B. BOERESCU

DISCURSURI POLITICE

'1859-1883

VOLUMUL 11859-1873

BUCURETIAtelierele grafice SOCEC & Co.; Societate anoninfa

1910

B. 130ERESCU

DIS CUR SIMI POLITICE

1859-1883

VOLUMUL 11859-1873

BUCURETI)Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate anonimi

1910

r)co0coCP-

NOTITA BIOGRAFICA

Nascut in Bucuresti in prima zi a anului 1830, V.Boerescu flcut studiile liceale la Sf. Sava si a ter-minat cu succes clasele secundare la 1850.

De pe atunci chiar, tanarul se deosibek printr'un ca-racter serios, printr'o mare dispozitiune la studiu si prinautoritittea ee o exercita asupra prietenilor

V. Boerescu era de vre-o 20 de ani, and Heliade inteoscrisoare a sa, vorbind despre tinerii romni din Paris,iata, in ce &tip ii j udech: Pe acest tecnr cunoscin persoanti. Acum vre-o trei ani am luat o scrisoarela (Jhio semnatei cu acest nume fi am zis Domnului Zos-sima, ectra atunci acolo : nu ftiu de e june autorul acesteiscrlSori, dar ccite scrie nu puteau e0 mai bine din capul

pana unui biirbat de 60 de ani2)".In varsta deabia numai de 18 ani, Boerescu ti ma-

nifesta activitatea sa, care pin& la moarte nu mai tre-bui s inceteze un moment, incepand s& scrie inPruncul roman", foaie liberal& a epocei, redactatit de

Revista nouri, Ianuarie 1893...Scrisori din exil", vezi scris. CL adresadi lid Gr. Grildilteanu.

2 903

'

si-a

sai.

nu-1

fi. ,din

I).2)

11

Rosetti ), din care cauth el, dimpreunit cu altii tineri,a fost arestat la Ploesti de Muscali.

Din intAmplare acolo, un subprefect Manolache oi-inescu proprietar in Prahova, i-a mijlocit scfiparea, siastfel Boerescu se puta intoarce in Bucuresti, pe andunii dintre tinerii arestati deodatfi cu d'ansul, furfi trimisiin Rusia.

La 1852 V. Boerescu, impreunfi cu prietenul sfiu IonHagi Tudorache, si ajutat de familia acestuia, plead., laParis i pfitrunde astfel in acel focar de 1uminil, undefi imbogfiti mintea cu stiinta, pe care in urnifi trebuiltsfi o reverse asupra tfirei sale,

Ajuns la Paris, Boerescu, desi departe de patrie, ieInsa o parte acti vfi la luptele de etnancipare i devinetin factor politic insemnat. 1. C. Brfitianu si C. A. Rosetti,cari si dnii erau pe acea vreme in capitala Frantei,vfizand patriotismul, entuziasmul i agerimea de minte atnfirului lor compatriot, cfiutar6 s-1 asocieze la proiec-tele lor. Diferind fns intruckva de dAnsii prin nuantaideilor sale moderate, Boerescu isi *tea, individualitateain mai toate lucrrile intreprinse.

Politica nu-1 Ike& s uite scopul pentru care venisela Paris. _Mitsui urmeazfi regulat cursurile facultfiteide drept i ascult unele din cele mai insernnate pre-legeri dela College de France.

In August 1855, V. Boeresen 4i ieh licenta in drept.Inainte de a-i trece doctoratnl, dfi la luminfi o scrierepolitic de un merit real, intitulat illmoire sur laquestion politique et gconomique de la Moldo-Valachie,

Pruneul roman, Iulie 1848, No. 13.9

care s'a distribuit plenipotentiarilor Puterilor strgine,adunati Ia Congresul dela Paris din 1856.

Ideile generale expuse in aceasta seriere, care rezumhdorintele Romaniei intregi si care dorinte la 1856, inDivanurile ad-hoc, au fost formulate si comunicateprintr'un memoriu oficial Puterilor garante, erau celeurmgtoare: Autonomia Principatelor, unirea lor intr'unsingur Stat cu un principe strain, sub suzeranitateaPortei ci garantia colectiva a marilor Puteri".

In urma distribuirei acestui memoriu, V. Boerescuprimeste iiumeroase scrisori de incuragiare dela oameniinsemnati ai Europei. Din aceste scrisori, una mai alesii plgeek s'o arate prietenilor ski, aceea a marelui pa-triot italian Massimo d'Azeglio, viteazul luptgtor dela 1848,care, numit in urmg ministru-prezident, fu trimis caambasador al Italiei la Paris in 1859.

Din scrisoarea lui, Boerescu cith cuvintele: Lumeanu va alma adevetratei pace, dead atunci ceund fiecarenafiune va fi egala inaintea legilor de drept public fiand .fiecare onx va fi egal inaintea, legei dreptului civili)".

In 1857 Boerescu ii ia doctoratul cu o tezg a ciireivaloare stiintificg i-a atras laude din partea mai multor

Serierea este intitulatg: Trait comparatif desdebits et des pelnes au point de vue philosophique et ju-ridique. In prima parte autorul trateaza despre

fundamentale in materig de tirept penal. In adoua parte dansul studiazg pe larg Inqa, aerie a delic-

Non esser ii mondo per aver vera pace, se non quanclo ogninazione ear& uguale dinnanzi alla lege del dritto publico ed ogniuorno uguale parimente dinnanzi alla lege del dritto aivile.

invktati.

prin-cipiele

111

9

IV

telor ai in a treia parte trateaza despre pedepse, aratandnatura, conditiunile ai scopul lor 0 terming cu un ca-pitol consacrat pedepsei cu moarte, in care exprima euo mare putere de eonvingere maritnea ideilor sale filo-zofice i umanitare.

In antil 1856, 0 tot spre indeplinirea idealului saude a-ai vedea tara libera' ai bine intoemita in organismulei, Boerescu aerie: La Roumanie aprs le trait de Parisdu 30 Mars 1856, lucrare erudita, in care pentru in-taia oara se analizeaza en o completa competinta, dupa,vechile tratate, toate drepturile politice ale tArei noastre.Prefata fu scrisa de celebrul Royer-Collard.

In aceasta scriere ea i in cele precedente, Boerescucere unirea Prineipatelor cu un Domn strain, i regimulreprezentativ. In priVinta Domnului strain, zice autorul :Domnul strain este singurul mijloc de a se pune capabuzurilor anterioare, i numai acela care nu va figura inniciunul din partidele in lupta, va putea singur s'aducaconcordia ci impa carea universal i sa' suqina demni-tatea natiuneii)".

Concluzia autorului e ca singura solutiune practica,care poate impaca numeroasele interese dela Dunare0 in acelaa timp s asigure pacea in aceasta parte aEuropei, este sa ni se recunoasea independenta i neutra-litatea, iar in fruntea noastra sa avem un Domn strain.

Osebit de cestiunile politice, Ar. Boerescu in aieastascriere se ocupa 0 de alte chestiuni mai importantedinauntru, dintre care unele, pe atunci, dau naltere la

1) La Roumanie apres le trait de Paris de 30 Mars 1856.editia din 1856, gag. 107.

Vmari ingrijiri. Cea mai insemnat era cea relativg lafarani, pentru rezolvirea cgreia Boerescu propuneh, cutoti oarnenii luminati ai timpului, emanciparea i impro-priefarirea.

Principe le Cuza la 1864, a avut fericirea sh' realizezeaceastA mare reformg, i a realizat-o in mod aproapeidentic cu cel propus de Boerescu '). .

In ceeace privete armata, pentru ca hitratinerea unuiefectiv moderat dar permanent RA nu ingrewaeze preamult finantele tgrei, Boerescu intr'aceastA, scriere propunecrearea unei militii bine organizat, dupg bazele sta-bilite de Mircea cel BgtrAn. Cu modut acesta, ziceautorul, Principatele ar putea, peste cdOva ani, ad dis-pund de o putere indestuldtoare pentru a susfine neu-tralitatea lor, p and cetnd ad soseascli ajutorul puterilorgarante2)".

Raposat ul Royer-Collard , distinsul i ilustrul profesorde dreptul gintilor la Facultatea de drept din Paris, inprefata acestei cArti, zice cg toatA lucrarea nest unediscussion savante et une aspiration gnreuses)". iRoyer-Collard are dreptate, cAci opera intreagg cuprindela fiecare paging manifestarea unei judecgti solide i aunui program politic, lipsit de orice pasiune egoistg.

V. Boerescu se intoarse in patria sa la 1857 i, inSeptemvrie acelaq an, este nn,mit profesor de drept co-mercial la colegiul Sf. Sava mai intM, Ong in 1859,

') La Roumanie apres le trait du 30 Mars. Editia din 1869,Vezi Les Paysans", pag. 104, 399.

2) Ibidem, pag. 113.8) Ibidem, Prefata pag. 6.

.

VI

and, creandu-se Facultatea de drept, el continua cursulpang. in 1882 la Universitate.

Numit membru si director al Eforiei scoalelor, Boe-rescu aduce mari servicii invatamntului public. Inaceasta ramura incepe desvolta activitatea, punandIn serviciul ei stiinta i inteligenta sa. Stia dansul caelementul cel mai puternic al propasirei i fericirei uneinatiuni este cultuta ei inte1ectua1 i c aceasta eraacum o necesitate sine qua non pentru un popor, careca al mestrn, trecuse prill atatea sbuciumari i lupte.

Regulamentul organic, relativ la instructiunea pa-numai rgspundeh nouelor necesithti i trebui

neaparat o mare reforma. Toate lipsiau: i coli si 1111corp didactic si inspectori scolari. V. Boerescu contribuiputernic la inrnultirea scoalelor primare, creand -Lindepe socoteala Statului, altele prin donatiuni acute deBibescu B. Brancoveanu.

Pentru a incuragia i ajuth pe tinerii studenti, Poe-rescu isbuti s dea o mare desvoltare premiilor, si la1859 ajutat de C. Bozianu. si G-. Costaforu, a fost destulde fericit ca s Infiinteze Facultatea noastra de drept.

Activitatea lui IT. Boerescu pe terenul politic e totatat de roditoare. La 1857 creaza un ziar: Nationalul,care a avnt o influence,' destul de insemnata pe acelevremuri, and patriotismu l. era atat de cald.

Nationalul era organul liberalilor moderati, al ace-lora care mai tarziu au format partidul centru din careau lacut parte impreun en Bozianu, Costaforu si fratiiBoerescu.

Intr'unul din primele nurnere ale Nacionalului, V.Boerescu ii face profesiunea de credinta' printr'o epis-

a-ei

bliea,

VII

tolh, publicath, in numhrul dela 12 Decemvrie 1857 :Jurnalul nostru, zice el, este menit a apdret intereselegenerale ale naciunei; nu e de nici o coloare exclusivet,nu face parte din nici o coterie; primeste adeveirul deoriuncle si dela oricine l-ar aflet".

In Septemvrie i Octomvrie 1858, apare in Nationalulo serie de 11 articole intitulate: (Jonventiunea din Parisdela 19 August.relativet: la organizarea principatelorromane1), in care Boerescu cu o mare claritate explichopera conferintei din Paris, arhtand phrtile ei bunerele; articolele adunate la un loc se tiphrir in brourg,la 1858 i totodath se traduser i in frantuzete.

La inceputul anului 1859, V. Boerescu este ales de-putat de Capitala threi. Adunarea nationalh aveh sh" sg-vireasea in acel an Unirea, unul dintre cele mai matievenimente politice contimporane, i V. Boerescu sepoate considerh, cu drept cuvnt ca unul din factorii dechpetenie ai acelui memorabil act istoric.

Fericith zi, ziva de 24 Ianuarie 1859, i fericiti Ro-mnii, cari au luat parte la marele act politic shvAritatunci !

Cuvntarea rostith de Boerescu in neuitata edinth aAdunrei nationale din acea zi, avh un efect hothritor,chiar i asupra eelor mai putini dispu0 sh, proclame unireaPrincipatelor.

Nobilele cuvinte ale oratorului, inspirate de cel maiinalt patriotism, produserh cu atat mai mult efect, cucat spiritele erau dejh inflachrate i entuziasmate, inacele momente hothritoare. Discursul lui Boerescu mic

Nationalul, Sept.-Oct. 1858. No. 84-95 inclusiv.

i

phaah la lacrhmi pe eei cari-I ascultar i en totii proela-Domn al ambelor tki surori pe Alexandru Ioan Cuza.V. Boerescu vedeh astfel prima si marea sa dorinth

realizath.Din acel moment incepe adevkata sa carier politich.

La 1860 intr ea ministru in cabinetul Goleseu-BrAtianusi in aeelas an clhnsul ia interimul ministerului de in-struetiune, mentinndu-si postul in noul cabinet ManolaeheCostache, chemat de Principe.

Ca ministru de justitie, Boerescu propuse intre alteleun proiect de lege relativ la desfiintarea pedepsei cumoarte. Camera, duph chtiva ani, chnd s'a reformat co-dul penal, desfiinth aceasth pedeapsa, chzuth de mult indesuetudine, inlocuind-o en munea silnicL

Nu mai putin insemnate sunt numeroasele sale acteca ministru al scoalelor. Mai inthi avem proieetul shuasupra instructiunei publice, redactat in 67 artieole..V. Boerescu intoemeste o comisiune compush din A.Odobescu, I. Heliade, A. T. Laurian, I. Maioreseu,A ron Florian, P. Cernhteseu si I. C. Brtianu, tusk-einath, s culeagh materialul necesar pentru compunereaistoriei nationale.

Pietorul Theareseu e autorizat sh adune intr'un albumcostumele i principalele picturi murale, din bisericelecele vechi. Tot V. Boerescu ieh msuri ea s. intrebuintezefondurile Zappa in interesul literaturei noastre.

La 1864, V. Boerescu e chemat in capul Consi-liului de Stat ca vicepresedinte. In aceasth functiune, elieh o parte insemnath la alchtuirea mai multor proieetede legi, iar Proceclura civil& este aproape intreagh operasa personal; consiliul o admise frh modificare.

VIII

mart

IX

In 1868, V. Boerescu publica o noug, opera: 111emoriuasupra jurisdictiunei consulare in Principatele rometne,care tradush in limba franceza, se trimise diplomatilorsi publicistilor din Europa. Cestiunea se tract& pentruprima oara. Autorul, dupa, ce examineaza jurisdic-tiunea consulara in Orient, ash cum rezulta din capi-tulatiunile incheiate intre Poarta si puterile crestinetrateaza despre sit atiunea politica, a principatelor inaintesi dupa capitulatiuni, si concluzia la care ajunge este ca,'trebue desfiintata in Romania o asemenea jurisdictiune.

Este de observat ca, prin toate scrierile sale, V Boe-rescu cata, pe deoparte sa faca, cunoscute strainilor celedoua, Principate dela Dunare, iar pe de alta, s asiguresi s intareasca curentul favorabil tarei noastre.

La 1866, in urma abdicarei Prineipelui Cuza, duparevolutiunea dela 11 Fevruarie 1866, V. Boerescu, dim-preuna cu aIii, este insarcinat de Adunare, sa meargala Bruxelles cu plebiscitul alegerei contelui Filip deFlandra. Regele Belgiei, Leopold al II-lea, primeste pedelegatii romni si le expune motivele pentru care fra-tele sau este nevoit s. refuze onoarea ce i-o faceau Ro-

In urma acestui refuz, i dupa plebiscitul ;care, la1 Maiu 1866, proclamh Domn pe principele Carol Ludovicde Rohenzollern-Sigmaringen, V. Boerescu dimpreuna cugeneralul Florescu, Costaforu, Epureanu, este iarasi tra-mis pe la toate Puterile cele mari, ca s sustina can-didatura noului ales la tronul tarei.

Succesul de astadata fu complet i dupg suirea A.. S.Carol I pe tron, V. Boerescu flea parte din cabinetuDimitrie Ghica, pang la caderea sa in 1870.

mann.

XV. Boerescn atunei incepe in organul Pressa" o marelupta patriotica, care continua in tot timpul razboiuluifranco-german, reclamand independenta i neutralitateaRomaniei.

La 1873 intra in eabinetul lui L. Catargiu, i eaministru de externe lucreaza din toate puterile pentrurealizarea acestui ideal.

Primul pas, prima indrum are o face ineheind, eutoate opunerile Portei, primul tractat de comert cu. Austro-Ungaria.

Pentru a pregi1,4-i opiniunea publica a diplomatieieuropene n favoarea noastra, Boerescu la 1874 publicao noua scriere intitulata : Drepturile Romciniei intemeiatepe tractate, sub pseudonimul un vechiu diplomat".Aceasta opera euprinde un rezumat al dreptului inter-national roman, intemeiat pe vechile capitulatiuni, pre-cum i o expunere a tuturor intereselor politice ce re-elamau infiintarea unei Belgii" la gurile Dunarei.

In urma acestor luerari pregatitoare. V. Boeresen secrede indestul de tare, pentru a afirma intr'un mod ofi-cial drepturile de suveranitate ale Romaniei, atat printr'onota,' diplomatica, cat i dinaintea Camerilor, kern carepapa la dansul, nu-1 facuse nici un alt ministru de externe.

Atitudinea aceasta o iea mai ales in Novembre 1873,cand incepe cu Poarta, lupta pentru dreptul de a tractape un picior de perfecta egalitate cu Puterile stralne.

Inca din Septemvrie, acelai an, ii oferise o ocaziunefavorabila, ministrul de externe al Turciei, Rasid-pas,a,printr'o circulara confidentiala, in care se tagaduiaudrepturile Romniei de a incheia traetate de comert eneelelalte Puteri.

XI

V. Boerescu pun And mama pe acest act, rkspunseprintr'o notk oficialk 1), adresatk, tuturor reprezentantilorPuterilor garante, in care not e afirma sus 0 tarevointa guvernului roman, de a exercith liber i directtoate drepturile, in virtutea vechilor tractate, garantateprin cel dela 1856 din Paris 0 prin conventiunea dela 1858.

Aceastk notk fu reprodusk de intreaga presk euro-peank i se poate ziee ck din acel moment se incepitlucrarea, care avek s'aduch', emanciparea politick a -Areinoastre.

Guvernul austriac, din cauza numeroaselor sale in-terese economice cu noi, consimti cel dintki, in Iunie 1875,

semneze prima conventiune de comert.Dar acest tractat era numai inceputul i Boerescu ur-

meaz g. cu ardoare negocierile pentru noui tractate si cualte tkri, mai ales en cabinetele din Berlin i Peters-burg.

Trebue s nu se nite de asemenea ck tot in acest spatiu.

de timp, V. Boerescu izbutete, ca agentii romni sk fietractati de eabinetele strkine, ca reprezentanti oficiali aiunei puteri recunoscute.

La finele anului 1875, V. Boerescu ese din ministeri n Iulie 1879, il vedem pentru ultima data ca ministrude externe in cabinetul I. C. Brk'tianu.

Motivul, care 1-a determinat s primeasck acest por-tofolin e foarte simplu : V. Boerescu era inainte de toateun mare patriot 0 in momente de grea cumpAnk el

Reinvierea drepturilor RomAniei. Tractatul de comerciuAustro-Romtun. Brel. tip. Iai. Vezi pag. 5, circulara D-lui ministrude externe.

1)

ea

XII

puneh intotdeauna interesele tarei mai presus de inte-resele sale personale sau de interesele de partid ; in 1879,Ora treceh printr'o grea incercare, caci erh la ordineazilei delicata chestie a Evreilor, a carei rezolvire ni seimpuneh prin tractatul dela Berlin 1).

In asernenea imprejurari patriotismul hti V. Boerescunu puteh sa, nu raspunda la chemarea ce-i faceau ceicari acum aveau nevoie de experienta si de luminile sale,si de aceia dinsul primi fail a sth la indoialaportofoliul ce i-se oferih.

Si de astadata sforta'rile sale au fost incununate cusucces, cad putin timp in urma, Romania naultamitaspiritului diplomatic si militar, intelepciunei i patrio-tismului Suveranului ce-si alesese, devine complet inde-pendenta i este in urmh inaltata la rangul de Regat.

In primele zile ale lunei Aprilie 1881, V-. Boerescufacuse datoria de patriot, parasi ministerul, si, cu toata'board' neindurata care incepeh st-i slabeasca puterile,ramane Ong n cele din urmh in arena luptelor politice.

Ales membru in comisiunea insarcinata cu revizuireaConstitutiunei, in putinele momente de snatate,V. Boe-rescu lucreaza proiectul de lege relativ la aceasta ced-tiune. Aceasta e ultima lui lucrare, supusa desbaterilorcomisiunei tn Octomvrie 1883, cu o lun inaintea mor-

lui.Trimis de oamenii stiintei, -V. Boerescu, in Noemvrie,

pleaca intr'o clima mai calda ca sa-si caute sanatatea,dar abih sosit la Paris, Vineri 18/33 Noemvrie 1883,

1) Memoire sur la revision de l'art. 7 de la Constitution rou-maine. Paris 1879.

ii

tei

XIII

numai continua drumul, caei inainte chiar de a ajungela finele calatoriei, se stinge, departe de patrie, dup6, ceun patrar de veac muncise pentru propasirea si feri-cirea ei.

Din aceasta scurt schi. biografica, se poate to-tusi judeca intinderea activitatei si personalitatea poli-tica' a lui V. Boerescu. Dupg, cum va'zuram, mai alesIn arena luptelor politice, dansul si-a pus tot patrio-tismul si inteligenta pentru realizarea idealuluiUnirea vi independenfa principatetelor subt un Domnstrain.

Ca jurisconsult rolul lui V. Boerescu nu a fost maiputin intemnat. Osebit de lucrarile sale ca membru alParlamentului sau vicepresedinte al Consiliului de Stat,V. Boerescu ca profesor la Facultatea de drept, a racutcel dinti Comentar al Dreptului comercial roman, ia codificat toate legile i regulamentele farei dela 1859pana la 1882 1).

Darul graiului, pe care Boerescu ti poseda intr'ungrad superior si cunostintele sale variate, an faeut din-tr'insul unul dintre cei mai elocinti i distinsi oratori ai

Baroul Bucurestilor nu-1 putil cinsti mai bine,deck alegandu-I decan al s'au.

Ca profesor eloeinta lui Boerescu era tot eat deplacuta i cei ce I-an auzit facndu-i cursul la Facul-tate, nu vor uith niciodaa claritatea, preciziunea si me-toda eu pare el, timp de un patrar de veac, si-a &cutacest ours.

faeultatea de drept, op, si baroul,l-au ales decan al

1) Colectiunea, Codicelor romine de B. Boerescu.

tgrei.

ebu

XIV

sau mai multi ani de a rand ul. In chestiile diplomaticeV. Boerescu a ocupat un rol totdeauna distins. Tactulshu, cunotintele sale 0 mai ales siguranta cu. care tia,

sustink ceeaee yoik, 1-au facut s reuseasca mai intotdeauna in misiunile sale pe langa Puterile straine,carora le rasa cea mai bunk amintire.

Alegerea Domnului, tractatele de cornert, chestiaEvreilor, independenta, etc., sunt atatea chestiuni di plo-rn atice, la rezolvirea carora V. Boerescu a contribuitfoarte mult i frk indoiala, se poate zice c i pe acesttaram a meritat bine dela patrie.

In ramura economica, V. Boerescu trecit peste preju-ditiile timpului, punand temelia unor man i puternicesocietatei comerciale.

Ak, in 1871, el era, societatea romana de asigurareDacia-Romania" si de atunci incoace raman in tar mi-lioanele, care mai inainte se trkruiteau in strainatate i seintroduse astfel totdeodatk mai mulfa, sigurantk in lichi-darea despagubirilor, desteptand intre capitalistii din Oraspiritul de asociatiune, ce pang, atunci era foarte, mkrginit.

Asemenea V. Boerescu lupta Impreuna cu P. Mayro-gheni, rninistru de finante in 1872-73, Cu Ion Glicai alti fruntai ai rei,. pentru infiintarea Creditelorfunciare, pe baza asociatiunei intre proprietari i emi-terea de scrisuri funciare.

Acelai concurs 1-a dat V. Boerescu si pentru creareaBeincei Nationale a Romeiniei.

ca publicist activitatea lui V. Boerescu e foarteintinsa, caci incepand la .1848, ea continua i mergepana in 1883, atat prin presk cat si prin numeroaseleserieri precitate.

s'a

XV

Ca om de Stat, ea temperament politic, V. Boerescuse deosebeh printr'o insemnatg luciditate de spirit siprintr'o fire linstitg, care-i perrniteau sh., judece cu Angerece si multg justeca cele mai grele cestiuni, dndu-ledeslegare practicg si inteligentg.

El a avut mai presus de toate cele doug calitgti esen-tiale pentru un om de stat: patriotismul luminat si ne-interesat, dragostea de targ, in cea mai inaltg acceptiunea cuvntului, servite de o vointg neobositg de a lucrhpentru binele patriei.

Acestea au fost scopul si cinstea vietei sale.

BucureFiti, 1910.

1859

20993

I

Monitorul oficial al prii Romaneqti din 26 Ianuarie 1859.

Unirea principatelorIn zina de 5 Ianuarie 1859 Cuza fusese ales domn

in Moldova, iar la 24 Ianuarie trebui sa, se faca ale-gerea si in Tara Romaneasca.

Pang in ajunul acestei zile adunarea electiva eraimpartita in mai multe tabere avind fiecare cite unpretendent, si nu se stie de s'ar fi realizat fericitul actal Unirei, daca in dimineata zilei de 24 Ianuarie par-tidul nationalist, din care faceh parte Boerescu, nu ar fipropus s se aleaga ca Domn tot Cuza.

In acest scop, dupa constituirea adunarei qi dupaapelul nominal al deputatilor, s'a cerut ca Adunareasa se constitue in secret spre a i se face o propunere.

Dupa ce Adunarea s'a retras in alta, camera,Boerescu a luat cel dintai cuvantul si a tinut discursulce urmeaza, care a infracarat spiritele, facandu-leprimeasca propunerea unirei cu entusiasm. i astfel afost ales Cuza.

Pentru ce suntem impArtiti in dotA cam-puri? Pentru ce ne numim noi gi voi? OH nuavem toi aceia0 patrie? OH nu suntem toti fiii

s.

4aeeleiasi mame? Pentru ce sa zicem noi i voi? Dece sa nu zicem noi Romanii? Nu avem tati aceiasiiubire, nu simOm toti aeeleasi sentimente pentrumama noastra comuna? Care este cauza diviziuneinoastre? Care este marul de discordie dintre noi?

Acest mar de discordie, sq, nu-1 ascundem,el este domnia. Cine va fi domnul? Fiecare Iiare convincOile sale, fieeare i are simpatiile salepersonale; fiecare din noi crede c Ora va fi maifericita avand de domn pe cutare i pe cutare.Dar discordia exista, exci nu toti eugeta asemenea.Din aceasta diseordie rezulta discreditul nostru.Nimeni nu mai are credinca la noi; anarhia nu edeparte, si inimicul e la portile noastre. Cumrespingem anarhia? Cum sa, oprim pe straini? Fa-cand s piara, discordia, facand s dispara punctulcare ne desparte.

Noi declaram ea nu avem nici un candidat;d-voastra avei vreunul? Se poate. Insa niciunuldin noi toti nu ered ell a venit aci en hotartrea face sa fie candidatul sau cu mice pret. Tatisuntem Romani, si nimeni 131.1 voeste faul -5,rei sale;nimeni nu ar vol ca candidatul sau s ajunga latron pe urme de sAnge sau sprijinit de straini. Arfi o ofensa pentru Ora de a crede ca ea a pututtrimite la Camera asemenea oameni.

Ca sa ne unirn toti asupra aceluias candidat

A.

5este posibil? Cred c5 nu, fiindca, am zis, fiecareIi are credinta sa. Dar a ne uni asupra unuiprincipiu, ne putem uni, mai cu seama cnd acestprincipiu este cel mai mare al nationalitatei noastre.Acest principiu este al Unirei.

Multi din d-voastra, acum un, an au repre-zentat Ora in aceasta Camera, si au sustinut cucaldura unirea. Printul Bibescu, fostul domn, afost intre altii, cel mai elocvent si ardent aparatoral unirei. S'ar puteh oare in acest timp ca acestepersoane sa se contrazica? Aceasta nu se poate crede.

ne unim dar toti asupra principiului deunire, asupra acestui mare principiu ce are sa re-invieze nationalitatea noastra. Sa ne dam maimca frati, si sa cugetam ca suntem muritori, elavem s/ trlim e/tiva ani, qi ea, eopiii i stra'nepotiinotri au sa, mWeneasel un viitor glorios, creatde noi!

A ne uni asupra principiului unirei este ane uni i asupra persoanei ce reprezinta acestprincipiu. Aceasta persoana este Alexandru IonCuza, domnul Moldovei.

Sa ne unim ca frati asupra acestui nume,posteritatea ne va binecuvinta, tara ne va intindemainile i constiinta noastra va fi impacata eani-am implinit cu religiozitate o datorie sant&

Sit

i

II

Importanta unireiDupg, alegerea lui Cuza, la finele sedintei, tot Boe-

rescu a luat cel dinti cuvntul si a tinut discursul ceurmeazk, prin care arat'a importanta actului svarsit,analizeazA, legalitatea lui, aduand multumiri Ad unArei

raud And patriotismul ei.Domnilor, aceastg zi este cea mai mare ce

vgzut Romanii in analele istoriei lor ! A ctul ceam fAcut noi astgzi este un act ce dovedete lanoi un patriotism qi o desinteresare ash de mare,cum rar se pot vedea, exemple la natiunile celemai mari ale Europei ! Sunt acum mai mult dedoug, secole i jumAtate, de cand unirea Romgnilor,aceastg, aspiraOune generoasi a tuturor generatiu-nilor, cAnth st se realizeze prin puterea materialg,prin forta, prin sange. Astazi unirea se realizeaz1prin puterile morale, prin armele spirituale.

Gratie voug, mandatari ai natiunei, caretiuri inteun moment a v6 invinge toate pasiu

au

ci

7pile, a egia peste toate interesele egoiste, a ing-bu1 orice uri, i a depgra orice simpatieantipatie personalg spre a depune pe altarul patriei,pur qi virgin, acest principiu al reconcilierei ge-nerale i al vuterei nationale.

Gratie inaltelor puteri garante, cari ne arg-targ drumul prosperitgtii i mgrirei noastre, prinrecunoaqterea i garantarea drepturilor noastrenationale i a vechilor noastre tractate pe caHrinii nostri le apgrarg, cu Angele lor, i cad stg-teau ascunse i amortite sub vglul uitgrei i al violgrei.

0 erg noug se deschide pentru noi ! Aceastgerg este acea a regenergrei noastre! Voi yeti avea,mAndria a spune nepotilor nostri cg ati pus ceadintai piatrg la acest nou edificiu! i accentelevocei i recunotintei lor se vor transmite resu-nand din generatie n generatie.

care este natura actului ce noi sa,v6rimcu atata regularitate, liniste qi desinteresare? Ale-gerea domnului Alexandru Ion Cuza este oareconformg cu Conventia din Paris? Linititi-vg,domnilor, i cgutati fiecare rgspunsul in contiintai ratiunea voastrg.

Mai departe analizeaz, legalitatea unirei si con-formitatea ei cu prescrierile Conventiei din Paris, si inurmg terming:

Actul nostru dar este din cele mai legale.

si

ph-

8El nu va lipsi peste pucm a fi aplaudat de Eu-ropa intreagg, precum ast'azi este aplaudat de toatna-Ounea romAn A.

SI trliasel domnul nostru! Sa trliasca pa-terile garante!

III

ItAspuns delegatiunei moldovene.

La 14 Februarie 1859, Moldova trirnite o dele-gape in frunte cu KoggIniceanu cu 0 adresA, eatre Adu-narea 'rani romneti. Boerescu raspunde lui Kogl-niceanu cu discursul de mai jos:

Glorie vou, ne zie fratil de peste Milcov ;glorie voug, le ziceam noi, c/ci voi ati avut asustine sub un guvern strain o mai crancen6 luptacleat noi i tim c6, cu cat lupta este mai grea,cu atat victoria este mai straucita. Gloriecaci voi ne-ati aratat calea ce trebue sa urmam,voi ati dat Intaiul semnal al unirei, voi ati fostcei dintai cari, indata dupa alegerea domnului, atiproclamat inaintea Europei ca, singura i perpetuadorintl a inimei voastre este unirea, Voi ne-atideschis drumul binelui, noi l'am urmat; voi atitnceput unirea, noi am terminat-o.

Dar atat noi, cat qi voi, n'am facut ma

voua,

10

mult decAt a analiza un act care era pregAtit deatAti secoli.

aici face o privire istorid, asupra tuturor in-cererilor de unire in trecut iar mai departe ur-meazg,:

Unire dar i ineredere in viitorul nostru!piarl dintre noi orice un i mice ne-ar puteaslAbi ! Precum ne spune despre Moldova onor.meu preopinent, aqh 0 la noi sperlin a vedea pecele mai eminente persoane din clasele ce-au fostprivilegiate ne mai ovAind inaintea unei dificul-tAti spre a apAra interesele nMionalitAtii noastre.La 24 Ianuarie aceste persoane puserA, de o parte, inaplaudarea natiunei, orice considerMiuni de in-terese 0 de persoane spre a implini actul cel maimare care InAlth patria Mr. SA urmeze acest drumla mArire, conlucrAnd cu energie la toate mAsurileee vor intAri acel act, i vor lAsa uu frumos numede nobletA generaciilor viitoare.

Sper dar c vom ti a lucra cu toatA energia,cu toath, prude* 0 toata increderea ce cere unact de natura aceluia pe care 1-am sAvAr0t.

Prezenta fracilor moldoveni intre noi este cao legtur i o angajare pentru viitoarea noastrAluerare. AceastA prezent6 constitue pentru noi osArbAtoare, o asigurare pentru viitor, o afirmare

SO

11

nou6, a unirei ce are sl domneasel intre amin-dou6, t6riIe surori.

Salutare Camerei moldovene, care a dat oca-ziunea acestei sArbAtori ! Salutare deputatilor depeste Milcov, eari vor imp/rt/qi Camerei surori sen-timentele noastre! Salutare tuturor Romnilor !

IV-

Monitorul ofinial al 'Nei Romine0i din 28 FebruarieNo. 19/1859.

tSedinia din 12 Fcbruarie 1859

Votul PublicAdunarea electivh de abih constituith, se ocu ph de

regulamentul vothrii. Brhiloiu sustine votul secret pentruvotarea proectelor de lege in totalul lpr, aduchnd ca ar-gumente mai toate statele europene cu sistem constitu-tional. In acela fel vorbesc principii Barbu tirbei giD. Ghica. Le rhspunde, sustinhnd votul public prin ur-matoarele douh cuvantari Boerescu.

1) B. Boerescu. D. Brliloiu, din cele ex-puse de D-sa, nu este contrariu votului public,dar pune astfel de eonditii, inek sl fie in tot-deauna secret. D. Brliloiu a arkat incovenientelevotului public, i. a zis el mai totdeauna unguvern tiranie a adoptat sistemul de vot public, Invreme ce cele constituOonale au adoptat sistemulde vot secret. Dar legile intr'o WI trebue s6 se

13

aplice duph natura localithtei si Imprejurhrile incare se afi. Este net5ghduit ch sunt cazuri (Andvotul public s'a adoptat de un guvern tiranic,si vice-versa. Dar intreb: unde votul public areinconveniente? Nimeni nu ne poate persecuth, nueste in drept a o face aceasta, pentru liberamanifestare a opiniilor noastre i pentru aceastanu admit votul secret. Este vorba ins6 deoameni,care pentru temerea de interesele lor particularese sfiesc a voth pe fMh'. Este altcevh! Dach suntasemenea oameni in shnul acestei Adunhri, pentruonoarea ei sunt de phrere ch nu trebue sh seadmith de reprezentanti ai natiunel, si pentru acestcuvant nu prilnesc votul secret. D. Brhiloiu zicene afthm intr'o stare anormalh. Din contra, eu cred

suntem acum in starea cea mai norrnard, trlimo via national/ liberh; trecutul era, starea decare vorbeste d-sa. Apoi nu vhd leghtura pe careo vede d. Briloiu, intre votul secret si maturitateadiscutiei unei legi, si nu vhd ce incompatibilitatear fi intre votul public si discu0a maturit Noinu pretindem a se voth o lege mai inainte de a fidiscutath, ci In urmh. Child este Irish vbrba dediscu0a unei legi, gresith din cauza iue1ei si anerhbdhrei, atunci inconvenientul ce d. Brhiloiu iiatribueh votului public, existh si la votul secret.Destul este pentru repararea unei legi gresite, din

Ca

14

graba, i nergbdare, ea sa luam de baza de a nuToth inainte de o discutie,

AO, din toate punctele de vedere, votul tre--bue a fi public. Afarg de aceste consideratii deineonveniente ce nu exista, putem invoch alteeva :De ce vot secret, and adoptgm o lege? Avemfrica, de contiinta noastra? Avem teama a nuvoth cum simtim? Prea de multe ori ne am in-invatat a ne ascunde ce suntem. Trebue a ne con-vinge a noi cari intram intr'o viata noua

i socialg, s ne schimbam obiceiurile noastre,De ee un deputat sa-mi schimbe opinia, convinetia,votand pe fata? Trebue a ne convinge de prin-cipiul, c mice opinie este respectata. Oricine areconvinetia opiniei sale, de ce sa se sfiasa a oarata? De ce s aseundem opiniile noastre, andpresupunem In Adunare, o convinctie din cele maionorabile. N'avem de ce s. ne temem ! Nu vadnimic de temut. De guvern? Nu. De opinia pu-blica? Nu, aci ea respecta, opiniile sincere; i apoipentru ,ce vot secret, and discutia se face de fata?Dar ni se va raspunde : Nu toata lumea iea partela discutie. Aceasta nu face nimic. Prin vot pu-blic impunem natiunei, caci aratai c avem con-vinctia opiniei noastre; ea poate fi ratacita; darnu mai putin sincera, i opinia publica, dupa, cumam zis-o, respecta sinceritatea, independenta opiniei

poli-

15

de orice culoare. Noi cerem votul pe fata, violamconvinctiile, Ii cerem numai pentru demnitateaadunarei noastre. 0 nu trebue a sustine prin-cipiul de vot secret dupa, exemplul altor ni, uncles'a Introdus, pentru diferite consideratii locale.

2) B. Boerescu. Yin a raspunde principilorStirbei i Ghika. Snntem, zieeti, la inceputul ca-rierei noastre i nu trebue a merge prea repede.Dar intreb, unde este rnai mare pericol? De amerge pe un drum intunecos, sau de a merge peun drum luminos? Educarea unei natiuni nu seformeaza repede, ea vine cu. timpul. In politica,educarea unei natiuni se face prin legi. Cum oeducam noi opinia publiea, altfel decA,t, puindu-nein evidenta? Numai pe cht vom luer in ascuns,avern a ne teme de opinia public& Ambii principiau zis c le este frica, a merge prea repede; darce iuteala poate fi intru a merge cineva, pe caleaprogresului? Cand intram intr'o viata' nou6, trebue

intram eu toate elementele ei cele bune, cacide vom lua i elementele rele cu noi, acestea sescot prea anevoe. Nu mergem nici odata prea iuteen adevarul. De ce fiecare din noi sa nu ne cu-nomtem? Prin votul secret exista neincredere, i ca

inceteze aceasta qi sa nu inceteze influenta opinieipubliee, trebue a nearath pe fata con vinctiile noastre.

sh

sh

eS,

Monitorul Oficial al ra'rei Romano Oi din Martie 27 No. 32/1859.

Arendaii moiilor mndstireciLa ordinea zilei interpelatia adresata, de Boerescn

Min. Cultelor pe care il maga' binevoiasea a spune cemasuri aluat in privinta arendaOlor mosiilor manasti-resti. Arendarile trecute, asa cum s'au facut, au produsceace sepolte numi eriza agricola, care nu este mai pu-in i perieuloasa statului si societat,ei ca cea fi-

nanciara.Boerescu vrea s tie ce masuri s'a hiat in privinta

aceastaMinistrul raspunde vag c va cauta ca legile sa se

pazeasea". Boeresen replica in ehipul de mai jos:Boerescu nemulcumit de Aspunsul d-lui Ore-

tukscu, ia cuvantul si demonstrg c criza agri-colg este intim legatg cu cea comercialg, cg Indeqert s'ar ocuph Adunarea a lua mgsuri pentruincetarea crizei financiare dud ar Igsa la o partecriza agricolg. Lipsa de esportatie, s'a zis, estecanza principalg a crizei financiare; ea se menOneprin criza agricoll : I-iu pentrucg arendele fiind

s

V.

urgenth,

17

esorbitante i arendasii fiind si1ii a le scoate dinproducte, nu le pot vinde prin preturi mai scgizutespre a face concuren0 altor porturi, ca Odesa

porturile Americei, ce atrag la dAnsele pecumparatorii caH intreprindeau strangerea de pro-ducte i esportarea lor, ei vazhnd c acele productesunt amenintate a se confisch de guvern drept pre-tul arenzilor, nu pot avea nici o incredere, si flumai vin sg, fac avansuri i aeonturi de bani eamai nainte. Afarg, de aceasta e in genere cunos-cut ca arendasii sunt in daraveri pecuniare cu co-merciantii; si a ruinh pe unii este a ruinh i pe altii.

Astfel vedeti ea criza agrico1 i cea finan-ciarg, sunt intim legate

Usurarea propusg, de Domnul Ministru estenumai aparenta,. Ar fi reala pentru cazul chnd arenzi lear fi proportionate cu veniturile. Arenzile insa suntexagerate; acest fapt e cunoscut de toata, lumea, si deam discuth as-upra acestui punct, ar fi sa ridicamun val neplacut, pe care mai bine al lsam ne-atins. Multi au profitat de acest vl, dar multiau fost victima unor manopere si a unor mistere,care s'ar puteh transformh intr'o istorie numita is-toria Misterelor Arenzilor."

Pe lAnga, aceasta, ceeace a ridicat asa de multarenzile, a fost iluzia ce si-au putut face unii oa-meni de bunk credinta asupra adevaratului venit

20993 2

t

18

al mosiei, iluzie provenith din marele pret eeau avut procluctele in anii treeuti en ocazia rez-belului din Orient. N u este nici just, nicimoral ea statul s profite de acele mistere,iluzii, i sh se inhbuseasch en ruina eethtenilor;

apoi v voi demostrh c acea inbusire a statuluieste numai fictivh.

Leoile morale si de ecuitate se opun. am zis,la acea inhbusire, s vedem dac i legile positivesunt absolut contrarie unui schzhmAnt. Prineipiulla care a fheut aluziune D. Cretuleseu c nu'lpoate atinge, fiindch este baza societhtei, este ne-gresit sfintenia contractului. Ei bine, va, voi arAth

hst principiu nu este asa de absolut in cat shnu i se poath face oarecare derogatiuni in fataunor consideratii

D. Boerescu citeazh si explich' atunei art. 769si 1770 din condica francezh; apoi reproduchndsi art. 12 dintr'o legiuire din 1852, care a mo-dificat Condica lui Caragea in privinta inchirie-rilor, '1 explich semenea in favoarea tezei cesustine. Dach aceastea ziee c, dacg, intre parti-culari, acel articol dh drept chiriasului s cearhschzhrnhnt din ehirie, chnd obiectul inehirierei su-ferh' o deteriorare mare, este un afortiori ca acestas e aplice intre stat si particular. Trechndapoi la interesul propriu al statului demonstrrt c.

ca

taxi.

19

inavutirea sa ar fi numai fictiv/ prin acele arenziexagerate; i c rnai mutt ar pAgubi statul astfeldecat facand un oarecare sc/z/mant arenzilor.Arendasii in adevAr nu vor putea s plIteascl;prin aceasta chiar contractele vor cde. Cum seva desp/gubi statul? In doll/ moduri: I-iu van-zand productele ce . va g/s1 stranse pe moii. Darcui sa. se vanzl, Oki nu este exportatie? Plec,arendand din nou moii1e, ceace va aduce un sc/-z/rnant poate de 50 0/o in pretul arenzelor.

Cat pentru ceace zice D. Cretulescu, c6, delaarm! va putea s ia rn/suri spre a se lepa'da decontracte, arendasii cari nu vor voi s/ se tie, cuaceasta recunose singur, c pnicipiul sfintenieicontractului nu este asa de absolut in cat s6 nuse poatA, atach.

Afar/ de acesta, acele mAsuri, tardive an se-rnfl en medicul care ar zice bolnavuhii s/u :Ti-am prescris doctoria, dar astept intai sg, mori siapoi s ti-o dau. 0 repet remediul trebue acum,de aeeia propui a se face pentru anul acasta un sea-zamant arenzilor ; nu astfel in cat s profite sireaua credinta; ci numai pentru acei arendasicaH vor fl fost de bun/ credintd, si in adevar sevor fi Inselat.

si

VI

Monitorul oficial a rii Rominef2ti", Apri lie 10 No. 19/1859.

tSedinta dela 13 MartieAjutorarea comerciantilor

La ordinea zilei erh un proiect al guvernului de ase intervenl in favoarea comerciantilor cu 200000 gal-beni pentrn a se mai usttrb. criza eomercialg. Vorbesecontra acestui proiect I. BrAtianu i Catargin. BoerescuII apgfet.

Boerescu. D. Bralianu s'a contrazis si sus-pe D. Catargiu. D-sa eri cand cerea ca s6

se adune camera in permanent6, se ocuph negresit,de un leac repede; prin urmare D-sa era departede a presupune nici macar inceputul unui stabilimeut de credit, care nu se poate face farA, gri-dire si discutie; nu admit dar c D-sa cand ziceas6, stAm in permanen0 s fi avut idee de ce emiteazi. Cred dar c D-sa, se contrazice. Cauza estec5, D. BrAtianu e departe de principiul acestuiproect: interven0a provizorie a guvernului. D-sa

fin

21

admite altcevh, c criza nu se poate tamadui dealcu facerea repede a unui aezarnnt de credit, iaduce de exemplu cea ce s'a facut in Franta la1848, iusa trebue s tie c cele ce se ap1ic inFranca nu se pot apIic Ia noi, cea ce se aplichla noi acurn un an, nu se mai poate apnea, azi.D-sa confunda creditul cu numerarul, qi c lipsaprovine din lipsa de nurnerar; eu zic din contraca criza provine din lipsa creditului. Apoi comp-toarele de cont creiaza oare ele creditul? Nu; probaeste ca crizele sunt mai dese acolo unde sunt comp-toare; comptoarele de scout nu fac decat sa scomp-teze politele, ele nu dau creditul, afara de aceastaun asemenea stabiliment nu se poate face intfunmoment i mai cu seam/ la noi in imprejurarilede azi: ar fi avut efect cand s'ar fi facut de mult.S. nu credeti ca suma de doll/ sute mii galbeni vaavea o infiuenta materiall asupra crizei. Nu, cimoral/. Cu intervenirea guvernului se stabilete uncredit intre comersanti i iata cum: cornertul findajutat de guvern, particularii nu se grabese sa-sisconteze politele, ci vin numai de si le schimba;de alta parte capitalurile cele mici vor circulhadunandu-se, dupa expresiunea D-lui Catargiu, voface raurile cele mari. Sunt qi eu de parerea D-luiBratianu, pentru stabilimente de credit, dar azi nu evorba de asta, ci de o masura ad-hoc ca sa se ia

22

de guvern spre a veni in ajutorul comertului, astava uurh, criza. Cornersanti singuri au gAsit Astmijloc; cred c5, D. Br6tianu nu e mai competentdeck corpul comersantilor cari singuri au gasitaceste msuri. Ei bine! pentru un mic sacrificincare ni'l cere comerciul i care va aveh nu mare efect,noi vom sth zile intregi in discutie, pentru cuvAntul

cutare teorie se opune ? in alte ri sunt lAncistabile, la noi nu. Dupl D. Br6tiann vom pre-lungi indefinit discutia f6r1 s4, facem nimic,de aceia propui ca adunarea s adopte in pin-cipiu acest proiect i pe urmg, vom intra, indesbaterea lui in parte i atunci vom face

ce vom vol.

eg

modi-ficarile

VII

Monitorul Oficial" al TIrei Romane 16 din 9 Iunie 601859

edinta de la 2 lunie, anexa

Catre Onorabila Adunare

Do mnilor !

Seqiunile III i V intrunite, spre a deliberhasupra proectului privizoriu relativ _la Jres, s'auadunat la 29 Mai 1859, i. au procedat la delibe-rarea asupra proectului presentat.

Sectiunile, mai inainte de a intr in exarni-narea acestui proect, mai inainte de a vedeh pang,la ce grad dispoziOunile sale sunt in acord cu. li-bertatea cugetlrei, au pus chestiunea prealabila' :dad, acest proect poate fi discutat, dacq presinta-rea lui la adunarea electivA este conform g. cu

conve4ei.Pentru aceasta, s'a considerat art. 6 din con-

eleetiva.

24

ventie care zice c legile de interes special se vordiscuth de adunare; iar legile de interes generalse vor preparh de Comisiunea Centrall; precumart. 33 care zice, ea' numai dupg ce vor fi pre-parate de comisiunea centralg, dupg a sa initia-tivg sau a Domnului, legile de interes general potfi discutate de Camerg.

Dar membrii sectiunilor au fost de acord sprea considerg o lege asupra presei, ca lege de inte-res general ambelor principate. Prin urmare o legede o asemenea naturg cat s piece de la Comi-siunea Centralg, iar nu de la minister, cgci, altfels'ar face o evidentg violentg a Conventiei, si n'artrebui ca Adunarea, in intaia lucrare ce face, sgproceada prin cAlcarea conventiei.

rfitIUl de provizoriu ce poartg proectul pre-zintat rin poate fi un titlu ce poate permite astgcalcare. Old ce poate fi o lege provizorie? Con-ventia nu s'a. preocupat de legi provizorii. Ea s'aocupat de legi; i mice lege e definitivg, pe timpulcgt este in vigoare. Sub pretext de provizoriuaceasta, adunare ar puteh face, MA, initiativa Co-misiei centrale, toate legile de interes comun am-belor Principate. Uncle mai este atunci dezvoltareaprincipiului de unitate, la care trebue s ajungem?

Chestiimea urgentei, ce se invoacg de ministersi care s'a consiclerat si de membrii sectiunilor, nii

i

25

poate iari fi un titlu care sa, permitg, violareaconventiei. Cci nici o chestiune nu poate fi destulde urgentg, spre a o scoate din legalitate.

i apoi sectiunile au observat c drumul ces'a luat de minister nu rgspunde deloc la trebuintaurgentii, chiar de ar fi urgent. Cgci dupg, art.37 din conventie o lege de interes special, nu sepoate executh nici sanctionh de Domn, decat numaidupg, ce se va cornunich de ansul Comisiunei Cen-trale spre a vedeh dacg, acea lege este in acordcu dispozitiunile constitutive ale unei organiza'ri.Prin urmare dupg, ce proiectul actual s'ar discuthde adunare, ne-ar ocuph mai multe edinte. Dartot in timpul acesta G-uvernul s'ar puteh adreshla Comisiunea Central, 'i-ar expune urgenta cesimte, i proiectul preparat s'ar inainth apoi Adu-n`arei. IntArzierea in amandoug," cazurile va fi egalg,;intr'unul ing am cgich Conventia; iar in altul amfi in legalitate.

Pe de alta' parte sectiunile au observat ea' le-gile penale, actual in vigoare, pot fi destule pentrumoment spre a pedepsi abusurile ce ar face Presade libertatea sa. Comisiunea Centralg,, functioneaza

nimic D'ar opri pe Minister a se adresh indatg,la.dansa. Urgenta ar mai puteh fi discutabilg, candComisiunea Centralg, n'ar fi deschis6; dar odatg," ceea functioneazg; mice cuvant de urgentg, e de prisos.

26

Prin urmare sectiunile intrunite:Considerhnd art. 6 0 33 din Conventie, duph

caH legile de interes personal provin din initiativaComisiunei Centrale, iar cele de interes special dininitiativa ministerului;

Considerhnd c proectul asupra presei, este ochestiune de interes general, in discutiunea chruiacamera nu poate intrh de cat numai dupg, ce vafi lucrat de Comisiunea Centralh' ;

Membrii sectiunilor in unanimitate declara, c.nu pot intrh in examinarea proectului; chci cuaceasta s'ar viola, art. 6, 33 0 37 din conventie

Raportor, B. Boerescu(Urineazg subscrierile rneinbrilor secctiunilor).

VIII

(Sup liment la Monitorn1 axial al Titrii Bomanqti" din31 August No. 41/1858).

tSedinta din 25 lunie

Poslujnici i scultelniciBozianu dove,lise din punctul de vedere juridic cg.

pellusnicia qi scutelnicii sunt un privilegiu. Ace* lucru11 sustine Boerescu din punctul de vedere istoric.

B. Boerescu arata ca C. Bozianu dovedi dinpunctul de vedere al dreptului c scutelniciiposlusnicii sunt Un privilegiu, i voeste sa dove-cleasc i d-sa aceasta din punctul de vedereistoric. Socotesc, zice d. Boerescu, c scutelnicii s,iposlusnicii sunt un privilegiu i ce este mai mult,

acest privilegiu ii are urigilla feodala care s'acontinuat pn azi. Recompense le ce se dati fune-tionarilor celor vechi la noi erau de alta natura.

Pang la Mihaiu, acestea se faceau prin daride proprietati. Dar Mihaiu Bravul introduse feo-dalitatea in Ora si facn ca omul sa serve ornului.

cg,

28

Mavrocordat desfiinta aeest servagiu, emancipa peservi i introduse pe scutelnicii i pe poslusnicii,earl aunt o consecinta a servagiului. El, ea sa des-pagubeasca pe acei stapani de servii lor, le detescutelnici i poslusnicii. Asa dar seutelnieii si pos-lusnicii din punctul de vedere istoric, nu erau orecompensa de serviciu, ci o simpla despagubirecare representh pe servii de mai inainte. Re-gulamentul veni si transforrna servicille acestorscutelniei i poslusnici in dar de bani. Insacesti bani reprezinta tot serviciul, privilegiul eelvechiu. Dupa aceea vine Conventia i proclamadesfiintarea oricarui privilegiu. Cum dar noi,cari cerem stArpirea privilegiurilor, i conforma-rea intru toate cu Conventia, sa pastram institutiascutelnicilor 0 a poslusnicilor, cari nu suntcleat consecinta unui veehiu privilegiu? De voiti

dati o recompensa unora din aste per-soane, care se bucura astazi de gst privilegiu,insa care merita ajutor, aceasta o puteti face, darsub un alt titlu, dar nu sub acela de scutelnici

poslusnici. Acl este vorba de principiu, iar nude bani. Nu voiu ea sa ramaie o urnill de ba-nuiala asupra Camerei ca a voit s. sustie un pri-vilegiu. Indemn dar Camera ca s primeasca,propunerea ce s'a facut in astg privintg.

insa sa

si

IX

Monitorul oficial. al Orli Roinine0i din 9 Septembrie No. 108/1859.

.5'edinfa din 26 Iunie

Naturalizarea striinilorBoerescu inainte de a trece la ordinea zilei,

cere oarecare desluiri Ministrului de interne, relativla mai multi strgini, caH an cerut prin petitie la mini-ster, voe de a se naturalizh, iar ministerul s'a adresatla consulat, pentru ea sg, vazg de este cu consimtimntullui acea naturalizare. Aceste chestiuni nefiind destulde bine explicate, nici de regulament, nici de Conventie,cere dela D. Ministru sa de explicatii in privintaaceasta.

Ministrul r6spunde c dovada consultului se cereca nu cumva strinul s aib5, vre-o incurcAturA la con-sulat. Boerescu se explidi in urmittoarea cuvntare:

Boerescu. E o chestie de principiu dacqjurisdictia consularie exista la noi ; i aceastljurisdictiune este itiut c prin marea comple-zenta, a celor ce erau la putere in trecut s'a in-

30

tills peste limitele ei, si a facut cele mai marl.abuzuri calcand drepturile noastre autonornice.Vin la chestia de naturalizatie: ea este cu totuLindependenta de guvernul de a cui protectie voi

ma

A eu de exemplu sunt Boman, ma duc inFranta, voi s. m naturalizez, sa traiese sub le-0 ile de acolo nu am nici de cum sa ma adresez

la guvernul meu cerand voie, ci numai la cel deacolo. Tot asemenea trebue s fie i pentru unstrain cand vine in tara la noi i vrea sa se im-pamanteneasca.

Vedem chiar regulamentul la art. 79 undetrateaza de naturalizare mica i mare, alin. 5,zice curat c, indata, ce in sudit se va inscrie incorporatie i se va supune la patella, va fi con-siderat ca pamantean. Iaca dar ca, nu este nici ovorba de vre-o pretentie consulara; de va avehceva in contra acelui supus se va adresh la tribu-nale i nimic mai mult.

Cat pentru ceia ce zice domnul Iacovache serefera la vagabonzi i dezertori; Conventia de ex-traditie n'are raport cleat la asemenea oameni;i chiar pe aceia, zice articolul ce cit i D-sa,nu-i poate reclamh guvernul lor de vor fi mezati

ar en industria, 0 la art. 19, se zice ea 0in cazurile in care are drept consulatul s reclame

sa, lepad.

in

t

31

un supus nu o poate face deck adresandu-se laguvernul nostru, i in urma unei anchete f6cutede Ministrul de interne. D. Ministru a declarat aicic6 nu cere consimOmantul consulatului in chestie denaturalizare. Aceasta e tot ce vream s -tiu.

XSporirea numArului coalelor ruraleSe facuse un adaos in budgetul ministerului de

culte. Era vorba A, se stie cum s se intrebuinteze acestadaos pentru sporirea lefurilor invgfatorilor, ori pentruinmultirea num'arului scoalelor. Boerescu sustine acestdin urina punct de vedere.

D. Boerescu. Sg, dau oarecare deslus,iri. Ammai spus cg, se plAtete astg,' sumg, de sate, spre ase acoperl cheltuelile qcoalelor. Trebue sa, consi-derg,m. lucrurile astfel cum sunt. Invg0tori bunin'avem in sate. Mai intai fiind el sunt rga plgtiti;fiecare nu primWe deeat 300 lei pe an, dar tots'ar multumi cu aceastg, micg suna i en cele doug,kile de bucate, dacg, alte dificultAti qi Incomoditgtinu i-ar sill sg, vie pe toatg, ziva la Eforie cu plan-geri i demisii. 0 mare parte din ei suferg, dinpartea proprietarilor cari li bat i. ii pun la lucru.Am acut apel la mai multi din proprietari ca sgse facg, oarecari concesii, s6 se cearg, acea muncg,

33

in bani, ceea ce inv4atorii sunt foarte multumitiprimeaseC Aceast`a chestie lug trebue sa, se

reguleze in viitor. Acum ce este de fAcut? SA,' seintrebuinteze acest adaos spre a imbun'ath,ti soartainvalatorilor steni sau sA, se inmulteased num6ru1scoalelor: Credem ca ultima msura, este mai bungfiindca' pe deoparte soarta profesorilor se va im-bunkati egad se vor reorganizh comunele; pe dealt6 parte credern c deodata cu regularea chestieiproprieatei se va mai usurh i soarta acestor pro-fesori. Sunt dar de opinie c este mai bine cas6-i mai lase catva timp cu leafa ce o primeseastAzi si sa' se inmulteaseg num6ru1 scoalelor. Am&cut un mic calcul si am v6zut c6, se poatead6ogh o sum6 bun'a de scoale la numg,rul celorin fiintA deja; i astfel am puteh face ca s avemde saizeci familii cate o scoalk pentru acestea ins6avem trebuinta' , ca pe langa fondul ce se afl6 astazisA, se mai dea unul de 414.000 lei. Camera arputeh nota acest adaos, dar cat pentru easpun-derea lui, aceasta se va face mai tarziu, fiinda,mai tarziu trebue s treacg oare-care timp pang,ce se vor infiinth casele de scoalk si al doileapan6 cand se vor formh candidatii de sate : ashMeat aceste sume ar veni s se ia treptat dinvistierie. Cu modul acesta, cand va veni timpulreorganizatiei scoalelor, vom Osi formate destule

20903 3

sa,

3 4

coale ca sg opergin acele reforme. Invit darpe d. Brgtianu ea sg mai adaoge la amendamentuld-lui qi sus zisa suing, .1 apoi cer ea invgtgtorulsg fie scutit de recrutatie. (Asupra reerutatiei maimulte voci zic el nu se poate). Invgtgtorul ca ipreotul trebue scutit de recrutatie, pentruc i in-vItgtorul este un preot. (Mai multe voci iar ziceg nu se poate). D-v. vorbiti ea oameni necom-petenti, invgtgtorul face i el datoria unui preot,dupg ce intImpinam o mulpme de dificultgti pang

dobAndim invgtgtori, d-v. voip suprimatirecrutatie. Imi pare prea bine vgzgridu-vg

aqh de Infocati pentru arnorul resbelului, insg acestamor s'a satisfacut, prin intinderea recrutatieiasupra tutulor elaselor, i de aceea vg cerprimip ca invgtgtorul sa, fie scutit.

sd-iqi la

sl

S.

1860

Monitorul No. 158/1860.

Expunerea motivelor pentru desfiintarea pedepseicu moarte In Principatele Unite

Inte atte cestiuni caH s'au discutat in consiliulminitrilor dela 28 Mai 1860, e i cestiunea desfintareipedepsei cu moarte. Boerescu care era ministru de jus-titie, des-value parlamentului ideile sale ,in aceasta, pH-vinta, combatnd pedeapsa cu moarte in expunerea demotive pe care o publicam mai la vale. Boerescu erabine pregatit pentru aceasta cestiune, pentruca in 1857ii sustinuse teza de doctorat in drept la Paris tractanddespre delicte i pedepse din punctul de vedere .filosoficsi juridic. (1)

Una din cele mai importante chestiuni sociale,care a ocupat foarte mult pe moraliO, pe publi-ciqti i pe legiuitorii timpurilor moderne, a fostpedeapsa cu moarte. Aceasta pedeapsg, este legi-

? Aceastg, pedeaps6 este necesarie sau

1) Trait cornparatif des cllits et des peines, au point de vuephilosophique et juridique. Paris 1857. B. Boeresco, docteur en droit.

I

utith,

38

societhtilor? Trebue sau nu sh piarh din legislatiilepopoarelor moderne? lath chestii ce nici nu s'aupus macar pe tapet de popoarele antice, atht demult pedeapsa cu moartea se socoteh justinsh care au preocupat foarte mult pe cele maimari spirite ale secolului al XIX-lea si al XVIII-lea.

Discutiunea se urmeazh inch si asthzi. Ches-tiunea insh e departe de a fi rezolvath.

Noi pretindem a o rezolvh pentru noi. Acere pur si simplu desfiintarea pedepsei cu moartea,a face sh piara din legile noastre penale o pe-pedeapsh, care existh inch' mai in toate State le ci-vilizate din Europa si America.

Oat s justifichm o asemenea cerere; cathdovedim ch ea e conformh cu dreptul i cu

morala, cu ratiunea i cu interesul kocial bine in-teles. Solutiunea unei chestiuni sociale atht deinsemnate nu se poate decreth de puterile legiui-toare, fh,rh a se dovedi c ele vor fi in acorci curegulile justului i cu necesith,tile existentei uneisociethti.

Pedeapsa cu moartea Ii are partizanii si ad-versarii shi; pub1icitii sau moralistii au discutatpentru sau contra acestei pedepse, spre a face apoi

pe legiuitori sh se conforme opiniunei lor.Pedeapsa cu moartea este legitimh, este justh

s'a zis, fiindel ea provine din dreptul de legitimh.

i utilg,

sg

si

39

apgrare. Orice om are dreptul de a depgra tot cetinde ori dgramg libertatea sau proprietatea sa;prin urmare el poate depgrth i mice tinde a-idgraang viata. Dar dacg individul, in cas de le-gitimg apgrare, are dreptul de a ucide pe inamiculslu, pentru ce i societatea sg nu aibg, dreptul dea pronunth legitim pedeapsa cu moarte in contraunui inamic care i-a turburat ordinea?

Dar aci se confundg dreptul unui individ dea se apgrh, cu dreptul societgtei de a pedepsi;se confundg dreptul de legitimg apgrare cu dreptulde pedeapsd. Orice orn are dreptul de a se apgrin contra unui atac neprevkut ; el poate ucidechiar pe Mamicul sau, cand orice alt mijloc deapgrare Ii lipsesce. Instinctul nostru de conservarene d acest drept. Dar societatea nu se afig niciin astg pozitiune; ori de ate ori se comite ocrimg, societatea nu se aprg, ci pedepseste. CAndindividul se apgrg, el exerciteazg, un drept; cAndsocietatea pedepse0e, implinete o datorie. Pentruindivid apgrarea e legitima cAnd pericolul e imi-Rent, amenintgtor, prezinte qi inevitabil. Dar childsocietatea pedepsete, pericolul a trecut, nu mai eamenintgtor 0 ea poate cugeth cu rgcealg i hp-partialitate la pedeapsa ce are sg aplice.

Ce analogie poate dar sg existe intre legitimgapgrare i dreptul d'a pedepsi? Cum legitimitatea

40

pedepsei cu moartea poate deriva serios din dreptulce are un individ, tn oarecare cazuri grave, de ase apara ueigand pe inamicul Au? Se poate oareafia cea mai mica analogie de cond4iuni intre unindivid izolat i slab i societatea forte i armata?Se poate oare zice c societatea se afl n caz delegitima aparare, din cauza unei crime izolate?Nimeni nn poate sustine aceasta, caci cum a zisPastoret : Societatea nu se afla atacatg, in totimembrii ski, inamicul ce se pedepsete este de-zarmat i ckzut, ca s zicem a, subt putereasuperioarg, a ei.

Cel putin, autoritatea istoriei, s'a zis, poatelegitima pedeapsa cu moarte. Asta pedeapsa a avutconsimtimintul tutulor popoarelor, a fost aplicatain toate tarile i in toate epocile de civilizqiunesau barbarie. Aceasta nu este destul un indiciupedeapsa este justa, este legitima?

Noi intrebgin, istoria oamenilor este totdeaunaexpresiunea veritgIei? Fiindcg, un lueru s'a prac-ticat in timp de mai multi secoli, urrneazg, oare

acel lucru e just? Sclavia femeii, care era, su-pusg, puterei absolute a barbatului, a fost prate-giata mai de toate legisaiuni1e autice, urmeazaoare cg, dreptul barbatului ar fi legitim? Sclaviadela om la om a existat pang,' deunazi, exista iastazi in America O. in celelalte continente; ori-

ca

.

ca

41

gina sa se pierde in noaptea secolilor, qi nimeneanu cunomte care este adevaratul gu inceput : Cutoate astea de ce nu se justifica asta sclavie totcu cuvintele cu care unii a1ii, vor a justifick pe-deapsa cu moartea?

Spiritul omului tim ca se poate inel, elnu merge cleat incet, 0 pas cu pas, spre a des-coperi veritatea ; odata, lug ce a descoperit-o, catas'o imbratiseze i s'o proclame, oH cat de lung arfi timpul cat asta veritate a stat aseunsa. Cu des-tule sacrificiuri s'a Mcut descoperirea ei, g nu semai adaoge victime, din cauza ca a venit preatkrziu. Cnd in anul 1828, celebrul jurisconsultamerican Livingston Meek sa se adopteze de StatulLuisiana desfiintarea pedepsei cn moartea, zicekin raportul gu : ,Ce v cerem? cerem s pa-rasiti o experienta care s'a .urmat fara turburarede vr'o cinci sau ase mii de ani, modificata intoate modurile qi sub toate formele ce a pututinventeze geniul cruzirnei din toate timpurilecare nici odata nu-0 a ajuns scopul propus".Vechimea pedepsei cu moartea nu influenta de locriici cunotirrta mi Livingston, nici spiritul legiui-torilor gi : Pedeapsa cu moartea fu desfiintata;Statul Luisiana continua a vietui tot a0, de asi-gurat ca in trecut.

nici dreptul de legitima aparare, nici au-

VI

sa

qi

si

Ash

42

toritatea istoriea, nu poate justifich nici intr'unchip, legitimitatea pedepsei cu moartea.

Dar cum asta pecleapsa este legitima? Calu-andu-se, vedem daca poate fi justa, dael poateintruni caracterele ce trebue s aiba o pedeapsa sprea fi justa.

CAnd societatea ucide pe un om, nu-si raz-bun, ciii impune o pedeapsa. Dar o pedeapsaeste lipsirea unui bun. Pedepsele ne pot lipsi delibertatea san averea noastra cari sunt atatea bu-nuri pentru noi. Insa orice pedeapsa cata maiinti sa fie justa si morala. Ash confiscarea bunu-nilor este o pedeapsa injusta, caci cade pe inocenti,pe mostenitorii celni ce se pedepseste. Torturilemutilatiile, desi se aplica, asupra corpului nostru,care e pentru noi un bun, erau injuste, caci de-pravati omenirea, corumpeati moravurile si intre-ceati masura euvenita, spre a mentine ordineapublica. Este pare tot astfel si cu moartea, carene. isbeste in existenta noastra?

Aceasta pedeapsa nu raspunde de loc la indoitulscop ce are mice pedeapsa. Acest scop este de areparh raul facut, de a pune pe eulpabil in im-posibilitate de a mai face ram.

Pedeapsa en moartea nu implineste nici unuldin aceste scopuri. Ea nu repara raul fcut , eacirepararea raului, in orice bun sistern penal, este

43

indreptarea moralg a celui rhacit ; i prin ardicareavietei sale, asth Indreptaredevine imposibil. Dar punepe culpabil in stare de a nu mai face rgu ; chciii face chiar sh piarg dintre muritori, dar cuaceasta nu se intrece mhsura cuvenitg spre amentine ordinea publich? Criminalul supus la oinchisoare perpetug, n'ar fi tot in aceiasi impo-sibilitate de a face rhu? Pentru ce atunci sh semai execute? Pentru ce, incatenat, desarmat, lipsitde libertate, societatea s'ar mai teme de ansul,ea care este atat de forte? Cu executarea sa, seintrece, o mai repethm, msura ceruth pentru si-guranta societhtei, i ofice pedeapsh dach isiintrece scopul shu, este injustg.

Ash pedeapsa cu moartea este ilegitimh, fiindcgpe d'oparte nu poate indrepth pe culpabil, pe dealta fiiiidc ti intrece scopul propus.

Dar cel putm ni se va obiecth, aeeasth pe-deapsh este conformg cu interesul social, en ne-cesithtile unei societhti?

La aceasta rhspundem ch. o pedeapsh cathreuneasch mai multe calithti spre a fi conformhinteresului social bine inteles. Pedea psa cu moarteaintruneste aceste cualithti?

Mai Intal ea nu prezinth mai multe gradurispre a se proportionh la nuantele criminahatei ; esteadich indivisibilh, este absoluth, chci nu e nici Un

sa

44

grad intru a conservh viata unui om si a-i o lua;apoi se poate admite eg, mut cazuri in care legea pro-nunth' pedeapsa cu moartea care nu prezinth nici odiferinth de culpabilitate? Iach dar, c societatease serveste de o pedeapsh care nu se poate aplichla toate nuantele greselei.

Aceasta poate fi conform eu interesul socie-thtei? Apoi asth pedeapsh este imoralh', chci nu estecleat continuarea vechilor torture sieste gradul cel mai 'nalt al torturei, i prezinthmultimei un spectacol barbar, care nu face clechtsh se Ingspreasch moravurile, i s duch inimilela nesimtire. Nu este reformhtoare, chci cum ammai zis, culpabilul n'are timp de a se ameliorh.

In fine viciul cel mai gray si mai teribil alacestei pedepse este, eg, la dhnsa once reparatiese afla imposibilh. Odath ce un inocent s'a exe-cutat, nu mai este nici un mijloc de reparatie.

Destul ar fi acest singur viciu, pentru eapedeapsa en moarte sh fie respins de toate ini-mile generoase, de tot legiuitorul cu prevedere.eine nu stie la chte greseli nu se afla supuse ju-dechtile omenesti. Acela care este expus la o acu-zatie capitalh. se afig, adesea in pozitia cea maipericuloash. 0 suin g. de circumstante fortuite potinterveni spre a pledh in defavoarea sa.

Martorii pot sA" fie inshlgtori sau mneIai. 0

mutilatii,

45

uitare de ceea ce a fcut in cutare zi, la cutareorg, poate s fac6 a se nate grave presumtii incontra-i; o asem6nare fizic6, nite vorbe zise dinintamplare, o coineidentI fatalq, de mai multefapte inexplieabile face A, cazg un inocent, i sA,se pronunteo sentint6 injust6!

observati: eu cat crima va fi mai mare,cu cat ea va cauz'a mai mult sgomot, cu cat vainspira, mai mulfa eroare, cu atat judeeatorul poatefi expus a se inelh. Totul se intoarce atunci incontra acuzatului. Vocea public cere pedeapsaerimei; cat ins6 sA se caute criminalul. Dar undessa" se ga'seascti? Se va lua cel dintai aeuzat careva c6deh sub mana justitiei. Spiritele sunt exaltate,pasiunile chiar sunt agitate. Martorii devin, farltirea lor, acuzatori; sgomotul de afar ii anim6

incurageaz1; cu cat el e mai mare, cu atat cul-pabilitatea se face mai grea; cu cat preocuparea

crete, en atat ori ce indoial6 pare impo-sibi1L

Trebue un criminal, i `ast criminal pare ggsit.Judecgtorul orbit de multimea circumstantelor

omeneti, condamng un inocent i multimea striggcg societatea e rgzbunat6!

De eke ori justitia omeneaseA nu a fost ex-pusa, la asemenea fatale ra,tdciri! De eate oH nus'a executat un criminal, care mai tarziu a fost

i

-publica

46

recunoscut inocent ! Dar cAnd cutitul executo-rului a lovit, ce reparare se mai poate da? Candasta pedeapsa din cauza altor circumstante acce-sorii s'a putut schhnbh, repararea atunci deveneh.posibila.

AO in analele Frantei, un Filippi, acuzat deasasinat la 17 Martie 1843, insa a cArui pedeapsa'cu moartea fu schimbata, in munca perpetu'd, dincauza circumstantelor atenuante, fu dupa doi anirecunoscut i declarat inocent. Un Lesnier fiul,tot ah condamnat la 30 Iunie 1848, fu recu-noscut inocent dupa, cinci ani i jumatate demunca silita la Rochefort i la Brest. Un Malett,condamnat de tribunalele Londrei in Ian uarie 1855,la pedeapsa cn moarte, care apoi s'a transformatin 15 ani de deportatie, fu dui-A putin timp re-cunoscut inocent.

Ce ar fi fost daca toti aceti presupqi cri-minali s'ar fi executat? Si cum s'ar puteh sustine

o asemenea pedeapsa poate fi conforrna cu in-teresul social?

Aceste veritati au inceput a se simti, a. sepropag att, inct tendintele pubIiciti1or i chiarlegiuitorilor Statelor civilizate de astazi, sunt catrecresfiintarea pedepsei cu moartea.

ca in 1828, asupra raportului ju-'risconsultului american Livingston, Statul Luisiana

qtim

el

Asa

47

decretg suprimarea astei pedepse, i cum am zis,nu am aflat c st Stat sg fi suferit din astgsuprimare.

Leopold, marele duce al Toscanei, dupg ce asuspendat aplicarea astei pedepse in timp de21 ani, o dgrAmg in drept in 1786, cu toate ca,i in State le sale ea fusese mult intrebuintatg eaqi In restul Europei.

Celelalte State din Europa i America, Ina,conservg astg pedeapsg. Mai la toti insg se vedetendinta de ajunge la desfiintarea ei.

AO in Franta, care a fost cea dinai a dasemnalul emancipgrei generale; and in 1791 sediscuta condica penal, mai multi oratori reela-marg desfiintarea pedepsei cu moartea. Opiniuneakr nu reui, dar lasg urme nesterse, eaci dupgativh ani vedem in legea dela 4 Brurnariu, anulal IV-lea, aceastg dispozitiune: Din ziva publi-cgrei pgcei generale, pedeapsa cu moartea va fidesfiintatg in republica franceze. Dar pacea ajunse

legea din Nivos, anul X, dec1ar c pedeapsamoartea va continuh a se aplich Ong ce se va

ordonh altfel. Prin urmare, desfiintarea acestei pe-depse nu se respinge ci se suspendg.

Condica penalg din 1810, conservg astg pe-deapsg. CAM diferenta insg cu timpii trecuti! Intimpul lui Ludovic al XIV -lea erau 132 de crime

cg,

48

care se pedepseau cu moartea. In legiuirea din1810 abih erau 34.

In 1830, discutiunea reveni iar asupra acestuipunct, in sanul corpuliti legislativ. Un orator cerii.desfiintarea pedepsei capitale. Astg, propunere faca.senzatie si se amang, pentru alta, epoc.

In 1832, la revizuirea legei penale, ministrulregelui cera adurarii franceze ca sh se imputinezeInca crimele peclepsite cu moarte, i esprima spe-ranta de a vedeh intr'o zi asta pedeapsa desfiintatacu totul. 0 mai conserva insa ca o necesitate.Raportorul comisiunei adunarei exprima aceiasiopiniune.

In 1818 asta chestiune fuse din nou pusg,pe tapet. Acum Ins ea fgcii un mare pas catresolutiune; cg,ci se decret desfiintarea ei in ma-terie politica, prin constituia i legea din 26 Ia-nuarie 1848 si prin legea din 10 Iunie 1850. Seconserva insg, pentru crimenele ordinarii iari canecesitate si provizoriu.

Ash in Franta, dacg pedeapsa cu moarteaInca mai exista, nu este pentruca se crede nece-sarie, dupg, cum ziceh ministeriul din 1832, pang,'va veni timpul cand suprimarea ei va fi in ar-monie cu moravurile publice.

Observam Ins, cg, adesea moravurile se for-meaza dupa legi, si am vazut multe legi vitioase

8

49

comunicand nite moray uri simple. Apoi nu in-telegern cum asth pedeapsh poate fi necesarg sthreisociethtei de astki.

In timpii cei vechi, in timpii feodali, pedeasacu moartea puteh, pang la un grad, fi necesarh;in acei timpi se puteh scuza, dach nu legitimh,existenta astei pedepse. Starea moralh i material

societh'tilor de atunci, multimea resbelelor pu-blice 0 private, .nesiguranta vietei fiechrui om,neeficacitatea legilor in fiin i slhbiciunea putereiadministrative : Toate astea puteau oarecum sascuze intrebuintarea unei palepse, care era con-form/ cu starea generalh a societhtei. Astki, gratiecerului, totul este altfel.

Resbelul nu mai este starea normal/ a so-Predhrile, rpiri1e, atat de dese in timpii

vechi, nu se intamplh, decat in cazuri foarte rareexceptionale. Asasinaturile, incendiile i celelalte

crime s'au micorat intr'o mare proportiune, duphcum dovedesc statisticele existente; 61,ei actiunealegei i administratiei este mult mai tare 0 maisimtith. De cand seniorii feodali cu castelele lorau perit, dreptul celui forte a cedat dreptuluidin lege. Libertatea i viata persoanelor nu maisunt la dispozitia acelor sute de mici tirani: 0lege unich i egala, garanteazh dreptul tutulorputerea publich, fhcand s inceteze arbitrariul in-

20993 4

i

i

50

dividual, protege de o potriv6 pe avut si pe same.Starea material6 a indivizilor este mult mai bun'adecat in timpii trecuti. Grape progresului agri-culturei i inmultirei eapitalurilor, grape mai alessigurantei generale, fieeare se poate imOrt41 decomoditAtile vietei materiale. Ast'a comoditate per-mite omului de a-si inavuti spiritul si ame-Bora inima. Instructiunea public6 este destul deraspandita in statele cultivate. Pe cAnd in evulmediu un om de sabie san un gentilom ar fi avutru0ne s tie a citi si scri, astki mai totitranii si 1ucr6torii g6sese natural a poseda, acesteen nostinte.

Timpii dar sunt cu totul diferip, si nu vedemin ce starea societAilor de astki n'ar suferl des-fiintarea unei pedepse atat de defectuoase. Totultinde cgtre ast desfiintare.

In urma reformei din 1832, in Franta aneamas ca la 24 de crime pedepsite cu moartea.S'a primit ins6 In aeelas timp si admiterea eir-ctunstantelor atenuante. Opiniunea publica' a pro-fitat de aceasta, si a acut ea In fapt6, astgpedeapsa sA, se pronunte numai intr'un singurcaz, adicg omuciderea, sub mice forma,, comisI cuintenpune. Aceasta este singurul caz child juratiilag a se pronunta pedeapsa cu moartea. Iac darlegea eludatg, in fapta.

51

Condicele germane in general pronunta pe-deapsa capitala dela 5 la 7 cazuri.

Condicele Piernontului i Neapolului, care seapropie mai mult de legea franceza in privintaseveritatei, au conservat numai dela 15 la 20 ea-zuri spre a pronunth pedeapsa cu moarte.

Ash in toate State le civilizate ale EuropeiAmericei, tendinta generall este pentru desfiin-Orea pedepsei capitale. Daca unii din publicistii,daca legiuitorii mai sustin asta pedeapsa, este maicm seama din cauza unei prejudecati ca asta pedeapsaar fi Inca necesarie starei societ*i de astazi. Dar

aceasta prejudecata va pieri ea multe altele,tatea va triumfit. Crimele pentru care se mai pro-nunta asta pedeapsa, s'au redas la cea mai simplaexpresie. Progresul este evident, si nimenea nu-1poate negh.

Romanii se afll in cea mai favorabila pozitiespre a face sa piara cu totul asta pedeapsa dinlegile lor. Caracterul lor dulce i ospitalier, mora-vunile lor simple si pacifice, 1i fac a nu puteh sasufere acel spectacol crud al unei executii capitaleViata patriarcala ce doming, In eampiile i ora-sole noastre, abondenta material a pamantu-lui nostru atat de fertil, inlesnirea cu care oriceom Ii poate capath cele necesarii spre existenta :toate astea fac c pasiunile violente agita, mai

si yeti-

52

putin inimile RomAnilor, cari sunt mai mult aptispre au ameliora spiritul i inima.

Cu toate astea, pedeapsa cu moartea exist/in Romania. Ea insa exist/ nurnai in litera legei,nu 0 in fapt. Spre onoarea Romanilor i reco-mandarea lor ca.tre celelalte popoare civilizate, suntca la treizeci de ani de cand nici o executie nus'a vlzut in fapt. Postul de executor stg vacant.

Tribunalele pronunt/ pedeapsa cu moartea;capul Statului insg, exercitand dreptul sg,u de gra-tie

corespunzand simtimantului general al natiei,transform/ astg pedeapsg, in aceea de munca silitlpe viat.

Mersul legislatiei in astg, privintl prezintg unfenomen curios. In condica Domnului Caragea din1818 se conservh tortura ; i pedeapsa cu moartease prom:Lath numai in trei cazuri : pentru omuciderecuprecugetare, pentru talhari i pentru fa10-mone-tari Dar Mat tortura cat i moartea se executh infaptg, pang, la 1830.

Dela aceastg epoc/ opinia public/ n'a mai su-ferit nici o executare, qi executille au incetat.

Condica penalg, pus/ in lucrare in 1852 icopiatg, dupg, condica Frantei, se aratg, mai putinsever/ cleat aceast6 din urmg. Suprimg in adev/rtorturele, insg, prescrise pedeapsa cu moartea pentruvr'o zece crime, mai mult adic /. decat condica lui

53

Caragea, insa mai putin decat legea franceza, caredui* reforma din 1832 o pronunta pentru vr'odouazeci i patru de crime; Tug, precum am zis,in nici un caz pedeapsa capitall nu se executain fapt.

Ce cerem astazi? Nimic mai mult decat calegea sa, fie in acord cu faptul. Perem suprimarea

unei pedepse contrarie ratiunei s,i moralei, contrarieinteresului social bine inteles.

Si care alt timp poate fi mai propriu, decatcel de acum, .spre a decreta desfiintarea acesteipedepse? Astazi and ne bucuram de un regimconstitutional care ne va aduce la putere si pros-peritate; astazi, and alesul naiei, preocupat defericirea patriei sale, voeste a pune in practicacele mai sanatoase reforme sociale i economice:totul concura pentru ca puterea publica sa fieforte si respectabila, pentru ca libertatea, viata

bunurile cetatenilor s 'fie garantate i asigurate.Desfiintarea pedepsei cu moartea nu poate lashnici o lacuna in mecanismul guvernamental. Sta-bilirea unui bun sistem penitenciar va complectaasta reforrna umanitar i civilizatoare.

Dupa cum vazuram, desfiintarea acestei pe-depse este conforma cu ratiunea, cu justul, cu mo-rala publica, cu interesul social; legile natiunilor

i

54

civilizate tind c6tre &Ansa, qi Romanii sunt in po-zitie de a o proclamh.

Puterile Statului, care o vor decrea, vor kishposteritAtei un monument de recunotintg, i derespect !

Se propune dar onorabilei Comisii centraleuringtorul proiect de lege, conform cu art. 33 dinConventia dela Paris din 7/19 August 1858.

Art. 1. Pedeapsa cu moartea este des-fiintatg.

Art. 2. Aceastg, pedeapsg, se va inlocui,in toate cazurile cand este prescris tie legeapenal`a, prin munca silitg, in perpetuu.

II

Monitorul oficial" No. 229/1860.Adresi a Ministrului B. Boerescu pentru lucrarea

unei istoHi nationale.

In bugetul rninisterului de culte i instructilknepublic-a se prevgzuse pe anul 1860 o sumA pentru premiiincurajri stiintifiee. Boereseu, care era ministrul al cul-telor, face o adres'a prin care spune e a0east5. sum5,se poate mai bine intrebuinta cleat pentru lucrareaunei istorii nationale.

Ministerul cultelorAdresa ministrului cultelor ceitre dontnii A, T.

Laurian, I. Maiorescu, I. Brettianu, A. Odobescu, P.Cerndtescu, Florian Aron 1. Elliacle.

Istoria Romaniei, a precum o all napecivilizate, este 0 opera pe care Inc a. nu o avem.

D-voastra hash' 011100 ce este pentru o natieistoria sa; ea este imaginea trecutului din carerezulta invataminte i exemple pentru viitor, eaconserva drepturile i ne aduce aminte datoria, ealauda virtutea, trambita, gloria, da omagii eroilor

i

nu

fi

56

i ne face a ne infiorh de vitiu, a despretui 1a0-tatea, a admirh bravura. In partea sa analitichistoria ne face a vede trind nkte fapte i eve-nirnente ce altfel s'ar crede moarte; prin parteasa sintetich, istoria ne arath ratiunea de a fi alucrurilor i ne explic6 fenomenele vietei sociale,precum tiintele naturale ne explich pe acele alevietei fizice.

Cum dar o natie ar puteh progresh fArh is-torie, pe cand nu poate progresh Para' alte qtiintepozitive, cum o natie ar puteh crete, pe candIi lipswe istoria, baza individualithlei sale? DarRomanii sunt o natie ce voeqte a progresh, Ro-manii au o nationahtate: istoria lor existh prinfapte, se conservA prin acte, se constath, prin drep-turi; rhmane ca aceste elemente primordiale sh seadune, sh' se complecteze, sg, se coordoneze, sh secombine, spre a le forma o adev`Arath, istorie.

Deja mai multi Romani de merit, trecuti iprezenti, au tractat istoria noastrh in diverse epocesa il. din diferite puncturi de vedere. Dar toateaste opere care pot foarte mult veni in ajutorulunei istorii nationale, se pot considera ca nkteorti izolate ale unui tot incomplect. Despre acesttot este acum vorba.

Ceea ce vh lipsete mai ales spre formareaunei istorii nationale, este adunarea documentelor

57

relative la dansa. Aceasth singurg lucrare preli-minarh poate cere mai mult timp spre a se putehrealizh. In bugetul ministerului instructiunei publicese afh prevhzuth o sumh pentru premii i incuragihristiintifice. Ce alth Tncuragiare mai productiva s'arputeh face decat pentru lucrarea unei istorii na-tionale ?

De aceea o parte din aceea sumh din anulacesta se destinh pentru hst seop.

In mijlocul preocuphrilor noastre politicede reforme sociale, nu trebue sh se uite stiintamai ales istoria. Este cu atat mai necesar a seincepe acum aceasth lucrare cu cat ea poate durhmai multi ani, i un inceput la timp ne face a castighvreme pe viitor.

De aceea, Domnilor, m'am adresat D-voastrhea Impreun s formati o comisie spre adunareamaterialelor i formarea unei istorii nationale. Sin-gura mea preocupare in aceasth materie a fostspecialitatea, i m'am adresat la toate persoanelece am dezut mai speciale in istorie. Stiinta leeste tinta, i tiinta, Ast camp intins de exploa-tare abstracth, este independenth de mice altaconsideratie.

ACeiasi mhsurg, am comunicat i guvernuluidin Ora surorh, i sper c aceleasi dispozitii sevor luh i acolo.

ii

58

Sper, domnilor, c apreeiind interesul aeesteimisii, nu yeti lipsi a servi prin lurninile d-voastrAo chestie ce intereseaz5, atat de mult natia ro-mng.

domnilor, ineredintarea osebitei meleconsidera0i,

Ministrul cultelor, V. Boerescu.

1864

Monitorul Oficial al Principatelor Unite din 21 Martie,2 Apri lie 1864 No. 67.

Raport referitor la codul penal i procedura penala.Raport adresat adunirii elective a Orli de B.

Boerescu.Citindu-1, se poate observ cultura juridic& i spiritul

cumpAtat al lui Boerescu. Raportul acesta e un rezurnatclar al tendintelor generale ale codului i procedureipenale.

ADUNAREA. GENERAL A A ROMANIEI

Anexa litera A, la Sumarul Sedintei din 11 Martieanul 1864, publicat in Monitorul No. 64.

Raport asupra Condicei penale i procedurei Con-dicei penale.

Domnilor Deputafi!Comisiunea judeeatoreasc6, terminand lucrarea

sa asupra Condicei penale viu . ca raportor alsA'u a vg supune rezultatul lucrArei sale.

Este de prisos, Domnilor Deputati, a v

62

mai arlth importanta acestei luergri. Fiecare dinD-voastrh, stie ch bunh lege penalh cathsh se afle toate mhsurile protectoare, toate garan-tine reale ce societatea trebue s deh, spre aphrhinteresele sale generale, precum qi onoarea, viata,libertatea i proprietatea fiechrui cethtean. Comi-siunea D-voastrh a chutat, pe cat timpul i mij-loacele i-au permis, sh fach ca aceasth lege shcorespunzh scopului

Luerarea, pe laugh importanta sa este i deo intindere foarte mare. Timpul insh a fost scurt,pentruca Comisiunea d-voastrh sh poath pretindech a fcut o lucrare, dach nu perfeeth, cel putincomplecta. Multe lacune, multe imperfecOuni auputut s rhmanh in acest proiect. Stiinta generalha acut mari progrese dela un timp incoace. Codi-ficarea acestor legi a primit mari prefaceri inmulte State civilizate; publicistii au adus luminiinsemnate asupra bazelor chiar sistemului penalde asthzi. Comisiunea D-voastrh ar fi doritpoath profith de toate aceste prefaceri, de toateaceste lumini. Irish pentru aceasta i-ar fi trebuitun timp de ani, iar nu de douh panh la 3 luni,precum a fast timpul ce a avut.

Phstrand in esenth diviziunile i bazele gene-rale ale actualei legi penale din Romania de din-eoace de Milcov, am complectat si am indreptat

'fine%

a-i

si

63

aceasta lege, si pentruca sq, punem legea noastrg lanivelul stiintei europene, am avut In vedere, nunurnai legea francezA, sorgi ntea Condieelor noastrecelor vechi, dar i cele mai noui si mai bune legidin Germania, uncle. mai cu seaml se aflA, culti-.vatA, stiinta pena16, precum i amelioratiunile aduselegei franceze in Belgia. Astfel, fgra' sa,' se departezeintr'un mod absolut de sisternul nostru penal deasta'zi, i -cin'and seama de datinele, obiceiurile

trebuiatele rei noastre, Comisiunea D-voastr6crede eg, a filcut o lucrare care corespunde ade-vh"ratulni s'au scop, Ca i eelor mai bune condicepenale din Europa.

Spre a face Trig aceastA luerare, ComisiuneaD-voastr6, in ceeace priveste Codul penal propriuzis, a trebuit s'a se departeze en totul do textulprezentat de Guvern. Acea luerare, desi poateIi avea meritele sale, era Ins prea imperfectg,prea incomplecth,, pentru ea sa' serveasca' de baz6lucr`drilor Comisiunei. A trebuit day ea aceastasi faca, lucrarea intreag6 a sa. CU despre pro-cedura condicei penale, textul Guvernului era multmai complect si mai corect, i, desi prezintgmulte lacune, prin lipsa procedurei juratilor, cutoate astea el a putut servi. de baz6 lucrarilorComisiunei, care a &cut modificatiunile si adAo-girile necesarii.

si

64

Nu pot avek Domnilor, pretent'runea de ava expune toate modificatiunile aduse de Comisiune,i principiile generale pe care se bazeaza fiecarediviziune a lucrarei sale. Aceasta expunere ar cereun timp prea lung, care lipse0e, atat mie catOnor. Ndunari. Principiile devin evidente prindispozitiunile chiar ale proeetului. 0 simpla expu-nere sau enunciare a diviziunilor i reforrnelor celormai insemnate este cred de ajuns.

Mai intaiu, in ceeace privete Condica penala,Comisiunea D-voastra, nu a adoptat acea divisiunea pedepselor in infamante i aflictive, care eudrept cuvant se critica mai de toti autorii moderni,i care nu s'a adoptat de Guvern. Proieetul procedeprin simpl nomenclatura a pedepselor, care seexplica% la crime, deliete i contraventiuni.

Comisiunea a suprimat din legea .noasta pe-deapsa eu moarte. Aeeasta pedeapsa barbara, carenu corespunde scopului indreptator i exemplarce trebue s aiba o pedeapsa, care este in desacordcu drepturile i puterea Societatei, se afla numaiserisa in legea noastra, fara ea sa se execute deani indelungati. Suprimarea ei dar, nu numai canu poate aduce la noi nici cea mai mica pertur-batie, precum se pretinde aiurea, dar cred ea nuva da loe nici chiar Ia discutiuni, caci suprimareaei exista in fapt, intr'un mod tacit, prin un con-

i

65

simOmant general, prin puterea opiniunei publice,prin moravurile dulci i umanitare ale poporuluinostru. Eth dar timpul ca sg, pear i din legeaceastg, pedeapsg, care perise in fapt de atalia ani.Pe and alte popoare mult mai civilizate se indoiescsi nu cuteazg a suprima aceastg pedeapsg, suntmandru a spune cg, Romanii sunt cei dintaiu cariau suprimat-o In fapt, si vor fi cei dintAiu canvor suprima-o si din lege. Si cu toate acestea, relativvorbind, in statul nostru se comit mult mai putinecrime, si intr'un mod mult mai putin crud, cleatin alte state, mai civilizate, uncle aceastg. pedeapsg,existg, si in fapt si in lege.

In privinta specificgrei i executgrei pedep-selor, proiectul arat in ce constg fiecare pedeapsg,si cum se execut. Scopul pedepsei este de o ordinemoralg, iar nu materialg,. Societatea, prin pedeapsg,nu-si thsbung, precum afirmg, practica cea gresitg ;societatea nu are vindicta publicg, eg,ci ea e preaforte ca sg-si thzbune In covtra indivizilor. Socie-tatea proteeteaz i 'Indrepteaza. Ea opreste podelicuent de a comite thul, i totdeodatg se preo-cupg a-1 indrepth, a-1 amelioth, a-I duce pe ealeabinelui. De aceea toate pedepsele ce propune Comi-siunea, afarg de cele ean l. lipsesc pe delicuent deexerciOul unor drepturi politice, civile sau defamilie, se pot impgall numai In doug elase: pri-

20993 5

66

vative de libertate sau pecuniare. Apoi acestea seImpart in mai multe categorii, dupg natura delic-tului ce s'a comis.

Aci insg cath s argt, e scopul legii se in-deplineste mai ales prin executiunea ei. Executareainsg a pedepselor privative de libertate nu se poateface intr'un mod rational, cleat prin stabilirea unuiJam sistem penitenciar si prin cregri de diferitespecii de inchisori. Aceasta, misiune este a putereiexecutive; ea catg sg, se preocupe, i D-voastra.sg-i dati in parte mijloacele, ca sg creeze toatespeciile de inchisori cAte se prevad prin proectulde fatg. Altfel mgrturisesc, cg, legea penalg Ii vaperde scopul sgu, tn partea sa cea mai esentialg.

Comisiunea a complectat, sau mai bine alucrat din nou, pgrtile condicei relative la tenta-tivg, la concursul mai multor infractiuni, la reci-diva, la complicitate i la cauzele care apgrg depedepse sau micsoreazg pedepselele.

Trecand apoi la crimele i delictele in specialsi la pedepsele lor, Comisiunea a tratat intr'unmod mai complect crimele i delictele in contrasigurantei exterioa.re si interioare a Statului, sia prevgzut toate acele cazuri cand se va comaeo crimg, in contra acestei sigurante, sau in contraconstitutiunei Statului, ori in contra exercitiuluidrepturilor politice ale unui cetAtean.

67

Ca o directa consecuenta a constitutiunei unuiS tat, este respectarea libertatei fieearui cetatean.Aceasta, libertate cat sa fie respectata in toatemanifestatiunile sale, pre cat ea nu vatamg drep-turile altuia. De aceea Comisiunea. atat in Capi-tolul ce trateaza despre atentate in contra libertatei,eat si in alte Capitole relative la abuzurile deputere, la arestari legale, etc., s'a silt a prey edetoate cazurile cand se poate atach libertatea saudomiciliul unui cetatean, si a luat masurile celemai reale, atat in condica cat si in procedura, eaaceastg, libertate sg, fie garantath In toate mani-festatiunile sale, de mice atac ar primi dela func-tionarii publici sau dela particulari.

Dupace proiectul a tratat despre toate delic-tele care ating siguranta exterioara, i interioara aStatului, in toate fazele sa