ventilare spitale

INSTALATII SPECIALE DE VENTILARE CLADIRI SPITALICESTI

I. CLĂDIRI SPITALICEŞTI

I.1. Date generale, tipuri de spitale, date tematice iniţiale

Spitalul este unitatea de bază, care asigură asistenţa medicală completă sau de specialitate, preventive curative şi de recuperare, pentru bolnavii internaţi şi ambulatorii de pe teritoriul arondat.

Unităţile spitaliceşti sunt:- spitale generale – cuprind cel puţin cele patru specialităţi

medicale de boli principale: boli interne, chirurgie, pediatrie, obstretică – ginecologie. În funcţie de teritoriul arondat, spitalele generale pot fi: comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene

spitale de specialitate – asigură asistenţa medicală într-una din specialităţile medicale principale sau într-unul ori două profiluri medicale înrudite, derivate din acestea.

Specialităţile medicale principale sau profilurile medicale derivate constituie secţii medicale în cadrul spitalului: acestea împreună cu serviciile specializate de diagnostic şi tratament alcătuiesc structura medicala a unui spital. Sunt peste 20 de profiluri medicale relativ autonome, care pot intra distinc ca secţii, în structura unui spital general, sau pot defini profilul şi structura unui spital de specialitate.

Spitalele de reţea care cuprind şi funcţiuni de învăţământ medical sunt denumite spitale clinice şi sunt differenţiate la rândul lor în:

- spitale clinice generale (spitale universitare)- spitale clinice de specialitate.Unităţile medicale complexe organizate la nivel regional sau

naţional care, pe langă asistenţa medicală propriu-zisă şi învăţământul de specialitate, integrează şi funcţiuni de cercetare ştiinţifică sunt:

- institutele medicale;- centree medicale.O categorie aparte de unităţi de asistentă medicală, ce prezintă

asemănări de structură medicală cu spitalele o constituie preventoriile si sanatoriile. Preventoriile sunt unităţi medicale ce acordă asistenţă specializată pentru prevenirea îmbolnăvirii persoanelor ce prezintă acest risc. Sanatoriile sunt unităţile ce asigură asistenta medicală

1


complementară pacienţilor care au încheiat ciclul principal de tratament. Amplasarea preventoriilor şi sanatoriilor se face în afara aglomerărilor urbane, în zone geo-climatice cu proprietăţi curative sau în staţiuni balneare.

In funcţie de capacitatea de specializare (număr de paturi), spitalele sunt clasificate după cum urmează:

– spitale mici (150-350 paturi pentru spitale generale, 100-200 paturi pentru spitale de specialitate)

– spitale mijlocii (400-600 paturi pentru spitale generale, 250-400 paturi pentru siptale de specialitate)

– spitale mari (700-1000 de paturi pentru spitale generale, 500-700 paturi pentru spitale de specialitate)

– spitale foarte mari (peste 1100 paturi - de regula sunt spitale generale).

In funcţie de rangul obţinut în reţeaua sanitară teritorială, spitalul poate avea în subordine o serie de unităţi de servicii şi prestaţii medicale, cum ar fi: dispensar şi policlinică teritorială de intreprindere sau scolară, centru stomatologic, centru de recoltare şi conservare sânge, staţie de salvare, centru teritorial de service şi reparaţii pentru aparatură medicală, locuinţe de serviciu pentru personal medical, etc. .Atunci când aceste unităţi se amplasează în incinta spitalului se impune o tratare diferenţiată a circuitelor şi acceselor.

Tipul de organizare functională al unui spital, va depinde direct de urmatoarele date tematice de bază:

- capacitate (număr de paturi); - structura paturilor (număr de secţii şi profilul medical al

acestora);- structura serviciilor de diagnostic şi tratament (nominalizare,

capacitate, nivel de echipare tehnico-medicală);- structura funcţiunilor asociate;- natura atribuţiilor în sistemul de învăţământ medical;- tipul de servicii oferite pacienţilor ambulatorii şi amploarea

acestora, - sistemul de asigurare al asistenţei medicale la domiciliu;- condiţiile de amplasare (caracteristicile terenului,

reglementările urbanistice, modul de organizare al unităţilor).

2


Principalele elemente fixate prin acest pachet de informaţii iniţiale alcătuiesc tema-cadru pentru stabilirea conceptului general de organizare al ansamblului de funcţiuni, pentru definirea, structurarea şi dimensionarea fiecăruia din sectoarele şi compartimentele componenete ale spitalului (tema de proiectare propriu-zisă), pentru estimarea globală a necesarului de echipamente şi utilităţi.

I.2. Instalaţii de ventilare şi tratare a aerului

Dotarea cu instalatii de ventilare si tratare a aerului se stabileste in conformitate cu necesitatile specifice, ale functiunilor componente in cadrul sarcinilor generale pe care astfel de instalatii le au de indeplinit in domeniul spitalicesc. Sarcinile generale si specifice ale instalatiilor se precizeaza prin norme tehnice in relatie cu solutii de rezolvare avute in vedere.

Sarcinile instalatiilor de ventilare si de tratare a aerului in cadrul unitatilor spitalicesti sunt:

- realizarea unei circulatii controlate si restrictive a aerului in cladiri sau in zone de cladiri, numai de la spatii cu niveluri mai ridicate de puritate a aerului si/sau cu potential mai scazut de poluare – contaminare, spre spatii cu niveluri mai scazute de puritate a aerului si/sau cu potential mai ridicat de poluare – contaminare si spre exteriorul spatiilor avute in vedere; Controlul circulatiei aerului se realizeaza prin stapanirea debitelor de aer instalate si a regimurilor de presiuni diferentiale intre spatii adiacente, sub a stricta monitorizare in zonele critice.

- realizarea in incaperile servite a unor concentratii de germeni (patogeni) si/sau ale altor tipuri de poluati – mirosuri, noxe chimice sau radioactice etc. sub nivelurile admisibile specifice destinatiilor functionale ale respectivelor incaperi, prin nivelul corespunzator de circulatie a aerului in interior, de improspatare a aerului si de filtrare a aerului introdus.

- controlul conditiilor de microclimat interior pentru satisfacerea cerintelor specifice de ordin medical sau tehnologic al incaperilor servite prin tratarea corespunzatoarea a aerului de introducere.

- controlul poluarii exteriore datorate evacuarilor de aer viciat, prin masuri de protectie ce se stabilesc in functie de caracteristicile

3


emanatiilor poluante si de parametrii elementelor ce trebuiesc protejate, in relatie cu tipul de protectie ce poate fi asigura, in conditiile specifice ale zonei, inclusiv meteorologice – prin distributie, cu amplasarea gurilor de evacuare aer la distanta fata de elementele de protejat, prin filtrare de tip adecvat emanatiilor poluante etc.

- asigurarea unei functionari cat mai economice in conditiile impuse. Sarcinile instalatiilor sunt evident dependente atat de nivelurile exigentelor interioare cat si de conditiile exterioare – regim de inaltime al cladirilor spitalicesti, regim al curentilor de aer (directie, intensitate, dinamica a vanturilor), amplansament fata de cladiri vecine, nivel de poluare al zonei, nivel de zgomot al zonei, etc.

Natura activitatilor prevazute a se desfasura in unitati spitalicesti, imparte spatii construite, care le sunt destinate, in:

1. Spatii cu specific clar si strict spitalicesc care sunt destinate activitatilor medicale, complementare procesului medical si tehnice aferente strict;

2. Spatii fara specific strict spitalicesc care sunt destinate restului de activitati – administrative de conducere – de organizare, gospodaresti, de invatamant, cercetare, tehnico – utilizare, etc.

I.2.1. Instalaţii de ventilare şi tratare a aerului pentru spaţii cu specific spitalicesc

Pentru principalele tipuri de incaperi este prezentat in anexa tabel 1 in care clasificarea de baza a incaperilor are drept criteriu puritatea aerului exprimata prin cerinta esentiala in domeniul spitalicesc – lipsa de germeni (patogeni) – asepsia.

I.2.1.1. Instalaţii de ventilare şi tratare pentru clasele de incaperi I si II

Acestea grupeaza incaperile cu pretentii deosebit de ridicate si respectiv ridicate privind lipsa de germeni – concentratii de 10 germ/mc si respectiv sub 200 germ/mc, incaperi care constituie nucleele de spatii cu functiuni medicale critice in cadrul unitatilor spitalicesti:

4


- clasa I-a – blocurile operatorii in domenii foarte pretentioase d.p.d.v. al asepsiei – transpanturi, arsuri grave, operatii pe cord deschis, imunosubpresati, etc.

- clasa II-a - blocurile operatorii din resturile categoriilor, unitatile de terapie intensiva si unitatile de prematuri.

Pentru incaperile din aceste 2 clase instalatiile de tratare speciala a aerului sunt indispensabile : instalatiile vor functiona fara recirculare de aer – aer introdus 100% aer exterior, cu debite de aer peste nivelurile minime recomandata, vor fi echipate pentru realizarea in incaperi a unor temperaturi si umiditati relative a aerului intre valorile limita recomandate si pentru filtrarea aerlui in 3 trepte, din care ultima treapta, a III-a prin filtru tip HEPA sau superior, amplasarea filtrelor:

- tr. I-a in amonte de unitatea de tratare primara a aerlui- tr. II-a dupa ventilatorul de introducere a aerului- tr. III-a cat mai aproape de gurile de introducere a aerului in

incaperea servita.Echipamentul instalatiilor va cuprinde obligatoriu aparatura

destinata recuperarii de caldura din aerul evacuat la exterior pentru tratarea (primara) a aerului proaspat introdus, aparatura de reglare pentru mentinerea unor niveluri de suprapresiune in incaperile cu pretentii mai ridicate de puritate a aerului fata de spatii cu pretentii mai scazute din cadrul zonei controlate sau din exteriorul ei.

Se recomanda realizarea, pe grupe de functiuni pentru incaperi compatibile d.p.d.v. al conditiilor necesare in exploatare si pentru evitarea riscurilor de contaminare, de sisteme centralizate pentru vehicularea si tratarea „primara” a aerului de introducere – filtrare tr. I-a, recuperare de caldura, preincalzire, umidificare cu abur, racire – dezumidificare, eventual reincalzire, reglare debit, atenuare zgomot si filtrare tr. a II-a; sistemele cuprind distributii secundare de tubulatura la /de la incaperi sau grupe de incaperi cu tratari „secundare” ale aerului de introducere – reglare debit, atenuarea acustica, eventual reincalzire si filtrare tr. a III-a.

Se recomanda ca in incaperi sa se realizeze introducerea de aer prin guri in/sau la tavan, iar evacuarile de aer prin guri la pardoseala (10-15 cm de la pardoseala).

5


Pentru incaperile destinate pacientilor cu cerinte speciale de asepsie – (unitati pentru arsi grav, imunosupresati, pacienti subchimio-sau radioterapie, pacienti cu transplanturi de organe, etc.) s-au dezvoltat echipamente modulate specializate pentru introducerea, prin tehnica”curent laminar” in spacial vertical – de la tavane, a aerului tratat „final”; conditiile de microclimat si de viteza aerului in zona de sedere a paceintilor se adapateaza conditiilor admisibile de confort specifice.

Pentru salile de operatii se pot utiliza de la caz la caz, echipamente specializate de introducere a aerului tratat „final” pentru obtinerea unor conditii de asepsie adecvate unor tipuri de interventii chirurgicale; in sensul crescator al conditiilor de asepsie pe care le pot asigura, aceste sisteme de introducere sunt:

- guri plasate la partea superioara a peretului de la picioarele pacientului cu directionarea aerului introdus spre campul operator (solutie la care se apeleaza in prezent la amenajari la incaperi cu inaltimi reduse).

- tavan perforat modular deasupra campului operator simplu sau cu „perdea” pe conturul zonei de introducere a aerului, sau cu „perete” la capul pacientului.

- tavan perforat modular deasupra campului operator cu perdea de aer verticala pe conturul zonei de introducere a aerului

- tavan perforat modular deasupra campului operator cu 2 jeturi de aer oblice „stabilizatoare” spre campul operator.

- tavan filtrant (filtre HEPA) deasupra campului operator cu „sort panotat” pe conturul zonei de introducere a aerului, cu recirculare masiva de aer la nivelul camerei prin ventilaroare amplasate in tavan si cu prefiltrare fina in gurile de aspiratie (de tavan).

Evacuarile de aer din salile de operatii se realizeaza prin guri plasate la pardoseala pentru 75% din debitele de aer si guri plasate la tavan sau in tavan pentru restul de 25% din debitele de aer.In afara perioadelor de utilizare a blocurilor de operatii se recomanda tinerea in functiune a sistemelor respective de ventilare cu reducerea debitelor de aer de introducere si de evacuare la 50 % din debitele de aer nominale, iar d.p.d.v. tratare aer fara racire si umidificare, numai cu eventuala incalzire la nivel mai redus; se considera necesara

6


asigurarea unui regim redus de functionare si in caz de cadere a alimentarii electrice de baza, prin alimentarea electrica de avarie.

La executarea instalatiilor se vor avea in vedere urmatoarele :- tubulatura si echipamentul de tratare aer vor avea rezistenta la

solicitari mecanice si la uzura, vor avea peretii interiori netezi si o buna accesibilitate pentru intretinere si pentru eventualele curatiri si dezinfectari interioare.

- tubulatura va fi realizata in asa fel (forme aerodinamice) incat sa nu permita la interior formarea de depozite de particule la vitezele de aer avute in vedere; la executarea si montarea tubulaturii se va acorda o atentie deosebita nemurdaririi peretilor interiori intr-un mod care sa compromita aprioric operatiile (ulterioare) de curatire, necesare la punerea in functiune.

- in cadrul sistemelor de ventilare centralizte pe racordurile la incaperi sau grupuri de incaperi se prevad atat pe tubulatura de introducere aer, in amonte de filtrele tr. a III-a, cat si pe tubulatura corespunzatoare de evacuare aer-clapete automate de inchidere etansa.

- tubulatura de introducere aer in aval de filtrele tr.a III-a nu va cuprinde racorduri flexibile, amortizoare de zgomot, clapete de reglare sau de inchidere, etc.; nu se admit in tronsoanele din aval de filtrele tr a III-a conditii de umiditate ridicata cu posibile condensari si nici legaturi la alte instalatii-canalizare, etc.

- tubulatura de introducere a aerului in amonte de filtrele tr a II-a si a III-a va avea rezistenta mecanica si etanseitatea necesare regimurilor de presiuni interioare ridicate (pana la 1700 Pa) la care este supusa.

- in incaperile de clasa I si II, aparente sau mascate in ghene sau tavane duble sunt interzise trasee de istalatii proprii sau straine, care pentru intretinere sau reparatii necesita accese prin incaperile respective – accesele sunt acceptate numai in anexe tehnice ale acestor incaperi.

I.2.1.2. Instalaţii de ventilare şi tratare pentru clasele de incaperi III

7


Acestea cuprinde incaperi destinate unor activitati specific spitalicesti de o mare diversitate, dar cu pretentii considerate normale d.p.d.v. al igienei de spital cu referire la lipsa de germeni- concentratii cub 500 germ/mc; in aceasta clasa sunt cuprinse marea majoritate a incaperilor din unitatile spitalicesti.

a. Sectiile de spitalizare inclusiv obstretica-ginecologie si pediatrie, cuprind saloane, camere de zi si de luat masa, camere de examinare si de tratament, bai si grupuri sanitare, etc.; nu se cuprind incaperile incluse in clasele I si II si nici cele incluse in clasa a IV-a (boli infectioase si medicina nucleara).

Instalatiile de ventilare si de tratare a aerului nu sunt indispensabile in cazurile luarii in considerare a unei singure exigente – improspatarea aerului si daca este apreciata ca acceptabila satisfacerea ei pe cale naturala prin deschideri de ferestre (zona fara vanturi puternice, nepoluata, nezgomotoasa, etc.).

In cazul unor exigente complexe se prevad sisteme de tratare a aerului pe grupe de incaperi compatibile d.p.d.v. al conditiilor de exploatere cu evitarea riscurilor de contaminare; este necesara satisfacerea centitelor de improspatare a aerului, cu evacuarea completa la exterior a aerului viciat din incaperile cu potential ridicat de poluare (grupuri sanitare,bai, cabine de dezbracare dar si rezerve septice, eventuale camere pentru fumatori, etc.);

Debitele de aer proaspat vor compensa evacuarile de aer viciat si vor satisface cel putin nivelurile minime recomandate; in rest, recircularea de aer este posibila fie in cadrul incaperilor prin eventuale aparate locale (de climatizare) combinate cu un sistem central de introducere aer proaspat tratat si de evacuare aer viciat, fie in cadrul unui sistem central cu grup de tratare – introducere de aer amestecat exterior/recirculat si cu doua grupuri de evacuare de aer din incaperi; un grup este destinat evacuarii la exterior a aerului provenit din incaperile cu poluare puternica iar celalalt grup este destinat recircularii si/sauevacuarii la exterior a aerului provenit din incaperile cu niveluri reduse de poluare.

Sistemelor de tratare a aerului destinate incaperilor pentru pacienti, le revine si sarcina asigurarii unor niveluri controlate de

8


temperatura si de umiditate relativa a aerului in incaperi, in concordanta cu nevoile specifice ale actului medical. Bine utilizata climatizarea spitaliceasca in incaperile cu pacienti constituie un factor de tratament. Se recomanda in spitalele clinico generale umiditati relative ale aerului intre 30% si 60% pentru temperaturi intre 22oC si 260C; conditii excesive de umezeala dar mai ales de uscaciune reprezinta factori majori de risc pentru persoanele bolnave.

La stabilirea parametrilor interiori trebuie avut in vedere:- pacientii cu boli pulmonare cronice sau cu probleme respiratorii

(sub terapie cu oxigen sau cu traheotomie) nu suporta bine temperaturi si umiditati scazute.

- pacientii cu afectiuni cardiace – in special dupa infarcturi, cei cu traumatisme craniene si/sau cu operatii pe creier, cei cu toxicoze sau dupa otraviri cu barbiturice nu suporta bine temperaturi si umiditati ridicate – valuri de caldura de vara; in general trebuie evitate extremele si variatiile mari ale conditiilor de temperatura si de umiditate ale aerului.

- pacientii cu artrite reumatismale sunt avantajati in tratatmente de conditii foarte calde si uscate – temperaturi de 32oC cu umiditati relative de 35% au fost utilizate cu succes.

- considerentele de mai sus sunt valabile si pentru incaperile pentru clasa I si II; in completare se mentioneaza ca pacientii cu arsuri grave necesita conditii foarte calde si umede – (temperaturi de 320C cu umiditati relative de pana la 95% avantajeaza cazurile critice).

Sistemele centrale de tratare a aerului vor fi echipate pentru realizarea in incaperi a unor temperaturi si umiditati relative ale aerului intre valorile limita recomandate, pentru recuperarea de caldura din aerul evacuat la exterior, pentru filtrarea aerului in 2 trepte (filtru tr. I in amonte de procesele de tratare a aerului dupa eventualul amestec de aer proaspat/aer recirculat, iar filtru tr. a II-a dupa ventilatorul de introducere a aerului – filtru de tip fin – EU 7 sau superior) pentru mentinerea unor regimuri de debite constante si pentru monitorizarea starilor de colmatare ale filtrelor. Se va urmari mentinerea regimurilor prescrise de presiune diferentiala intre diversele spatii. Fata de spatiile comune (coridoare, holuri) inceperile de potential poluant scazut (saloane bolnavi, camere de zi, camere

9


medici si personal, camere de examinare si tratament, etc.) trebuie sa fie mentinute intr-un regim scazut de suprapresiune, iar incaperile cu potential poluant mai ridicat (oficii si camere de luat masa, rezerve septice, camere fumatori, grupuri sanitare, bai, etc.) trebuie sa fie mentinute intr-un regim scazut de depresiune.

Se recomanda sa existe posibilitati de reglare a temperaturii in fiecare incapere(de stationare indelungata) de spitalizare sau pe ansambluri functionale reduse (module).

Se recomanda urmatoarele tipuri de sisteme de tratare a aerului::- Sisteme centrale integrale cu recirculare de aer la nivel central:

- cu reincalziri de aer zonale - cu doua canale – cu unitati locale de amestec

- Sisteme centrale de aer proaspat si unitati locale cu recirculare aer.

Tratarea centrala a aerului proaspat va asigura controlul umiditatii in incaperi

- cu ventiloconvectoare cu 2 sau 4 conducte- cu unitati cu inductie (conditionat de respectarea nivelurilor de

zgomot in timpul noptii)

b. Sectorul ambulatorIncaperile au potential redus de poluare in conditii obisnuite.

Instalatiile de ventilare si de tratare a aerului nu sunt indispensabile. In cazul unor exigente complexe care determina dotarea cu astfel de instalatii se prefera sistem centralizat de tratare – introducere a aerului proaspat cu unitati locale (de climatizare) in incaperi, functionand cu recirculare de aer; sistemul asigura evacuarea la exterior a aerului viciat preluat de la cabina de dezbracare, grupuri sanitare, etc.

Sunt valabile cele mai indicate la pct. a. cu simplificarile aduse la nivelurile mai reduse de poluare si de necesitatile mai reduse de aer proaspat. Controlul circulatiei aerului intre incaperi, este mai putin strict; este necesara mentinerea unui regim de suprapresiune in incaprile de consultatii si tratament fata de spatiile invecinate.

c. Serviciul de explorari functionale si camere de recoltari pentru laboratoarele de analize medicale.

10


Instaltiile de ventilare si de tratare a aerului nu sunt indispensabile cu exceptia spatiilor de endoscopie si de tomografie computerizata cu rezonanta megnetica (RMN) care pun unele probleme specifice; restul spatiilor desi destinate unor explorari si tehnici f variate pentru care sunt dotate cu aparatura speciala eventual foarte sofisticata, pot fi asemanate cu incaperile de pct. b. si pot primi rezolvari ssimilare pentru dotarea cu instalatii de ventilare si de tratare a aerului; se atrage atentia asupra necesitatilor de constanta a temperaturii si de lipsa de curenti de aer care sunt specifice tehnicilor de termografie.

In cazul unor exigente complexe care determina dotarea cu instalatii de tratare aer se prefera sistemul centralizat de tratare – introducere aer proaspat cu unitati locale (de climatizare) cu recirculare de aer, deoarece acest sistem poate rezolva si necesitatile de alimentare cu aer proaspat si de ocntrol al umiditatii pentru spatiile speciale:

- spatiile de endoscopie sunt destinate unor tehnici care cuprind interventii chirurgicale; functie de organizarea spatiilor, ca semn al asigurarii unor conditii de asepsie mai ridicate, se rezolva si dotarea cu instalatii de specialitate; in cazul unor cerinte de asepsie mai ridicata, echiparea va cuprinde o unitate locala speciala functionand cu niveluri ridicate de debite de aer prin utilizarea de aer de recirculare amestecat cu aer proaspat preluat din sistemul central la care se racordeaza; unitatea locala introduce aerul tratat conform necesitatilor, in spatiile servite, prin filtre de eficienta ridicata.

- spatiile RMN cuprind camera de investigatii, camera de comanda, camera tehnica si alte incaperi anexe sau pentru pacienti; functie la nivelul intensitatii campului magnetic utilizat – conditiile de amplasare, lucrarile de amenajare si doatarea cu echipament tehnologic, dar si cu intalatii utilitare, sunt diferite; in general furnitura de echipament tehnologic cuprinde si echipaentul de racire a magnetului si a spatiului tehnic dar nu si generatorul de agent de racire, care este bine sa fie independent de instalatiile de apa racita ale caldirii spitalului.

Climatizatrea camerelor de investigatii si de comanda se realizeaza printr-o unitate de tratare – introducere a aerului; unitatea functioneaza cu aer recirculat amestecat cu aer proaspat preluat prin racordare de la sistemul centralizat..

11


Utilizarea instaltiilor criogenice de racire la intensitati ridicate ale campului magnetic face necesara asigurarea unei ventilari mecanice de avarie a camerei tehnice.

d. Serviciul de Röntgen diagnostic Instalatiile de ventilare si de tratare aer nu sunt indispensabile cu

exceptia spatiilor de antigeorgrafie si de computer – tomograf Röntgen (CT –Rx) care pun unele probleme specifice:

Spatiile pentru Rx –scopie si Rx – grafie, cu camera de comada si restul incaperilor anexe tehnice pentru personal si pentru pacienti au potential redus de poluare.

In cazul unor exigente care determina dotarea cu instalatii de ventilare – tratare aer se prefera un sistem centralizat de introducere aer proaspat trata si unitati locale (de climatizare) cu recirculatie de aer in incaperi; evacuarea aerului viciat se realizeaza din grupuri sanitare, cabine de dezbracre, etc.

- spatiile de angiografie pun probleme similare spatiilor destinate endoscopiei si pot fi dotate cu instalatii in aceesi maniera (vezi pct. c.)

- spatiile de CT – Rx cuprin camera de investigatii, camera de comanda, camera tehnica si alte incaperi anexe sau pentru pacienti; in general furnitura tehnologica cuprinde si echipamentul de racire a “gantry” – ului si a spatiului tehnic, dar nu totdeauna si generatorul de agent de racire, care etse bine independent de instalatiile de racire ale cladirii spitalului.

Climatizarea camerelor se poate rezolva cu unitati locale cu recirculare de aer; necesarul de aer proaspat se poate asigura prin utilizarea sistemului centralizat.

e. Compartimentul de epurare renala (Hemodializa)Instalatiile de ventilare si de tratare aer nu sunt indispensabile, dar

in conditiile unor exigente sperite, camerele de pacienti supusi procedurilor de hemodializa necesita pastrarea parametrilor de micsroclimat intre limite convenabile – temperaturi intre 220C si 260C cu umiditati relative intre 30% si 60%; aceasta presupune realizarea unor instalatii cu unitati locale functionand cu recirculatie de aer, necesarul de aer proaspat fiind preluat dintr-un sistem centralizat ce asigura si evacuarea aerului viciat din grupuri sanitare, dusuri, spatiul

12


tehnic, etc. Acelasi tip de instalatii poate servi si restul incaperilor cu “ocupanta”- pentru personal, pentru pacienti, etc.

f. Compartimentul de radioterapie (iradiere cu energii inalte)Datorita modului specific de amplasare si de amenajare, dar si

datorita cerintelor echipamentului tehnologic, instalatiile de ventilare si de tratare a aerului sunt indispensabile. Instalatiile se pot rezolva prin sisteme centralizate cu control zonal al temperaturii, functionand cu aer proaspat in amestec cu aer recirculat; nivelurile minime de aer proaspat se stabilesc funtie de specificul tehnicii de iradiere.

Traversarile peretilor camerelor de tratament de catre tubulatura trebuie amplasate si amenajate in asa fel incat sa nu afecteze rolul de radioprotectie al peretilor.

g. Sectorul de analize medicale Laboratoarele de analize medicale formeaza un ansamblu aparte,

izolat de circuitele comune ale unitatilor spitalicesti si accesibil numai personalului propriu; acesta izolare avantajeaza rezolvarea problemelor specifice de ventilare.

Activitatile sunt organizate pe unitati si module funtie de natura lor, in care operatiile cu potential ridicat de poluare – contaminare se localizeaza precis si se trateaza specific in cadrul conceptului acceptat de continua evolutie a tehnicilor medicale de diagnotic.

- in laboratoarele cu specific biochimic – biologic operatiile cu degajari notabile de noxe chimice, inclusiv mirosuri dezagreabile, se desfasoara in nise de tip spitalicesc al caror numar, amplasare si sustante de lucru (exculse substante explozive) sunt precizate in tema de tehnologie medicala; evacuarea debitelor necesare de aer viciat se realizeaza prin ventilatoare amplasate la gaurile de exhaustare la exterior pentru a pastra tubulatura de racordare la nise in depresiune; materialele din care se realizeaza instalatiile trebuie sa aiba rezistenta mecanica si protectia anticoroziva necesare, camerele de lucru cu nise trebuie mentinute in depresiune fata de spatiile adiacente.

- in laboratoarele cu specific bacteriologic tehnicile de lucru prevad spatii sterile cu eventuala presurizare pozitiva, fata de spatii imediat vecine, prin introducere de aer filtrat tratat absolut (HEPA) si cu miscari de aer cat mai reduse; boxele sterile sunt completate

13


functional cu un spatiu de preparare medii gen bucatarie de la care aerul viciat trebuie evacuat evetual mecanic.

- in laboratoarele cu specific virusologic pot exista, in situatii foarte speciale spatii in care se lucreaza cu contaminati periculosi si care trebuie mentinute in depresiune fata de spatiile vecine; atat introducerea de aer tratat, cat si evacuarea aerului in exterior, printr-un ventilator propriu, se realizeaza prin filtre absolute (HEPA) plasate in gaurile din incaperi – de introducere si respectiv de evacuare a aerului.

Instalatiile de ventilare indicate mai sus sunt indispensabile pentru laboratoarele de analize medicale; instalatiile de evacuare a aerului viciat sunt insotite de instalatii de introducere, in compensare, de aer tratat. In situatiile in care exista exigente sporite se prevad sisteme de tratare a aerului care pe langa sarcinile de ventilare indicate mai sus, sunt destinate si controlului unor conditii mai pretentioase de microclimat si a unor bilanturi de aer la scara intregului sector. Se vor folosi posibilitatile de recirculare a aerului la nivelul incaperilor, cu posibilitati de recuperare de caldura din aer de evacuare pentru tratare “primara” a aerului de introducere.

h. Sectorul de anatomie patologica Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt destinate

evacuorilor de aer viciat de la nisele de laborator utilizate, evacuarii de aer de tip general din camerele fara nise, dar cu degajari de mirosuri neplacute si introduceri, in compensare, de aer proaspat tratat; ventilatoarele de evacuare aer de la nise sunt amplasate la gaurile de refulare la exterior pentru ca tubulatura de racordare la nise sa fie mentinuta in depresiune; tubulatura va avea rezistenta anticoroziva necesara. Instalatiile de introducere aer vor functiona fara recirculare de aer.

i. Serviciul de prosecturaInstalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt similare, la alta

scara a structurii spatiilor de servire, instalatiilor aferente laboratoarelor de patologie, evacuarii de aer de la nisele laboratoarelor, evacuare de aer de tip general din sala de autopsie si restul camerelor cu degajari de mirosuri suparatoare si introducere, in compensare de aer proaspat tratat.

14


j. Statia de dezinfectie paturi Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt destinate

evacuarii aerului viciat incarcat cu noxe, inclusiv mirosuri neplacute si introducerii in compensare, de aer proaspat tratat.

Incaperile pentru paturi murdare si pentru instalatii tehnice trebuie mentinute in depresiune fata de camera de paturi curate, iar intregul ansamblu in depresiune fata de spatiile adiacente cu potential de poluare mai redus; nu este admisa recirculare de aer.

k. Serviciul de sterilizare centrala Instalatiile de ventilare sunt indispensabile si sunt destinate

exhaustarii nocivitatilor – caldura si abur din zona sterilizatoarelor termice (pupinele si autoclave) si emanatii nocive (etilenglicol, etc) din zona sterilizatoarelor chimice, dar si introducerii in compensare de aer proaspat tratat; sterilizatoarele chimice se racordeaza la exterior prin tubulatura pentru exhaustarea emanatiilor de noxe. Instalatiile realizeaza regimuri de suprapresiune relativa prin introduceri preferentiale de aer in zonele curate, fata de evacuarile de aer in special din zonele cu degajari de nocivitati. In ansamblu, serviciul de sterilizare este mentinut in regim neutru d.p.d.v. al presiunii comparativ cu spatiile adiacente.

Spatiile locale de spalare – sterilizare sunt destinate blocului operator (eventual), sectiilor obstretica si pediatrie – biberonerie si altor sectii de spitalizare, laboratoarelor de analize medicale (in special bacteriologice) si farmaciei; se prevad instalatii de evcuare a aerului functie de tipul de echipament.

l. Serviciul de fizioterapie si recuperare medicalaInstalatiile de ventilare sunt indispensabile dar trebuie sa raspunda

unor nevoi de natura distincat pentru diversele spatii componente cu dotari specifice.

-Compartimentul de hidroterapie cuprinde sali cu bazine, dusuri, etc., pentru care instalatiile de ventilare – climatizare au sarcina controlului conditiilor de microclimat

15


-Nivel ridicat al temperaturii necesare si umiditate in exces, cu satisfacerea nevoilor de aer proaspat, trebuie avuta in vedere recuperarea de caldura din aerul de evacuare.

-Incaperile destinate tehnicilor uscate care necesita efort (kinetoterapie, masoterapie, etc.) pot fi dotate cu instalatii de ventilare – climatizare petru improspatarea aerului cu indepartarea mirosurilor neplacute si, la exigente speciale pentru controlul conditiilor de microclimat si in sezonul cald;

-Pentru celelalte proceduri terapeutice potentialul de poluare este scazut, deci nevoile de improspatare a aerului sunt normale; in cazul unor cerinte speciale se realizeaza instalatii de climatizare cu rezolvari ale unor exigente locale, ca de exemplu calitatea aerului la pneumoterapie, etc.

In cadrul unor sisiteme de ventilare- climatizare destinate unor incaperi compatibile d.p.d.v. al nevoilor functionale, recircularea de aer este posibila.

m. Serviciul farmacieInstalatiile de ventilare si de tratare a aerului nu sunt

indispensabile in conditii functionale obisnuite; se realizaeaza instalatii de climatizare in cazul unor exigente speciale privind controlul conditiilor de microclimat si in sezonul cald. In cazurile singulare in care se prepara solutii injectabile operatiile specifice se realizeaza in “spatii curate” de clasa 102

(conf. Fed.Std. 209 D) ale unor echipamante tehnologice – nise sau baldachine avand „curent laminar” nu se pune problema realizarii unor spatii curate de mari dimnesiuni, nici macar la nicelul claselor 104 sau 105 (conf. Fed.Std. 209 D) ca loc de amplasare a echipamentelor de mai sus mentionate in cazul laboratoarelor farmaceutice spitalicesti.

I.2.1.3. Instalaţii de ventilare şi tratare pentru clasele de incaperi IV

Acestea cuprind incaperi destinate unor actvitati cu potential ridicat si permanent de contaminare, desi cu necesitati de puritate a aerului normale.

16


a. Sectiile de boli infectioaseSectiile de spitalizare destinate bolilor infectioase au structurile

modulate ca si sectiile normale de spitalizare, completate uneori cu laboratoare de analize medicale specifice, dar sunt sistincte si izolate in cadrul unitatilor spitalicesti.

Instalatiile de ventilare si de tratare a aerului sunt indispensabile pentru mentinerea unor regimuri de depresiune controlata a sectiilor de ansamblu fata de vecintati si a incaperilor cu potential mai ridicat de poluare fata de restul incaperilor din sectii prin evacuari preferentiale de aer din incaperile din prima categorie - bai si grupuri sanitare, laboratoare (eventual), etc.;

introducerea de aer proaspat tratat asigura debitele de aer minime necesare cu respectarea conditionarilor enuntate.

In cadrul unor exigente sporite instalatiile de tratare a aerului pot asigura si controlul conditiilor de microclimat in sezonul cald in incaperile servite.

Instalatiile aferente eventualelor laboratoare respecta natura activitatilor si a dotarilor tehnico-medicale (vezi pct. III.6.2.1.b7.).

Instalatiile sectiilor de boli contagioase sunt complet separate de instalatiile altor spatii din unitatile spitalicesti.

Evacuarile de aer viciat la exterior se pozitioneaza in asa fel incat sa nu reprezinte un pericol de contaminare pentru vecintati.

b. Serviciul de medicina nucelaraServiciul functioneaza ca o unitate nucleara si trebuie sa

corespunda normelor specifice de securitate, inclusiv prin instalatiile de ventilare cu care este dotat.

Instalatiile de ventilare si de tratare a aerului sunt indispensabile.Intregul serviciu este mentinut in regim de depresiune fata de

vecinatati, iar in cadrul serviciului incaperile cu potential mai ridicat de contaminare si/sau poluare sunt mentinute in regimuri de depresiune fata de celelalte incaperi prin evacuari de aer viciat mai intense.

- bai si grupuri sanitare- nise de radiochimie in laboratoare- depozite de materiale radioactive

17


- statie afluenti radioactiviToate instalatiile de evacuare aer sunt echipate cu filtre tip

absolut (HEPA) pe partea de aspiratie a ventilatoarelor de exhaustare la exterior; in cazul niselor de radiochimie dotarea unui filtru de tip absolut (HEPA) se poate realiza in chesoane individuale prevazute la iesirea aerului.

Evacuarile de aer la exterior se pozitioneaza in asa fel incat sa nu reprezinte pericol de contaminare pentru vvecinatati-tot aerul viciat preluat din spatiile interioare se evacueaza la exterior.

Filtrele de tip absolut pentru evacuari se monteaza in chesoane special prevazute cu manometre diferentiale prin urmarirea starii functionale a filtrelor, cu clape de inchidere etansa si cu dispozitive care fac posibila indepartarea insacuita a filtrelor colmatate.

Instalatiile de introducere a aerului functioneaza cu aer proaspat, recircularea aerului nefiind admisa; tratarea aerului se realizeaza in functie de cerintele de confort interior – controlul parametrilor de microclimat numai in sezonul rece sau/si in sezonul cald; se prevede recuperarea de caldura din aerul de evacuare pentru tratarea primara a aerului de introducere.

I.2.1.4. Masuri specifice instalatiilor aferente spatiilor spitalicesti - prizele de aer proaspat se plaseaza in locuri cat mai curate, la

minim 3 metri, inaltime peste nivelul solului sau al unei terase si in afara zonelor de influenta a unor eventuale surse de poluare sau de contaminare: nu trebuie sa fie accesibile persoanelor neautorizate; tubulatura de aer proaspat pana la filtru tr. a I-a trebuie sa fie cat mai scurta si accesibila in vederea curatirii periodice.

- gurile de evacuare la exterior a aerului viciat se realizeaza de preferinta peste nivelul acoperisului pentru a micsora la minim riscul de poluare – contaminare al mediului ambiant; cu cat nivelul de contaminare al aerului viciat este mai ridicat cu atat mai mult tubulatura de evacuare a aerului trebuie sa fie in drepresiune fata de spatiile pe care le traverseaza – ventilatoarele de evacuare trebuie plasa la capatul tubulaturii de exhaustare la exterior.

- echipamentul de tratatare si vehiculare a aerului trebuie sa fie accesibil si eventual demontabil in vederea curatirii.

18


- umidificarea se realizeaza cu „abur curat” de joasa presiune utilizandu-se fie umidificatoare electrice autogeneratoare, fie umidificatoare alimentate prin retele de distributie de la surse centrale de preparare a aburului in schimbatoare de caldura avand ca agent primar abur de medie presiune si fiind alimentate cu apa demineralizata.

- filtrarea aerului de introducere pentru clasele de incaperi I si II se realizeaza in 3 trepte, iar pentru clasele de incaperi III si IV in 2 trepte – prefiltru si filtru fin.

- vehicularea aerului viciat cu incarcatura de substante agresive chimic se reslizeaza prin instalatii cu rezistenta corespunzatoare anticoroziva si accesibile pentru verificari periodice si reparatii sau inlocuiri.

I.2.2. Instalaţii de ventilare şi tratare a aerului pentru spaţii fără specific spitalicesc

I.2.2.1 Spatii gospodaresti Spatiile din aceasta categorie, inclusiv instalatiile care le servesc,

sunt lipsite in principiu de specific spitalicesc, dar sunt prevazute cu masuri tipice suplimentare de igiena.

a. Bucataria se doteaza cu sistem de ventilare specific prin care aerul viciat este aspirat de la utilajele bucatariei calde, patiseriei etc. prin hote sau dispozitive de aspiratie avnd filtre de grasimi, de la spalatoarele de vase si de vesela prin hote fara filtrare si din restul spatiilor de preparare prin grile – in sistem general, aerul este exhaustat la exterior de preferinta peste nivelul acoperisului iar tubulatura de evacuare pe al carui traseu sunt montate ventilatoare, este de dorit sa aiba un traseu continuu ascendent pentru a asigura pe cale naturala un nivel de ventilare mai slaba, dar suficienta in anumite perioade; aerul de evacuare nu se recircula.

Introducerile de aer proaspat, tratat – filtrat si incalzit in sezonul rece, se realizeaza in asa fel – ca de bite de aer si ca localizari, fata de evacuarile de aer, incat sa se mentina bucataria in ansamblu in regim

19


de depresiune fata de spatiile invecinate si zonele mai poluate ale bucatariei in depresiune fata de zonele mai curate.

b. Spalatoria cu uscatorie si calcatorie se doteaza cu un sistem de ventilare in care evacuarile de aer specific locale – de la echipamente tehnologice cu degajari mari de caldura umeda, se completeaza cu evacuari de aer tip general – de la incaperi cu potential de poluare – ridicat – camere pentru rufe murdare, camere de inmuiere, etc.

Modul in care se realizeaza exhaustarile de aer la exterior mai centralizat sau mai local, depinde de utilizarea sau nu a recuperarii de caldura; evacuarile de aer de la unele echipamente tehnologice se realizeaza cu ventilatoare proprii, iar de la celelalte, indiferent ca au racorduri speciale de aspiratie sau le trebuie amenajate guri sau chiar hote de aspiratie deasupra, aerul este evacuat prin ventilatoare, cu filtre de scame in amonte, montate pe sisteme individuale sau comune de tubulatura evacuare de aer de la incaperile murdare se realizeaza similar – prin ventilatoare prin sisteme comune de tubulatura.

Recuperarea de caldura din aerul de evacuare necesita concentrarea evacuarilor de aer si masuri de protectie contra inghetarii condensului produs; asigura preincalzirea aerului de introducere; este de dorit amplasarea centralei de ventilare deasupra acoperisului.

Introducerile de aer tratat sunt diferite ca debite si localizare – de preferinta in zonele „curate” – de evacuarile de aer, dar impreuna cu acestea realizeaza regimuri locale de depresiuni ale zonelor poluate ale spalatoriei fata de zonele „curate” si un regim general de depresiune a spalatoriei fata de restul spatiilor spitalicesti.

I.2.2.2 Spatiile tehnico – utilitare În functie de specificul functional si de nivelul tehnic de echipare,

au nevoi si dotari foarte variate d.p.d.v. al instalatiilor de ventilare si de tratare a aerului:

- post trafo, grup electrogen, statie de incarcare acumulatori, ateliere si evetual centrala frigorifica, garaj cu spatii de intretinere, parcaj subteran, etc.

I.2.2.3 Spatiile de conducere – organizare si de administratie

20


Acestea pot fi dotate cu instalatie de ventilare – climatizare, la care criteriul este nivelul de confort dorit.

a. Spatiile anexe pentru personal, pacienti, etc. sunt dotate cu instalatii de ventilare mecanica in cazurile in care ventilarea naturala nu este suficienta sau pot fi dotate cu instalatii de climatizare pentru conditii de confort.

- vestiare, cantina, bufet si diverse prestatii inclusiv comerciale, punct de documentare medicala, capela, etc.

b. Spatiile de functiuni asociate de invatamant, de cercetare, etc. cuprind atat spatiile pentru care instalatiile de ventilare si de tratare a aerului pot fi strict necesare avand un specific functional deosebit – laboratoare cu nivele de exigenta chiar sporita fata de cele spitalicesti, biobaza cu cerinte speciale de asepsie („germ free”) etc., cat si spatii ce se pot dota cu instalatii de ventilare – climatizare pentru asigurarea unui nivel ridicat de confort – sali de cursuri, puncte de documentare, aula pentru intruniri, etc.

21

ventilare spitale

Documents

Transcript of ventilare spitale