CARTE DE CITIREPENTRU

CLASA II PRIMARADE

A. I. ODOBESCU,fost profesor universitar

ci director al qc6lei Norma le superidrein Bucuresci

V. GR. BORGOVANUProfesor la Scla Norma ld

de institutorI fi director al Scold deAplicatie de pe langkaceeal scOld.

Carte aprobatei de Onor. Minister la concursul cartilor didactice, prin ordinulde sub No. 5776 din 4 lunie 1897.

BUCURESCIEditura Librriel H. STEINBERG

18. STRADA SELARL IS1897

BUCURESCIT1POGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH G0131,

20, - STRADA DOAMNEf, - 20

it 5 Cd,otemu,

1. Srele r69are.

Zorile cand se aratStele le se risipesc;Iar pe zarea 'ntunecata.Albe raze se ivesc!Dar, curind si mndrul soreIese 'n cer, de subt pmint...Iata.-1!.. La lumina-I mareNe'nchindin Domnulu) Stint!

/C/LIAILI Cei

TrAA,a, imurts6J, Adk

JJ,C,

62. Dimin6ta.Cucurigu, gagu cnta" cocosul din4I-dedimint !... Cele-

lalte p6s6rI se desteptt pe rind, apoi, tote fac mare gAlAgie,in curte. Ele cer de mncare. Marit,a lese in usg, i, dintr'ostrachin, le aruncg porumb....

Albinele incep a Iesi din stup. Ele se imprktie prin. campiil.Se WO pe floricelele cu miros i dinteinsele sorb miereacea dulce. Pe florl se oprese, din sbor, si fluturasI cu aripepestrite. Prin aer tree ciripind i Osrl. Tote impreun5. ITcautg, hrana lor.

IntocmaI ca ele face si omul cel harnic. El se sci515,, sespal, se inchin6 ILA Dumnecleti i, indat'd, se apucA de muncl.

Dar scolarul cel cu minte, ce face el dimin0.?

Diminca? El se scld,Se imbracd qi se spald ;Se inchind i, citesceSi la clt el pornesce.

73. Propositiunea.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Ce este cocosul ? Cocosul este o pasere.Curn este cocosul ? Cocosul este mndru.Ce face cocosul ? Cocosul cnta..Ce are cocosul ? Cocosul are o cdd frumOsa.

Cant cocosule !

Regule r) 0 gdndire pe care noi o rostiin sari oscrim, se chinui2) Nol scrim totd'auna cu litera mare, lainceput, cuvintul cel dintdi din ori-ce pro-positiune.3) La sfdrsitul ort-cdrei proposiliuni scrisescrim cdte un semn. Scrim punct 0, cdndvrem s ardldin botdrit c ceva este in fiinta.Scrim un semn de chiemare (!) sari de mi-rare, cdnd chiemdm pe cineva, sari cdnd nemirdm de ceva. Scriem un semn de intrebare (?),cdnd intrebdm ceva.

Teme : VeI scrie pe calet patru proposi/iuni, in careveT arAta. : Ce este colarul. Cwn este sco-larul. Ce face 5co1aru1. Ce are scolarul ?Vel scrie despre scolar 5i o propositiune, incare vef rosti o mirare !

:

84. Rugaciunea diminetit

Dmne, mama Ta inaltaNptea a imprstiat...Mandrul sore vesel salta,Colo 'n zare, deprtat!Multumit Tie, sfinte,Cnd culcusul pArAsim !Fa-ne astadi, bun Parinte,Voia Ta s'o implinim!Tta cliila s'o petrecemIn lucrri necontenit...Da-ne, Dmne, ca sa facemTot ce tu ne-ai poruncit.

q,

,

-

,

)

i

'

PM

ttkiii

95. Lumea.Inteo fruinsa diminta de tmna, un baqel, anume Si-

mion, iesise cu tatM sga afara, la camp :a SimineD, IT dise tata, I la, spune-mi tu ce ve;1T

acum, jur imprejur de tine ?'a Eq, tata ?,.. \re q. pe pamint Irba, florl, grane, pomi

si tot felul de copact 1a Si mai ce ?g Vgd vite, ol, cal, si fel de fel de dobitOce.'a Dar colo, in apa, ce sg vede ? 3a Acolo, se v6d pesci, brsce si rad.,,Dar, sus, in vaduh, te yell ?

_ "IN sburand pasri, fluturi, albine si tot soTtil demusce.)

War mal sus, sus de tot, pe cer, ce zaresci ?)a Acuma, pe cer zaresc srele.a i dac'ar fi npte, ce ai zari ?'As zari luna si stelele."a Ei, afig, Mete, ca tote aces tea Cate le veal si le za-

reseT cu ochii: si cerul, si sOrele, si luna, si. stelele, si. vgz-duhul, si apele, si pamintul, cu tot ce se afla, intr'insele, toteacestea impreung, se cbiOma ca este lumea L..

Iar lumea csta mare, set scii, Mut we'll,C'a feicul'o singur, bunul Dumnecleit !

Insemnare. Cand vorbesc doi rneni impreuna, cum vor-besce aci tata cu fiul sga, Simion, acel fel de vorbire se diceca este un dialog.

6. Facerea lumel.La inceput, tOte cate sint pe lume, erail amestecate

la un loc. Nu se alegeh nimic limpede si curat. Pre-tutindenl era numal intuneric si apa. Singur Duhullul Dumnecleti se purta d'asupra apelor.

---

10

Atuncl Dumneclea a voit sa fad, lumea. El a cps :Fie lumina! si lumina a Acsta a facut'o Dum-

neclea in Via d'intai.A doila 4i Dumneclea a qis: Faca-se taria ce-

rulul ! si cerul se facfr.A treia cli Dumnedeu a poruncit, sa se despart

apele de uscat. Uscatul l'a nurnit pdmint, i apele le-anumit mare. Si, indata. Dumnedeil a cjis ISA lsa dinpamint tot felul de lerburi si de copacl!*-- asa s'a

facut.A patra qi Dumnelea a poruncit sa rsara scirele,

luna si stelele.A cincea 1i Dumnecleifi a facut paserile in vzduhpescil in apa.A qsea gi Dumnecjea a poruncit sa se nasca tOte

cele-lalte dobitOce si flare de pe pamint. i, la sfarsitde tot, Dumneqeil a facut pe omul cel d'intal.

Iar in 4itia a qptea Dumnecidi s'a odihnit. Deaceea se cade i nol sa ne odihnim Durnineca i sane inchinAm lul Dumneqefl.

Asa ile invata despre facerea lumei cartea ceadumneclesca, care se chlrna Sfinta Scripturd satBiblia.

Cer, pdmint si lumeaTot ce vecli cu ochii rtel,Le-a feicut un DumnecledNumai prin cuvintulEl e singur, cel ce pOteSet le facet 'n lume tote !Cdt pe lurne noi tretimLui intdi scil mulfumim !

si

se-g.

:

Si

till,

11

7. Hal la $conit!aM'am sculat de dimintt.M'am sptlat; m'am imbeacat

din suflet m'am rugat :Dumne4eti sit ne dea viett,

SAnttate i noroc.!

MI-a dat mama de mancare.Nu ml-e Mine ; nu ml-e somn.Dac'a0 fi acum un domnInvtat, cu minte mare,

Asi lucra ad, pe loc

Dar, sint scltMult i multe-arn de'riv'etat.Lenes nu's, nicl r6sfttat ;Nu voirr, mintea st-mi stea gout_

Hai la scOlt, nu la joc !D.

8. Cartea de citire.Cattea, pe care citese, se chirnt Carte de citire. Cartea de

citire are doti6 scorte : una la inceput i alta la sfarsit. Eamai are si o multime de foi. Scrtele sint cusute la un loccu foile. Fie-care bile are doti6 fe(e sab. pagine. Pe fol se aflttiparite litere, silabe, cuvinte, propositiunT, povestl, poesire,ghicitori i altele.

Cartea de citire am cump6rat-o de la librar. Acela careface si scrie cartea se chinat autorul cArtii. Cine este autorulCtrtii nstre de citire ? Autorul trimite cartea scrist latipografle.

In tipografie culcgaorti, culeg literile din nisce cutire 0 le

copila, i'n

I

12

-ased,1 in sire, pe nisce table de metal. De acolo le asedd, in pa-gine tot de metal, care apol se pun in masina de tipArit.Tipograful unge literile cu cernlA i rostogolesce d'asupra loram val. Apol intinde hartia pe masind. Mai pe urml stringemasina i asa se tipAresce. Literile sint flcute de metal. Elese pot pune si se pot scOte dupd. table. Ace la, care are opografie i tipdresce cdrti, se numesce tipograf. Tipografulmai tipdresce i diare sad jurnale i altele. Dela tipografcd4ile tipdrite se trimit la leglitorul de erri. Legdtorul 160,foile in scorte, asa cum vedem la cartea nstrd. Dela legd-tor cdrtile se duc la libreirie, de unde le cumpdrA menitCartea mea de citire cstA 1 let si 20 de haul.

9. GhicitOre.Am o gdind pestritc ;.Duce veste la Gheorghifet.

Ghici ghicitrea mect,Ce e?

10. Formarea vorbirei.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Car-tea o fa-ce au-to-rul. Car-tea o ti-pd-re-sce ti-po-gra-ful. A-poi le-ga-to-rulde calif o Yin-de car-tea.

Regule : Dimineta, Lurnea, Hai la cl, Cartea decitire se chidina budqi de citire. Ori-ceIntcald de cilire este o parte din vorbirea snitdin cuvintarea nstrd.

ti-

r)

13

2) Fie-care bucatci de citire se formki dinmai multe propositiuni. Propositiunile se for-mezd din cuvinte. Cuvintele se form4 dinsilabe. i silabele se form4a din una sagdin mai multe sunete.

Teme : Din bucata Cartea de citirep veI co pia celetrel proposiIiunI, despiirtind cuvintele

in sunete !

11. Jocul D'a Trabille).Copiii se a641 in curte, in deosebite locurT. ApoT, dupI

invoiel, unul incepe sI spuie din gurg antecul Vrgbiilor. D.La ispr6vit vorbitorul repede schimb5. locul cu altul. AcestarepetA i el cntecul i se urmz5, tot aa pang, se isprI-vesce jocul.

IatA i cntecul :Cuibul

Cuibu-rele-le...Tte-pAs6-re1e-le...

Schimb !

CuibulCuibu-rele-le...

Schimb

12. Romani! in munti.Mosii i stramosit nostri n'ail trait totd'auna in

pace si in linisce, cum traim not asta-c11. De mult, demult, mat multe neamurt cu limbI si cu obiceurt strine

Tte-pAs6-re1e-1e...I

d'intal

14

se imbulztati n ra neistr6. Ace lor neamurt strine iise clicet barbari, adicti Oment slbatici, peunde ajungeati, prAdati averile, ardeati satele i orasele,

ucideati pre bletil crestint. Dintre barbarit aceia,cart IAA/hail in 1,ra nOstr all fost i Tatarii.

Pe atuncl Romanii cel mal viteji tralat in munt,I.Mal ales Romanil din muntit si din tra l'Ag6rasuluterat vestitt pentru vitejia lor. Preste acel Romnt sespune Ca atunct domni cel mat vitz intre viteji,Radu-Negru Vodd.

Tata ce spun bdtrinit :

Pe much! de prAp'astii, p'o ingust arareCe despic muntii cat privesd in zare,Doi calAretI aged ca nisce vultudSbor, l'asAnd in urmA sate qi pAduri.

El aI plecat nptea de la Cmpulung....Peste vaT i dealuri se grabesc f-ajungLa casa domnier de la Fagaras,Culb de vitejie, legan de ostaV.

Domnul Radu-Negru veseI ii primi;Iar unul ast-fel ir vorbi:(cLuminate Dcimne, mare gospodar,Scapa-ne de jugul crudului Tatar,.

i eti (dice Radu) vreati s desrobescVatra printscA, locul strAmoFiesc.

gata la bAlciul Sfintului Ilie,Ca 'n aceea ncipte ye scap de urgie.

fiind-cA

dintr'iniI

ai

15

13. Pe drily.

Inteo dupa-amiedi, un dascal a plecat de la scola, cu totiscolaril impreung. ET aa pornit pe u1i, doi ate doi,iesit la camp pe sostia cea mare. Au mers cat ail mers. Indrpta i in stanga vedeaa tot grane, Iive1 i fanete. Aumers pang. ag ajuns in fata unel movile. Acolo se Web, undrumulq, la deal.

Dascalul striga: Sus la deal, copiihi i copiii vesellsuirg d'a'n fuga acea movith,. Dascglul sosi in urma, pe po-

dealului.Atunci toT sq.ura jos, ca O. se odihnsca.

Copii, le clise spuneti acum voi,ce vede fie-care de aci, din inaltimOD

Ea), clise un scolar, de aci v6d comuna nstra(satul sag orasul).D

CEUD cjise a1tu1,vd campiile cu argturi.DEA, v6d cirda in islaz (imas).,

aEtl, v'ecl dealul cu pgduri.DEq, v6). garla.D

Dascglul mai dise : aDar pe cer, ce vedeti ?])Sus, e numai cerul albastru,D r6spunse un copil.

Altul strigg:13a, eti pe cer, drept in fata mea, desprepadure, mai v6d grele, cum s'a aplecat in jos.,

Luati aminte, copnspuse dascalul Jur fmprejur,cerul se lasa in jos. El este ca o MO, mare, ca un coviltir,d'asupra pamintului. Marginea cerului se chigma zare ; sechiem i orizon. Orizonul se aratei told'auna ca un cerc im-prejurul nostru. Ca sa scie cineva in ee loc se afl i incotroare sa'sl indrepteze mersul, trebue s cum5sca laturile zareisag ale orizonului. Cine va sci acsta, cu greil se pte

Am sa, ye i povestesc o istorira despre nisce copii

dascglul,Ia, srml

-

rg-tgcit1.

gi atI

disul-

16

14. Riulet.iRiu1e cristalin,

Duke limpede izvorlD'unde vii si te dud,Tot ccuitand mereU: glu, glu?D

aVin din stanca cea WahlSi m6 due loc deprtat....RAtAcesc pe cM sucite,Cantand vesel : tra-la-lalD

***

15. Vocale i consunante..Deprinderi gramaticale.

Exemple : Dascalul a plecat cu scolariI, afaral Iacamp. Ei s'ati oprit hi faa und rnovile.ApoI se suir pe movila. In urrnd se ase-4ara pc podisul dealului. Acolo Invep-torul incepla sa vorbsca cu devil sel despretote lucrurile, ce se vedead de pe deal.

Regule ) Din ce parti se form4a cuvintarea nostrd?--Care sint par-tile una proposiliuni ? Dar cu-vintele, ce fel de pdrri aft ele ? Care sint par-tile una silabe?2) Sunetele le au6lim. Ca sd le vedem, lescriem. Semnele sunetelor se chiimd litere.3) Literile: a a, e, i, 1, o, u, cdnd le citim,dart un sunet intreg si deplin. Sunetele acestese chiemil c sint sundtre sa'n vocale. A esteo vocala'. Pentru ce ?

und'

-

17

4) Unele litere ca : b' c', m' cdnd lecitim singure, nu dafi, de dela sine, un sunetdeplin ci intreg, ci un sunet mai mutt impe-dicat. Sunetele aceste impedicate se Jac sunetedepline a1unc numai, cdnd le rostim deoclatdcu o vocald D. e. be, ce, me, ne... De aceeasunetele impedicate le numim cu-su-nd-t-resaii consunante. Sunetul re este un consunant.Pentru ce ?

Terne: Din bucata de citire Pe cdmp veT scrie celedintaT doil proposiIiuni si apol vei alege, pedotie sire, sunetele dinteinsele : Pe un sir vetscrie vocalele ; Tar pe al doilea sir veT scrieconsunantele !

16. Copiii rataciti.Srele apusese in zare. Cerul r6nigsese rosu in laturea aceea.

Un pandar, care umbla singur pe rgzrele until Ian mare, aucjiin depgrtare nisce glaiurI de copil, earl plangeail. Pandarulse duse intr'acolo i ce ggsil Casi doi Meta, unul ca de optJan!, i altul mai micsor, ca de sse anisori. Amandol sedeatios, pititi printre grau si se vgletati de Rime si de fricg. Pan-darul ii intrebti : Mai bileti, cu ce rost sinteti voi singuri,pe vremea asta, in acest camp pustid ? Bgetul cel mai mare,pe care il chlen i Scarlat, Asputise asa: Ufte mosule dragg,ce ni s'a intimplat Ai dindi-de-dimintg ne lug tata peamandoi in cgrut,g ca sg mergetn sa vedem pe bunica, intr'unsat, cleparte de la t:ol. Cand srele abla r6sgrise in zare, amajuns dinaintea unui han. Tata s'a dat jos diti cgrutA ca sg.ne cumpere covrigi i ne-a spus, sg. nu ne rniscgm de locpang, o veni el inapoi. Dar Scarlat n'a ascultat pe tata. S'a

4 2

I

18

suit pe caprg, a luat biciul in maul i a plesnit de-odatgtare, in cat Cail speriat pornit in fuga mare, 0ne-at dus, ne-att dus val virtej, drept preste anturi i prestecampiii. Noi, din camp:, tipam i caii tot mai tare fugiaii,fugiail, par'cl mancatt pgmintulD.a Ed am vrut sg-i opreseD,a dis Searlat; cdar n'am putut prinde h4uri1e, cg m6 orbiasdrele, care'mi da drept in ocM. Apol cgruta s'a lovit d'o bu-turugg, s'a Asturnat, i, amandoi am cgclut aci, pe camp.Ne-am lovit la cap, la obraz i ne-a curs o grAmadg de sange,din nas 0 din gurg... Cail dus in gna mare, tarind ihodorogind, dupg ei, cgruta. S'au dus de nu-f-am mai vOclutcu ochit.. Si noi, nol am Amos aci, 1iu1ica intrgg, farg tatg,fr cgrutg, fgrg covrigi, fgrg nimic, ca vai de noi Failmilg, dragg maple, i du-ne acasgD...

V'aV duce le (Ilse pandarul, adar ell nu min incotro este satul vostru!) Apoi, rdcl noi nu scim !D r6s-punserl deodatg amandoi bgetil a Dacg am fi sciut, ne-amfi dus nol pe jos, Ina de cu

a Staci copill.le mai spuse pandarul Vol aiceti cgadi-diminta cand ati plecat de-acasg, aveati in fata ydstrdsdrele, care v6 orbik. Aa dar, din locul uncle ne afigm acum,satul vostru trebue set fie in laturea de zare, unde a sfintitsdrele. Intr'acolo sg ne ducem, i vom nimeri, negre0t, satulvostru. Aide-ti dar bgeti 1 Nu v6 mai terneti

Dar din pNania asta, a vstrg, doq lucruri sg inv6tat1 :Mai intai, sg nu faceti all-fel de cum ve poydtuesc parintii yotri ;i al doilea in orl-ce bee ye afla(1, sg. v6 deprindeti a sci cum

indreptati dupd zare ca sd nu ye' mat rdtdcig.Pandarul duse pe bgeti In satul bor. Tata 0 mama lor,

cand ii v6c1.ur intor0 pe inoptate acasg, ii certarg pentru faptalor ; dar ei se i bucurarg forte mult eg nu s'atf pierdut copiiipentru totd'auna.

Copil ! ascultari povetele tatelluiurmari-le pentru a fi mantuifi !"

s'at i s'at

s'ati

dill..-

sei ye

!...

!

gi

19

17. Cuinea sail bueat Aria.Cand mi-e tome, me gandesc la mancare 1 Dar, inancarea

la cuine se face. La fiecare casa se afl i o cuine. Cuineaeste o camera. care trebue in totd'auna sa fie forte curata :paretii el bine spoitl, podOla el frumos spalata. In cuine esteo vatra, unde arde focul. D'asupra vetrii este un cos saa horn,pe unde lese fumul.

In cuine, pe fiecare al, mama ori servitrea gAtesce bucate.Cuinea se el-116mA si buedtrie.

Bucatele se gatesc cu apg, cu came, cu lapte, cu orez, enlegume, cu pme, cu 1tin, cu same si cu multe alte felurl demerinde.

Cele mai multe bucate se flerb, se coc si se frig la foc. Inbucatarie focul de pe vatre, se face orl cu lemne, on cu car-bunT de lemn, orl cu carbunl de pamint.

La gatirea si Ia fierberea bucatelor se intrebuintza multeunelte i multe vase.

Uneltele pentru foe sint: pirostril, cleste, vetraid si lopatica.Vase pentru apei sint : putina, cluber, hardaa, putinica,

donita sati cotA, urcior, borcan, can, butelca sau sticla, don-dir, ulcica, nastrapa orl ceca.

Vase pentru fiertul bucatelor sint : cazan, caldare, tingire,tava orl sinie, 615., cratita, capace.

Unelte pentru gatirea bucatelor sint: satir, cutit, tocator,lingura, frigaro, gra:tar, piuIit i pisalog.

Vase pentrn mcincare la meet sint : strachina, castron, taler,farfurie sari blid.

Alte unelte de masa sint cutite, furculite, linguri, solnita,carafa, _pahar, fete de masa', servete i altele.

Tote aceste unelte si vase se afla in bucatrie. Ele trebuesa fie totd'auna frumos spalate, bine curatate i rinduite fie-care, la locul sea! Numal atunci se pot face, cu inlesnire, incuine mancarl gustOse i sanatse.

91airuct (Ai

flV1Th'1C

candifrOOttd,c Ali'(/1/116/

20

CAnele credincIos.Ce este camele ? Cum este el ? Ce face canele ?

Doi hotl intrarg intr'o npte in curtea unui Oran cu stare.Hotil avead mare poftg sg manance came de gasca oil deratg, sad chiar si de gaing. Dui:ace el sgrirg binisor in curte,se uitara in tote pgrtile. Nu zarira tipenie de orn ; dar intr'uncolt al curtiI ved un cane voinic... Era GriveA

Griveid se tacit ca nu-I vede... aO sa-I asvirlim cate-vabucati de mamaligutg rece, ce ne-a mai re'mas in traisti 1 Asao sg-I astupam gura! N'o sa ne mai latre l Asa fsi diserghotil si mi-se apropiarg binisor de Griveid. Apol ii i arun-carg cati-va bulgari de mamaliguta uscatg.. A 1D segandi Griveid, voi credeti cI cu larimaturile aceste mi-atiinchis gura 1 IT6 inselati 1... Am sa vestesc pe stapanul med 17>

Griveid incepit sg latre cumplit. Atunci stgpanul iesinumal decat sg vada ce se petrece in ogradti... Hotil o luargla sangtsa

Grivefil era un cane credincios.Canele este cel mai creclincios tovaras al omului.

19. Negru-irodii.Negru-Vocla s'a lut ceta,

. Tot voinici cu fruntea latIi cu plete lungi pe spetei cu ghidge grOse, drepte,Sufe cresta munti1orMuntilor cAruntilor.De-acolo de pe 'nAltirneCu viteji, cu argAtimeNegru Voda cI pornesce.i trecend preste hotare

VoInicilor striga tare :voInicii

Mandril puisorT de smeT,autati cele campiiiSmaltate-'n TasomiiiDe TgtarT astdi cuprinsei de flacArl ce-s' incinselAcolo-'s aT nostri fray,Toy voinici ca bradilAscultay susp:nul lor,

iS.

tAleleT,

a

I

met,

nalV.

21

Jalea lor aprig dor...Ghiogele vi le luatlArcele vi le 'ncordati..Foc in Tatarime datlSi din alungatiSi pre frati de el scApatIOstasii cum audiattLite ghiogele apucatiArcele i le-ncordatiSi'n Tatar! ca nOpustiati...Iar in di de Sfint-Ilie,and srele e-'n chindie,La ampulung cl introit,Ca frati bunI se 'mbratisati.

tra o stapniatiSi bead si se ospaati.

20. Curtea.Casa nstra este imprejmuita de ttte Ortile de un gard

din uluce, de scanduri. Locul imprejmuit din late easel' senumesce curie sail ogradd. In curte se aila grajdurl pentruvite i cal, soprne pentru care si trasurY, cosare de porumb,cocine pentru pord i cotete pentru pasri. In unele curtlmill este si cite un puf.

La orase curtile sint asternute cu Okra, sag cu nisip, cas5. nu se filch' noroiii. In multe curV se p1antz i arborl si,pe ltng. uluce, vitA OlbaticA orb copacei de marime deosebita.In curte se asedg lucrurile ce pot A, stea afoot, taxa s sestrice, precum lemne d foc, pietre, caramide i altele.

In curte lucrza 6menil deosebite lucrurl, de care ad nevoepentru casa, sag la munca climpului. Cladirile pentru ada

tra-I

:

Si

si-al

22

postirea animalelor este bine A, fie fgcute i ele, intocmai cacasa, din material solid ; lar nu din ggteje sat din stuf ori

trestie. Apoi este bine, ca ori-ce clclire sg fie mai depgrtatgde casg, ca nu cumva, intimplandu-se sg se aprindg una din-tr'insele, sg arcia tote, impreung.

Curtea sg fie largg i curatg. i, tote lucrurile dintr'insa,sg fie in bung rinduOlg, adicg fie-care lucru la locul s6ti.

Asa este curtea unui bun gospodar !

21. Animalele domestiee patru-pede,cum stilt Si ce folos aduc omului ?

Cdnele, pisica, vaca, boul, calul, mggarul. Ola i porcul slutanimale de cas. Dinsele, tote sint animale bldnde. Tote adcate un cap, cdte un trunchit, cate o cOdd si ale patru pi-ciOre. De aceea le dicem si animale patru-pede. Animaleleacestea fac pui sat fifti vii, earl sOm6ng cu pgrin0 lor. Pepuil lor, cat sint mititei, IT brgnesc cu lapte, ce-I sug de lamamele lor. De aceea animalele acestea se numesc i animalesug'etdre. La aceste trei puncte senzena canele, pisica, vaca,boul, calul, magarul, 61a si porcul.

Dar la multe altele, animalele acestea se deosibesc unelede altele.

abide, de obiceit, este mai mare deck pisica. El peizeseecasa. Canele este animalul cel mai credincios. Locul lui estein curte, undeva. Canii eel r61 ditia se -t,in legati prin cote-te.Apoi noptea le dad drumul. Canele este mai prirnejdios candeste turbat. Canele turbat nu mai cunsce nici pe stpanuls6d. Canele turbat se p6te cunOsce, cg-1 curg mered bale dingulag i fuge ca beat, incoace i incolo.

Pisica pustiesce srecii. Ea este curatei ; dar fals. Cand n'oin pace, te zgarte. i pisica pOte sti. turbeze...Iasi

si

23

Cane le i pisica mananc mal cu gust came. Ele sint ani-male carni-vore i se veam'alesc.

Vaca se tinemai ales pentrulaptele el cel bun

pentru carneacea gustosh.

Boul este maimare i mai taredeck vaca. Elduce tOranulul

mai tOth muncacampului. Boul

este cel mal trainicanimal de munch.

Ola este Mandl i prdstd. Ola se tine pentru laptele, pentru branza i pentru lana el.

Oa te adapd Si te imbrued.Vaca, boul i Ola sint animale erbi-vore. Ele sint animale

rumegto're. Irna, vacile i boil se tin in copre; oile petrecin staule. Cand nu e frig, tote animalele acestea umbla lacamp, unde pasc lrbh.

Calul este cel mai frumos animal domestic. El este i cre-dincios i curd jos i semq. El trage la trasura; dar Ora ichlare. Lui it place bine ov6su1.

Magarul este prost i radatorig. El este mal potrivit pentrupurtarea de sarcine, fiindch este incetinel.

Porcul este lacom i Oman. El mananca tot ce gsesce.Porcul mai este i strichclos i obraznic i fdrte murdar. Else ingra0 repede. Atunci se tine in cocine. Carnea i slaninade pore sint o hran buna, i rmtritOre.

pisica, vaca, boul, Ola, calul, magarul i porcul sinttovrh01 omului, in vith. Omul trebue s le dea adaposti hran, i sa nu le bath, nicl sa le incarce preste mamma.

$i

Canele,

24

22. Adam i Eva.

Dumneclea, in sse dile, a facut cerul i pamintul sitote cele ce sint intrinsele.

Intea ssea di a luat Orfila din pamint si a facutun chip de om. Acestul chip de om I-a suflat Dum-nede in fata. si I-a dat vieta. El l'a numit Adam.

Adam era singur pe pamint. Dumnedeil a vedut canu e bine sa fie Adam singur; el a hotarit sag deao sotie. 0 data, pe cand Adam dormia, Dumnededdin cOsta lul Adam a facut o femee. Adam, cand s'adesteptat, s'a bucurat forte mull; el a numit pe sotiasa Eva.

Adam si Eva aft lost cei Omeni. Atunci,Dumnedet a binecuvintat pe Adam i pe Eva, si le-adis lor asa oCrescetl i ye inmultit,l! UmpleV pa-mintul i 'I stapanit,I pe el !

Apol, Dumnecleil I-a asedat intr'o gradina minunatde frumOsa. Acea gradina se chlerna. Raita pdmintescsail Eden. Prin Raiu curgeail ape limpedi si recorOse.Acolo cresceati tot felul de florl mirositOre si tot solulde pomi roditori.

DumnedeU le dete vole sa petreca i sa se bucurede tOte bunatatile Raiulul. El le spuse c. acolo el potsa tralsca fara grija, fr b(515, fara durere i fara demOrte.

Cel d'intal OmenI, cat ail trait in Rai, a fost cuadeve'rat

d'intai

fericitt

25

23. Rugaciunea de s6ra.

lath' nptea a sosit!Dmne, Tu ni-o-ai trimis.Iat vremea de dormit,Timp de petrecut in vis,Ochii nostril 'nchide-I, Bune,Dar veghleza-ne cu-ai Tel...Grija Ta spre noi o pune,Si spre marl si mititeLDup munca ce-am fcut

Dmne-un somn dorit,Da,-ne pace'n asternut....0, fii Dmne prea mArit !

Amin!

Da-ne,

26

24. Cale credhicios.Un Oran se duse, inteo 1i, cglare la targ. Innoptase cam

de mult i Oranul nostru tot nu mai sosia acasg. De giabaii asteptarg sotia i copil pang la miezul nopiT. Toti din casg.eraa irte ingrijati. (Uncle a putut tata sg intarziie asa demult `tp intrebg Costicl, bgetul cel mai mare, pe manng-sa.Abia, abia puta biata femee sa."-0 1ini0scg copilasil i sg-Iadrmg, rind pe rrind. Apoi sarutandu-si puiori1, cu la-crimi in ochi, lug pe servitor 0 amandol, cu o lampg, plecargspre targ.

Ei merserg ca o jumetate bung de cias... Cnd colo, langgmalul garlei, ce curgeh p'acolo, zarirg calul lor... dar farg.stapan. Ce sg se fi intimplat intrebg femeia, adancmahnitg. Intr'aceea se apropiarg de cal, 0 ce v6durg ?... Jos,lang g. cal, pe marginea apei, zgce omul, fgrg sg scie cevade sine. Ce i se intimplase ? In targ beuse mai mult ra-chia, decat ii duceati puterile. Se imbetase tun 0 asa plecasecMare, spre casg. Dar pe drum caquse de pe cal, unde ii i ggsirg.Bietul cal, in loc c fi mers singur acasa, apucase i tinea cugura de haing, pe stgpanul sea, care alt-cum ar fi picat inapg, unde s'ar fi innecat. Calul tinea mult Ia stapanul sea ;el ii era credincios.

Nevasta impreung cu servitorul II ridicarg. Yarg0 pe cal si11 duserg acasg... Duplce Oranul se trezi a doaa 41, dimi-nta, nevastg-sa ii povesti ceea ce i se intimplase.

Atunci omul nostru se jurg cg nu va bea in veci, nicirachia, nici ulcL, nicl yin, ci numai apg... intocmai ca calulsea eel credincios i cu minte.

Calul i ceinele sunt animate credincise.

coTi/ 4)-ae1t0-14/

41-1rnit9-eytj, tutAiniti lThi/n/te/.

?)

,Am,e- n/i/Aitc

-

I

fai

27

25. GhicitOre.Este tin dobitocForte neitantoc.Urechi lungi ; dar minte re are

cu cruce pc spinare.Ghici ghicitOrea mea,

Ce e?

26. Capra.Cum se mai numesc, tote la olalt, animalele de cas6

Ce animale domestice sell s. numescI ?... Care animal domesticsmenA mai mult cu ola ?.. . Capra este dar un animal do-mestic. Ea este cam la fel cu Ma. Ea este tot asa de mare ;are aceleasi pill la trup : cap, pat, trun chid, cd 5. patru.

piclre. i ca-pra este unanimal pairu-ped. Capra sehrnesce cu a-celas nutret ca

la.capra este ani-mal rumegodor_

Numesce a-nimalele&Ore, ce Ic-CU noscil

Dar capra nu este intru tote, Intocmal ca i ola. Capra nuare aril pe trup, ci per lung, aspru i lgtos. Perul el este sail alb,.saA negru, sa sur sad roscat. COrnele II sint mal nalto, sucitesi date inapol. Ea are, in barbie, doe lung si ascii-tit. Coda ILeste cam brd, si tot in sns intOrsa. Capra e mai 00.0,

rume-

*SW

?....

i

si

UD

Ax

li

===

98

mai sprinteng si mai indrgsnp. decal Ma. Ea se acatg peripe; se aning pe stand, fgrg de nici o Md.. Se catgrg i pecopacl, ca sg pascg frunzg. La fire este vesel, sburdalnicg,s1tr i neastimp6ratA. Barbatul capril este (apul. Puilcaprel sint eli i iedele. Puil n'ag come, ci nurnal niscecucure pe frunte. Laptele i carnea capril se manncg. Dinlapte se face si bra,nzg. Din carnea el se face si pastram.Din prul de caprg, se fac, in fabrice, deosebite materil depostavurt Asa darg, capra aduce oinului multe folOse.

Capra este si ea un animal folositor.

27. Cele dOu capre.Dot6 capre se intglnirg pe o punte. Puntea ducea presto

un pariti afund. 0 caprg voia st treca din coace de pada;ceealaltg voia sg trcg din colo.

Fg-'mi loc, sg treedise una. Acesta ar fi fru-mos I) rspunse ceealaltg.Fg-'ml tu loch EA am fost

-- mat intal pe pulite).Cum se .00 una ca

acesta ?* clise cea d'intgi. (EAsint mai bgtring decat tine. Si

tot se-ti lac Ion! Niel odatgh.Asa nici una nu voia, O. se plece. Fiecare stgruia ca sg trcg,

ea, cea d'intal. In cele din urnig, se maniarg. Apol incepurgsg. se certe si se luarg la bgtaie, in capete. Si ce sg vec,11.?Amandou6 cgclurg in pada. Si eraii p'aci sg se innece. No-rocul lor l cg; tormal atunci sosi clobanul. El le scgpg, dela mOrte...

Insdnin-: Asa patese inenii, cart nu se infrlegcu binele.

111. ,

T ,

29

2S. Giiina i Curca.In batatura i prin curte, pe langa animalele sugtre,

tralesc i pas6r1: cocosul i gilina, curca, rata, gasca i altele.Gaina este mai mica decal cocosul. N'are nici crsta, nici

coda asa de mare ca consul. Gaina face oU, le clocescedin ele scte puisori vii.Mal scil istorira despre Puul ne-ascultator ? Gaina este mai linistita si mai blanda deal

cocosul. De la gaina intrebuintamcarnea, 61e si fulgii. Sint maimulte soiurl de giini.

Un fel de gaina este bibilica sagcilta ce.i pestrita. Ea se vede prinunele curti boeresci.

Cea mai mare pas6re clomesti-ca este curca. Penele curcil sint

pestrite sail negre-verqui sag si cenusil.Capul curcii este mic

golas; ciocul ascu-Trupul it este

1unguTe i piclOrelenalte. Puit de curcasint fOrte slabuti.Et cresc greti si in-

cetinel. Barbatulcurcil se eh' rna car-can. Curcanul estemai mare decat cur-ca. La cap it atarna,pe frunte, un rnot

Motu], cerceii i gusa sinteste coda curcanului. Cand

lunguiet; la urechiare un fel de cercelsi la gOt o gusa mare.

de piele albastra. Si mai minunatacurcanul se supera, se umfla in

-tt

si

30

Atunci coda i se ridica in sus si se resfirg ca o rOtl. Canddol curcani se inealnesc, el se lad la luptg, intocmai ca cocosit

Curcile i puil piule mered; curcanul insg scOte numalcate un strigat tare. i curcile mgnancg tot-felul de grguMe

de verdeturtCarnea de curd ingOsatg este forte gustsg. Un curcan

.bine ingrgsat cAntgresce pang, la sese i epte kilogramese vinde, in OW, cMar i cu 10 sad 12 let

Ggina i curca sint pgsgrI domestice. Fiindcg ele se hrgnesc'mai ales cu semi*, ele se chln i pgs6rl grani-vore. Ggina

curca sint pa'seri domestice si grani-vore.In ce se deosebesce ggina de curd?

29. Fetita si Pormnbita.

aPorumbi,Tu dragu

-Uncle 41 spell 6:eFulgisoritOchisoril

-Albele-aripiOre ?

Door in roda,Sad cand pleatTe facT frnmusicg

Sad in valeLanga cale

Te spell mititicg ?

pene.

.0

i

?

31

FrumusetaSi buneta

IrnT place si mie.Ca si tineE mal bine

Sufletu-mi s fie). -

30. Or Mina.Frumos, plgcut i folositor lucru este ca, pe langa casg

sg aTb omul i o grading 1 Gradina este o bucatg de pg-mint imprejmuit. Grgdini pot 0, fie nu carnal pe lamga casg,,ci i pe camp. Imprejmuirea se face sag cu sant sati cu gard,sat cu ulucT, sari cu zid i, mai arare orT, cu grilaj de fer.Intr'o parte a imprejmuiril se afig portita gradinil. Prin

gradinil se afig un drum lat. Drumul este asternut cunisip. Alte cgrari maT mid duc, din drumul cel mate, pangfa mgrginile gradinit De amandoti6 laturile drumulul se aflairurT de agrisi si de coczi. In grading yell:

peril, meriT, corcodusii,nucii, perseciT,

prunii,

zgrzgril, caisil, cornii,migdalil i gutuii,

si scorn siT cu smochinii.cireii,

'-----,

F..-

- . --- ,a 4?N S ' 't 't tiSIW0 !?ite' Afrk% Ab .1a de ofb .4""Sk

....

1"I

7"r1424z2-41r

4064

naijlo-eul

dap, si

32

Pomisorl cu fructe sint :murele,

zmeuril i afinii, porumbelein cap, strugurele.

Se aflg in gilding i flori frumse ; se afig, i lrbg, verdesi legume, de tot felul. Pe arborI se v6d adesea pgs6rl. Pe florlsbrg fluturl si albine. Pe frunze i subt frunze ve4I ateun melc cu casa in spate si cu cornitele scse. Prin lerbg,nu prea scil unde, se aude i iriitul greerilor. In fundulgrgdinil se afi i cate-un rnusuroiti de furnict Copiil descantg.

tHai la grpa cu furnici;Ba-I aid, ba nu-I aid p

and plug, pe jos, pe poteci i prin lrbg, vedl cate o rina,ce se Virile dintr'un loc in altul.

In grgding lucrzg tata, mania si a1t muncitort Copiil potsg se plimbe si sg. se jce in grading. Lor le plac prneleflorile. Omenilor marl le place sg petrec i s se odihnesc .la umbra pornilor si a copacilor din grAding.

Grddina este un loc pldcut, frumos i folositor.

31. GhicitO re.

Poti sd, NO de ea prea bine ;Ea tot vine dupd tine ;Set o princll, cu putinp,Cdci ea nu este fling

Ghici ghicitdrea mea,Ce este?

cc/zil,

nu-1

agyisif si

pi,

pip

33

32. Subiectul : Fiintele slut cell-a.Deprinderi grainaticale

Exemple : Tata este gradinar. Furnicele sint ani-male. Prunul este un porn. Poteca esteun drum.

Regule : I) Cuvintele: tat5., flunk)", arala fiinte.Cuvintele : prun, potec, aratd lucruri.2) Iii fiecare propositiune putem sa spunemceva despre o fiinta sari despre un lucru, ccc este fiinta sa lucrul acela..3) Vorba care ne arata Aga set lucruldespre care, intr'o propositiune, spunew cceste ? se numesce subiect. D. e. Tata estesubtectul propositiund Tata este gradinar,fiindca despre tata simnel)] ce este.4) Subtectul intr'o propositiune, ii aflam in-trebdnd : Cine este acela, san aceea desprecare spunem ceva? D. e. Cine este gradinar ?Tata. Cine este un pm? Prunul.

Teme : VeT scrie patru proposiPuni una despre copil,alta despre melc, a treia despre cOcck i a

. patra despre mnuuroiri, spunend despre fiecare : Ce este? La tote propositiunile vei su-blinia subiectul !

33. Petcatul strtimwse.Tocmal la mijlocul RaiuluT era un pom, deck tot1

pomil mai frumos.

34

Dumnedeu dise lul Adam si Evil: Vedetl volacest porn ?... Dintr'insul sa nu mancatl, nicl s. yeatingett de el; ca de nu, vetl muri !... Eu sint DomnutDumnedeul vostru. T10 numai de mine sd ascul-tap h.

Adam si Eva ail audit aceste vorbe din gura lulDumnedeil. El a priceput ca le va fi bine, de vorasculta porunca lul Dumnedeu.

Dar dlavolul nu'l lasa in pace. El se furisa in Raidcu vorbe viclene l cu inselacIunl, indemna pe Eva

sa guste macar odata din pomul eel oprit.Eva culese o pOma, musca dintr'insa i o dete

ul Adam. AtuncI, el au simtlt ca re4 au feicut!a cunoscut pacatul i indata le-a fost rusine ca n'aiIascultat porunca lul Dumnedeti.

Dumnedeti tare s'a superat pe dinil si l-a pedepsit.Evil, care pacatuise, Dumnedeft I-a dis : Tu, cudurere vel nasce fil ! Lul Adam, care gresise, Dum-nedeti I-a spus: Tu, cu sudOrea fetel tale vel cas-tiga, panea vOstra de tOte Vele !> Amandorora. pentruc n'ascultasera porunca sa, Dumnedeu le vorbi asa :

De vreme ce vol, find in binele din Rail), atl voitsa cunOscet,1 i reul, apol sa scitl ca avetl sa muritl.Atuncl vol o s ye intOrcell in terina, de unde eU v'amscos

Tot deodata DumnedeU goni din Raiul panaintescpe Adam si pe Eva ; lar la usile Raiulul rindui destrja un Inger cu sabie de foc.

Asa ail facut Omenil pecatul cel d'intal, pdcatulstramofesc.

!)

pi

35

34. Merul.Meru] este ndul dintre ee mai frumosi pomi de prin grg-

dinele nstre. El ajunge adesea panPi la 7 sau 8 metri inal-time. Merul are rAdlcing mare, trunchiti gros si rotund,acoperit cu cjA inchisa, la tap, i brazdet. CrAcile, impreungCu ramurile lul impr4-tiate, formez1 o corora stufs5. Ce fru-mos este mrul primgvara, in luna lul Aprilie Atund coronam6rului este inv6scutg cu nenum6rate floricele albe-rosire,printre carl mijesc mil si mil de frunzisre lunguiete, cumArginile crestate. Cum sbrg si se WO atund pe mrulinflorit albinitele s. culegl miere!

Merele sint rotunjre i, la cele do11 6 capete, cam turtite:Ele au o ejg verde, galben6 on rosibr. Subt Op, se afil mie-zul eel alb si cArnos. InIuntru, la mijloc, se afig semintele sausimburil. Cand sint bine cpte merele, atunci simburil lor sininegri saU castanii.

Merele cOpte sint forte bune de mancat. Ele, la gust, sintsau dulci sau dulcege si acre, sail acrisre. Merele se potmanca sau crude, sau Otite in felurite modurl.

Sint mere duld vAratice, mere cretescl, mere ellugarescIapol merisOrele cele mid, din care se fac dulceturI.

Cine manancA mere neco'pte, pdte sei se imbolnewescl

35. Punctele cardinale.DascAlul cu scolaril s6i leiser alai% la camp. El se ase-

garg pe o movilA de unde se vedeO, departe in tote pArtile.Dascllul arta" cu degetul laturea zarel, unde sOrele se camplecase. Atunci el vorbi intr'astfel copiilor, care II ascullaLl:

Cam preste un clas sOrele are s sfintescI intr'acolo.SA scitT copil, laturea acea a orizonulul unde srele apune, sethlmg apusul sat Aeum sculati-v i intOrceti-vecu fata spre apus L. SI tineti minte Laturea zard din dosulvostru este reseiritul ! Pentru ce ?... Fiind-ca dintr'acolo r6sare

.

sfiqitui...

I

si

36

srele Haidi mum?... La stanga imprejur L.. In-trceti-v6 cu fata spre r6sArit Luati sma : Laturea zareT,de-a-drepta vstrA, se chlamI ; cea de-a-Minya vstrase chiamA miezet-nopte.)

- I Aceste pAr(I mai insemnate ale orizonului : reseirit,apus, miezd-di i miezci-nopte, not le numim punctele cardinaleale cerului. Orizonul, de jur imprejurul pAmintulul, este catemelia cerului. D'asupra orizollulul se inaI0, bolta cerulul.

VoT sciti ca tote vasele de lemn ati la fund o gardina. Gar-dina este temelia vasuluT. Asa dar i orizonul, cu punctele luicardinale, este ca ;si gardina cerului.

DupA acele puncte cardinale nol- invtIm a sci unde neafiAm i incotro trebue sA, ne indreptAm. Acsta insemneetineeram a ne orienta .

11.0sAritului, nol il mai dicem si Est (E) ; apusului ii dicernsi Vest (V), miezei-dileT II mai dicem i Sud (S) ; niize1-nop01ii m I dicein si Nord. (N).D

SOrele era pe sfintite. DascAlul si copiii plecarA spre casA.Pe drum fiecare scolar, uita.ndu-se in ce lature a zareT seaflA srele, spuneh eke ceva. Unul diceh cA pAdurea e spreVest, fiindcA srele tocmai atuncl apunea in dosul copacilorVaduril. Altul adAuga cg. comuna unde el se inapoiail, acasA,este spre Est. Al treilea diceh c garla este la Sud, fiindcA eacurgeh de-a-drepta lor ; un al patrulea mai spuneh ca viile sintla Nord, fiindcA ele se nltau pe deal, in stangit bor.

Astf4 copiii se deprindeau a se orienth fiecare, e camp,dupa cele patru laturl, sad puncte carclinale ale zarel.

36. Nana i mama el.Fauna. Ah mama, de ce este asa cald? Nu mai e de

suferit. Uita-te, cum fru): curge nadus'a IDMama. De-o-cam-data, numal atata i1 spui0, PAuno

Dumnedeil este pricina de se face asa cald! SA sell cA cc faceDumnedeii, tot spre binele nostril ii face.D Patina WA.

dimin0...

mlza-qi

cei

!

f...

37

Ea se sill sg sufere cgldura i, cu ceva rabdare, si isbull ase mai usura. Luna lui August trecii si, cu dinsa impreuna,trecura i aldurile cele mart In luna Jul Septemvrie, pe andvremea crg mai r&orOsa, Patina se ducea in tote clilele sg seplimbe prin grading. POmele erag cpte. Pguna se bucurgand vedeg asa mu4ime de mere, de pere, de piersect deprune, tote bune i Irumse. Ea 'liana, dintr'insele, cu marepofta.

intr'una din Pe, mergend in grading cu mamg-sa, fet4amama, ce frumse pme ne-a dat Durnnecleg

Mult trebue sa ne fubsca, El! Ce daruri placute ne lace ElCe bun e Dumneqeg 11)

Mama. Adefe'rat dieT, fala mea. Asa este! Dar adu-tiaminte c mai i1ele trecute eral p'aci sg te plangi de Dum-neetct Adu-ti aminte and nu-cf plcea caldura cea mare. SIscii, draga mea, ca tocmai acea caldnrg mare a dat pOrnelorlata lor cea frumOsg. Caldura le-a dat i mirosul i gustullor cel placut. Deprinde-te dar a te mu4urni cu tot ceea-ceface Dumneqeil ! El scie totd'auna ce lace i nu voiesce altceva decgt numal binele tti !r,

etar,c6 cLW Twrninkci,eAli,

.,ote,&117LCJ /9:v11de/ VA

37. 410 pomI de gradinii.In gradina, pe langa mei, se mai afla de obiceig i peripruni i cirel, i pierseci i nuci i ducli.1T;rul face fructe lungulqe, cu coda la capaul cel mai sub-

Perele sint mai mustse deck merele.Prunul, de obiceig, este mai mic decgt m6ru1 i deat

Prunele sint ovale, acoperite cu o pelita fina albastra-negrie,sag albastra-rosie, cu bruma sura pe ele. Miezul prunei este

ilise:---tAh!

lire.Oral.

I

pi

38

galberi, dulee, mustos i placut. Sdmburele prunelor are o cojgvirtsg, lgtgusg, neted g. cu un miez du1ce-amgri5.

Ciressul i v4inul sint de mgrimea prunulul. Ciresele sint celed'intai fructe de varg. Ele smOng cu prunele ; dar sint maimidi, mai rotunjre i, de obicei, rosii, sail galbene-rosii.

sint mai aerisre decal; eiresele. Mal seil ghicitoreadespre eirese ?

Piersecului IT priiesce fri pgmint mai eald si mai ridicat, infata srelui, mai ales prin vil. Piersecele sm6ng, mult eu pru-nele ; dar sint mai marl' si aU o pelitg galbeng, sal roseatgrumng. Samburii plerseeelor all ejg brIzdatl.

Nucul eresee nalt, mai nalt i cleat m6ru1 ; are cjg alburie i foi mai mail decat ceia1a1T pomi. Foile de nue adun miros placut. Nucile, eind sint veriT, all un invlis ear-nos, verde, zamos si forte amar. Cand nucile sint epte, inveliul cade dela sine i apol rmane cOja cea tare, sub carese Al samburele eel mare, dulce i invlit eu o pel4g fing.'Mai scii ghicitorea despre nue ?

Dudul are fructe arnse, mol de tot si rnustOse, la fatg albe,negre sat. rumene.

Sint si men i peri i eiresi selbaticT, care cresc pe campprin pgdure. Aceia sint pomi padurep. Din merisOre si din

perisOre pgdurqe se 'mite face otet.rmele sint bucuria copiilor.Pomii sint arbori folositor' i placup.

38. Subiectul Fiintele sint eumva.Deprinderi gramaticale.

Exemple Gradinarul este harnic. Copiii sint vesell.--Merul este rotunjor. Para este lunguTdp.

Regule : 1) Intr'o propositinne putem sa spunem despreo fiinta saii despre un lucru i cum este fiintasa lucrul ? adicd ce insu5iri pte sd alba.

i

Vi-sinile

ei

39

D. e. vorba harnic ne spune cum este grd-dinarul ,

Ccind facem o propositiune? Ce estesubiectul in propositiune? Ce fel pte sd fiesubiectul Ce putem sd spunem despre ofiintd sa despre un lucru?

Teme : Vei scrie patru proposiliunI una despre co-pita, alta despre prune, a trela despre nuca5i a patra despre dude, spunnd despre fie-care : cum este ? La tote propositiunile velsublinia subiectul !

39. Mama kit fetita.cEDe ce, mamg,, ca WO, merg i fetele la scl5,1

El, acasg, n'ag plpu55. de Onut la sin 5i 'n !Pot sg mrgg, unde vor ;Nimenul de el nu-i dor.D

da, m'ascultg, Ionico Tu'ngrijescI de pgpu5icl.Nu te'nduri s'o 1a51 din brate. Dar, la, spune-mT, nu Ti-e fricg,De mult4e tot stai cu eaS'ajungit5i tu pgpu5eaCa sg nu te facl pgpu5g i, sg. fii fatg. cu minte,S. scil tot ce este bine, de inv4gturg %in'-te

aMaing, eii la scOlg plec INu voiu, capul sg'l am sec 1,

99,Ati 2cuce, Ayynnif"0-rni

dtanAl-tuyrrinAltomi

1)

2)

A

I

40

40. Vita.Era pe la Inceputul primaverif. In vila domnulul Mereanu

eratt de mai rPinte infipte mai multe mil de bete. Si eraspata viia pentru Int Aias-data. Char venise la vile, domnulMereanu cu fiul seti, Costica, care era cam de vre-o sOpte ant

--(Ah! tatal. striga Costica, pune pe viler sa sctad'aci uriciunile aceste de vreascuri! Ulte! radacinele celelemnOse, ce urite sint! Apol cOrdele aceste indoieldse i cucja brazdat, ce urite sint, cu nodurile lor I Nicl nu sint Instare s stea singure, drept. De ce sint betele aceste? Ttacosta par'ca-i arsa din pricina acestor gateje 1D

pe loc, Costica Aspunse tata. gMal asteptacate-va s6pt6mani ; atunci vei ye& ce va iesi din ele I)

Cain pe la mijlocul lul Aprilie, domnul Mereanu Tara 1u peCostica cu sine, la vile. Vitele, tote, eraU Inverdite i Inflorite.Frunzele eraA mid j frumos crestate, pe margini. Ciorchinede fort m6runte I mirositOre atarnaa de crde cart cu car-ceil lor se acatasera de araci. dCostica!D dise tatal, Ia,culege asa frumusel, foite de aceste ! Sa umpli copil acesta!)(Ce s. facem cu ele, acasa ?D intreba Costica Bucata-rsa o sa infasure, cu ele, perisre de carneb)

Intr'una din dilele lui Iulie, dom-nul Mereanu merse iaras cu Co-stick la vile. Vita se ineordasepin. Frunzele se ingrosasera. Fatalor era verde Inchisa. In loculciorchinelor de flort acum eralnumai 'Abe mid, era aguridd. Co-stica culese i de asta-data agurida,din care, acas, bucatarsa gatisebucate.

Trecusera Julie, August si Sep-temvrie, de jum6tate. Atuncl iaraslu domnul Mereanu pe Costica, la

Vitele acum eratt incareate, pe idle rezdrele, cu ciorchine

4Las-le

te-

-vile.--

41

grse i lungi. In vile eraa tote solurile de struguri: tama-lose i mischet, gordin i basicata, alma' alb i crng ngrA,razachie i cornite, tata vacii i multe, multe, altele.

Ei, Costica, ce ? S. scta, vilerul din pgmint acestevreascuri nodurse? Costicg zimbi si el, cam rusinat. El numai indraznia sg 1..spunqa, ceva. Acasa, pe la sfarsitul mesil,doamul Mereanu porancia de obiceia sa imparta struguri pela Meseni. Dar, mai nainte, ice totd'auna lui Costica

Costicg, Mete !Ghici ghicitrea mea!Am o laid bubsd, bubsd,Sede cu Vodd la masd?

41. 1116ru1 0- vita.mrul si vita fac 'Arne bune de mancat. i m6rul

vita sint point Mrul si vita ati rdcin, a tulpina, atifrunze, all fort si fac fructe. i zOrul si vita pot O. crscasi in gradina si in stare selbatica.

Asa dar, la multe smen merul cu vita.Dar m6rul este si mai nalt, si mai gros, i mat puternic

deck vita. Tulpina mrulut cresce i st a. drept in sus, delasine ; tulpina vitei trebue rez6matti ca sa, stea in sus.

Tulpina m6ru1ui are craci i ramuri, ce formzg corona lul.Vita are, pe tulpinele sale, numai nisce cared i frunze.M6rul are frunze intregi ; Tar frunzele vitel sint (restate pe

margini.Florile mrulut sint albe rosire i ase4ate in forma stelei ;

florile v;tei sint mai mid decat ale marului. Fructele mruluisint merele, ale vitei struguril cart cresc in clorchine.

Merele la multe se deosebesc de struguri : i la marime,si la forma, si la gust.

Asa dar, la multe se deosebesce merul de vita.Merul i vita se asemena intr'unele puncte ; iar intr'alte puncte,

se deosebesc.

:

Oi pi

42

42. Pr Inn] In familie.InVo di de Sfinta-Mgrie-micg, adec. la 8 Septemvrie, afar6..

era cald i frumos, cum e pe la inceputul tinnel. Intr'un sat,un tag, i o mam, cu o feti p. un blet mai mAricel, seintorceati de la bisericA. Bunica rmsese acasA, cu dotcopilasl mai mid. Ea gatise ceva de mncare mai bung, cAcTera dita mamil. BAtrina astepta, cu masa pus, sub nuculcel mare din batatur5.....

IndatAce sosirg de la biserieg, toti se as6darg imprejurulTateil ion hal la drpta sa pe Petria. Mgelul cel de

septa ant Mama ridic 5. de pe Terb5. pe mititelul Nicu, careabia era de un an si jurnItate ; ii sdrutl as6d5, pe braW1

Intre maing. i tat se ased5. Linuta, fetiO cea de dece ani".In fata lor ei bunica, lAtrina, cu pOrul alb ca zIpada.Lang5, ea veni i illorica, cea de patru anisorT, cu perisorulWan ca aurul. Asa, imprejurul mesit. se adunase acum maitha familia. Tata Ion s6 scuI in picire, i is1 fcit cruce.Toti fAcurI ca dinsul. Atund Linua, cu glas limpede, spuserugIciunea mesil:

Tu, ceresc Patrinte !Dai set ne hrdnim.Noi, Cu dulci cuvinte,

mulfumim !Asa invtase Liniqa rugAciunea acsta dela sag.Zamfira, servitrea, aduse pe mas g. o straching. In n5.untru

era o g/inl firtg, care fumeget i mirosia pleicut.Mama impgqi tutulor fiertur i gAinA.. Top: mncarg

beurA i se veselirl. Nici Griveii, canele cel mare, nu lipsidela prinz. Petria IT dAdea lui tot-d'auna din rOmAsitele mesel.

Zefl; familia intrunitdeste cea mai fericitcl.

i

mesil.

pep

si'let.

si

43

43. SubIectul: Elute le fac ceya.Deprinderi gramaticale.

Exemple: Familia astptd. Zamfira Otesce. Mamaimparte. Supa mirse pLicut. Top rra-nndi veseli. Griveiti se scOla. i el.

Regule : 1) Intr'o propositiune putem sd spunem despreo fiintd sag despre un lucru i ce face fiintasafi lucrul. D. e. Vorbct gdtesce ne spune ceface Zamfira...2) Ce putem sa mai spunem despre o fiintdsag despre un lucru, ce este subiectul undpropositiuni?

Teme : VeI scrie treI propositiura: una despre Petricd,alta despre Griveig i a treia despre ciorbdspunend despre fiecare : Ce face La totepropositiunile vei sublinia subTectul!

Nu vedi, vita. frunzulita,Inca n'aA ingtilbenitAlbinito, musculitaPlin'acuma n'au penit I

44. Cantecul rindunicli.Rindunicl frumusickDe ce fugi, din 'cra mea ?AA frick mititiclCa te-apuca Irna grea?

Care bine pentru tineP'alte locurl al v6dut ?Ia, mai' bine, ec,11 la mineUnde facut!

Rindunia mititickMal Anal in Ora mea,F5x5, hick mititick

te-apucl lrna grea.

ti-e

cuibul fl-al,

C.

44

45. 116utatea omenilor.Dupace Adam si Eva ail fost gonit,l din RaiO, ei

au trait pe pamint nurnal cu griji, cu necazurl i cudureri. Mune lair greu din zorl pana in nOple si totabia aveat de ajuns pentru traIul lor de tote Vele.Ah! cat de WI le parea acum de bunatatfile Raiulul,pe carl din gresela lor le plerdusera !

El ail capetat ma! mul(I copil, baett si fete. Unildin copiii lor a fost bunt ; alii ai fost rel. Cel ma! buna fost Abel, ciobanul i cel mai rat Cain, plugarul.Pe al treilea fecior l'a chiernat Set. Abel a murit ucis,Inca de liner. Dar, Cain si Set au avut mai mull! copiT.Acestia incepura s nu asculte nici de poruncile luiDumnec,letl, nici de parintiT lor. Se certail merell intresine si se bateati. Urmasil acestora Inca si mai rel sefacura.

Dumnecleil vequ ca reutatea Omenilor este mare,mare de tot pe parnint. Atund el se intrista in inimasa, i gise asa :

Am sa. prapadesc i sa starpesc de pe fata pa-mintuluI pe OmeniT acest! rel, rel de tot... Sa cercetezmal 'nainte, daca nu cumva med este printre dinilvre-unul bun si curat la inima. De va fi macar unulcare sa asculte de mine, n'as vre sa piOr un nevinovatca acela.

Dumnecleri e drept. El nici odatd nu voiesce r'eulcelor ce sint buni.

45

46. Gr Mina de legume.Intr'o gradina bine ingrijita, pe langa pomi

afl i alte lucrurl, bune de mancat.In gradina rsclim :

morcovi, sfecle i cartofTriclicht

bame, pepeni, crastaveV,naut, cimbru i tarhon,praz, laptuci i asmg,tui,postarnac, brjbe i hrean

marar i leus,itean I

i pomivni, se

Cand vrem, facem i cluperctmazere, fasole bob,linte, cepa, usturoiu,patrunjel i conopide,anghinare, patlagelereii, vinete i var0i sparanghel i ardeii spanac i dovlecei.

Tote lucrurile a-ceste se numesc ver-defuri, legume Si zar-zavaturi. Ca sa crescglegumele, trebue pli-vite buruenile

umele udate adesea.Omenif earl se ocupain adins cu ingrijirea

cu crescerea zar-zavaturi'or, se nu-mese zarzavagii. Ce

bine i ce folositor ar fi ea fie-care om si. cria, in gradina luitot-felul de legume ! Atunci multi briiorI ar r6mani) inpunga Roiminului

47. Orientarea in clas.Noi astAgY sintem in camera alma' a dorm. Sub picire avem

podla saa duamrta. D'asupra capetelor nstre se'na10. tava-nul. Imprejurul nostru, de patru than, sint cel patru pIrect

guilt,

si le-

ii

telina,

gi

I

46

al camera. Ia, sa. ne orientAm acum 0 in clasa nstrA, pre-cum ne-am orientat afar* pe camp

PAretele din latA, uncle este usa de intrare, stA, spre apus,fiind-cA in acea lattire apune srele. Prin urmare, pAretele dinfundul camerel, in dosul nostru, st spre resArit. D'a stanganstrA, uncle se deschid ferestrile, este plretele despreIar la drpta nostr, pAretele neted, impodobit cu cadre si cuchipurI, este spre mic,1A-npte.

Aci, in camera', noi nu mal vedem cu ochil cerculca afarA. Vedem, pe patru lAturi, numaT cel patru pAreti

drepV ; dar scim d'afarA, in ce laturi Asare i apune srele.a In clas1 cele patru puncte car-

dinale, iatl cum le insemnAm.CulcAm orizontal tabla pe donbAncl orT pe don scaune. A pol

E. tragem pe dtnsa o linie drptA,din marginea despre Vest a tablel,pang la marginea ei despre Est.Apoi acsta linie o incrucisAm cualtA linie drptA, care are un capt

5. spre Nord si celalalt spre Sud.Astfel se formzA pe tablA o eruce. Crucea acsta ne infAti-$ez1 trupul nostru stand drept i cu manile intinse, orizontal.Fiecare din bratele crud): este indreptat spre unul din celepatru puncte cardinale.

48. Subiectul : Fiintele a ceva.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Proprietarul are o grklina frums. Ve-cinul seri, un zarzavagiu, are legume de totsolul. Legumele afi mdrime deosebitd,Zarzavagia afi mare grij de legume.

orizonu-

t

47

Regule : I) Intr'o propositiune putem sd spunem despreo sart despre un lucru i ce are fiintasa lucrul acela. D. e. Vorba are ne spunece are proprietarul. Vorba ail ne spune cea legumele2) Ce putem sd mai spunem despre o fiintdsan despre un lucru, ce este subiectul uneipropositiuni ?

Teme : Vei scrie patru propositiuni una despre gr-dinar, alta despre mama, a treia despre legume i a patra despre struguri, spunnddespre fie-care fiinta sa lucru ce are ! Latote propositiunile vel sublinia sublectul !

49. Fasolea.Una dintre legumele cele mai fulositOre este f a solea. Ea

cresce i in gradina i la camp, printre porumb. Fasolea areradacina firsa, din care cresc mai multe cot Ore subtiri i rotunde.Cu cotOrele, fasolea se urea pe araci pana la trel metritime. Frunzele ad forma inimei i slut p6rse i cu marginlimplinite. Florile de fasole sint nisce ciorchine, de colOre verde.Din flori se fac peistaele, de colre verde sad galbuie. Pastaele sint sad drepte sad incovoiate ca o sabie. In pastgi seaflil sese pang la opt bbe de culre deosebita si de formaoulul. Fasolea se pune in cuiburl, in acelasi pamint cu po-rumbul, cu care se sapa si se prasesce. Fasolea se manancasad verde, sad uscata sat si murata

Fasolea este de mai multe soluri. Fasolea care nu se ureape araci se numesce oldge

Cam la fel cu fasolea este mazrea, lintea i bobul. Toteaceste legume se numese legume peistaidse.

fiintd

48

Mai ales fasolea, mazArea lintea formzA o hranA pIA-cut; dar cam anevoe de mistuit.

Pe camp cresce meizeirichia, trifoiul i lufrrna, care facele un fel de pAstAi si care sint o hranA forte bung pentruvite.

50. Nuca.Doi copil, Petre ki Pavel, gAsirl odatl, sub nucul cel mare

din bAtAturA, o nucA mare si frumOsA.(IA mea este nuca! mie mi-se cuvine! Petre,

/fiindca' 01 am v6,lut'o mai intal 1DBa e a mea!D strigA Pavel, fiindcA eU am pus mai in-

tal mama pe dinsa, si am luat'o de jos.. In loc sA se intelOggintre dinsil, el se luarA la crt i, dela crtA, paci, p'aci,era sA ajungA la bAtaie.

a Stall !D strigA un al treilea Met mai mArisor, caretreceh din intimplare p'acolo. ((Ed am sA v6 impac!D I2i-and acestea, staltfi /a mijloc si cern dea lui nuca, inmama:. DupA ce o luA, o sparse in doIi i desprinse miezuldin cele don coji. Apoi Oise :--(10 jumelate de cjA se cuvineaceluia, care a vequt mai intal nuca, cealalta jumatate se cu-vine aceluia, care a pus mai intal mama re dinsa; Tar miezul iiopresc pe seama mea, fiindc5, eti v'am impalcat de nu v'atlbatutID

Cdnd dui se crtcr, al treilea cdstigd !

Cine imparte, parte $ i face !

51. GhicitOre.Palm trap, infra cetmasci imbrcicati !

Ghici ghicitrea mea ;Ce e?

i

sg-i

si

49

52. Potopul.Dumnaleil erh gata sa sthrpsca de pe fata pamin-

tulul pe ofnnenl, pentru rutatea lor. Dar el .41 aduseaminte de un om, care singur maI erh bun si drept.Pe acel orn 11 chIemh Noe. El aveh trel fecIori, anume:Sem, Cam si Iafet.

Dumnedeil porunci lui Noe sa gatsca o corabiemare, s'o invelsca i s'o inchida bine peste tot. 0asemenea corabie se ch1m i chivot. Dumnegeilma spuse lul Noe : .KDin tOte animalele de pe fatapamintultil tu sa alegi Cate spte parechi din cele cu-rate si Cate dorl parechi din cele necurate. Pe tOteaceste animale sa le adapostescl in chivot. Apol, sa intrisi tu intr'insul, cu fecloril tl i cu tot neamul

Asa a si facut Noe, care asculth la tOte peAtuncl a dat Dumnede o p101e mare de a ploat

patrudecl de qile i patrudecI de nopti, d'a rindul.Apele a crescut peste masura ; ele aa innecat totpamintul si a acoperit muntii cel mal ina1tl. Acestinnec de ape a fost potopul cel mare.

Intr'acest potop innecat toti Ornenil i s'a pra-pada tot ce era viti pe lume. Cu vita ail rmas nu-mai Noe si toti cel ce erau cu dinsul, in chivot. Co-rabia lig Noe plutih pe d'asupra apelor.

Ast fel a pedepsit Dumnecleu, cu potop de ape, peOmenil cel rl de pe pamint!

53. Planul clasel.Noi ne putem orienta, in camera clasei nstre. Dar acsta ca-

mera, noi o putem desemna in forma, mai mica, on pe tabl, ori4

taus.

it

D-deq.

s'aa

50

pe-placa on pe hartie. In desemn, pareldi if infatisam prin linifdrepte, ori strimbe, dupa cum sint i ei, drepti ori strimbi.Celelalte obiecte din elasa i adeca : uile, ferestrele, soba, han-dle, catedra i altele, le insemnam tot prin linire, fie-cdrela locul sOu.

Dar tote aceste nu le putem infatish in desernn, asa demarl cum sint ele, in fiiqa. Trebue pe tote sa le infatisammai mici, ea sa incapa. Apoi trebue sa, le potrivim la locullor, inteastfel ca sa nu se arete, unele fata cu allele, maimarl sail mai mid, decum sint ele in adevOr.

Daca paretele despre miO0,6-41 i cel despre miqa-nOpte sintlungi, fie-care de eke 8 metri, noi in desemnul depe tabla, IIinfatisam prin cate o linie nurnal de 8 decimetri. Daca pareteledespre r6sarit si eel despre apus sint lungi, fie-care de cate61/2 metri, noi in desemnul de pe tabla, IT infatisam princate o linie numai de 61/2 decimetri. Dacil fie-care bancil estede 2 metri, in desemnul de pe tabla, o infa-Osam printr'olinie de 2 decimetri. Paretii de 8 metri, desemnam pe platasi pe Brae cu linire de 8 centirnetri; baneile de 2 metri,le desemnam pria linil de 2 centirnetri.

Desemnul clasel se chiema ca este schita sail planul clasei.Planul clasei ne area spre ce anume puncte cardinale se

afia asecla0 pare0 i tOte obiectele din clasa. Ast-fel se arta,pe plan, directia elasel si a obiectelor dintr'insa.

Dar planul clasei ne mai area i eatil intindere in lungimesi in largime are clasa, precum i t6te obiectele dintr'insa.

Asa dar, planul area totd'auna diregia si intinderea lucruri-lor infa4isate intr'insul. Pe planul clasei ne putem dar orienthintocmai ca i In camera clasei.

54. Val.@ i Sfecla.Printre legumele cele mai obisnuite numram varcla, sfecla

i moreovul. Varcla are o. radcing grsa, principala, din careies mai multe firicele. Tulpina varclei se numesce cocian. Dincocian cresc nisce frunze late. Mai spre virf frunzele sint

51

mai inguste. Frunze le se lipesc bine una de alta, incat for-mzg o *Nina' rotundg. Floricelele vardel au o colre gal-beng. De la yang numal foile se manancg, verdi saU mu-rate, gtite in diferite chipuri. Sint mai multe soluri de vardg,ca: varda albg, varda rosie, varda crcl i altele.

Cam la fel cu varda este salata, numal cg ea are o cg-pgVug mal mica". Apol, eine nu cunsce ridichia cu radgci-na-I carnsg, acoperitg cu o cjg ngrg si grOsg, i sfeclacu cja i cu miezul ros ?

Un fel de legumg sint si cartofii. Ca si panea, cartofiii aUajuns sl fie o brang dilnieg pentru Omeni. Cartofii all mieziginos i un gust placut. CotOrele, care ail formg de tufifructele, care la inceput ag colre verde si mai tarzia inchisg,nu sint bune de maneat; ba fructele sint chiar venino'se. Car-tofu se gAtesc in deosebite moduri si slot de mai multe soiuri.

Varda, salata, ridichia, sfecla si cartofil, tote ail trunchiulmOle si zgmos. Tote aceste legume se intrebuirOzg, ca adaosla bucate.

Tot legume slot si morcovil i postdrnacii i peitrunjeli itclina i conopida.

55. Bucur Clobanul.A fost odatg un cioban, pe care il chlemg Bucur. El trgia nu-

mai cu nevasta, cu copiil, cu canii i cu turma sa de oi, iutfunloc pustiU. A41 rneni pe acolo nu se aflati. Pe acel loc eraddumbrAvi cu umbrg desk livejT cu poml roditori si irbgmultg si mole. Pe acolo curgeg i o garlg, cu apa bung deb6ut. Bucur Ciobanul si nevasti i copil lor ggsiati acolo totcele trebuig. Oile aveati unde s. pascll si de unde sti se adape.Pentru bine si pentru ai sI, Bucur clgdit inteo livedeo colibd incap6tOre. Asa Bucur cu al sei petreeea, cu multbelsug si cu mare bucurie, intr'acea hula, verde si bogatil.Omeni din locuri depgrtate all aflat cat de bine trgi BucurCiobanul in moiOra sa. Ei all venit la dinsul i, cu vola lui,s'ati adgpostit pe langa el. All venit de pretutindeni tot mai

i

i-a

52

multi si mai multi si s'aA asegat acolo. Si-aU fticut i ei bor-dee si cascire imprejurul colibei lui Bucur. LTni1 ati lost do-bani ; a1i s'ad apucat de pescarit; altii de vinatdre i altii deplugrie. Tuturor le mergeh minunat de bine. Ast-fel, impre-jurul bordeiului lui Bucur, incet cu incet s'a facut un sat,satul lui Bucur Ciobanul.

Inteo 1l Bucur Ciobanul asa a gait tovarsilor lui (Aide,fratilor, sa ne cladim aci i o sfinta biserica. Toti ascul-tat cu mare bucurie i fndat ati ridicat pe un delusor, toc-mai la marginea garlei, o bisericuta. Aceleia i-art dis biserica10, Bucur. Acolo mergean dinsii in tote qilele de se inchinaAlul Dumnedeu ; ciii multumiaii pentru tote bunatatile de carese bucurat

Satul lui Bucur, di Cu Ii s'a tot marit, pana cand mai peurma a ajuns sa fie un teirg caruia i-a qis Bucuresci. Ast-felse spune c. s'a intemeiat Bucuresciul nostru de asta-rp.

Bucuresci este acum cel mai mare si cel mai frumos oradin tta tara nOstra. Biserica lui Bucur Ciobanul se vedeast-qi, pe un delusor, pe malul Dambovitei, garla ce curgeprin Bucuresci.

56. Dambovita.Sus din munte curge 'n valeApa dintr'un mic izvor,Care, serpuind prin tera,Murmura incetisor.

Dambovita, apa dulce,Cine-o bea nu se mai duce

Vremea trece, apa curge.Nu mai vine ce-a trecut ;Dar, 1st riti a lost i esteSi va fi in veci, placut.

Dambovita, apa dulce,Cinc-o bea nu se maT duce!

:

Fad

si

53

57. Cureubeul lul Noe.Potopul cel mare a tinut cu totul o sutd cind-clecI de (life.

Dupdce plod 40 de dile si 40 de nop0, Dumneded a poruncitsd: inceteze ploile. Atunci, vintul a inceput s batd. Ape lead inceput s sca. Virfurile munOor mai mat ad iesitla ivld.

Corabia lui Noe se opri pe un munte forte nalt.Noe deschise oblonul cordbie1. El trmise afard un corb, cavadd dacd s'ad scurs apele. Dar corbul nu s'a mai intors

inapoi. El a remas ea S. minnce stdreurile, care plutiati cugramada d'asupra apelor.

Noe a trdmis atunci un porumbiel. Porumbielul n'a gdsitlee uscat, unde sa se asede i s'a inapoiat indatd, in chivot.

Dupd cate-va 4ile, Noe a mit trdmis, de-a doda-rd, peporumbiel. Atunci paserea a adus in doe o ramurd de mds-lin. Noe a priceput ea apa scIduse pe pdmint.

De-a-treia Ord, Noe a dat drumul porumbieluluT. Dar deastd-datd, porumbielul n'a mai venit indIrdt.

Din acsta, Noe a int61es ed afard s'a svintat de tot,pdmintul. Atunci el a lesit din chivot, cu fecioril s61, cu ne-vestele, cu copil lor si cu tote animalele eke fusiserd addpos-tit-3 in corabie.

Indatd Noe s'a inchinat lui Dumneded i i-a mulOmit elscdpat de potop, pe el si pe at hiT.

Dumneded a binecuvintat pe Noe si 1-a fdgAduit ed nu vamat da alt potop, pe pdmint. Ca semn de fdgaduintd, Dum-pedal a intins pe cer curcubeul. Acel mandru semn se aratdadesea dupd plle. El vestesce totd'auna cd srele Yards ares lOsd la ilia.

Curcubeul a fost semnul flgdaintei ce Dumneded a fostdat luI Noe....

Mai scil ghicitrea despre curcubed 7.

sA

1-a

.

58. Cpo, crastavetele i pepenele.

Tot un tel de legume sint i cepa i crastavetele.Cpa are ilddcini multe, firse, care les din partea cea urn-

-flan, ce se numese bulb. Bulbul este format din mai multeOturi cArnse care, la suprafata, ad colre ori rosie,Bulbulu t dicem cepit. Din bulb crese toile cele hingiinnauntru. Din mijlocul foflor cresee cotorul, in al cd.rui virf,prin luna lui Tunie i lulie, se v6d floricelele cele albe-ver-dui, in formil de buchet. Cepa are un gust cc ustur. Ea semAnncii, oil crudl, oil giltitA in bucate.

La tel cu cepa este arpogicul i usturoiul care sint matmidi decdt cepa. Bulbul usturoiului este compus din matmulti grdunci sad cap, cu invelis alb.

Crastavetele are rdacinil sth.butr,, cotor lung, terbos si sub-tire, care se intinde pe pdmkt. Frunze le sint marl, en mar-gint crestate. Florile crastavetelul sint galbene; fructul estecArnoq, lunguiet si cu o eOjti eu ghimpi. Iring.untrul fructuluise afil o multirne de seminte. Crastavetele are un gust camacrisor si se mdndncil., en i cepa, ori crud, oil gAtit cu bu-cate, on murat.Cum sint crastavetil acri ?

Cu crastavetil sern6na, Ia forml, pepenit i dovleceii. Pepe-nele are fruct rotund sad lunguiet, cu fata imp6rtitg in felil,asedate de-a lungul. Ceja este mai adesea asprl; miezul gal-ben si mustos. Sint pepent galbent i pepeni vergi, drora lemat dice i lubenge. Lubenitele slut mai mart decdt pepenilgalbeni, all lorrn1 rotundr., cu ceja mai tare si netedd.; mie-zul alb, ros sad Olbuid si forte mustos. La tel cu pepeneleeste dovlocul, care se mandnd. copt.

Fasolea, varda, sfecla, ridichea, morcovul, cartofii, cepa, us-turolul, crastavetele, pepenii i cele la tel cu dinsele, shit demare folos pentru hrana rnenilor.

51

or! albd.si gole

55

59, Fetita murdantLina era o fcti ta. care nu prea tinea sa fie curata. De cap6th

vre-o rochie non, o vedeai dea-doda cli cu dinsa murdara; bade multe on i rupta. Cand se umplea pe mani cu ceva, eale tergea pe haine. Cand umbla pe ulita, nu WO, de seama,unde calca; ci intra, d'adreptul in tote baltacele, de-'i muiapantofif i i-1 stropia hainel. Intr'o di de Dumineca Linapleat cu mumtl sa la plimbare.

Cu vre-o cate-va dile mai nainte plodase, i acum se maiafla, pe ici, pe colea, cate un mic lacor. Lina, dupa obiceM1ei, nu putea sa umble fara ca sa se murdarsca. Asa, eaumpla indata, de noroid, incaltamintele i hainele. Muma-savedea bine ce facea Una ; dar de-o cam data. nu dise nimic.

PlimbAndu-se mai mult timp,ele zaresc o porumbita, care toc-

mai se lasa din sbor, ca sa bea apadin riuletul ce era in apropiere.-Ma-ma if dise atunct Lind: Iath aceaporumbita vrea sa bea apa din riu-let. Uita-te bine la dinsa i bap.' de seama cum o s fug, ea !D

Porumbita se lasa din sbor i se apda, cii picirele la un locsvintat i, de-aci, saltandu-se din Okra. in pietra, ea SCAtu, Lino dise atunci mama, pentru ce porumbita umblacu bagare de seama i calca pe pitr ca sa bea apa?D Da, ma-ma, scid, porumbita se pazesce ca sa nu se umpla de norolliD.

Daca-I aa, apoi de ce nu fad i tu ca dinsa ? Nu teruinezi tu de acsta pas6re ? Ia uite ce murdare sint hainelede pe line! Pentru ce nu te pazesci i tu, ca porumbita? Ce fel ?se pte ca o pas6re sti scie O. se tie mai curata decat tine ?D

Lina incep s planga mama dise dinsa.4Cunosc acum ca am facut rOil ; dar m6 void sill sa fid i.eil d'acum inainte curata, ca porumbitaD.

Lina se timi de vorba i d'atunci inainte o vedeaY, in tot-d'auna, cu hainele curate i bine ingrijite.

10

ca

:cIrta-m6, D it

1/,'

I

56

60. Semne de citare.Deprinderi gramalicale.

Exemple : Mama: --((Scil tu, Lino, pentru ce porum-bita umbld cu bagare de seamd si calca. pepltra ca s bea apa ?))Lina : Da mama, sci, porurnbita s rd-zesce ca s nu se umple de noroia).

Regule : Ce fel de vorbire este vorbirea dintre mamddintre Lina?

2) Ce fel de semne de scriere punem la sfdr-ori-cdrei propositiuni? Cdnd punem punc-

tul? Cdnd scriem semnul intrebdrei? i cdndscrim semnul chienuirii13) La inceputul i la sfdqitul fiecdrei vorbiria mamei i a Linutei scris semmle ace-stea ("). Acestor semne noi le c)icem semnede citare.

Teme : 1) Vet sci tote semnele de citare din bucatade cetire aFetila murdar aID2) Vet sd 5 celelalte semne de scriere deIa sraritul propositiunilor din bucata acstade cetire !

61. PlanulClasa nstrg e numal o camerg din clgdirea care se

.ch16m. cth. Orl-ce cas1 de sag, pte sI aib i o curteo grgding. In curte si in grAdina p6te sl fie o antang

multi arbori; pot sI fie si alte cldirI maT micL

I)

Ora

ttic61e1.

s.imat

si

s'ad

57

ScOla nOstrg, are si ea curte i gddina" cu arborifantang.

Nol putem s desemnArn i planul intregei cle, cu alcurtil si al gddinei si al tutulor pgrtilor eY. Cand lucdm unastfel de plan, nu trebue s ultam nicl aci direecia itinderea liniilor, prin care infAtisam tote obiectele de pe plan.

Diregia o idstrAtn and in laturea de sus a planuluidesemn5m tote obiectele, ate in fiint'a se afig. spre N ; ladrpta desemna'm cele despre E ; in josul planului, inftisampe cele despre S ; i la stdnga pe cele despre V. Astfel facem,orientarea planulul.

Cu intinderea lata cum trebue s. facem. In planul nostru,avem s infAisam o intindere cu mult mai mare deat in-tinderea clasel. Dar locul pe tabl, pe plad i pe hartie estetot acelas. Trebue dar ca m6surile pentru linii!e din planulce facem acum, d fie mai mici.

In curtea sc6lel se tin recreafrile. Acolo se intalnesc la unloc scolaril din tote clasele. Acolo el fac irnpreung misdrijocurf gimnastice. E bine ca el d fie atunci vesell i volosl;.dar sa nu fad neorinduell, nici d se arete r61 i grosolani,cu tovadsil bor. Cand 1ecii1e s. sfarsesc, fie-care scolar se)intOrce acad, la 064.

Casa parintsd a fie-drui scolar este si ea o c1dire cu,curte i cu gddina, cum este scOla. Fie-care scolar p6te s.desemneze planul easel pArintesci, intocmai precum in clads'a lucrat planul

62. Bra gotl-Voda la vinaltdre.Nu dupa multa vreme, de la asegarea lul Negru-

Vocl in Tra Romansca, alt domn roman, anumeDragos-Voda, intemeia Inca o domnie romanesca, Tra_Moldova

Dragos-Voda stapania, tot in Carp* in partite cele

in-

vole!.

M

pi

58

din mal spre mlza-nOpte, peste o r romanesca,ce-I diceS Maramu-ref. In Maramureserail cod riI fOrte marl,in carl triati fOrtemulte flare si ani-male selbatice : ursl,lupi, mistretl, cerbl,

priOre i altele. LulDragos Voda. II pla-cea. mult vinatOrea.El era un fOrte bunvinator. Intr'o ql,Dragos-Vod6, cu voi-nicil seI pleca la vi-ntOre. Povestea asane spune :

Dragos mndru ca vu sdre Ghidga sdgeta lniA plecat la vindtdre... Fac pustiul codrulut :

Cerbul mdre, ursil perSi vulturil cad din cer

tlatd nide cd de odata0 pand se aratd,Inverditd, iqfloritd

de lumelar pe lerrbd 'n poenitdCanal o d'albl copilit...---(Dragos, Dragos fratidre,Lasd ockil tit sd sbdrePeste culmePdscute de hergheliil ;

Peste vdl, peste grddinl,Unde-s raker 2' de albielPeste ape curgtdre

Tj dumbrdvl rsundtore.Cat pdmint lv vet vedeaE coprins de zestrea mea.

cea dalbd de mosieTdtd 'n yea a ta sd fie,Crind prin tine ar fi scdpatdDe o ffar 'nfricoptl,

De lin zimbru florasCare-o calcd 'n sus fen jos h

Si

si campid

Si

;

S'a

talnaltd,

59

deodat se aucli un muget ingrozitor de par'c.se cutremura. pamintul.

Din rid iatd cc fefiaZimbrul aprig Ca un smcdCu lung! come ca de ledSi cu cdrue *lite

cu arzpi" ici copite.Fiara crania' si iurbatdPlied fruntea lut cealatdSi sdrind, mugind dd zorPeste mhndrul vindtor;lard Dragos se tinea

Si ccl zimbru cum venia,Glzioga'n frnnte 1 aruncaFruntea'n despica,Apra capulIntr'o lance Ii puma

pleca in vescliePe frumOsa mo,rieDe pdglini sd a ferescdSi ca damn sd-o domnescd:.

63. Orientarea dup5, stele.Inteo srl frumsN,, dascblul cMemrt pe scolaril sOl la cOJ

DascAlu1 voi s6-1 inve0 cum pte cineva s5. se orientezenptea.

Cerul era limpede, senin fArk' de nori. Stele, mil i sute,.unele mai mari, altele mai m6runte, luciad pe bo'ta cerscrt.DascAlul artl copiilor, tocmai sus d'asupra capetelor lor,date grtimeijo're de stele, cam tot la un fel rinduite, dar do-sind una en alta. In fiecare din acele grImkjre erad edtefopte side. In fie-care grdm6j60 patru stele ere aseilate tftpatru co4uri, ca patru rote ale unui car; 'far alte trel stele-inaintad cam piezis, parc'ar fi o oi0e, sad o teinjald incovoiatdde care se injugei boiL

$i

Si

dufietttdia,

liii

i

GO

Dascalul le mai 4ise Inca: --c Aceste dale' g ret- jaw"; polah;-majdre de stele se numese carele cu bot: unul e carul nzie.carul eel mare; altul e carul eel mic. Unul par'camerge de la rsarit spre apus ; altul de laapus la r6sarit... De cate ori ridicati ochil in susspre cer si vedeV, infat.a vstta, amandod ....carele cu boit, s scitibine ca inteacea la-ture a cerului este chiar '''''''' amizei-npte sad Nor- .-dul. Atunci In dosulvostru se afla miesel-cp; d'a drpta e rriiul i in stcinga eapusul. Dupa carele cu hoi ale cerului putell dar sa v6 orien-taI pamint i nptea, cand lucesc stelele, precum dupa sore-vli puteti orienta ia, cand dinsul lucesce in zare.

Stelele, numite carele cu bo7, stad nOptea totd'auna d'asu-pra capetelor nbstre. De aceea pe ort-ce plan Nordul se insem-nOza, sus, Sudul jos, Estul la drpta i Vestul la stanga.Land desemnam un plan, not mai intai wpm orizontal ta-bla, ori placa, oat hartia pe care lucram. Dar apol rand ridi--cam in sus clesemnul trebue negresit s ingrijim ca in tot-{l'auna laturea Nordului O. vie sus spre tavan, i laturea Su--dulut jos spre podla.

Cum te vei orienta pia ? si cum nOptea ?

64. BunulAndreid era un baet de septe ant. Pariqii lut erad nisce

4ment saract; dar de trba. El il tramisera la scOla. Andreili,in tOte 1iIele, se ducea cu mare placere la sada. Doar numalcand era bolnav, lipsea dela sada..

Fa0., urechile, gatul i manile it erad totd'auna curat spa-late. P6ru1 lui era frumos pieptanat. Hainele si le-Vneh cu-

:(

pe

a--. '-

t,colar.

a

61

rate. IV erg mal mare dragul sg te uil la el. Andrei 71 eraMet curat.

Pe ulitg el nu alergg in sus si in jos ca copiii cel nebu-natici. Nu se certh, nu se bateg cu alti bgleti; nu arunch dupl.dui. El urnbla 1initit i cu bung pazg ; ocolia locurilenoroise. De intalnig Andreid pe vre-un bgtrin, II salutaea bung cuviint,g. Andrei4 era un Met apdat si cu pur-tare bun.

In sag Andreid se as6qh indatg la locul su. El 10' punekmanile pe bancg. Picirele si le rezema de scandura de desubt. Trupul tlneg rezemat de spatele bgacil ; capul su-s,

ochii tint.5. la inv6tgtor. Andreiil Ina aminte la ce spuneg.invqg'torul. Cand ii intreba, se scul irurnos, sta drept i res-pundea limpede i cu glas tare. TOte lucrurile i le tineg inbung rindulg. 'Rite si le avea la locul lor. Andrei4 era unMet cu minte ;si intelept.

In puting vreme Andreid inv6tg sg scrie, s citosca i sg.socotscg. El desemn i caulk dell erg drag sg't :auc,11 sg'lve4i. Pgrintii lui nu mai putead de bucurie. Inv6t1torulconscolaril lui II lubiati forte mult.

Vara, la esamen, a venit in clasa lui Andreid un dornnbogat ca sg. asculte pe copil. Acest domn in forte multumitcu respunsurilc lui Andreid. Invtgtorul ii spuse cg Andreideste cel mai cu minte bget din cIas i cg e i sgrac. Atuncidomnul lug pe Andreid la sine si ingriji de crescerea lui.Astfel Andreid putn sg isprIvesca tote scolile i, ca.nd crescitmare, el se WA un domn invtat si cinslit de OM lumea.El atund erg sprijinul pgrintBor set, la bdtrinete. Pe bine-facetorul sed 11 ciusti i if multumi pe cate (Tile avn.

Andreid a lost told'auna curat, cu purtare buna ;si cu minteinfrlOpta.

Dumne;led a (lig :Pe tateil trd qi pe mama ta cinstesciCa bine 'ndelang pe peimint set treiesci".

si'l

i

serifi

si

pi

62

65. Cum e tOmna ?

secile,coc

Scolile se incep pe lasfarsitul verii, la 1 Septem-brie. L nia S Ttembrie Vnesi de varA si de tning.

Ole le de la inceputultOmnit sint clile frumse.Nu este nici prea cald; darnici prea rece; este cum emai bine si mai placut.lele mush incep a fi din cein ce mai scurte i nopOemai lungi i mat recorse.

Bucatele, de pe camp, in-afarA de porumb, sint maitote culese. GrAdinile sintpline cu tot felul de ver-dquri. Merele, perele, per-

prunele, gutuile i nucile, uncle sint cpte, altele seacuma. Unele cad de bunA vote. Pe altele le culeg de pe

point si le WO pentru irnA.Ce bucurie pe copii, rand cadpthnele din porn Si trebue sd leculgil de pe jos ! i strugurelese cOce pe deplin, dupA ce l'adogorit bine srele de varA. TottOinna, berzele. cocorii, rindu -nelele i alte pAs'eri, care varaall petrecut-o in -cerA la not, sede spre unda potpornesc, in sbor, cAtrA rile

gAsi lirana i pe timpul iernei.Iii cele din mull lunl ale timed, pe la sfarsitul lui Octom-

brie si in Noembrie, dupg culesul viilor, aerul incepe a sereel mai tare. Noril se indesA pe cer; adese ori plori. qile si

Wor.ailo

fr't r

:

"- 1,`. N

"si

63

noKi Mtregt ApoI bruma cade pe t6te verdqurile i pe tOteflorile si le ofilesce. Ele reman ca optrite dupl ce le-a bAtutbruma. Frunze la cad de pe ramurile copacilor, scuturate devint. Vintul, vijaIe si frunzele eldute le plimbI de colo patalcolo, pe pmint. totul este pustit.

WA' asa e t6mna : veseI i placuta Ia inceput; dar tristAposad ca'tr6 sfarsit.

66. Ce te legeni codrule ?cCe te legenI codrula

FAr . p101e, th.ra vintCu crangile la Ornint

cDe ce nu m'asi lege*Daca trece vrernea meaPita scade, nOptea cresce,

frunzisul se raresce.Bate vintul frunza'n dungt,Cnt5re0 mi-I alunga;Bate vintul dintr'o pArte,J6rna-I lel, vara-I departe.

de ce sa nu me plec,Dact, pNserile tree ?L..Preste yid de eamurele,Tree In stolurl rindunele,Ducnd gandurile mele

norocul met cu ele.*i se duc pe rind, pe rind,Zarea lumii 'ntunecand...

se duc ca clipele,Scuturand aripele*i me 1as5, pustiitVesteclit amortitl..

Par'cl

Si

Si

Si

Si

si

I>

I

64

67. Predicatul.Deprinderi gramaticale.

Exemple : Porumbeil sint psri. Porumbeif sintdraguti. Porumbeif alerga. El sb.ord re-pede. Porumbeil a cot*

Regule I) .inteo proposillune putem s spunem des-pre o finla sag despre un lucru : Ce este,cum este, ce face i ce are finla sai lucrulacela.2) Vorbele ce ne aratd: ce este, cum este,ce face i ce are fiinta sad lucrul despre carevorbim in proposiliune, se cbieind pre-di-cat.D. e. Vorbele : slut pdseri este predicatulproposiliunet Porumbeil sint paserf, pentruc ne aratd ce sint porumbeii...3) Cdnd vrem sa cunOscem care este predicatulund propositiuni, not intrebdin sal Ce estefin/a sa lucrul cutare ? sag cum este, saiice face, sad ce are ?4) Cu ce fel de vorbe intrebdin ca set cull&scem subiectul propositiunei?

Teme VeI scrie patru proposiiiunT, in care v(1 spuneCe este uliul? Cu:n este uhul? Ce faceulful ? 5i ce are ulIu: ?

:

65

68. Turnul Babel.Dumneq.ed scdpase cu viet, din potopul cel mare, nurnal

pe Noe si pe flu s6T. Urmasil acestora s'ati inrnultit curindpe pamint. Dar n'a trecut multa vreme si el ad ultat bunk-tatea Jul Dumne4ed. S'atl apucat si el de rutatl. Atunci,indata s'ad si temut ca nu cumva Dumneqed sa le tramit,a,un nod potop. De r6l ce erad, nu se mai incredead nicl iafagaduinta lui Dumneqed, nici in curcubed.

Ca sa scape de primejdie, iata ce le-a dat lor In gand....Sa cladesca, en caramida, un turn forte Malt, mai nalt decktoti muntii.

Acolo, ati qis el, acolo o sa scapam noi totT deInnec, cand va da Dumneqed un alt potop.

El s'ad i apucat de lucru. Dar lucrad fdra voea Jul Dumne-(led. De aceea nicT Dumnecled 1111 i-a ajutat.

Atuncl menil ad inceput 0, nu ,s6 mai intelega intre sine.Se certail mered unil cu altii. Fie-care voia, sa poruncescd,

nimenT nu voia sa asculte. Fie-care vorbia intr'alt-fel si nupricepea ee spunead ceealaltl. Fie-care lucrh dupd capul s6d,

nimenl nu fAcea vre-o trba bung,.Din tOte acestea ce s'a ales ?... 0 mare incurcatura I Cid-

direa turnului a incetat. Omenil zapaciti s'ad desbinat uniide altil. Turnul a rOmas neispravit i i s'a pus nuraele : Tur-nul incuralturii, sad Turnul Babel.

Asa dar, de atuncl urmasii lul Noe s'ad despartit in fel defel de neamuri. El ad inceput sa vorbOsca fel de fel de limbi,de nu s'ad mal inteles nearnurile intro sine. De aceea s'ad.

Imprsciat care In cotro a nemerit.Neamurile NI Sem ad r6mas in Ora despre r6sdrit, unde

se aflad. Neamurile lui Cam ad apucat spre Nea-mur.le lui Jafet s'ad dus spre mieqa-npte si spre apus.

Ast-fel, in urma fncureaturel celel marl de la turnul Babel,s'a facut despartirea neamurilor sad poprelor. Tot atuncl s'aAult i deosebirea limbelor de pe fata pdinintulul. Fie-careneam Il are limba sa I

5

si

si

66

69. Corpul omenese

Corpul omului are tre prI mai de frunte: capul, truncldulmaduldrile, aded. bratele i picidrele.Capul este in partea

de sus i. la forma', este rotund. La cap vedem, chfar d'asu-pra, crescetul i, de amndoil lilturele, tdmplele i urechile. 0loviturg peste tample pte s aduc5, omului mrtea. La cap,in fatq., vedem fruntea, ochii cu sprincende i cu genele, nasul,cu nrile, gura cu buzele, cu limba cu dintii i barba. Gd-tul unesce capul cu trunchiul. La gat vedem gdtlejul cu beri-gata, cu inghititorea cu omusorul ; lar indArat, cefa saticerbicea.Trunchiul este partea cea mai mare a corpului. Inpartea de sus a trunchiului se afla umerii, peiptul i spatelesan. dosul. In partea de jos a trunchiulul vedem pdntecele, setaburta, deserturile, soldurile i sedutul. Tot din trunchiuanume in partea drptd i in partea stingg. sint crescutemadularile; din partea de sus, bratele i din partea de jos pi-cirele. La brate vedem incheieturile, cotul i mdnile. La maulvedem degetele, palmele, dosul i inchieturile manilor. La de-gete vedem inchieturile i unghiile. Nana strins formzApumnul. La picire vedem soldurlle, genunchiele, fluerde dinnainte, i pulpele indardt : glesnele i talpele, cu calcaile, cudegetele cu unghiile i, in deosibite pri, inchieturile pi-cirelor. Intreg trupul este acoperit cu piele. Din plele, pe cap,e crescut p5ru1, care il alAra de frig, de prea mare caldura,si de umedell.

Pe lang prirtile din alarA ce le vedem, corpul omuluimai are i o multime de pa'rtT din nAuntru, care nu se v6d.

Intreg corpul, cu tote prt,ile sale, trebue linut curat. Pe-ru! capului, de asemenea, trebue spIat i pieptenat.

Ce frumos este un copil curtel ! TOM lumea sil uit 5. lael cu drag I

i

i

i

pisi

si

67

70. Iubesce curittenia!

Veql, mict4a pisicupCum tot misca din labutalDe ce face ea asa ?(Ea se spalei, draga mea!D

Ve4i nnicuVil porumbelCat e el de trumusel !Asa rnandru, de ce-o fi?Se pzesce, dragi copil !

iDela aste mid fapturiSa fai i tu 'nsVturl:De haine st ingrijesciTrupul sa curWsci!

71. Avraam in pamintul Canaan.

Trecuse anT multi de cand fu incurcatura de la tur-nul Babel. In tra despre rsarit unde rmsesera ur-mai! luf Sem, era un om maY drept i mal intelept,decat toti. Numele lui era. Avraam. Dumnecleg II lubeape Avraam. De aceea, pe dinsul l'a si ales ca sa fieparintele unul popor drept i intelept, ca si el.

LuI Avraarn Ta spus Dumneclea ca s plece dintre(5menil cei reT, printre earl el traia. 'I-a poruncit samrga intealla tr5., maT spre apus. Acea trt se chlemk:

-

i-1

68

pdmintul Canaan. Dumnegeti a fagaduit lul Avraamc acea trh I-o va dt pe seama lut si a urmasilorlul. De aceea, pamintul Canaan s'a mal numit i pci-mintul feigclduintei.

Avraam asculta de vorba lui Dumnegett. El NA cusine pe sotia sa, Sara, pe nepotii i pe argatii s61,bite turmele sale de ol, de bol, si de alle vite. Cu totilplecara si se asecjara. in pamintul Canaan. Acolo eraUlocuri frumOse si roclitore pe acolo curgeh i riulTordanul.

Dar tot acolo erab si doil orase Sodoma siGomora. Locuitoril dinir'insele erati Omeni ret Dum-necleu hotari sa. 'I pralpadsca.. De asta data. insa, nu-Iinneca. pe dinsii in potop de ape, ci II arse cu focpical din cer. Sodoma i Gomora se cufundara inpamint. Pe locul unde fusesera ele, se intinse o apamare si srat, o apa amara. i veninOsa. Intfacea apa.nici pesce, nici ffirba. nu !Ate trai ; de aceia se sichima. Marea mrtcl. i aql Inca trece prin aceamare riul Tordanul.

Dupa. peirea Sodomel si Gomorel,- Avraam si Saratrair linistiti in parnintul fagaduintei. El ajunsera safie Omenl Want Dar numal un lucru II maInea tare.Dumneclea nu le daruise pan atunci nici un copil.

Ins& DumnegeO, pe care et 11 ascultasera i crulameret se rug* nu 'I !Asa. nemangalati 'Ana. la sfassit.Dumnegefi e bun si drept.

Pe cei pedepsesce ;Celor drepti le reRplcitesce.

marl:

rn fI

;

69

72. Uni copil Ia ditia tatalui.La mulV anl, iubite tatg!Il doresc, cu drag, i eu:Mu lte dile fericite

dea bunul DumnedeU!

Sgngtos sg fil inteuna!De necaz, de griji ferit.

'ntre nol, in orl-ce vreme,SI te simtt tot mulcumit!

Ce poti s'ateptl de la mine,Tatg, IT faggdniesc :Prin purtare i silinMereu sg te 'nveselesc.

73. 17-641.

In facg, subt frunte, avem eel &A' o3hi. Cu ochit vedeni ilugm cunoscinO, despre tot ce se au in jurul nostru, aprpei departe : despre OmenI, despre animale, despre plante, despreparnint, despre aer i despre cer, adicg despre lumea intrghsalt despre univers.

Unil (intent i unele vM forte bine i lucrurile celemai mid i lucrurile cele mai depeirtate. Daspre acele fiin04icern cg art ochi i vedere agera. Cine nu Fite srt vadglucrurile mid, orI In depArtare, are vedare seurtei i slabeit ;IT se dice i ern ponivos. Vederea slabg, une-orI se pote ajuta,cu oehielar1. Sint rnenI care nu vd de loc. A-ceea se dice clsint orbi. Unil omen)." sint orbi din nascere. Acetia nu potsrt sa vindece. Altif ail orbit din nebilgare de seanag el s'aillovit la ochi; alii orbesc' de bOle i 41 de batrinete. Bletulorb se lovesce de luorurT, S3 impiadica i cad3; el 41" scrin

Si

Stil

alimate,

70

tesce, sag i fringe mato, sag piciorul. Orbul pte sg cad,gin santuri sag chiar si in garlg.

Ce nefericit este bietul orb 1 Mai cafe un copilas, mai cateun celu i, tot-d'a-una lAtul 11 ajutg sg. se OM misca, din-tr'un Joe in altul. S bafi joc de orM, cad Donn( daipedepscsce pe asemeni copii

Ochil trebue spglatl in fie-care dimintt cu apg curatgprspetl, dar nu de tot rece, ca sg se curate urdorile. Sg nute i.lT drept in sore, nici in foc, nici in luminare mare, preade-aprOpe. Cnd citesc i &Tit, i fetit&e, cand cos, O. nu

prea aprOpe de ochi cartea, caietul sag cosela; apol slnu facg lucrgrile acestea sera, cand se amestec itia cunptea, adicg in arnurg i nici la lumThare prea puting.

Cand se jcg copiii, arunce cu nisip in spre fatg,cgd nimerindu-se in cchi, se pote I6tgma vederea.

74. GhicitOre.I

71

Mircea-Voda stapanea nu numal preste Muntenia.Domnia lin se intindeaspre resarit , pana laMarea Mg* spre me-za-di, pana departe pre-ste Dunare i spre me-za-mipte pana prestemuntil Carpati, p'acolo,de unde venise Negru-Voda. Alt Domn maiputernic i mai vitezdecal Mircea-Voda numai era pe acele vre-muri, in partile acestea.

Inteo di, la Targoviste,era mulla lume pe -.tele, ce duceaCi spre

palatul domnesc.Ce s'a intimplat, jupane intrebti un teran pe

un targovet, din fata unel pravalil. Se dice, vere,ca imperatul turcesc sa fi tramis Domnului nostrunisce sol cu o scrisOre, care nu prea place lui Mircea-Voda !#

Targovetul spunea adeverulimperatul Turcilor, caruiaII mai dice si sultan sati padisah, voia ca Tera Ro-mansca sa fie sub stapanirea lui, sa-T fie rbet siasupra Rom