ele voru face totu in chipulu aratatu mai susu.

105. Candu la parad'a servitiului divinu sosesce domnitor iulu , ddmn'a, printiulu ereditarii! si famili'a domnitdre, comandantulu paradei da comendile pre­scrise la Nr. 1 0 3 , adaogendu si presentarea armei, music'a si tobosiarii cu corniştii se conformu întocmai celoru prescrise la acelu articolu. Dupa ce s'a co-manda tu presentarea armeloru, siefulu paradei se duce la flanculu de unde siefulu care primesce parada, are se vie. Aceleaşi onoruri se dau acelora cari in lipsa inaltimiloru loru primescu parad'a.

106. Cu ckteva momente inaintea esirei sante-loru darur i , co 'naudantulu paradei dupa ce va pune se ia armele la pitioru, daca nu le au mai deinainte, ordona unui tambnr-maioru se bata rugatiunea, dupe care siefulu de corpuri comanda.

(Va urma.)

Nr. 3 5 - 1 8 7 4 .

Procesu verbale luatu in siedinti'a lunaria a comitetului asoc. trans., tienuta in 3. Febr. c. n. 1874 sub presidiulu dn. consiliariu gub. Pavelu Dunc'a. fiendu de facia domnii membrii Elia Macelariu, Bar. Ursu, I. Hannia , C. Stezariu, Vis. Eomanu, I. V. Rusu, Zach.

Boiu, dr. I. Neniesiu si I. Cretiu.

§ 1. Du. cassariu presentăza conspectulu de­spre perceptiunile si erogatiunile asociatiunei pre tem-pulu dela siedinti'a comitetului dein 8. Novembre 1873, pkna la siedinti'a presente Dein conspectulu aces t a resulta, cumu-ck in restimpulu numitu s'au incassatu la fondulu asociatiunei 1431 fl. 24 cr. si s'au ero-gatu mai alesu pre stipendia si ajntoria 1663 fl. 30 cr. (Nr. prot. ag. 33 , 1874.)

Spre scientia. § 2. To tu dn. Cassariu mai presentăza con­

spectulu despre starea fondului academiei pre tem-pulu acestei siedintie, dein care se vede , cumu-ck

fondulu academiei are in proprietatea sa 11,892 fl 99 V2 cr. (Nr. prot. ag. 34, 1874.)

Spre scientia. § 3. Se raportăza in specialu despre banii iu.

curşi la fondulu asociatiunei dela siedinti'a comite' tului dein 30. Decembre 1873. pkna la siedinti'a pre­sente, si a n u m e :

a) Câ interese obvenitdrie cu 1. Ianuarie 1874 dupa couponii obligatiuniloru urb. t rans s'au incas­satu 875 fi. 11% cr. (Nr. pr. 1, 1874.)

b) câ interese obvenitdrie cu 1. Ianuariu 1874, dupa couponii obligatiuniloru de stătu convertate in argentu 75 fl. 60 cr. (Nr. pr. 3, 1874.)

c) Câ interese obvenitdrie cu 1. Februar iu 1874. dupa couponii obligatiuniloru de stătu in argentu 12 fl. 60 cr. (Nr. 32, 1894.)

d) Câ interese obvenitdrie cu 1. Februar iu 1874. dupa couponii dela acţiunile bancei gen. „Transil­v a n i a " au incursu 59 fl. 40 cr. (Nr. prot. 30, 1874.)

e) Că tacse de membrii ordinari si pentru o diploma au incursu 21 fl. (Nr. prot. ag. 5, 9, 13 si 17, 1874.)

f) Prein dn. profesorii! gimn. in Blasiu, Ale-sandru G r a m ' a , s'au tramesu rat 'a I. dein sum'a de 200 fl. ce are a ' o refundâ la fondulu asociatiunei, câ fostu stipendiatu in suma de 50 fl. (Nr. 7, 1874.)

g) dela societatea academica dein G r a t i i ^ ,,Ro-manisEnuhr' degiâ desfientiata, s 'au t ramesu la aso-ciatiune, 15 fl. (Nr. 14, 1874.)

h) Câ prenumerat iune la „Transi lvani 'a" pre 1874. au incursu pkna in presente 195 fl. v. a. (Nr. prot. ag. 5, 9, 10, 11 , 12, 13, 15, 17, 18, 2 1 , 26 si 28, 1 8 7 4 )

Se iea spre scientia. § 4. Asemenea se reportăza in specialu de­

spre banii incnrsi la fohdulu academiei dela siedin­ti'a comitetului dein 30. Decembre 1873. pkna la siedinti'a presente. si a n u m e :

a) Câ interese obvenitdrie cu 1. Ianuariu 1874. dupa couponii obligatiuniloru urb. trans. au incursu 197 fl. 7 3 % cr. (Nr. prot. 2, 1874.)

b) câ interese obvenitdrie cu 1. Ianuariu 1874. dupa couponii obligatiuniloru de stătu convervate in argentu 12 fi. 60 cr. (Nr. prot. 3, 1874.)

c) Câ interese obvenitdrie cu 1. Februar iu 1874. dupa couponii dela acţiunile bancei gen. „Transi lva­ni 'a" 23 fl. 10 cr. (Nr. prot. 3 1 , 1874.)

d) Câ interese obvenitdrie cu 1. Februar iu 1874. dupa couponii obligatiuniloru de stătu 16 fl. 80 cr. 32, 1874.)

e) Prein dn. advocaţii in Abrudu , Iosifu Cri-sianu, s'au tramesu pentru fondulu academiei câ oferte 1 galbenu de 20 franci si 5 fl. iu bancnote (Nr. 13, 1874.)

Se iea spre seientia. § 5. Se produce unu documentu dein partea

cassei, prin carele se constatăza, cumu-ck aurulu si argentulu incursu la asociatiune, s'a schimbatu cu

©BCU CLUJ

— 5 1 —

c U bancnote in v. a. si anume cu sum'a de 88 fl. 97. cr., asemenea si argentulu inoursu pentru fon-dulu academiei s'a scaimbatu in bancnote in suma 13 fl. (Nr. prot. 4, 1874), [a se mai conferi § § 3. lit. b., c. si 4. lit. b.]

Spre scientia. § 6. Secretariulu II . presentdza suplic'a lui Gre-

goriu Muresianu sodalu de cismariu in Alba-Iulia, prin carea cere , a ise accordă dresi-care ajutoriu dein tondulu asociatiunei. (Nr. 16 1874.)

Se decide a i se resolvi: Cumu-ck, dupace ajutdriele preliminate pentru

sodalii de meseria pre anulu curente 1 8 7 % , s'au im-partitu degiâ , cererei suplicantelui acum nu se pdte deferi, ci se indrdpta a concurge la ajutoriele aso­ciatiunei, ce se voru prelimina la tempulu seu , pre anulu viitoriu.

§ 7. Secret. I I . presentdza cererile urmatdrie-loru societăţi si respective institute, care ceru a li se da gratis foi'a asociatiunei si pre anulu 1874. si anume:

a) A societatiei de lectura a junimei romane stu-didse dein Oradea mare (Nr. prot. ag. 8, 1874.)

b) A directiunei scdlei normale dein Lapusiulu ungurescu. (Nr. 23 , 1874.)

c) A teologiloru romani dein Oradea mare. (Nr. 24 1874), si in fine

d) a societatiei de lectura dein N a s e u d u : „Vir-tus romana rediviva," (Nr. 29; 1874.)

Se decide: a i se scrie redactiunei „Transi lva­niei", că pre sem'a societatiloru si respective institu-teloru susu ament i te , se dispună a se espedâ si pre anulu curente 1874, ckte unu esemplariu gratis dein foi'a asociatiunei.

§ 8. Consistoriulu archidiecesanu gr. orient, t ra-mese consemnarea teneriloru stipendiaţi dein fondu­rile archidiecesane pre anulu scol. curente 1 8 7 3 / 4 . (Nr. 22, 1874.)

Se iea spre scientia. Direcţiunea despartiementului cercuale (I.) alu

Brasiovului, aşterne protocolulu siedintiei subcomite­tului, dein 30. Decembre 1873.

Dein anuntitulu protocolu se vede, curnu-ck re-spectivulu subcomitetu, intre alte afaceri curente , a luatu dispositiunele de l ipsa , câ dein suma de 100 fl, preliminată in bugetulu seu, pre anulu 1 8 7 3 / 4 50 fl. se se impartia pentru ajutorarea invetiaceiloru de meseria seraci , dr alti 50 fl. s'au destinaţii pentru procurarea de cârti si recuisite instructionali , pre seam'a scdleloru romafie serace , dein despart iemen tnlu resp. (p. 18.) (Nr. prot. ag. 20, 1874.)

Se iea spre scientia cu aprobare . § 10. Direcţiunea despartiementului cercuale alu

Fagarasiului (II.) aşterne protocdlele siedintiei subco­mitetului dein 8. Septembre 1873. si 20. J anua r iu 1874.

Dein amentitele protocdle resulta, cumu-ck sub-comitetulu resp. in siedintiele sale, intre alte afaceri

curente , s'a ocupatu cu luarea dispositiuniloru ne-cesarie pentru infientiarea unei biblioteci pre seam'a despartiementului respectivu (p. IV.) si totu-odata a decisu. câ adunarea gen. cercuale, amânata dein Septembre an. trecutu se se tiena pre anulu curente la Cohalmu, in 3. Maiu (p. V.) (Nr. prot. ag. 27, 1874.)

Se iea spre plăcuta scientia. § 11. Direcţiunea despartiementului cer. al. Sa-

besiului (IV.) cu privire la provocarea acestui comi-tetu dein 8. Iuliu 1873 Nr. 155, respunde in caus'a informatiuniloru cerute , cu privire la computulu comitetului arangiatoriu pentru primirea membriloru asociatiunei la adunarea gen. dein 1872. si totuodata aşterne un'a consemnare de banii incursi la numitulu co-mitetu arangia tor iu , cu aceea ocas iune, cum si de­spre titulii sub care s'au erogatu cuanturile incurse. (Nr. prot. 25, .1874.)

Dupa ce referentele secret. I I . isi face raportulu seu in cestiunea subversante , pre bas'a acteloru re­spec t ive ,— luanduse obiectulu l a d e s b a t e r e meritoria, in decursulu aceleia, se facu urmatdrele p ropuner i :

Dn. consiliariu gub. Macellariu propune, câ com­putulu comitetului arangiatoriu se se ia spre scientia, de drece banii s'au cheltiutu degiâ, prein urmare fapt'a nu se mai pdte face nefacuta; dar ' to tuodata , se i se rescrie , cumu-ck acestu comitetu ar fi doritu, câ dein consideratiunea intereseloru generali ale asocia­tiunei, superplusulu, ce a resultatu dupa subtragerea speseloru se se fia pusu lâ dispositiunea asociatiunei respective si se se fia administratu in favdrea fondului aceleia.

Dn. dr. Nemesiu propune, câ inainte de ce s'ar luâ conclusiune in obiectulu dein cestiune, comitetulu arangiatoriu, si respective inteligenti 'a dein Sabesiu, se se recerce a dâ desluciri, despre conclusele ce le a adusu in obiectulu atinsu inainte de adunarea gen., câ astfeliu se se pdta repor ta in asta privintia la adunarea gen. viitdria.

Dupa discussiuni, la cari participară mare parte deintre membrii present i , submitenduse mai antaiu la votu propunerea dn. dr. Nemesiu câ cea mâi de­par te , aceea se respinge cu maioritate de 5 contra 3 voturi, adoptanduse totu cu maioritate de 5 contra 3 voturi, propunerea dlui consiliariu Macelariu, carea se ridica la valdre de conclusu.

§ 12. Comisiunea esmisa in siedinti'a comitetu­lui dein 30. Dec. 1872, in privinti'a esaminarei com-pntului substernutu dein partea dini secret. I., Geor-gie Baritiu, despre perceptiunile si erogatiunile fdiei asociatiunei pre an. 1873 prin referentele seu dn. cassariu Const. Stezariu isi presentdza raportulu seu. Dein raportulu amentitu se vede, cumu-ck in decur­sulu anului 1873 au incursn câ prenumerat iune la fdi'a asociatiunei 582 fl. 31 cr. si s'a erogatu pentru edarea aceleia 836 fl. 22 cr . , la care adaugenduse remunerat iunea secretari ului I., că redactoriu alu fdiei de 400 fl., sum'a erogatiuniloru face (236 fl. 22 cr.;

©BCU CLUJ

— 52 —

cornbinandu deci acăsta s u m a , cu sum'a de 582 fl. 31 cr. incursa că p renumera t iune , resulta pe 1873 unu supererogatu de 653 fl. 91 cr., dein carele sub-t ragunduse 6rasi unu restu remasu la dispositiunea redactiunei pre an. 1874 de 47 fl. 9 cr.; superero-gatulu pre an. 1873 se reduce la 606 fl. v. a.

Comisiunea altu-cumu a ra t andu , cumu-ck com-putulu dein cestiune in t<5te positiunile l'a aflatu esactu, propune a se aprobă si a se dă absolutoriu respe­ctivului ratiocinante.

Totu in nexu cu acestu computu , comisiunea luandu in consideratiune opiniunea dlui secret. I. es-presa in comitiv'a sa dein 29. Dec. 1873, mai face nrmatdrele p ropuner i :

a) se se publice computulu anuale alu redactiu­nei fc5iei pre an. 1873 (publicatu degiă in numerulu I. alu Transilvaniei pe 1874) ;

b) se se publice adresele domniloru abonaţi . Dupa discussiuni comitetulu adopta cu unanimi­

tate propuneri le amentitei comisiuni cu acelu adaosu, că pentru ecsemplariele nevendute dein Transi lvani 'a inca se defige unu pretiu de inventar iu , si a n u m e : pentru cele complete a ckte 2 fl., er pentru cele ne­complete k ckte 1 fl. de ecsemplariu, prin urmare dupa arătarea dlui archivariu alu asociatiunei, pentru 3 ecsemplarie complete dein Transilvani 'a pre anulu 1868, obvinu 6 fl., pentru 134 ecsemplarie complete dein 1869 obvinu 268 fl., pentru 91 ecs. complete dein 1870 182 fl., pentru 100 ecs. complete dein 1871 200 fl., pentru 192 ecs. complete dein 1872 384 fl., si in fine pentru 14 ecs. necomplete dein 1869 14 fl . pentru 55 ecs. necomplete dein 1870 55 fl., pentru 69 ecs. necomplete dein 1871, 69 fl. Afara de acestea se mai afla dein fia-care anu ckte 3 ecs. complete reservate pentru bibliotec'a asociat., care inca valor iza la olalta 24 fl.; asia dara provi-siunea in t r iga de 655 ecs. nevendute , complete si necomplete , de pre anii t recuţ i , indigitati mai susu, va lor iza dupa pretiulu de inventariu sum'a totala de 1178 fl., carea se consideră că stătu activu alu nu­mitei foi.

§ 13. Dn. cassariu propune, că computulu de­spre starea cassei asociatiunei pre an. 1 8 7 2 / 3 apro­ba ta in siedinti'a comitetului dein 30. Dec. 1873 § 155 se se trametia spre publicare in fdi'a asociatiunei.

P ropunerea se primesce. § 14. Comisiunea esmisa in caus'a esaminarei

pârtiei formale a opulu i : „Viti'a cul t ivata ," de I. Ch i tu , prin referentele seu dn. asesoriu consist. Z. Boiu, isi presentdza raportulu seu.

Numit 'a comisiune indigit^za unele îndreptări sti listice de mai pucina importantia si mai alesu in unii termini, ce ici colea ar fi de lipsa a se mai face cu privire la partea formala a opului amenti tu; facun-duse odată acelea iudreptar i , dupa-ce si opulu in unele parti mai pucinu momentdse, s'ar mai reduce,

că astfeliu deveniendu opulu mai compendiosu, s ; pretiulu se fia cktu se p6te de moderatu, comisiunea opin^za pentru tipărirea aceluia, pre spesele asocia­tiunei, si totu-odata propune, a se recomendă proxi­mei adunarei generali pentru preliminarea speselorti recerute.

P ropunerea comisiunei se primesce cu acelu a-daosu, că domnulu auctoriu respectivu se se poftească a-si dă consimtiementulu seu , că indigitatele îndre­ptări stilistice, fiendu acelea de mai pucina impor­tantia, se se pdta face prin ingrigirea si sub condu­cerea acestui comitetu.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede dloru membrii E . Măcelăria, Bar. Ursu si I. Hannia.

Sibiiu datulu că mai susu. In absenti 'a dlui v. pres. I. V. Rusu mp.

P . Dunca mp. secret. II. S a u cetitu si verificaţii, Sibiiu 5. Febr . 1874.

Ursu mp. E . Macelariu mp. I. Hanni 'a mp.

f : I Baronulu E u d o x i u H o r m u z a c h e , capitanulu

ducatului Bucovinei, cetatienu leale, romanu devotatu, cultivatoriu alu historiei na ţ ionale , membru alu so-cietatei academice romane, amiculu demnu de vene-ratiunea toturoru , a repausatu iu 10. Febr . a. c. in alu 62-lea anu alu vietiei sa le , deplansu nu numai de fraţii sei Georgie si Nicolae, de sororile sale Eu-frosin'a si Elisabet'a, de nepoţi si nepdte, ci de Bu­covin'a si — de naţ iunea in t rega , că unu barbatu, carele heredise tdte virtuţile parentesci si le înavuţise cu ale sa le , pentru că se le puna in servitiulu pa­triei, tronului, natiunei. Elu s'a dusu dein valea do-reriloru chiamatu de fraţii sei Constant inu si Alexan­dru. E te rna se fia memor ia lui!

B i b l i o g r a f i a . B i b l i o g r a f i a c h r o n o l o g i c a r o m a n a , s£u

c a t a l o g u g e n e r a l i i d e c ă r ţ i l e r o m a n e , im­primate dela adoptarea imprimeriei, diumetate secolu X V I . si pkna astadi 1550—1873 . Edit iunea a don'a. Precesa de doue serii , un'a de date istorice relative la bibliografia in g e n e r e : inventiuni, decisiuni, scrii­tori e t c , si alt'a relativa la Imprimeria, si in parte la imprimeriele ndstre romanesci . Adunate in tempn aprdpe 30 ani si redigiate pe alfabetu titlurile carti-loru fia-carei serii ale unui aftu, de Dim. Iarcu, ve­chili prof. si inspectoriu de sc61e. Bucuresci. 1873. Pretiulu unui exemplarii! este de 4 lei n.

S u s p i n e l e s i l v e l o r u , poesii si p rosa , d â Victoru Rusu, profesorii!. Carlsruhe, 1872. La au-ll̂ ctoriulu in Clusiu cu 50 cr. v. a.

Editoriu si provedictoriu: Comitetulu, — Rcdactoriu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'a Ronier & Kamner.

©BCU CLUJ