Concurenta Neloiala

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE DREPT I TIINE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT

ANUL IVCONCURENTA NELOIALADisciplina: Drept comercial

Student,

Vasilescu Raluca Georgiana,

grupa 5

CONSTANA

Sem. II/2012

CONCURENTA NELOIALAConcurenta este considerata neloiala atunci cand activitatea comerciantului se realizeaza prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzantelor comerciale. Procedeele care caracterizeaz concurenta neloiala sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii i uzantelor cinstite, pot fi grupate n infractiuni, contraventii sau delicte civile.

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea slaba pentru a-i tine in frau pe acestia. Prin definitie, concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite n activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Prin urmare, avem de-a face cu o definitie care permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala. Articolele 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, insa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustive in privinta practicilor anticoncurentiale. Dupa cum remarcau expertii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, exista intotdeauna acte noi de concurenta neloiala, de vreme ce, in aparenta, nu exista nici un fel de limite ale inventivitatii in domeniul concurentei. Orice incercare de a cuprinde toate actele de concurenta prezente si viitoare, intr-o definitie cuprinzatoare - care, n acelasi timp, prezinta toate comportamentele interzise si este destul de flexibila pentru a se adapta noilor practici comerciale, a esuat pna n prezent.

Actele parazitare (free riding) Asa-numita concurenta parazitara, concept larg vehiculat in lumea occidentala (sub terminologia free riding sau parasitisme), inseamna ca un agent al pietei traieste ca un parazit, pe seama muncii altora, tragand foloasele din eforturile si reputatia celorlalti. In alte tari, astfel de practici au fost recunoscute pe cale legislativa drept acte specifice de concurenta neloiala, primind ncadrari specifice. In Romnia, Legea privind combaterea concurentei neloiale nu prevede incadrari penale si nici macar contraventionale pentru astfel de manifestari. Ramane doar raspunderea civila. Dar pentru asta este necesara o actiune in justitie, demarata de partea lezata, ceea ce inseamna o mare intarziere pentru luarea unor masuri impotriva faptelor anticoncurentiale. Aceste practici se regasesc pe piata sub cele mai diverse forme, cum ar fi imitarea parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, n contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: gen, de tipul, ca si produsul X, mod, stil, marca, gust, dupa reteta sau alte mentiuni asemanatoare. Cu alte cuvinte, ncearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite de marci consacrate. O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002, privind etichetarea alimentelor, art. 6, alin. 4 din Anexa nr. 1, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de publicitate si practicand eventual preturi mai scazute, poate deturna o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile respective.

Deturnarea clientelei Un caz anticoncurential frecvent este inregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja exista, in scopul de a crea confuzie in randul consumatorilor si de a acapara clientela concurentilor. Dupa nenumaratele procese referitoare la domenii transate in favoarea reclamantilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte directii pe Internet. Mai nou, Google este in procese cu mai multe companii pentru ca a vandut cuvinte-cheie si metatag-uri constand in denumirile unor marci celebre.

Afacerea Image versus Wolke Este un alt caz celebru ajuns in manualele de drept. Compania Wolke, care vindea cerneala pentru imprimantele Imaje, a inregistrat drept nume de domeniu www.imaje-ink.com, care-i dirija pe internauti catre site-ul sau www.wolk-ink.de. Judecatorii au relevat riscul de confuzie pentru consumatorii cu atentie medie, tentati sa atribuie aceeasi origine pentru cerneala ca si pentru imprimante. O alta maniera, mai ocolita, de deturnare a clientelei a fost cea folosita de France Telecom. Societatea SFR, titulara a marcii SFR, care dispunea deja de numele de domeniu www.sfr.fr, a constatat ca societatea americana W3 System Inc a depus nume de domeniu www.sfr.com, cu conexiuni pornind de pe site-ul France Telecom, concurenta SFR. Si in acest caz, deturnarea clientelei este perfect caracterizata, chiar daca a existat o companie interpusa. Concurenta ilicita se considera situatia in care, din dorinta de a patrunde rapid sau a castiga o cota cat mai mare de piata, o firma prejudiciaza direct si de cele mai multe ori intentionat activitatea concurentilor, apeland la practici ilegale: denigrare (vehicularea de informatii inexacte sau false despre activitatea acestora), concurenta "parazitara" (obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei create inre marci s.a.), concurenta ilicita, frauda fiscala (incalcarea legislatiei fiscale, ceea ce permite obtinerea unor costuri mai mici si posibilitatea practicarii unor preturi scazute), dumping, "furtul" de clientela, etc. Potrivit prevederilor Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale, "constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar practicilor cinstite in materie industriala sau comerciala" (art. 10 bis 2). Art. 10 bis 3: "Trebuie sa fie interzise mai ales: 1) orice fapte care sunt de natura sa creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent; 2) afirmatiile false in exercitarea comertului, care sunt de natura sa discrediteze intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent; 3) indicatiile sau afirmatiile a caror folosire, in exercitarea comertului, sunt susceptibile sa induca publicul in eroare cu privire la natura, modul de fabricatie, caracteristicile, aptitudinea la intrebuintare sau cantitatea marfurilor".Metoda bulgare de zapada, Conform dispozitiilor art. 4 lit. d al Legii nr. 11/1991 constituie contraventie incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare. Metoda, denumita uzual ,,bulgare de zapada" consta in promisiunea comerciantului de a preda marfa sau de a executa prestatia la un pret ori tarif inferior celui practicat in mod curent, in schimbul obligatiei asumate de clientul consumator de a procura pentru comerciant alti clienti. Atunci cand acestia din urma se prezinta si la randul lor se obliga, in aceleasi conditii, sa aduca noi clienti, cumparatorul initial isi primeste avantajul scontat. Astfel, jurisprudenta franceza a decis ca reprezinta o vanzare tip ,,bulgare de zapada" atunci cand se ofera noua perechi de ciorapi la un pret interesant oricarei cliente care furnizeaza trei comenzi similare ale altor consumatoare. Nu are nici o relevanta imprejurarea ca acest consumator are alegerea intre doua preturi, unul redus daca procura si alti clienti si celalalt normal. Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii avantajoase.Premii si cadouri: Conform dispozitiilor art. 4 lit. e al Legii nr. 11/19 constituie contraventie incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard. In principiu orice comerciant este liber sa ofere clientelei sale daruri, insa atragerea clientelei prin acest procedeu este profitabila prea putin consumatorilor, pentru ca premiul depinde numai de hazard, ceea ce face ca procedeul sa fie neonest. Spre exemplu: ,,Sampon antiparazitar pentru caini va ofera, gratuit, cabinetul veterinar din str. X. Informatia continuta in text este evident eliptica, pentru ca nu desluseste suficient samponul este oferit oricarui solicitant sau numai clientilor cabinetului, care platesc un serviciu veterinar. In acceptiunea concurentei comerciale, vanzarea cu premiu reprezinta o tehnica de incitare a consumatorului oferindu-i perspectiva de a obtine deodata cu produsul cumparat sau cu serviciul prestat contra cost si un alt serviciu dobandit ori gratuit ori in conditii avantajoase. Premiul este asadar intotdeauna accesoriul produsului ori al serviciului platit.Sanctionarea concurentei neloialeConsideratii generaleActiunea in concurenta neloiala este in principal o actiune civila. Cu privire la natura acestei actiuni s-au exprimat opinii variate. S-a exprimat opinia ca actiunea in concurenta neloiala este un mijloc de aparare a unui drept. G. Ripert o declara ca fiind o actiune foarte curioasa, in cadrul teoriei clasice a raspunderii bazate pe culpa. Actiunea se sanctioneaza asemenea cu o actiune posesorie sau o actiune in revendicare. Ea este intr-un anumit fel, o actiune reala si sanctioneaza un drept de proprietate. Opinia dominanta considera actiunea in concurenta neloiala o actiune in responsabilitatea delictuala de tip special care nu-si are temeiul in incalcarea unui drept. Raspunderea pentru actele de concurenta neloiala se naste in exercitiul unui drept. In cadrul raspunderii in exercitarea unui drept, L. Josseram deosebea :raspunderea pentru actele abuzive si raspunderea pentru actele excesive. In cadrul actului abuziv este vorba despre o raspundere bazata pe culpa. Exercitiul unui drept este criticabil calitativ. Actul excesiv este exercitiul unui drept criticabil cantitativ. Ca actiune in responsabilitatea civila, actiunea in concurenta neloiala se caracterizeaza in primul rand prin faptul de a urmari nu atat repararea unui prejudiciu, cat incetarea sau interzicerea faptelor care constituie exercitiul excesiv al unui drept. Proeminenta actiunii in incetare a actelor de concurenta neloiala asupra celei in daune a condus pe unii autori sa o defineasca drept o actiune negatorie. Majoritatea legislatiilor reglementeaza, in anumite cazuri sanctionarea penala a concurentei neloiale.Faptele de concurenta neloialaPana la intrarea in vigoare a legii din 1991, singurul text privitor la sanctiunea penala a concurentei neloiale, era art. 301 C.P.Odata cu intrarea in vigoare a legii nr. 11/ 1991 privind combaterea concurentei neloiale, art 301 C.P. ar trebui considerat implicit abrogat.In art. 1 din legea 11/1991 se proclama obligatia comerciantilor de a-si exercita activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite.In art. 2 al legii se arata ca, constituie concurenta neloiala orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala, legea sanctionand faptele de concurenta neloiala ca si contraventii si ca infractiuni.Potrivit art.4 din lege, constituie contraventii urmatoarele fapte:a) oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent, ori acceptarea unei asemenea oferte;b) dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant de date secrete, privind activitatea acestuia catre un concurent;c) incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unei prestatii in mod avantajos cu conditia aducerii de catre clientele a altor cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare;

d) incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de tragere la sorti sau de hazard;

e) comunicarea sau raspunderea de catre un comerciant de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunul mers al intreprinderii;

f) oferirea , promiterea sau acordarea mijlocit sau nemijlocit de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia pentru ca prin purtarea neloiala sa poata afla procedeele sale comerciale, pentru a cunoaste sau folosii clientela acestuia, ori pentru a obtine orice alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent;

g) comunicarea sau raspunderea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acestuia, menite sa induca in eroare si sa-i creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti;

h) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiilor detinute anterior la acel comerciant;

i) concedierea unor salariati ai unui comerciant, in scopul infiintarii unui societati concurente, care sa preia clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comercial in scopul dezorganizarii activitatii sale.

Ca infractiuni de concurenta neloiala in art.5, legea sanctioneaza urmatoarele fapte:

1) intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desene speciale sau a unor ambalaje de natura a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant.

2) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare sau vanzarea unor marfuri purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, originea si caracteristice marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.

Raspunderea pentru faptele de concurenta neloialaPotrivit art. 3 din legea 11/1991, savarsirea oricareia din faptele incriminate atrage raspunderea civila contraventionala sau penala a autorului.Raspunderea civilaPotrivit art.6 din lege, cel ce savarseste un act de concurenta neloiala, va fi obligat sa inceteze sau sa inlature actul si sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite, dupa caz. Daca prin faptele de concurenta neloiala s-a cauzat un prejudiciu patrimonial sau moral, cel prejudiciat se va putea indrepta impotriva autorului cu actiune in raspundere civila. Actiunea in concurenta neloiala este o actiune in responsabilitate delictuala speciala. Temeiul acestei actiuni il constiuie incalcarea unei obligatii sociale de respectare unor anumite reguli morale in raporturile de concurenta, ceea ce inseamna un exercitiu excesiv al libertatii de concurenta.

Actiunea in concurenta neloiala urmareste in primul rand incetarea sau interzicerea faptelor de concurenta neloiala si apoi repararea prejudiciului cauzat. Ea tinde in principal, sa reprime starea de fapt a carei perpetuare ar conduce la un prejudiciu sigur, iar despagubirea se va acorda in plus, daca se va face dovada ca reclamantul a suferit un prejudiciu. Datorita specificului raporturilor de concurenta, actiunea in concurenta neloiala este o actiune in responsabilitate civila speciala.

Particularitatile acesteia sunt urmatoarele:

a) existenta unui act de concurenta si caracterul neloial al acestei concurent;

existenta unui interes nascut si actual, conditie a oricarei actiuni in justitieb) dovada prejudiciului este necesara doar pentru obtinerea unei despagubiri nu si pentru admiterea actiuniic) reparatia urmarita va fi in principal o reparatie in natura pentru restabilirea situatiei anterioare, interzicerea savarsirii in viitor a actelor de concurenta neloiala si suprimarea sau distrugerea materialului care a servit la savarsirea actelor de concurenta neloiala (semne distinctive, materiale publicitare)d) daca s-a cauzat un prejudiciu, actiunea va putea avea ca obiect plata de despagubiri banesti, specificul actiunii in concurenta neloiala permitand anularea celor doua forme de reparatiune;

e) actiunea in concurenta neloiala este o actiune in realizarea unui drept imbracand in principal forma actiunii de interziceref) dreptul la actiune apartine atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice care exercita un drept sau o industrie, cu conditia ca intre acestea si autorul faptelor sa existe un raport de concurenta, adica sa exercite un comert sau o industrie identica sau similarag) raspunderea comerciantului si a salariatului sau care a savarsit actul de concurenta neloiala in exercitiul atributiilor sale, precum si a persoanelor care au cauzat impreuna prejudiciu este solidara.

Aspecte procedurale Competenta in judecarea actiunii in concurenta neloiala revine potrivit art.7 din legea 11/1991 tribunalului, locului savarsirii faptei sau pe a carei raza teritoriala se gaseste sediul paratului sau autorului faptei, in general. In lipsa unui sediu, competenta revine tribunalului domiciliului paratului sau autorului faptei.Legea se aplica, potrivit art.14 si strainilor care savarsesc acte de concurenta neloiala pe teritoriul Romaniei. Ori de cate ori fapta de concurenta neloiala constituie infractiune, cel vatamat va putea promova actiunea in reparatiune, fie la instanta civila competenta, fie constituindu-se parte civila in procesul penal.Instanta mai inainte sesizata, va suspenda actiunea civila pana la pronuntarea instantei sesizate, cu judecarea infractiunii de concurenta neloiala (art.19, al.2, C.P.P). Daca cel vatamat a ales instanta penala el nu va putea sesiza instanta civila cu o actiune in concurenta neloiala decat in urmatoarele cazuri potrivit art.20 C.P.P:

a) cand prin hotararea ramasa definitiva instanta penala a lasat nesolutionata actiunea civila;

b) cand actiunea civila a fost exercitata din oficiu, iar paguba nu a fost integral reparata, atunci pentru diferenta va putea fi promovata o noua actiunec) cand paguba s-a nascut ori s-a descoperit dupa pronuntarea hotararii de catre instanta penalaDaca instanta penala judeca si actiunea civila, in cadrul procesului penal, ea va putea pronunta urmatoarele solutii:

a) in cazul condamnarii, achitarii sau incetarii procesului penal, instanta poate solutiona si actiunea civila sau poate dispune rejudecarea separata;

b) in cazul in care pronunta achitarea pentru lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infractiunii sau existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei, instanta poate obliga la repararea daunelor conform legii civile;

c) daca pronunta achitarea pentru ca fapta nu este prevazuta de legea penala, ori incetarea procesului penal pentru ca lipseste una dintre conditiile prevazute de lege, instanta penala nu solutioneaza actiunea civila, iar cel pagubit se poate adresa cu o actiune separata instantei civile.

Dovada concurentei neloiale poate fi facuta prin orice mijloc de proba admis de lege. Sarcina probei revine reclamantului, conform regulii inscrise in art 116 C.civ.

Potrivit art.12 din legea nr.11/1991, dreptul la actiune in concurenta neloiala se prescrie in termen de 1 an de la data la care cel lezat a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, insa nu mai tarziu de 3 ani de la data sanctionarii faptei. Si prejudiciul moral va fi supus reparatiei, conform art.9 din legea nr.11/1991.

Asa cum prevede art.6 din legea nr.11/1991, cel care a savarsit un act de concurenta neloiala va putea fi obligat la incetarea actului si inlaturarea efectelor acestuia, independent de repararea daunelor pricinuite. Pentru luarea unor masuri urgente, actiunea poate fi promovata in conditiile ordonantei prezidentiale, conform art.581-582 C.P.C asa cum prevede art.9 din legea nr.11/1991.

Art. 10 din Legea nr.11/1991 prevede ca distantele vor putea dispune odata cu hotararea asupra fondului, vanzarea marfurilor sechestrate, dupa distrugerea in prealabil a eventualelor mentiuni false. Din suma obtinuta mai intai se vor plati despagubirile. Pronuntand condamnarea sau admiterea actiunii civile, instanta poate dispune publicarea hotararii in presa, pe cheltuiala autorului actului de concurenta neloiala, conform art.11 din legea nr.11/1991.

Independent de actiunea in concurenta, atingerile aduse numelui comercial, denumirii, reputatiei, ca drepturi personale nepatrimoniale, lasa celui vatamat deschisa calea actiunii intemeiata pe dispozitiile art.54 din Decretul nr.31/1954. Astfel, cel vatamat poate cere ca instanta sa oblige pe autor la incetarea faptei, iar in caz de refuz sa-l oblige la plata unei amenzi catre stat pentru fiecare zi de intarziere. Instanta poate dispune orice masuri menite sa duca la restabilirea dreptului incalcat.Conventia Uniunii de la Paris si reprimarea concurentei neloiale

Protectia strainilor impotriva concurentei neloiale in Romania, precum si a formelor romane in strainatate se rezolva in functie de apartenenta la Conventia Uniunii de la Paris pentru protectia proprietatii industriale. Conventia Uniunii de la Paris a fost ratificata de Romania in forma revizuita la Washington prin Legea din 13.03.1924, cu efecte de la 6.10.1920.Ulterior, Romania a ratificat si revizuirile urmatoare iar in prezent se aplica forma revizuita in 1967 la Stockholm. Urmare a apartenentei la Uniune, intreprinderile din Romania au dreptul la tratamentul national si unionist pe intregul teritoriu al Uniunii. Acelasi tratament se aplica strainilor membrii ai Uniunii, pe teritoriul Romaniei. Principiul tratamentului national inseamna asimilarea strainului resortisant al Uniunii cu nationalul, fara nici o conditiede reciprocitate. Tratamentul national este completat cu tratamentul unionist. Principiul tratamentului unionist inseamna asigurarea unui minim de protectie tuturor resortisantilor Uniunii prin stabilirea unor reguli uniforme aplicabile pe intregul ei teritoriu.Art.10 bis al Conventiei dispune ca Tarile Uniunii sunt obligate sa asigure cetatenilor tarilor acesteia protectie efectiva impotriva concutentei neloiale. Constituie un act de concurenta neloiala orice act de concurenta contrar uzantelor stiute in materie industriala sau comerciala.

Sunt interzise potrivit art. 10 bis pct 3:

a) Orice fapt de natura a avea confuzie, prin orice mijloc, cu intreprinderea, produsele sau activitatea industriala sau comerciala a unui concurent;

b) Afirmatiile false in exercitarea comertului de natura a discredita intreprinderea, produsele sau activitatea industriala a unui concurent;

Indicatiile sau afirmatiile a caror folosire, in exercitarea comertului este susceptibila sa induca publicul in eroare in ceea ce priveste natura, modul de fabricare, caracteristicile, aptitudinea pentru intrebuintarea sau calitatea marfurilor.

Principiul tratamentului national este consacrat in legislatia noastra prin Legea nr 28 /1967 privind marcile de comert si de serviciu, legea nr.64/1991 privind brevetele de inventii, Legea nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale (art.14). Daca strainul nu va putea invoca nici beneficiul Conventiei de la Paris si nici pe acela al unei Conventii bilaterale prestatia impotriva concurentei neloiale va fi asigurata conform Legii nr.105 din 1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat.

Potrivit principiului consacrat de art.2 al legii, strainii sunt asimilati cetatenilor romani in ceea ce priveste drepturile civile. Potrivit art.117 al legii pretentiile de reparatii intemeiate pe un act de concurenta neloiala sau pe un alt act care provoaca restrangeri nelegitime liberei concurente sunt supuse legii statului pe a carui piata s-a produs rezultatul daunator.

Art.118 dispune ca: Poate fi aplicata, de asemenea, la cererea persoanei prejudiciate, in locul legii aratate la art.117:

a) legea statului de sediu al acestei persoane, daca atacul de concurenta neloiala a produs daune care o privesc in exclusivitate

b) legea contractului dintre parti, daca actul de concurenta neloiala a fost savarsit si a adus prejudicii raportului dintre ele;

Asa cum prevede art.119 Instantele din Romania pot acorda despagubiri, conform art.117 si art.118, intemeiate pe o lege straina, numai in limitele stabilite de legea romana pentru prejudicii corespunzatoare.

BIBLIOGRAFIE1. Iolanda Eminescu Concurenta neleala, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 19932. O. Capatana Dreptul Concurentei Comerciale. Concurenta neloiala pe piata interna si internationala , Ed. Lumina Lex, Busscuresti, 19943. Adriana Corhan Dreptul Concurentei Comerciale note de curs, Ed. Europa Nova Lugoj, 19984. Wikipedia, Concurenta neloiala

EXHAUSTV, -, exhaustivi, -e, adj. (Livr.) Care epuizeaz un subiect; complet, n ntregime. [Pr.: -ha-us-] Din fr. exhaustif.

Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale a fost creat n 1967 cu scopul declarat de a ncuraja activitatea creatoare i promova proprietate intelectuala oriunde n lume

Free riders sunt cei care dup ace si-au consumat resursele proprii si nu si le pot reconstrui incep sa ia resursele celorlalti

France Telecom este un operator de telefonie global care s-a dezvoltat tot mai multi in ultimii ani, ajungand liderul pietei franceze

Dumping (din limba engleza: to dump) descrie vanzarea unor produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a elimina alti concurenti de pe piata

Protectia proprietatii industriale are ca obiect brevetele de inventie, modele de utilitate, desene si modele industriale, marcile de fabrica sau de comert, marcile se serviciu, numele commercial si indicatiile de provenienta sau denumirile de origine precum si reprimarea concurentei neloiale

Procedeul este neonest si prejudiciaza deopotriva pe ceilalti comercianti ca si pe consumatori, insuflandu-le iluzia ca astfel ar dobandi marfuri sau alte servicii in conditii avantajoase

Ripert George, Roblot Ren, TRAIT DE DROIT COMMERCIAL, vol. I, editia XIII, Editura Librairie Gnrale de Droit et Jurisprudence, Paris, 1989

LEGE Nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurentei neloiale, publicata in Monitorul Oficial Nr. 24 din 30 ianuarie 1991

Persoana care svarseste un act de concurenta neloiala este obligate sa inceteze sau sa inlature actul, sa restituie documentele confidentiale insusite in mod ilicit si dupa caz sa plateasca despagubiri conform legislatiei in vigoare

RESORTISNT, resortisani, s.m. Persoan fizic sau juridic aparinnd unui stat, unui teritoriu aflat sub administraia altui stat. Din fr. ressortissant.

PAGE 10