ISTORIA CULTUREI NATIONALE

ISTORIA SCOL MORDE LA

1800-1864CU O HURTA INTRODUCERE COPRINIANII NOTE DIN ISTORIA CULTUREI NATIONALE ANTERIRE SECOLULUI AL XIX'

cu

MAI MULTE FAC-SIbIlLE DE DOCUMENTE, SEMNTURI, AHOGRAFE, ETC,

DE

V. A. URECHIAVICE-PREFDINTE AL ACADEMIET PONfillE, PROFESOR DE ISTORIA EOMINILOR LA FACULTATEA 11E LITERE DIN EUCURESCT,

ME/dB/IV CORESPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLE, MENIBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAF/C DIN PARIS, AL SOCIETXTET ECONOMICEMATRITENSE DE //AMIGOS DEL MIS, AL PELTBRILOR, MESIBRU DE ONORE AL SOCIETXTEI liMENILOR DE LITERF, DELEGAT GENERAL AL

ASOCIATIUNET INTERN4TIONUE DE LITERE 1 SCTINTE, VICE-PREEDINTE I MEMBRU FUNDATORAL ATENEULUT PONIkN, AL SOCIETXTET DI CULTURX MACEDO-ROBIZNX, PREEDINTE LIGET PENTRU UNITATEA CULTURALX

E0MiNILOR, MEMBRU AL Comminiel MONUMENTELOR, FUNDATOR BIBLIOTECTIT DRECIIIX DIN GALATT, ETC.

"I'ColVIT.JLOP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA

1894

BUCURESCIIMPRIMERIA STATULUI

PREFATA

Cu acest tom se terming. analele astre, privitre la cultura natiunelromg,ne, pnd la data de 1864, pus. de Academia Romand la con-cursul, pentrd carejam presentat acstd lucrare in mod anonim.

NoI inine observdm, c pentru anil maI apropiall de nol, am datanalelor o desvoltare relativ mai mica, cdcI avnd a vorbi de fapteleunor bdrbatl, carl sunt inca in vieatd, nu ne-am aflat tot aa de liberlca pentru studiarea anilor mai inapoiap. Pe langa aceste, a vorbi delucrdrile culturale i scolare din anil 1858 inainte, era a ne face noueInOne o prea largd i dui6sd parte in aceste lucrArY, ca unul ce de laacea datd pAnd tria dinclice de 1864, am avut fericirea a fi altureacu cel mal ilustri bdrbatl al terei i cu dn0i a munci in agrul cul-ture' publice. Ne-am mdrginit dar a aduce din istoria saelor 0 aculturel publice din aniI 1860-64 att numai, ctit am crelut indis-pensabil, ca o culegere de documente pentru cel care mal trditi vadon i sd completeze opera n6strd.

Doritor am fi fost s nu oprim lucrarea n6stra la anul 1864 0 sainregistrtim in ea faptele glori6se ale domniel ha Carol I, pn la im-plinirea a 25 anl ai regnulul M. Sale. De fitceam insa acsta nu maIera lucrarea nelstrd, acea premiata de Academie. De vom trdi, vomrealisa acstd dorintd trite lucrare deosebitd.

Lectorulul suntem datori spune cd, presentnd lucrarea de M.O.In mod anonim la un premid academic, n'am facut'o in videre cu uncatig material, de Ore-ce numal cu adunarea materialuldi nostrudecopiarea lui in curgere de mai multi ani, am cheltuit cu onorariilesecretarilor indoitd i intreita suma premiului. Am tinut insa, sa su-punem lucrarea nstr la aprobarea prealabila a inaltului Areopag alculturei romne. Am avut fericirea s'o dobAndesc acsta va face totmeritul acestel lucrdri.

La tiparirea acestor volume n'am introdus alta Schimbare in textulpremiat de Academie, de cat aceea ca, l locurile unde autorul anonimcita ori pomenea pre D. V. A. Urechi, am pus direct numele nostru,vorbind la persna I-a.

Ca sa nu sima macar colegil mei din Academie ca manuscrisul in-trqt la concurs era de mine, am fost lug la crta in vr'o dpue locuripre D. V. A. Urechia, cam de lana caprina. Rog pe colegiI Mel dinAcademie scuseze assta mica viclenie i sa me ierte dca aminlaturat in tipar micul refec ce dadeam, pentru a castiga voturilea cator-va membri aI Academiei, putinI la numer, cari ar fi pututjudece opul me nu numaY objectivemente.

Cu acest volum nu se termina lucrarea, cad de aci inainte incepebogata culegere de documente, car): constituesc anexele publicatiuneInstre.

In volumele ce urmza, va afia istoricul un arsenal, in mare partenecunoscut, cu care inar'mat va putea face definitiva Istorie a cultureIromane, i mal Cu sma esplica prin documentele trecutuluI pro-gresele scaderile cultureI nationale.

Cu tomul de fata imI ian remas bun de la lector. In cele carI vorurma nu vol mal grai e, ci ins*" documentele pe carl mi-am inte-meiat aprecierele.

Este re de lipsa sa cer iertare lectorului pentru erorile strecuratepana astadl la tiparirea acestor treI tomuri ?

Cei carl, putinY la numer, cetit, nu m indoiesc, c ail in-dreptat insir asemene erorI, i nu'mI vor maI cere o tabla generala deele la finea volumulul. Fie numaI, ca lectorul sa nu aibd a releva decat erorI tipografice Dar si pentru cele de alta natura, lectorul bine-voitor ist va dice: Errare, humanum, est,

V. A. Urechi.BucurescI 3 is Noernbre 1893.

II

I) Ve)I anea.

J. PGPES CU BAJENARIIAUTOV O Letszkexi ..xgeqkkc,ctern

UL .

CAP. I

NT t_T 1 9 4- 9

Anul cel plin de emotitini i de evenbnente, 1848, a inregistrat m6rtea Mitropo-litillui Meletie, din Iasi, intmplata la 20 lidie, adecA 20 de ;lile dupe in trarea RusilorIn Ora. Comisara Imprtesci Dithatuel i Talat Efendi, cari au provocat invasitineastreina, nu eran Comeni cari sa asigure cultive! roinCtne vre-o Indrep tare.

M. Sturdza, domnind imp'reund cu Rusii i cu holera, aft prelungit In urmacarel -din 1848, o efemer si o trist domnie, pana In 13 Main 1849, ctind ai1 pleeatdin Iasi spre FocsanT, sub cuvnt de revisiune in trd. El afilse cele petrecute la con t-rinta d'intre Rusia si Turcia, Inceputa in Februarie s't terminata la Aprilie '1849. Elsci, eti Gr. Gltica va fi numit Domn al Moldovei, iar Barbu tirbeiii In tra Munten-sca, j dr din Focsani mrs -direct la Viena, spre a nu se mat intrce. Scriitortilacestei carti, baetan de 14 ani, a fost martur la pleearea din lag a kit M. Sturdza. 1astadi vd In curtea palatului Domnitorulid, strada Lozonski, trasmite pentru plecare,ganta sub arme si cite-va mitieri btrane puse cu plata sa se bocse,it, pe ciind din eAte-va trsuri, cari se oprisera In piateta din fata otelulul Ghimus, cilti-va tineii, crill malrmaseseri neexilati la 1848, fliteraii din rspitteri, in minutele and trecu pe iri-naintea lor trsura eu Domnitorul. Va sd dic, sci t6ta hinca, ea nit la, o caletorie deinspeeliiine in tra, ci de fin it dc Domnie pleea M. &n'IN%

MUNTENIADe Indlta ce, cmn vduram, Eforia reinfiintata a sc6lelor muntene a inchiP setlele

in 1848, anul 1849 se presinta cu o reserva de 1.008.390 let; dupe cura se p6tevolea In anexatul tabloil de Marea case! colegiului la '1 Ianuarie 1849 1).

Priu un noit bite' de veniturile i cheltuelile anidut 1849, acsta reserva se reducela 862.387 lei.

Din acestt bant se intreline o sc6la primara din Lucaci, cu8.000 lei, se cheltuese49.278 1(4 cu lefile impiegalitor administratiei sc6lelor si 27.300 lei pon t'II cancelarlaEforiei.

4Zaloinit Du e mtiltamit Cu acsta lfa, si reclama DomnitortanT in modul tirmator

Prea Inallate

Ve rog plecat s bine-voig a lua 10 de aprpe migare de srn eoprinderea acesteijalbe.

La anul 184'1, cand i Mria V6str erati Efor al instructiuneI publice, am fost tri-mis cu cheltniala Statului, ea s Invet In Berlin seiintele filosofice i juridice.

Am finplinit datoriile en cea mal mare esactitate si silinta, precum dovedesce alatit-raLa diploma de doctor in filosofie i atestate de legi.

In urrna chiamrei ce mi s'a facut, am graba a me intarce In rabie, cu cea mai maredorinta, de a 'mi oreta recunoseinta, facendu-me folositor.

La sosirea mea, In luna 'Uf lunie anul curgetor, mi s'a dat a pregati pentru sceilacursul de logia si de morahl, dupe o carte elementara clasic, i m'ara veOtit treetit instatul sc6lelor cu lefa de lei 800 pe luna.

Am urmat i urmez necontenit itnplinirea datorieI ce s'a pus astiprd'ini, silindtt-mea sevirsi cu un chip potrivit cu starea i trebuinta tera

Lipa mijlcelor de vietuire i datoria sfantzi d'a tine $i o intim veduv, care In mineare ttli nadeklea, m'afi fcut s riig atat pe Inltimea Vastra, cat si pe Cinstita Eforiea 'mi da cuvenita ltli, ca s pot a intempina nisce tratante afila de neaperate.

Prin porunca Cinstitel Eforil cu No. 7'17, me ved chitimat a primi lefa de 1(4 300pe bina pana la deschiderea sc6lelor.

Decti malta intelepcinne a Mriei Vastre va socoti, c. cu acski SUMA este cua In tempina trebuintele vieteT, la sciimpetea de acum, cu bita recunoscinlasi pe langa datoriile ce am fiicut in acel d'anteiti trei ani ai sttiritirei mete in Berlin,cand mi se da ntimai cate 150 galbeni pe an, voiti mai face si altele, pana cand mi seva hotari o lefa mal cuviincies ; iar intealt chip ve rog plecat, Prea Inaltate Damne,ca sa bine-voesei a porttnei d'a se l'ave la suma de lei treT sute, adaog,irea ce yeti bine

ilizta.Am chiste a fi cu cel mai aclanc respeet si cea mal mare supunere, al MarieT Wistre

prea plecat i credincios sups,I. Zalomil.

Domnitortil so marginesce a recomancla acestzi petithine in reg,nlarea EforieT.

Deca Ebria refusti o asemenea lefa limar profesorilor francezi Doltin si Macan., inNoembre '1849, del n'are nevoie de cdrti franceze, nu refuzli 800 lei pe lim ha T.Anghelidis, care venise din Constantinopole, ea s devina profesor de limba greca sifranceza 4). Unid din cei d'antela profesorT, cari presintti Eforiei cartea luerat, estePen osen. Opera trachis : Istoria noitliul testament (lupe Vietor Dtiruy, e depsa la Efo-rie, la linde amad' 1849, si acsta, in 27 Ianuarie anal 1850, o trimite In cercetareaAlitropoliei, ca sa ved dec corespunde en dogmele bisericei ortodoxe.

1) VedI adresa LogofetieT bisericeser No. 4.082, din 13 Decembre 1819. Acest Angbelidis adresipetititmea in timba grecscri, i e de intrebat, cum ladea el traduce m'off in romnesce ? Se vededecT, ca eta o simpla favea e ce i ge acorda.

Persecutiunile in contra profesoritor can blasera parte la revoluinine, continua siin priinele leal din 1849.

Daiii in anexa. adresa DepirtainentuluI trebilor bisericesel, No. 1.225, din 7 Ilartie1819, relativa la arestarea lui M. Diesen in itionastirea VacarescI. Acest fost inipiegatal Eforia set:Actor, fusese actizat de propaganda in tre preutil din sale 4).

Aseutenea in anexa dihn alta adresii a Departainentulifi trebilor din latintru catreLogofetia credintai, No. 3.810, din 31 Martie 1849.

Atitropolitul aruncase blastein asupra celor cari vor contra revolutilineIacula i se cere sa dea destegare de obste, ca s ridice din public iinpresiunea, ca aban,.donan(' causa revolutiuneI ar rt,linane sub blastemul bisericei.

Tot prin acsta adresa, ce anexan', Departamentul din lituntru provaca schimbareade redactiune a FaeI satescl, i cere,ca ea sil se citsca regulat in sato, pen tre linistireaduhuritor. Acsta adresil este comunicata in copie Mitropolitulta de catre Logofetia bi-sericesca 2).

Imante de deschiderea internattiliti, se aplie, in 1849, vechitil regultiment din 1847,mal ales intru cat privesce plata de 80 gallienI pe an. Acestil plata, in mod exceptionalpentru fittl Pitarultd Maldarescu, se acorda din casa scalelor pentru tinerea acestta fitila evre-un pensionat privat. Va s4ic, incepeaii a se tine internI pe la sealele pri-vate, inca din Mahl 1849, maI inainte ca gimnasiul sa fi fost redeschis 3).

Baneasa Elisabeta tirbeifi, inain te ca sotul eI sa ajtingil Doum, patrona o scala defete sdrmane in BuctirescI. In favarea acesteI scoll,, Eforia, in 7 Martie 1849, cu ra-portul No. 192, ceru invoire, sa o subventioneze cc 500 lei pe luna.

Eatii raportul EforietPrintre aseaAmintele private de inv'ataturii, intucinite in aceda calada, este si scalit

de fete srmane tinuta i dirijatii subt patronagiul i ingrijirea DeanneI Baneasa Saltatirbeifi.

Acstil sal, care intetin curs de me multI ata a esistat pana aciun nuniaI eu fon-durI din subscriptie particulara, vede din 4i in ai sciiland t'arte sinitit nunirul sub-scriitorilor, prin urmare i ajutrele ce care s'a tinta.

De si generositatea patrand este un puternic mislloc de chivernisire Pe" hit acest in-stitut, insa Eforia luand in bagare de sama, cii acest asoi,Rtment esta c,onsacrat specialin rotosal fetelor s'rmane, care neavand niel un inialoc de trahl, s'ar riltaci in vitiiirIsi in naravuri rete viittimatare i pentru densele i pentru societate, de nit ar gasi oinvltitura, care s'a le dea millocul de a castiga tirana de tate ailele ce chip cinstit,si a intra la uring in societate cu obiceitill i naravurI bune, care tot-d'a-una insotese

Eforia disculp. (Ve)i anexa).Vedl anexele.Dosarul No, 42 din 1849, archiva minislert1ui de culto,

6 --

ajuta pe ceI ce au imelat sa nitincsca i sa ludreze a socotit, ca este de cuviint casi guvernul sa ja parte in asemenea l'apta morala si lolositeire, care interesd att demult sueietatea i sit t'ea si din partel sprijin acestuI

llegulanientul seleI in . . i dispositiile sale or6nditite a se da ajtit6re de banipentrit intemeiarea si !Merca unor asemenea asepininte de invttttril i panit acuins'a urinal acsta din partea Eloriel pentru mai multe institute private.

Aeum casa se6lelur se all in posesie de o reserv o suma insetnnatft rfmiasti din ve-niturile anultiL Lrecut, care reserva se iniiresee i ea veniturile acestuI an, pn la reor-ganisarea sclelor publiee.

Eforia dr, este in prere, ea sil se dea de aciiin inainte din casa sc6lelor o subvenliede leI 500 pe luna la ar'tata setilii de fete sf3rmane, ea sil se pta linea i sscuptil l'Han tropic pentru care s'a infiintat. De aceea Eforia avenid. VA& inerederea, eaCinstita CaImacamie va pretui In tta in finderea eT, o fitpla care nu Oto aduce decatlauda gitvernultfi, astepta ciiviinci6sa deslegare de minare.

Alexandra Filipesea. Director, C. N. Briii/oitt. Secretar, N. Diesen,.

Calmacainul Can tacuzinu otari :

Caimacamia Printipatulm trei romdnesci.Departarnent al Credintei

Se t'imite pe lng acsta Cinstitultil Departainen L adrestil Eforiei selelor No. 192,atingetor de lipsa in care se ala aun,' insfituttil de fete sevillano, tinut i dirigiat subtpatronagiul i ingrijirea D-neL Bilneasa Sarta Stirbeiu, din pricina tragerei substriitori-Ion, mi care ajuttire numaI se linea acea seld de t'ele; si de ajuturul ce se chibzuesee ase face lisuhu institut din sumele casei se6lelur. Si este portit Cinstilitl departainent a'I suptine desbatereI Cinstitultif Slat administrativ extraordinar, spre a chibzui i tanasupra subventiei ce este de parere D'orla a se da de acum inain te din casa se6lelor,suma de lei 500 pe fie-care luna; de care sit fie Caimacfunia incunosciintatti.

CaImacamul, Constantin, Cantamizino.

Anexam Mira acest obieet i jurnaltil SfatitluI administrativ aprobatur, ruin si ra-portal la CaImamie, suptin6nd opiniunea Sfatulifi la otarirea

Cu referinta la sacie satesei gasoil, in 20 Maiu 1849, itrinatiirea circulara a EforieTcatre ctirmuitorI, sub No. 380 si 396.

Circulara catre ocarmuirile judetelor20 Maiu, 1849,

Cu cirettlara de la 10 Itinuarie anul curgetur, Efuria a seris i a.celei onor.despre trebuinta ce este, ea tae casete, ce ail slujit de scull pentru invetatura

curiilur de prin sate, sil se inchid fall a le intrebuinta spre vre-o alta lucid*, iarmobilele ce are fie-cave clasa sa se ase0e prin acele case si apoI sit se pecetlusea acelecase si sil se dea sub ingrijirea juratilor.

i) Vell anexa de pe dosarui No. 22 din 1840, archiva minisierului de mate.

7Pentru acsta urmare Ebria a poftit pe asta onor Ociirmuire, ea sa faca fara zabavapunere la cale si sa. inseiinteze Eforiet; ddr onor 061111E6re niet un rdspuns pftna actunJIU a trimis. Se serie dr i sft arad acelei (mor. Cinstite OctirmuirT, ca de lucrarea, ceva fi feteut sii inseiinteze flir Mitaya Eforia, dupe regulii.))

In 4 Oetombre 1849, Eforia adreseza DoninitoruluI tirbeiu rapurtul urtnator, subNo. 685.

Eforia bine convinsa, ea pentru uri-ce obiect ar intra in Mera ingrijirilor sale, estedakire a piastra aceeasI 1111111ga privighere, i etinosednd, ea Maria vstra primitIett hunavoiii orI-ce relatie de interes in folosul public, plecat sttpune la Malla cunoscintaiiei Vstre urmiitrea

Eforia cunoseend trebuinta pentru bine etivdntate pricini, a n'anide i sedlele contu-nde de prin sate, i teindndu-se ca nu cum-va invtatorit acelor sedle sa priindseti pehingii leille pe trimestrul lui Ianuarie alud 1848, care a fost aprobate de ddnsa, ea pen-tal o vrente slujita s fello pe trimestrele de Aprilie, lidie i Oelontbre acelas an, etteLpeac,este neta lunI, dupe ce ed tac acele scoli att ron inchise, apol i ace" invdtatorI attfost luat parte activa in evenimentele anultd, dupe poruncile guvernuluI revolutionar ;D'ora a contunicat in asombre anta ',recta tuturor eftrinuitorilor de judete, eatoril sedlelor con-tunde, ce se inchid, aii a rdinanea la ordnduiala in care vor fi ronmal d'inainte, i ca lefile lor pe aretatele trel trimestre ale mullid 1848, nu tul a li semal slobo0i, i acele 60 parale analogul tlin 2 le" ce rdspunsesera fie-cure enorias dupelegiuire, sti in tre in eittide sala. Tot alune" Ebria s'a adresat i catre Cinstita des-Iiintata CaImactintie, si din portincile ce s'ad slobo4it dupe aceea de catre Cinstitul de-partamen t din 'nauntru, s'a vt).tit ea se pusese indatorire tuturor armuirilor, ca faraintftNiere sa implindsca de la invtatorI lefile, ce vor fi primit pe ardtatele treI trime-stre si pe care 1-atl rdspitit enoriasiI fie-ctiru" sal.; si sal intlirca locuitorilor, care iittau a maT respunde pe viitor o asemenea plata. Decti insa aceI banI s'au intors buenito-rilor, su s'ati depus in cunde satelor, Eforia n u a putut ase deslusi,seu a se ineredintainca ; din impotriva thipe pleingerile ce %-ail l'acta inult1 din invilatort, aft incultos-eiintat cii eI n'au pritnit lefile nu numai pe trimestrile de Aprilie, Iulie i Octombreanul 1848, dr niel ciliar pe aeele de Ianuarie,. in vi-cine ce acet duo" leI dupe legiuiresunt rdsptins1 pe deplin din pungile enoriasilor. l'en LI-11 acstii anotnalie, D'ora vedecu mithnire, ea nu pede da Mario" Wistre, o mal deslttsitdre cluvada pelara ce n'arellalla, profesor' pi-in judete, scie lusa de sigur, Prea Inaltate Minino, ea tale" duo" leTrespunsl de catre fie-eare enorias din tfite satele Printipatultd, pentru lefile invtatori-loe pe anul 1848, se urca la o suma de peste lei 700.000, ealettlala pe nuinfirul (Juno-seta al populatiei acelora.

Ca sa se dea dr, niel V6stre, dca va bine-voi, o mal' adeverata i intrega si:1110despee (Ate Eforia, pleeat a expus printr'acest raport, i indrasndla a adauga, di la fie-care sub-41.1111.am de piusa sunt dale din parten Ginstitulut Departament din 'natintrusi pe atad 1848, cine &lo condici ;imante si peceLluite, din care una slujea ea satreta sub-etirnittitorul in tr'insa batiiI ce se implinesc de la enoriasii lie-earuT sat, pen-km lente invlatorilor, iar alta, ea sa iscalsea tr'insa invtaturit, pentru primirea le-ilion De aceea i cercetarea ce Maria Vdstra va botar a se face pentru acsta insem-natre luaredare de han', lesne se va pelea deslusi din acele condicI, dca si acesteanu vor fi cercat din vre-o nenorocire, lipsa din adev6ratu1 lor nurnr.

Filipesca. C. N. Brailoitt,

8Dupe venirea la tron a luI tirbein, la rubrica bursierilo din streinetate aflam uneleacte mat favorbile decal. sub Caimacamie. Ask este decretal DoninitoruluI tirbeiii infavrea lui C. Bosianu

Nol Barbu Dimitrie tirbeiu,Cu mila 1111 Dtunneileti, Donin staptinitor a Leila tra rominsea.

Catre Departament ut CredinDin rapurtul Dona selelor, No. 877, v6dnd recomandatia ce ni se face in favorul

Serdartiltei Costache Bozianu, until din zelosiI scolarI ce urmzti cursul inOtaturilor ja-ridice la Paris, de it 'i se da stipendiul otrit de dire gttvern de 200 galbenI pe anOita la 1 ale viitoruldi Main' si care i s'all fost suspendat inca din anul trecut,din pi-eind cri casa scOlelor se alla in lips ; Domnia Ntistrti priviud la cuvintele ce se expuneprin maI sus pomenitul raport, poruncim acelul Departament, a se intelege cu Eforiaselelor, spre a 'i se bana cuveniti pink la 1 Maid 1850, cind atunci este a luasit tennenul Writ pentru tinerea sa la Paris.

Asentenea se acorda un stipendik de 250 galbenI pe an, pum unnatond act :

Ef oria sclelorPrea, InIate D6mne,',

Dupe sciinta luatd de nine, scoland C. Corneseu Logon'ittilut C. Cor-neseu, stivirsind la universitatea din Paris invlaturile de colega i intrind actun ininvelatura dreptulttI, Work r6gd plecat pe Inaltimea V6stra,sa. bine-voiri de a '1 da votea 'I unna stipendiul de duok sute cincI-OecI galben1 pe an si in viitor, cum si de a'tplati stipendiul pe anul curgtor, adica de la 1 Deceare 1889 pink la 1 Deem-lire 1850. (No. 930, anal 1850 Nombre 15.)

Secretandut pum adresa Cu No. 5.199 de la Noembre 27 acel an, comunica. Depar-t.tmentul credinteI aprobarea doinnsca la mai sus nuinerotatul raport, i acesta prinadresa at No. 7.848, din 28 Noembre, o da. si in eunoseinta EforieI

Dr. Piculo se stabilesce la 1 Octombre 1849, corespondent al EforieI, la Paris, en 200galbenI pe an.

In 29 August 1849, trel alien*: C. Borikinti, I. Lrirescu si Constantin Burilnu attpetirionat la comisand turc Filad-Efendi, sd fie priluilI in scla de medicink din Con-stan tinopole. Fuad comunica guvernuluI, prin nota 420, c a raportat la Sultanul core-rea tinerilor i 'i s'a rspuns, cd stint priiniti impreunzi i cu al patrulea tinr : Gr. Ca-lineseu.

Domniturul ca sit se ;trite sinipatic, pentru Tureia, ordona amid sa dea acestor ti-ned cite 2.000 de lei pentru drum si cite o bursa' de o sutti lei pe luna de fie-care sisa fie pusI subt ingrijirea agentulta treI N. Aristarki.

I) Dosarul No. 70, archiva min;sterului de culie.

9 --

In 13 Septembre 1849, Domnitorul mar acorda 150 lel pe luna tnentita D. Nica si10 galbenI pe luna lul Pikipiu, can vur sa studieze tot la Constan tinopole. Cu rererinta.la tem6rti1 Pikipio cata decreittl (lamiese No. 706, din 24 Decembre 1849, catre De-partamen tul credinteI

Trebuinta limbel turcescI i lipsa de 6ineni,-cari sat cuneoseti bine si sa lie deprimqat lucrarile cancelaricescI, ne ail silit a ne chibzui asupra acestui obiect, si a itta me-surI spre a intainpina gretttatea ce ar simli Sta tul, de nu se vor face din vreme cuviin-chisele pregatirI. De aceea gasind pe thnkul Pikipio inaintat in cunoscinla acestetlimbY, a tara a 'I inlesni inilhice de a lima sti se ocupeze cu clnsa, spre a putea(mi vreme fi Musitor trweI, i pentru acest sr6.roif portinciin aceita Departament a se in-telgge cu Eroria salidor, ca sa slutalda munitulttl, prin agentelet.'ereI din Constantino-pole, cate galbeni 10 pe fie-care luna, din casa salidor, cu incepere din 1 Agust atadcuren t.

(Urrnz isailitura Mario! Sale)Intocnial Cu originaltd.

Al. Burche.

La linea anuluI 1849, slatul lefilur ne da nitinele persunalulta munit penini gnu-nasiul reinfiintOnd cum s't lefile ce li acordat. Dala in anexa acest act. 4)

MOLDOVAVenirea la tronul MulduveI a ltd Gr. Ghica, reinsenin6za cend posomorit al cultu-

rel nalionale din acesta trd.Una din cele d'ant6iu in6surI a nutilttI Doinnitor, la Inceputul antilla sedar 1849

1850, este desfiintarea Epitropid uiivturilor publice i alipirea scedelor la Departa-mentol Vornicia averilor bisericesci si a inv6taturilor publice, prin urmatorul detiretdonmese

No. 803. Olis domnesc din. 3 Septem6re 1819, sub No. 46, catre 8fatulairmuitor, prin care se hotdrsce, ca ramal invetaturilor publice sa fie lipit ctre

Departamentul averilor biscricescti.Fiind dovedit prin ispita i prin urmarea pazita i in altetrI luininate, ca ranitil in-

vetaturdor publice nu p6te fi carmuit cu nitnerit i sistematic rulos, de nu va lace partede un Departament luerator i statornic, i dupe principiul obstesce prima, fiind depriinta a se lipi catre Departamentul averilor bisericescI, cu care are mal multa afini-tate ; Noi priinind inctiviintarea ambelor inalte curg pentru punerea in lucrare de peacum a aceste imbunatatirI, facern cunoscut Sfatultei cti directia invilaturilor publicase cumisce de acurn in t'Imita catre lista Departament, al carda ser va punta numirede Vornic al averilor bisericescl si al invlaturilor publice, i prin timare, Epitropiapana acum in lucrare r6iiitIne de la sine desfiinlatti; lar apoI ac6sta dispositie se va fin-partasi in vreme, spre statornica regulare Cornitetulul de revisia regulamen bata, ceunnez a se infiiinta dupe art. 3 de la Balta-Liman. 9)

Ved( anexa.Acest ofis la 6 Septembre 1849 sub No. 2.248 s'ad ImparUisit Departamentulut bisericesc s't sub

No. 2,219, Epitropielsaelor. (Manual admin, Tom. II, pag. 302.)

-10

In Februarie 1850, se desfiintza, ca o cunsecinta a decretului de sus, si comitetul cen-tral dupe cure nu rmane sub deosebila Epitropie, tima generalniea Epitropie a spi-talelor i culta milelor ; acstli (afile va fi apoi catre Departainentul bisericesc.

Negresit ea reorganisarea sc6lelor nu se p6Le lace imediat, (lar Duninitortil avizzala reforma le6rei invtamn

Data in anexa infortuatiunile culese in dosarele (multa', de la Ntinisterul de eulledin eare se vede cunfirmarea asertiuneI nstre, ea o mimare In bine se pte observa deja .in deettrsul ultimelor luni ale antilla 1819. Scriitorul acestor anale a ron primul seo-lar, care a paritsit caucelaria ministerului de interne, unde in (rase din motnentulelliderei Academia i s'a presin lit cu paitittne la nota Doinnitor, cernd sil fie printitIn noul internal al reinliinfatuluI gitnnasiii. 'MI adue atninte si asta(,Il de parintseapritnire ce Gr. Chica laeu une, unta biet scolar 01.1111 mangaindu-mil eu mana pe Lita,lauda zelul mea, si in6 asigura, ea neintrt,liat Academia se va redeschide i cti voiu fireprimit

In 15 [anuario 1819, Epitropia se6lelur desliintza bursa. liti G. PanaiLeanu,in straintate pentru pietura i litografie.

Gr. Chica a continual inca pe multi ani aesta bursa a aetualultu director atal decompetent al seldei de bele-arte din IasI.

Nottl Vornic bisericesc P. Casimir, al carilla mune se va uni eu glorie la tt,e().e-itiOltul nou al scOlelor, a acordat bursa eu inettviintarea Doninultti, tnerului G. Eracliddin Roman. Acesta a fust tueredintat la Paris supraveglierei lut Malgouvern, eare d,upecaderea. guvernatnn Lidia reactionar, abandonase IaiI. Erael id Hit ni bursa pana la 1857.

Dupe recotnandatittnea doctorulut Cueittreantt, P. C.tsimir a mal acordat un ajutoranual de 70 galbeni tnerului moldovean. 16n Alinescu, care invta medicina ett mullasin* la Viena.

Cultura generala

Din respectul cultura generale, sa Inregistram unele acto manilesland o tendinlain bine: literatura didactica. rei 6re-care avnt mai pronuntat in anil urmatori. Ebriadin BucurescI retiparesee manualul de silabire, asetnenea geometria liti SiroL, tradusade I. Pop, si aritmetica lui Francoeur, tradusa de alelas): I. Pop 2).

Alaturea cu carti bune, Eforia chelluia i bani de geaba, asItt in Maitt 1819, cercaCaimacatuultainvuire, sit cumpere 3.500 exemplare din cartea in tituluta Enchiridion,manelnicul blagoslavnicului Christian, care nu costa mai putin de 7 stanti exempla-rul ; tul asia in 18 Ianuarie 1849, se angagiaza a plati ori a da ett imprimad., farasperanta de a mai fi restituit intprutuutul, galbenI 230 lui Ianett Paseal, ca sa Liparseaun vocabular dialog rusesc, turcesc i rometnesc.

Mal intervine si Caimacamul In favrea vre-ullei carti straine. Asia, in 22 Maitt1819, eu (Astil No. 2.167, Caimacamul recomanda cartea greasca a NI T. A. Rali,

1) Voy apticolul ce ara serie in numerul-jubileu al Convdrbirilor In 1892.2 Dosarul No. 502.

11

profesor de drept comercial in scella politechnica din Atena, carte sub titlul : eComen-tarul dreptuluI comercial.

Caimacamul ordona sa se aboneze Ebria la 30 de exemplare a cate 21 drachmeexemplarul. Se chelittiati ast-fel "mull treI, pe cand seMele erau inchise I 1)

Conservatorul muenditt din Bucuresci, Wallenstein '1 reurganiska. Caimacamulvisitand muz0.11, impreund en cumisartil rusesc, gasesce ca nu lipsesce in mitzeti decatportretul impratului N. PavluvicI

In 10 Ianuarie 1849, Wallenstein 'I Gem: liforiet 2).

Musica in el:TCit a nwrge utiinte.In Septembre 1849, Luduvig Gugliclini, compositor, profesor de cantare, rust scolar

al colegitiliti 'legal de Neapule, propune DumnituruluI tirbeiti sa se infiinteze o scOlalilarmonic nationala, cu scup de a face bunI can taren de biserica i corurI pentruteatritri 3).

In 9 Decembre 1849, Arch. Visariun prupune reurganisarea aseltillOntultti coral decare ant vorbit maI sus, pentru intruclucerea bisericesel moderne, dupe meto-dul rusesc.

La IttA A. Petrillo se distinge ea profesor de limsica vocala i instrumentala.

i) Dosarele No. 41 0 504 diu 1849, archiva ministel uhrt de cline.Dosarul No. 490, archiva rninisterulul de culte; acest &tsar este f6rte hoportant mitt% isloria

nutzeului.Dosarul No. 443, archiva miuisterulut de culte.

CAP.

A. 1\T 1LT E3 C)

And 1850 nu este Inca anul redeschiderd depline i vigurse a sallelor.Atka e de atlevrat, cri putena stricaintr'o i, dr nu recladi cu aceeas1 InlesnirelDomnitord tirbeifi a numit o comisittne, care sd se ocupe Cu pregatirea prograrnel

none scolare.In vedere cu redeschiderea gimnasinluI, noua Eforie chibzuesce sa fie stritmutat

gimnasittl acesta In localul mitoculul MitropolieT din strada Mrigureanu.Cu adresa No. 2.967, din 5 August 1850, a Departamentultfi trebilor din launtru,

se pune la dispositinnea EforieI, prin ofisul Domnesc cu No. 1.071, aeest local pentruifitnnasifi.r5

Dar internatul precum i se61a, nu se pot organisa imediat, si Donmitorill continuaa trinaite bursierI pe comptul Statului In institutul privat al lu Monti 1).

Asemenea In 28 Octombre 1850, cu ofisul No. 1.428, se trimit intern' bursierI atStatulifi tot la Monti : Alex. sin Bezadea Scarlat Ghica, T. sin Post. C. Vacdrescu, Alex.in repausatul Baron Stefan Meitani i Grigore sin repausatul Pack C. Argintoianu.

Deja in 15 Martie, Barbu D. tirbeifi daduse luI Monti o subventiime anualrt de 350galbenI, pentrn Inchirierea until local maI incdpetor, prin ofiehil No. 321, ce dam Inanexd 2).

Asemenea ajutorttrI1a scoff private maI d Domnitorul, in 1850, tunic: 1.000 leI dincasa sallelor lid Canela, care a desehis sc(ld privatd In Bilzri, i in 16 Septembre,6.000 leI gratificatie Itfi Gianiloni Ludovig 3).

In August 1850, Domnitorul facend excursiune In tra, visiteza scla privaLt a 1111Carol Bucholtzer, singura existrInd de dud earl inchis sclele publice.

tirhei acordd luI Bucholtzer, din casa sadelor, o subventiune lunara de 1.500 lei,cu incepere de la 1 Ianuarie 1850.

Eforia sclelor vt,lend ajutorurile ce Domnitorul aeorda institnturilor private, IncepeVolt' in anexi peliiiimea WI N. Cherculescu din PitescT i ofisul domnesc in prkinfa acsta.Vet anexa.Dosarul No. 361 din 1850, archiva ministeruluf de culte.

I) Vei,II anexa.

- 44

a se ingriji si a priveghea mal' de apr6pe aceste instante. Ea provoca din notl pe al.-muitorii de judete, s urinrsc incliiderea scedelor neautorisate.

Cu acst ocasiune, Eroria, In Maifi 1850, cu actul No. 403, autoris soda privattideschisit in Giurgin de Vasile Marinovici, si '1 oomunie,it programul si instructiimile cedam in anexii 4).

Nurnai in 27 Septemhre,anul 1.80, comisinnea insarcinatti de Domnitor pentru apregati programele tuba-ir se.61elor din tra M(mtenesca, presintii Domnitorulul ra-porfia s, care imparte luvrlitrantill in primar, gimnasia' i de facial:11i.

Eata acest raport

Inaltimm sale Domnulu stpanitor a tt.& tra romnsca,Barbu Dimitrie

Comisia pentru alreituice programci mnmtuut if rilor publiecRaport.

insarcinati de catre Inaltimea V6strii a pregati o programa de inveta-ting pentru sol:dele Principatulid, plecat abiturain aei resultaba indeletnicirilor n6stresi etivintele ce ne tul Muja drept pas la a misiva lucrare.

Organisatia invistaturilor publice a ocupat in t6Le Vivac, precum si la noi, si va o-cupa necontenit rnintea i in tiren guvernelor, ea un obieet re este firte strins legatcu conditia sociala a fie-eariii nem in parte, en shrea ha in teleclinlii, en obieeiurile sinaravurile pithlice, i en grada' ahiar al ciii turd imhei parintesci.

Aceste consideratii bite sunt pricini de necontenite mneercr i schimhni in org,a-nisatia instructiei publiee, ccI unii privind exchisiv numali la dosvol tarea faeultatilo..in telectuale, recoman(' o sisternii de inOtatura clasica, in care studinl limbelor mirtei loeul cel ca modeliiri de porrectie; lar altit preocupar!' n'unta de intereselemateriale ale vietuirei, reeornand cii osebire o sistema de'inOtating proresionale i stu-diiil exelusiv al limbelor vorbit6re moderne, ea cel niaT nernerit midloe de Comunica! epentrii intinderea relapilor comereiale i prererarea inesteugurilor si artelor.

Ceca cc a preoeupat I IlaT VII s6ma pe suht-iscalitil este, ca o soeietate in sistema in-Miiturilor ce VOYOSVP a primi, este mal en osebire datire si salta a ingriji sa indestu-leze trehnintele elernentare rara care mi pcite fi; si aeolea sunt de a torma mal Ankliudregatori i slujbasi puhlici, inzestrati eu sciinfe potrivite misiiinei lor, si in deobsternoralisa pe top linera, prin invilatnri religi6se, dandii-le si ostia ocupatiilor seri6se,care statornieese min tea si sitia cel mal temetnic elernent de odihnti si de linis-ce a du-Intrilor.

Marginiti in aeest ocol, si.privind pe de o parte la sirul trebuinci6selor inOtaturi,iarpe de alta la treptelnica desvol tare a puterilor intelectuale din v(Irsta tinerilor; Inprograma ce am intoornit, am adoptat era de eapetenie impartire a inv6Ititiirilor in pi-ntare, coleg,iale (s(lil de al duoilea grad),,si inalte sea sciintifiee speciale.

Scle primare.In aceste sc6le invetatura s'a graduat dupe puterea virstei elevilor

cliitiniatI a se folosi de &asa la deprimiere in ciare, seriere, a(1a1)are de principii reii-gidsc, 'clemente de caleta, de geometrie nsuala, de geografie si de gramatica, fiind-cat6te aeeste elemen Le urmza a 81iiji ca o preseurtata introduclie pentru o mal desvoltatainvaliitur in colegiurI, i sunt ca neapkate inceputurt pentru ant6ia educatie. Impar-tirea materiilor s'a regulat dupe programa din anul 1847, cu o mica preschimbare,cii ac6sta osebire, in loe de duo6 clase impartite In patrti despartirI, aun adoptat im-pittirea in patrit clase. Temeiul nostru in acesta a fost, c mal' nti cu acstahala se osebese mal vid si mal caracterisat nu numai materiile inv6laturei, dar si eleviidupe vrsto i puterea conceptului lor ; al duoilea, cti dupe organisatia anulul 1847,lin inviitator era insareinat cu cate &m'e clase intr'o singurii sala, si acsta Impren-liare a elevilor a duo clase de deosebit putere i inaintare, era prieina de confusiela predarea inv6taturilor, mal co sm in a treia si a patra clasa, unde osebirea pulen-Ion elevilor este mal simtitdre, invfitatorul dator a fi mal co multa ingrijire41e &silla la lucrarea si a sa si a elevilor.

Osebirea dar a invfitaturilor din scdiele primare s'ad fcut en scop i eu nadejde, eitelasele a III-a si a IV-a se vor ineredinta la osebill invlatori.

Colegiuri sii gimnasiL InvItutrile in programa nona s'ad imbinat eu seop dea putea forma judecata elevilop, a le inlesni inviitatura liiobel parintescI, si a inzestrapre cei ce nu se inlesnesc a desfivrsi t6te ciirsurile eolegiuluuu, en dre-eare ennoseinleusuale clasice i matematice, cu care s se pdta folosi in cariera negolnlia si a meseriilor.

Tot-d'o-data eu indestularea trebuintelor acestel deosebite clase de elevi, pre cat fi-roa luerurilor ne a ertat, silinta ndstr a fost a nu bantui caracterul clasie ce iirm6za

pastra invfitaturile unitI colegid. Spre acest sfirsit am intins Invatura litubei !atinede la inceputul elaselor colegiale pana la cele maI 'nalte; geografia s'a imparta in tretarti ; desenutul imprenna el' coligralla (care se socotesce ca o introducere la desemn),in patru aul; istoria In patri' ani ; logiva cn filosofia i eu reto. ica in acelasl an in elasarea mal 'nalLa, in eare elevii s'in t mai inatori in virsta i cand urnika a trece la faeul-tatI speciale.

Nu ar fi fost insa indestitl, a margini studiile coleginlut puntal in invetaluriente sub nurnire de clasice. Educatia, ca sa lie mal temelnica si mal compleeta, trelmeimbratiseze pe langtt Invetatura elasicii i inv6tatura de sciinte esaete,preenm materna-tica, istoria nattirala, fisiea

Spre acest sfirsit in loe de a 'asa aceste invfitaturi in clase complimen tare, precumeran Hmluite in programele veelii, le am imhinat en cele-al Le invetaturi in cele treimal limite clase, ca un studiu ce nu umnalf este strins legal co invetatura geografiei,fisiee i maternatiee, dar si en filosofia, in aceeasI vreme ca Fundament si in-strument, si con tribuind a di Facultatilor de judeeata o deosellita puliere de apreciatiesi de exactita te.

Cat despre limnhile straine, aeeea care ni s'a parla mai de euviinta a se adopta maTobligatorie, este limba latinA. Constriletia acesteI limbI, rola ei in literatura clasiea,maI cu sma rudenia in cave se alta en tliInsa timba romente,sea, sunt deshile pricinisa ne Indemne a o adopta de o potriva eu eele-alte natiI, ea o baza in studiile chismee,si de a 'I da o preferinta asupra altor limbi, eari nu afi aceeasi importan ta pentrn stu-diile clasice. AceeasI consideratie ne ar fi indenmat sa introducem i limba plenain &out cu ce a latina. Dar al/6nd trebuinta si de ajutorill altor liunbi straine din celevorbitre peutru parten sefinlifica a inviStaturilor, precum sunt lirnbele francesa si gen-

Juana, ne am tenutt, ca nu cutn-va s incarcam inintea elevilor cu prea multe limbl,s prefacem o invtatura sciintifica inteo inv8latura de lux si de podb, care n'ar aveapentru majoritatea nicI tin resultat serios. De aceea iam combinat invtilturalimbelor francesa si germana cu importanta studillor ce se predaii In cele treT mal 'nalteclase, lasand la alegerea elevilor sti urineze una dinteinsele foic6ndu-o obligatre pecea als, ea sa se WA ajuta prin ele precum am slis la studiul sciintelor.

Privind in aceeasl vreme la osebitele aplectirI ale elevilor la trebuintele ce se nascdin relatiile comerciale si politice ale trel, am introdus cursuri slobode de limbilelend, ruses& turcsca, in trel anI, care cursurI le pot asculta tori elevii de tte cla-sele, dup a lor voint alegere.

FacultAllScopul pentru care se cer asesletninte de instructie publica nu s'ar in-deplini, &ea inv6tatura publica s'ar popri numaI in invlfiturI gimnasiale. aceeatrebue sa se complecteze sistema invkaturilor cu re-care facultrf, pe cat misllgcelene ert si care sti dea StatuluI slujbasl destoInicI tinerilor o cariera de vielmire. Spreacest sfirsit am adaugat in programa o scla speciala de inginerie civila si alta de legi.

In scla de inginerie, materiile inv6Ititurilor s'ag combinat cu scop de a da elevilorcele mal tetnehnee principiurI de topografie, constructie a podurilor soselelor, si dearchitectml prin invglatura sciintelor matematice aplecate la deseinn, la m6suratre,la calcul, la cuuoscinta puterel materiilor de constructiI, la mecanic, printutu osebitelor ordiue de architectura.

In scgla de legi s'a adoptat drept materiI de inv'tatura: dreptul roman care este te-meittl legislatiel nstre dreptul civil special romanesc, dreptul comercial, drepttiljudecatoresc si de procedur, dreptul criminal, dreptul administrativ romanese, trebuin-cins mai cu sgma pentru amploiatii admnistratieI, chiar pentru judecatorI, spre a de-parta conflictele din tre dregaitora, iconomia politica, spre a da idei exacte atlev'gratedespre formarea bogatiilor, negotului, industriei despre netgaduitele base ale pro-proprietitei; si in sfirsit istoria dreptului, prin care eleviI pot dobandi idel exaete des-pre progresul schimbrile legislatiet

Acestea sunt in general principiile teoretice, dupe care s'a intocmit programa 1'10-taturilor. Cat despre aplicatia lor despre imparlirea scglelor in Principat, bazul adop-tat a fost, ca ton fie-care judet sa se asesle, in orasele de capetenie, cate o scgla primara,afarti din BlieurescI Craiova, care aceste duo oras,e fiind maI populate, sa alba Bum-resca pentru fie-care vapsia eke o sc6la primard, peste tOte cine.l, iar orasul Craiova,(Ina sae primare.

Gimnasil sa fie duo, unul in BucurescI altul in Craiova ca sa OVA inal cu inles-nire maI eu putinti cheltuiald sa se folossca top tinerii studiotA din tte Prin-cipatul ui.

Iar scglele cele-alte de inginerie si de leg' sti fie de o cam data asqate nurnaIin orasul Bucuresci.

De cuviint. am socotit ca ar fi, ca in orasul Braila sd se adaoge invlaturile celor tretd'antilig clase colegiale, cu modificatie, ca in locul limbel latine, sa se predea limbileitaliand) gree6scii rtissca, dupe alegerea elevilor, insti obligatorie, dupe ce o datavor face alecrerea.

Cu aetsst adtiugire de treI clase in sail primarii, se va indeplini o trebuintii nea-paratii pen tru comerchtl acestui oras, earuia 'i se va da un nog impuls de inflorire.

MaI adaogam ca spre a se putea pazi o buna discipfiga in scla, si spre a se da

17

corptduI profesoral o organisalie mal ornogena si mar strinsa, trebuinta cere ca in glEn-nasi i in sclele mal 'nalte de inginerie civila si de legt, sa se ordndusca unul dinprofesoril lor, ca cpetenie, sub titlul de rector, care sa alba dreptul de inspectie si depriveghere imediatA asupra celor-alp profesen l si a pazg bung orAnduelI In clase.

Acestea sunt Prea Inaltate Dtmne, modificatiile i bazurile adoptate Intru Intocmireaprograrng invetaturilor pentru sc6lele publice, care le supunem plecat la malta MarietV6stre chibzuire.

P. Foenara. Simeon MarcovicI. C. N. _Maloja,.1850, Septembre 27.

In detaliI programa gimnasiala. /renten BucurescI si Craiova pe 6 clase coprinde dee4tirmatrele materiI

Chista I. Limba romana, Iiinba latind, geografia EuropeI si mar cu stIma a !Ardor,Romnia i Moldova, cu statistica i clu.onologia loe, catichisul si caligrafia.

Clama It. Limba romnd, limita latina, geografia celor-alte par!! ale pantntululcu partea corespondent a chronologiei, morala religiung cre3tine pe basa scripturi-loe, caligrafia i desetnnul liniar.

Clasul Ill. Limba romAna, timba latinii, Istoria !Arel' romanescI, aritmetica aplecatala operatil comerciale i inerea registrelor, geografia fisica, mateinatica, istoria M'antasi desemnul liniar.

Clasul IV. Limba Iatini, istoria veche pana la Inliiutarea imperiult6 roman, ara-metica rationata, desernnul de figurI i limita francesa ski germana.

Clava V. Continualia istoriei veai si a vkurilor de milico, algebra, literatura la-tina, elemente de istoria naturala i limba francesa sea germana.

Gasta VI. Istoria moderna, logica cu filosofia monda, retoricr generala cu aplicatiela literatura limbeI romAne, clemente de fisica si cbitnie, geometria i 'buba francesasea germana.

Ctirstta faeullaliceLimba russcd, in treI ani.

n turcsca, idern.grcsca,

Cargue'', speeiale de ley):Anul T. Dreptul roma') si dreptul civil romanesc (despee persone si Incrurt).Anta /T. Dreptul civil romanese. (tormelI, mosteniri, darte si test:unen te), dreptul

judecatoresc, (organisatia judecatoriilor, cu procedura) si dreptul criminal en proceduracriminttla.

Alud III. Dreplul comercial, dreptul administrativ, economia politica i istoriadreptulut

Curs spocial de matematiciAcest eurs e menit sa formeze ingined topograficl, inginerI de sosele i architecti.Anul I. Trigonometria aplicata la ridicarea de planurl; Cunoscinte mineralogice

materialelor i pitterea lemnelor ; Geometria descriptiva si desemnul topografic si depeisagiurI, In tnte dilele.

Anta II. Elemen te de mecanica aplicata ht deosebite masinI usuale; Principiile cla-direI soselelor i a podurilor de lettin si de pilara; Principiud de architectura i deose-bite ortline cu podaele

2

18

Anal III. C. Perspectiva si constructia tunbrelor. D. Compositia lU architecturarelul de cladirI civile si religiAse, in setnestrut de luna.

Operatil practice la ridic.area de planuti.Idern la constructil technice in sciintele de mal sus. In seinestrul de vrt.

Anta IV Sernestrul de iarnaMaI fintirt cele de la E si F. Lucrarea hartilor caleulul operatiilor practice in lim-

pia vereI al anultil al III-lea semestrul de vera.Dupe ce scolarii vor da examen in luna lui Aprilie i vor lua diploma pen tru acest curs,

se vor alatura, pentru maI multa practica, pe MITA vre-lin ser architect ski inginer di;podurt si sosele, ski hotarnic, dupe specialitatea ce vor voi a imbratisa lie-care scolar.

Acest programa e urmat de saoestea :

Observali'iToti cet ce vor don i a liara in orT-ce funelie publica, Opa la eel maI mie scriitor,

voy fi neaOrat d ttoti, sd s6vrssed cursnl complect de tunankire, dupe prograinul ce s'apublicat acuna si sa ja atestat doveditor, & a trecut aceste inv6tatur1, en tka cersulasilinta i huna purtare

TotI cel ce vor don i a linbratisa carien l administrative mal 'imite, nu vor fi primitIde la ser' de sectie 1) in sus, de nu vor avea diploma dovedit6re ca ail svesit i cursulfacttl tate! legilor ;

NimenI nu va fi primit in slujba juderatorsed, incepAnd de la grefier de tribunalde Antia insta*, de nu va infatisa diploma pentru cursul de legI;

Nitneni un va fi prima in {litigia de inginerI pentrn podurI isosele, su inginerarchitect, s inginer Lopograf, dc nu va infati;a diploma pentru cursul de ingineriecivila ;

Nitneni mi va Ii prirnit a exercita proresia de hotarnie, s'll de advocat, de 1111 va a-vea diploma pelan' cursuri de legi.

I Fotarnicul, cave va voi sa fie si inginer topograr, va fi dator sa aflu diploma i pen trucursul special de inginerie civila, precuna s'a Lis la art. 4

(i) Amploiatil cancelariel agentiel* -HreI de la Constantinopole, pe !Ana cursurile detunanire, vor fi datorI sd cunsca i limbile turcsa i greeesca vorbittlre;

Amploiatil carantinescI, pe lAngii invita invite umanire, trebne sa in vete si limbilope cate trebninta neaprat va cere;

La acest paliad se dispunea trimilerea de scolati, s My* hitubile turcsea, gro-y('sca i russca. Acest articol a rost sters de efod. El inseinnza pe margine, ca cu InditaIon aii coreetat.

Programul este semnat de membriI comisiei: P. Poenaru, S. MarcovicI si N. Brailoitt.

Cornisia propune si un stat anttme pentru lefile personalithil didactic, dlipe progra-mete de tnaI sus. 'L &Un in anexa 2) impreund i cuttatul real dupe eare aj fost phi titelefile in Decembre 1850.

In acelasI timp in care comisiunea de mal sus lucra,Domnitorul i Ebria priveghiaitde aprpe afacerea cartilor didactice i regitlafi socotelile seclIelor pe atta 1847-1850.

Eatil raportul Depar bullen tullid credinteI in pnivinta SOCOtplelor si oficiul dornnesc,

i) Comishmea care a lolocmit programa cerus5 de la ;.efal de masii 111 SUS.Vo,11 anea.

Arsaky. S. lfareovid.Casier, C Cernavodeanit.

19

prin care &mil cut econoinie la scoli pe anii 1847-1850, in suma de 1.450.000, inloe de a se Lisa scedelor reintlintande, se intore visterieI :

Raportul Departamentulm credin/ei la Domn, No, 5.736 din 25 OctombrePrea Inallate Danine !

Potrivit inalteI ordinecoprinse in liuninatul ofis, cu No. 1.43, Depar lamen tul, dupeintelegerea ce a avut cu Cinstita Eforie a seedelor, plecat supune MarielV6stre pe ItIngliacest raport, lista, sub ineredintarea Cinstitei Efod!, arOtatOre pe lie-ca.re an, 011a. lasf(Insitul anuluI 1850, de baniI ce primit scedele, si de cei ce ad prima si eg aucheltuit. Osebit, Departamentul aduce la cunoscinta MarieI Wostre, ea suma de100.000, ce se vede insemnata prin cul(ina a II-a, in potriva anultil 1847, ca primit(mal mult din casa centrala peste fondul disponibil de leI 350.000, urinza i aceea afi sealluta din datoria totala a caseI central, insenanata in colina a III-a de 1.415.006leI, r6metnnd de pritnit din ac(sst casa nutria! leI 1.315.006, eacI prin luminatulea No. 4, se bottirsee 1 ca fondul special de le! 500.000, prescris in art. 10 din le-ginirea reorganisatieT instructieI publice pentru eladire de un colegia non', sa r8intlnadestinat nutria! pelan]. acsta trebuinta, tara a se putea deturna la niel o impregiurare unhan din a sadestinatie, si al 2-lea ea se considerza observatille cinstitului control i alecinstitulul Obstesc Divan, in privinta adaogirei venitolui sc(ilelor, ea adeea : acel tatossa '11 and wmarea de la inceputtil anuluI 1818, pentru motivul, ea niel o legiuire nupene avea elect retroactivb.

OVISUL LUI VOD/Barbu Dimitrie

Cu mila Domn staplInitor a tcitti tra romilnsea.Catre Departamental Credinfel

(CV6d(lnd raportul (techa Cinstit Departan-wat sub No. 5.736, si Matar:11A pe hIngaabest raport socotla din partea EforieI sclelor

Nnd suma de leI 1.315.006, ce dupe acsta socotla, are a mai r'(1,,bpmille casaven Lothi catre scle, pana la sfOrqitill aludid 1850, si care dupe raportul Di an uhu oh-1ese sub No. 317, s'a soeolit a se da in ajuiorul VisterioI;

NoI, poruneim (mella Departament a risspunde la Yisterie, spre rafuire, suma (h,1,315.006.

Prescartare de sorotla cases colegiaba, de la anul 1847 pana la sprsitalamiba 1850

1847. 350.000 450.000 44.541 10 494.511 10 427.045 18 -- G7 49:1 371818. . . . . 850.000 490.000 360.000 48.796 588.796 587.326 08 48.530 081849 850.000 2.16.993 2 633.006 62.352 16 279.345 18 298.311 07 18.965 291850. 850.000 428.000 422.000 37.019 04 465.019 01 448 561 39 10.457 11

2.900.000 1.584.993 2 1.415.006 192.708 30 1.777.701 32 1.761.241 27 07.495 37 83.953 08

ANUL

21;i1:7**cgoP.,,,Qt;wz;:45v

.521,1,7A

(4t3iii?.

:180

617, E

S

g15

L.

E

P.

:.7.;

z OoE zfa.

LO P. Lel IP. Lel P. Lel P. Lel IP. Lel P. Let P. LO P

20

In privinta crtilor didactice ce se lucrad de profesor!, Domnitorul, prin ofisul cuNo. 298, din 8 Martie 1,830, ordonti Departarnentului credintei, s inceteze risipa debala datI in lefI inc de la incetarea scalelor, si cero: ni se va trirnite tte manus-crisele lucrate in cursul InchidereI sekelor de catre profesora erivora s'a urmat res-punderea simbrie!.

Eforia respund,e in modul urmator

Copie dupe raportul Eforiei scidelor Cu No. 265 anul 1850, Marte 30, catre DomnkConformeindu-se eu cele poruneite in oliciul InaltimeT Vtre cu No. 298, ca spre

a se da o deplina dovada de lueravile ce tac in tradiretit de ctirp didactice, profesoracolegiulul, cari pentru lipsa de ocupatie in clase, ce sunt de o cam data lindase, pri-mese lefile lor dupe oficiala orenduiala, s se dea chiar miele hieda:11a cunoscinta Inal-timeI1V6stre, Eforia plecat trimite tte aeele traducerl ce acei profesor! tia lucrat Orlaaeum; i tot-d'o-data. Eforia inseninza iivragiul ce s'a dat fie-caria din aceI profe-sor!, ca s '1 lucreze in specialitatea sa.

Profesora dar cu uvragiile lor sunt aeestia :D-lui Dimitrie Pavel s'a dat a traduce trigonometria i algebra.Acest profesor a seversit trigonometria, precuin se arka in rnanuscriptul No. 1.Tot acesta a lucrat si din algebra patru tetrade in 4 0 fou 128 precum se areta In

manuscrisul cu No. 2.D-1u1 Georgie Pop, s'a dat a lucra aritinetica si geometria.Acesta a sevIrsit arittnetica elemen tara, eare s'a si pus subt tipar In tipogralia cole-

giului; si din geometria teoreticit si practicti de P. L. Sirod a lucra 51/0 tedrade40, foI 194, procurn se vede in manuscrisul No. 3.

D-lul Alecu Orescu, s'a dat a lucra geometria descriptivd, de Letbure de Fourcy,din ar a lucrat Oir acum 9 tetrade in folio, foi '155. dupe manuscrisul No. 4.

D-lui S. MarcovicI, s'a (Lit istoria de Birrollo Dulnon.D-luI G. Inid, are a lucra un dictionar greco-roran dupe Vizantie, si un tractat

maxime morale. Acest profesor a sevirsit lucrarea tractatuluI in 9 tetrade in 40, Cu rol542, dupe manuscrisul No. 5.

D-lut G. 1E11, s'a dat a turra gramatica latina de Burnouf, i un dictionar latino-rom;In ; din teacesta a Incrat prIntt acum litera A in 8 tetrade in folio, ea foT 128, inmanuscrisul No. 6; lar pentru grainatica lui Burnout observezti numitul profesor, cagramatica ce o are tot numitul, compus i i tipiirita in aniI trectitI, este indestul pentrutrebuinta claselor, i cd se ara acum indeletnicindu-se In lucrarea si a unta dictionarromftno-frances, ce se simte cu adevisrat de lipsrt in literatura romilna.

D-lta I6n Pop are a lucra partea moralri din autora francezi Noil i Chapsul, cumsi geografia politicti de II. Vablon. Acest profesor a sevirsit partea morabt in 4 4/, te-trade in 4, cit fol 156, dupe cuta se aretit In manuscrisul No. 7; are tradusa si dingeografia politicit de Vablon 4 tetrade, tot in 40, in rol 119, dupe manuscrisul No. 8.A mal seversit numitul i alaturatul tractat de princtuatie in tr'un tetrad cu Coi fi I,precum se art in manuscrisul No. 9.

D-luI Alecu Pop, s'a dat a lucra tinerea registrelor, pe care a si sevirsit'o In 9 te-trade in 40, foI 292, precum se vede in manuscrisul No. 10.

D-lta Lin Poenaru, andu-i-se a lucra desernnul din ineeltdura elementaret, a se-

21.

virsit acest curs, in 31/i tetrade, in 40, si fol 106, dupe manuscrisul No.11, si un uvra-gi de arpentagia ski geometria practica, precutn se vede in manuscrisul No. 12, de-sevirsit.

D-lui Iosif Genilie, s'a dill a lucre geogratia. de Victor Dully; din geografia fisicagenerala, a lucrat pand acitin 9 tetrade, in Folio, cu fol 114, precutn se aretti in maim-scrisul No. 13.

D-lui Scarlat Valenstein, s'a da.t a lucra Istoria naturala de liollard. Acesta a lu-crat 21/, tetrade in 40, file 202, dupe manuscrisul No. 14.

D-ltri F. Thot, indatorindu-se a traduce gramatica franceso-romna, a si svirsit lu-crarea ei, cu alitturatul manuseris in folio No. 15.

D-116 I. Limburg, s'a dat a tallithei grail-101m germano-ronlni din (tire a lucratpana um 5 tetrade in folio, tile 190, dupe inanuscrisul No. 16.

Lucrat i D-la I. Zalotnit, un Lractat de liloso'ie, dupe ma.nuscrisul No. 17.Mr, A. Filipesmt i Director, C. N. Brailoia.

30 Martie, 1850.

Asupra acesta raport al Eforia, Doinniturul Barbu tirbeiu, prin decraul sdu CuNo. 453, din 15 Aprilie 1850, alcituesee o comisie, compusti din D-nil Pavlid, Hill,Ioanid, Zalonait si I. Pop. Ac,ist comisie va cerceta manuscrisele de franceso-romitne

germano-ronane, dirtionara latino-roman, pana uncle este s6veiiit, geometria des-criptiva, aritmetica i geotnaria, algebra si trigonornetria, tinerea registrelor (upedopia scripturd. Arestea stint, [pee Domnitortil, uvragiele cele mai de Anteia trebuinta,si urtnza a incepe indata a lor tiparire, ea treptat intr'un an de stile, de va fi cu pu-Linfa, s iasa din tipar.

Comisia se va aduna de trei oil pe s6pt.6triaru regulat la pe si ore hotarite.Atributiile sle sun t:

A pretui fie-cure uvragia si a hotari de corespunde cu trebuinta sclelor si deit-write:Ili a se tipri;

Comisia va indrepta stilul operilor alese, apoi lu a iscali i inainta cu report, laEforie, care ni /e va supune spre a da porunr,:t de tiparire ;

AutoriI a privegherea s! corectura tiparultll.Introducendu-se invdtatura limbeY latine In tdte clasurile colegiurilor din Printipat,

cartile cele de mal neaprata trebuinta sunt cele latino-rornne, avend unut vi ace-lavi profesor a preda de o data timba latinet vi romcinet. Insit (iind-ca nu avena cartfelementare de predare, se vor da pen tru a lor alciituire i premil potrivite cu gradultrebuintei i cu meritul cartel.

Comisiunea acsta recomanda, in Iunie 20, cu raporturile No. 2 si 4 ca bune :1) Aritmetica rationat dupe Francoeur, tradus de I. Pop;

Trigonometria de Pavlid.B. Boerescu tradusese, in Noembre 1850, eVisul lui Scipione de Cicero. Cercetatd

22

acsta traducere de profesorul 11111, a fost respinsa de comisiune. Asemenea a fost res-pulsa geometria lucrata de I. Poenaru.

In fine, Domnitorul da in Octombre 11, elidid No 1.389, ordonand deschiderea sce-lelor de la 1 Imuarie 1851. Pana la acea data Eforia e ordonata sa ingrijsea de ale-gerea profesorilor i clasificarea elevilor.

Oficul domnese convine, ea inv6ta1ura nu trebuesce sa lie considerata de tinerinteca scbp, ei ea mk,lloc de a ajunge la un resultat, iar aeel in4,11oe un va ti bun decat pecut timp va face pe om capabil sa Implinsea o functie speciala i utila societaleI dincare face parte si in care este chiamat sa traiasca.

Un alt principiu pus de Domnitor este, cli inv6tatura trebue sa fie adaptan la tre-buinta publica. De aceea Dotnnitorul in aplausele treI proclama, ea inv6talitra [rallesa fie nationala suficienta la trebuinta diferaelor clase ale societateI.

Ast-fel tra cu nona Domnie repudia doctrinele anti-nationale ale domnieI lui Di-besen, redand limbeI romane dreptul s'ea firesc in scela.

Adevrat ca oficial dornnese admite alaturea cu litnba romana si limita latina ca or-gan de invtamnt 1), (lar numaI cu acel temperament carilla este adoptata ea basa a sin-diilor clasice i mama a limbeI remalle.

Limbele francesa si germana incep a fi predate num il e la clasa 1V-a gintnasialaimante i lasate l alegerea scolarulin.

Programul gitnnasiultif este asIa combinat, ca eleva can din lipsa dentic,116ce ar aban-dona studiile de la finca claseI a o vor placa face acsta fara mare (latina, ctunpana la acsta clasa se pite capata un cotnplet de cunoscinte suficiente pentrit a sededa la o industrie 6re-care.

In cursul superior se reinfiintza facultaLea de drept si o lacultate de sciinte exudeimpartita In 3 sectiunf : topografia, podan isosele i arhiLectura.

Pe langa aceste duoe facul Lag Domnitorul promite organisarea une scale de agricul-tura i economie rurala si a miel' sciale de arte.

In fine Domnitorul promulga disposilitmea, cure marginesce admisibilitatea la t'une-liunile publice In faverea acelera, carI au terminat cursurile in &telele publice.

Ca consecinta acestuI decret domnesc, la 28 Octombre 1850, Eforia (Dr. Asaki, A.Filipescu, S. MarcovicY, P. Poenitru i Florescu) 71111 leSC th106 comisittni de profesen, casa cerceteze i clasifice pe eleva cut vor cere sa in tre in scOla. Comisia I e ~-pisa din I. Pop, Genilie, I. Peenaru, A. Pop si Valenstein pentru scolara de elasele

inclusiv.Comisia a II-a con-Tusa din:G. Hill, I. Zalomit, G. Pop, Walonsiein, Tlueot, Lintburg, Marcovici, D. Pavel si A.

Marin, cercetza scolarii de la atsele inclusiv.In anexa ce &Un 2) la acsta pagina, se dispute, ea clasilicatia ele ilor pentru sacie

primare, se va face de profesora ulterior artatl prin publicationI.

I) VelY anexa.2) Vell anexa.

Pentru cursurilo speciale, tineril chiar de vor avea atestat colegial, vor fi datorf satrca un examen general pentru cii asIa sit p6tA aceI finen urina cu succes cursurile.

Mire acestea, Eforia s'a preoctipat de localele scolare ; asIa in 23 Oclombre, subNo. 857, D'oda a scris Departamentulia dreptatel sa se mute din localul scleI, cita dela 1 Nombre viitor, acest local trebtiesee scleI.

Setilele din judete se ordonii a se redeschide, prin ofistil Doitinese din 17 Ociombre1850. Deschiderea se va face la 1 Ianuarie 1851. D'urja. in trba pana atunci pe drega-Lora de judete in ce stare se afta localele ? In 30 Octuntbre 1850, cu circulara subNo. 859-871, Eforia amintesce carmuitorilor, ea ei sunt presidenta comiletulta deinspectiiine, i deeI sa grilbescrt lucrarea.

In I Noembre, actria cere de la totI profesora de eolegiu si de specialitatI, pro,gra-mul detaliat al cursurilor lor.

Eata acide principale relative la redeschiderea se6Ielor primare din judete :REDESCHIDEREA SC6LEI IN JUDETE

Eforia sclelorDomnale Ortlemu,ilor al jmlefultti !

Prin luminalul oficiii al Mitriel Sle Prea InallattiluI nostru Donin, de la 17 aleeurget6reI No. t389, se poruncesee EforieI a desehide se6lele pana la 1 lanuariealud viitor, precum ve yeti' indestula din altiturata publieatie.

Trebuinta dr neaperatti avend Ebria a cunsce starea in ettre se afta localtd selelpublice din resedinta acelm judet si privind ett d'ye art. 130 al legiuirei din alud1832, asupra sclelor, stintetI chimat a presida coinitetti/ de inspectie, de judet, sabine-voiti a 'I impartasi cal mal l'ara zabtivire sciinte i tta ltunurirea, spre a se citarancuvenitele inesurI pentru indeplinirea porunceI MarieI Sle.

S. Mareoviei. I. Poenartt, ele.No. 859-87. 1850, Ociombre 20.

Peutru alegerea profesorilor de sea' judetene, jurnalul Vesliloral publica urmat-rea dispositiune luata de Eforie

PublicatieFiind-ca mitIll prin jalbe catre Eforia sc6lelor ait aretat dorinta de a fi primiti ca

profesorI publicI pentru selele printare, i ca sa le p6ta ineredinta o asemenea deli-rata sarcina la pers6ne in4estrate cti eeruta capacilate, D'orla face cunosetit, ca Discoasemenea doritorl urtnza ueaparat a trece totI tar niel o exceptie un examen asuprainvelaturilor tirite pentru asemenea. se6le.

Catre acestea cettI din D-lor vor Ii tinut sclc private, s vor fi exersat meseria pro-fesorala pe la particularI, SULI L pottip, cei d'Auleill a aduce un ateslat al orasenilor, siceI de al (butaca un inseris din partea parintilor, coptimptor de rivna, capacitalea sipurtarea invetatortilut i adeverite, si mete si aliele, de odirmuirea locala si de ma-gistrat.

Examenele unor asemenea doritorI se vor filie la 20 ale eurgetreI hila, In canee-lana Eforiei, i examinatort vor fi D-niI profesorI:

24

Serdarul I. Genilie, pentru geografie, catechism i istoria sfanta.Medelnicerul I. Popp, pentru gramatica liinliel romAne.Slugerul G. Popp, pentru arilmetied si elemento de geonietrie, iinbinate eu prin-

cipii generale de desemn liniar.Valenstein, pentru principiurile general de deseuin liniar ar6tat la No. 3 de

mai sus.Pitarul Alecu Popp, pentru caligrafie. C.ipacitatea i moralitatea vor fi singurele

conditiI de admisibilitate, din cad M'oda nu se pite abate, faya a se coinpromite inain-tea tinerimei, i prin urmare a neamului.

Al. Filipescu. Poenartc. Marcovici. Floresca.1850, Noembre 4.

Eata programa definitiv adoptata pentru sclele priniar6:

Sclele primare de prin orae(Nasa I

SilaInsire, ce tire i scriere.Inv6tatura pe din afar a rugaciunilor.Deprindere la scrierea si insemnarea numerelor aritinetice.

.4. Principiuri de numeratie i calcul din gind.

Clasa IICitire pe extracte din sillita scriptura.Scriere dupe modelul de caligrafie i dictando.Catechisinul.Aritmetica, (cele 4 lucrad cu numere intregi).

ClasaCetire cu intelegere si explicatie pe deosebiLe carri religi6be i morale.Caligrafia.Istoria sfiin la in prescurtare.Aritmetica, (cele 4 lucrad cu frangeri si explicatia sistetnuluf inesurilor i greu-

tatilor obiclnuite in tCra).Elemente de geografia fisica, (cele de capetenie impartid ale globului cu o setula

descriere a statelor Europa*, si mal amrun la a Principatelor Ronuinia i Moldova).Inceputuri de gramatic,a.

Clasa IVCetire cu explicatie pe cartea intitulata. Prietettui tinerimei, si al tele aseinenea.Elemente de geografie imbinata cu principiud de deseinn liniar.Elemente de geogra.fia civila a tutulor partilor globului, cu o maI amn un ta des-

criere a statelor Europei.Elemente de gramatica.

NB. In csurile de cetire, profesorul se va aplica cu deosebire a da elevilor intea-asta clasa sciinta de istorie, (mal cu srna de istoria 16reI romnesci), si cunoscintefisice i matematice si de economia casnica, alegnd dirti proprii pentru acest sfrsit

-25Acsta programa va coprinde t6te prtile sciinteT cu cuvenitele desvoltarT spre a se

putea intelege cu inlesnire, faca a se pune intr'insa anientinturi cari lorniza Medidpredrei... Acsta program(t va fi ca o tabela, in scurt de pArtins en o catitatura rapededr atenta.

D'aria mal dispune Ga profesora' sa gatseti textul cursului in alud d'iln tiu i reve-t,16ndu'l s '1 dea In cunoscinta EforieT spre a se tipiiri in curgerea anulia al &maca.Ast-fel scolara nu vor lua in clase dedit note mal deslusitre &cal, cele din text. 1)

Domnitorul nu se impacti cti ideea ca profesora de la gimnasia, tara sa fi ineeput apreda, primiad lefi ; de ~ea din moti, in 5 Noembre 1850, cu ofistil No. 1.481, pro-vaca pe Eforie, s'a inceteze cu letile de la 1 Decernbre valor, si sa nu platscil len dedil.acelor profesan, cari VOL. 11 primit definitiva intarire.

Eforia cu raportul se ti No. 297 din 15 Noembre, respunde Doninitorttlia 9), ca de sin'au inceput profesorii a preda, dar lticrkii In diferitele camisitini si ea este drept sa fieplatgl pentru avsta. Eforitt supune Domnitoritlia lista profesorilor, cu aittarea de lefilehotarite de fe-care catedra, de la 1 Decembre.

Eforia ar6ta DomnitortiluI si miele moditicagina aduse in programul gannitsittlui.Asia, desp irte geografia fisicti de istoria tereI ronianescl. Desparte 'india francesa la 2profesan, curn este la limba germana, adeca unid de clasa 1V-a i a Y-a si al tul declasa VI-a.

.1fid adauga D'una un institutor pe leinga ceI duol existen!! de la Limad, cu inceperede la 1 Decembre.

Dispuue ca limba elena sa se incpti tot de la 1 Decembre i sa se prettea impreunasi limba grecseA moderna.

Scolarii incep a fi examinatI de cornisiune la 16 Decembre, dupe publicatiunea dinjurnalul Vestitorut, din 2 Deceinbre, sub No. 968.

La 30 Decembre D'aria 3) arad resultitul lucrarilor inain tate; constata ca s'un in-scris in gimnasiu 214, adeca cu 15 mal' mulllci erati la destantare; apoI din nou su-pune Doinnitorulia stattil personahilta' sc6le'f, compus din vechil profeson, din ciltI-vanoI alesI prin concurs si din ciltl-va or6nduitI vremelnicesce /IDA la noil concurs.

D'orla cere deschiderea une scoll primare in cularea de verde si adaugirea cla-set a IV-a in coldrea de negru, la LucacI.

Dirk Kursuril( facultative nit se descbide dedil Iiiiibit delta.Sc61\ele vor incepe la 8 brillarle 1851.

Pe binga cursul de legT, se decide a se eiganisa i Facultatea ingineriei. Cu jiu.-t) In 2 Deceinbre 1850, Eforia reinnoesce obligaliunea pentru piolesori de a ..11 gati manuscrisul

pentru anul al duoilea, i pentru a 'I indeinna sS fui acsta Eforia, ja hotirirea sA platsca in balape autorT, de ctila de tipar In 8 3, continend 31 de rendurI pe fati, de la 100'200 lel dupe, greutatealucrfirel i acsta la fic-care nouA ediliune; se mal da antoruluT cdte 10 eernplare din carie. Proprietateaoperel devine a Eforier. (Vet,11 anexa.), 2) Ver1 anexa.

3) Vell anexa.

26

Dalia seii No. 1.544, din 11 Decembre 1850, Eforia admite, ca vor fi primitl tinerii ab-solventI ai cursurilor coutplimentafe din destiallatul colegir' si, tlAnd extnen de aritme-tica, algebrii si g,eoinetrie, i tara cursurI colegiale complanen tare. Asentenea mesurase publica in jurnale.

ti:

Pentru ocuparea catedrelor vacante la l'ami tutea de legi si la cea de inginerie si ase-menea pentru istoria universala, se publica concurs, pentru cele ilitt6irt pe ;lata de ISAprilie 1851, iar pentru istorie pe 20 Ittnie.

Asemenea se pun la concurs catedrele de logicti si de morara i istoria naLltritla, li-sica si himie, tot pentru 20 liarle.

' Ala vt9ut in 1817 laiinplialu-se o sdila militara de catlett. Acea scirla inca s'a in-das dupe catierea guvernulta revolutittneI, ha chiar maI imante, din causa holerei I).

Barba D. tirbeiu, cu decretal No. 19, din 23 Ianuarie 1850, (ce d'un in anexa),reinliintza seda, dttpe raportul sefulta ostireI, sub No. 101, dupe hudgebtl in tocrnitde cornisiunea nurnita ad-hoc de Donmitor, pe suma de 84.000 lei pe an. Domnitorulordona D'orle! sa dea din hudgetul sc6lelor 6.367 16', o-dala pelara tot-d'a-una, pen-tru facerea dote! seA51eI, Quin i leI 7.000 citelittelile setileI pe lie-ce luna.

&tila ostassca din Bacuresci s'a s't deschis la 7 Mala 1850, in casele M'Aruba Gr.Mare-s, la S-ta Valen, cu deosebita solemnitate. Dinainla a fost servicitt hisericesc, sila 10 ore profe.soral Pavlid a tima o ctivt'aitare.

In aceettst ;ti la 2 ore, Doninitorta a visita.t scla, insotit de .Majorta Voinescu. Colo-Ylorescu rosa o nona cuv6ntare. Directittnea sclilet se dete Adjutantulta Major

Salman.

ti:

Setninarta Mitropolitan inca se reorganisza, citt si cele eilarcIriale din ItIra runirst-nsca, pe 6 apl.

Profesorul Nifon BaIrtsescat, incliipttesce programul mar, pe care 'I data in anexa 2).

Pral decretal Ita Barbtt D. tirbeiu din 1850, al No. 87, inliinpladu-se o pepinieracen triad de dult, se decide si organisarea Une! feriiie moda. Dourmilocul ()Mona Efe-riel prin acest decret, a in tocrni o coutisie, cave sit proiecteze regulamental acestei feriemodel, si szt fie gata inainte de anta mal 1851.

Profesorele D. Pavlid, la 15 &Ociare 4847, fusese uumit la actlsla sciSla pentru malemalid, culart de 600 leI pc lun. El reclami In 1850 lfa sa de la 4 Iunie 4848, panA lucelA sceda din causaholerel, pinl la 17 August 489, alud a fost chizImat prin olci domnesc, in cornisiunea in4reinat4Cu reorganisarea scdel militare. Anexim actele rekitive la acst4 afacere,

2) Ye)I anexa.

_Dam in anexa 5) acest domnesc lirisov, cum i proiectul pentru intinderea cultureid'Olor i organisarea une seoli de educitia ginditeilor de matase, avad elevi dintreinvdtatoriI siitescI.

E de observat cit in decretul maI sus mentionat, tirbeiu rere EforieI luerarea si aunid proieet de organisare a unei scelle de arte si metesugurI aptirandu-se de orI ceteorii absolute si privind munal la efectivele eI de trebuintit, potrivit eu slarea i inisl-bieele terel, ea prin indsurI practice si bine combinate s6 Ola produce folosuri ime-diate. 2)

In Moldova inca sunt pe cale de org,anistire aprOpe tac sedlele i eu deosebire gim-nasiul din LO.

Conform adulta de la 13alta-Liman, in lucid AdundreI obstescl se organiseza Diva-mil general. In Februarie 1850, intre cele d'fintid lucritrI ale acestiii Divan, Domni-tortil Gr. Ghica trimite i proiectul de regulament, lucrat de o comisiiine, dar malales de Petrache Casimir, directorul Departamentulid bisericese i al invefatureI pu-bliee 3)

Aeest birbat nu avu fericirea a '11' vedea aplicata opera miel' la lineaSeptembre muri, phIns de scOla romAnd. 4)

llivanid obstesc adopta, sub preedinla Domnitorultii, regulanien tul eel nou al sele-lur, care nu in &hipe a fi pus in lucrare, mai cu senia de la incepu tul semestritha seo-lar 1850-1851.

Una din primele lucrar! ad fost relative la reindintarea internatelor de baelI si derete. Ealki raportul llepartamentuluI invziturilor publice in privinta acsta

Raport la DomnProiectul pentru reorganisarea InvtatureI publice, care de curad s'a discutat

adoptat de catre Sfatul extraordinar stibt a mal V6stre presidenlie, roprinde in 66infiintarea unuI in ternat pelan' tinerl i in 27 infiintarea unid' asemenea asoprnentpentru fete. Internatul pentru tinerI fiind o indsura, ce in deobste este (Taita si se do-resce, si care fag,aduesee un resultat folositor pentru buna creseere i in vOlaiura pu-blica, acest Departamen t sociite, c ct privesee intermitid pentru tinerI el se pote in-Iiinta i inainte de a se pune in lucrare eoprinderea in totul a sus eitatultd proiect. larinternatul pentru fete exista ast4I, in da acum nii se cere alt, deeal organisarea luiin chip ea si primsea o desvoltare maI mare. Subt-iscalitul gasind de a sa datorie

2) Vedl anexa.2) Dosarul No. 87, archiva ministerulm de culte.

Vel)1 Gazeta de Moldova No. 52 din 17 Afile 1850 i No. 70 din 48 Seplembre 1850.1) In memoria tul au scris versurl G. Sion, D. Gusti i A... (Alexandri?) Ele furit pnblicale lui Zint-

()val i reproduse in Gazeia de Moldavia. G. Sion qictl :'Casimir cu b5rhAtiePentru sclit se lupia:El doria ca top sA lieVrednicI de patria &ah.

Casimir era mima de 28 anT, cAnd mrtea i rapi opereI sale nationale. (Veqt Gazela de MoldaviaNo. 75 de la 5 Octombre 18500

28

etc. asa bine-voitI a incuviinta de 'a 1 Oetombre anul curgator inftintarea internatulutpentru tinerT si tot de la acea vreme, interneerea in ternatului pen tru rete; am6nditoesa se organiseze dupe coprinderea proiectultd si pe cat incdperile de astdi ale sclelorpublice din capitahl ar ierta. 1)

Direetorul DepartainentuluT, If. Casintir.1)Sectia I, din Departatnentul averilor bisericescI si al invetaturilor publice.

eful sectieT, D. G usti.No. 2.942. 850, Tulle 10.

Se publica in harma/ele, fui deschiderea internatuluT i conditiile de a(linitere.Se cere la t6te sclele din judele a alege cate duoT tinerT absolventI aT scdleT, ceT cu

note mal bttne i saracT, se lie admisi in internat.

Internatttl ntt se paeeu tac acestea deschide la data hotarita prin bttletinulNo. 57 din 1850. Departamentul hice cunoscut, prin Gazeta de ilfoldova No. 69, din11 Septembre 1850, amanarea deschidereT internatultil, din causa de impedicrT ne-prevOdute.

Pentru scla de tete se cuinpera casele PostelniculuT Jn Ghica, case in care panaastddI se tina c6la centrala de la Jai. Directorul sclei de fete este Th. Stamati. Se de-cide a se primi interne solvente cu o mie de leT pe an,3) prin ~atrele acte:

No. 801. Anaforatta Sfatitlui administrativ din 26 matarle 1830, subNo. 121, ea Malta resolutic, pentrtt a se printi la institutul de tete pe kinga

pendiste 0, un n'unter de pensionare ca o ufra plata.KDepartainen tul averilor bisericescT si al invetaiturilor publico, pe Valga referatul cit

No. 3.378, all inftitisat Sfatului anaforaoa cu No. 3.247, prin care el a midlocit catreInaltimea Wistra, ca la institutul de rete, pe langd stipendistele ce sunt dupe regula-n'en t, sa se primesca si un nuin6r de pensionare, intru cat inchipuirile i incaperile in-stitutultd vor Yerta, carT primito fiind cu o usrd plata din partea rudelor loe, sa li seilea ca i stipendistelor crescere si invetaturile prescrise de a;.ederlient. Statul in mina-rea domnesceT resolutiT asitpra nuilierateT anaforale, luand in de aprpe privire o astaprivire, care este o mesura propasit6re in riispunderea nvifatureT, plecat ve aduce lacunoscintd, c el gasesce nenierita aretala propunere a Departamentuldi dis, care (16ease va da in cuviinta de Inallimea Vstra, sti se si puna in lucrare.

Acest anafora din 6 Februarie 1850, sub. No. 279, s'a imptirtasit Deparianientulutaverilor bisericescI. 4)

!mala resol tqic

Se incuviintza acesta propunere a DepartamentuluT cultulm si se va publica spreobstsca sciint.

2) Dosarul No. 246, archiva Ministerulta de culte, din 1850.2) Acest raport este scris in brulion chiar de mina ha P. Casimir.

Ve;11 Gazeta Moiclovez, No. 66 din 4 Septembre 1850.4) e) manuaTul achimistr. 'foliad 11, pag. 303.

:19

a. 86ulescu, conduce reorganisatia sc6lelorsi. se ocupa in 1850, cu regularea per-sonaluluI didactic, asta cd cu aplicarea nouet legiuirt, ginmasiul sa ptit functiona, ma-car cit clasele I-a si a II-a. In curnd G. Settlescit este nutint si inspector.

Nota regula.ment mudar se publica in brosura. in 40 la tipografia franceso-rornAna in1851.

Noul asesirnent pelara reorgauisarea invtiiturilor publice este cu ruta superior lakite legile scolare anteri6re si asigurd inv6tamntuluI public o directittne eminarnen tenationald si liberalii. El asigurii gratuitatea invqdreentuluT in Moldova. Proclamilnd im-portanta sclelor de agricultura, de meserit si reale, aseslf.mentul organiseza i invitta-tuya gimnasiala cc;a 'nafta. Invetatura girnnasiald se va face in directiunea clasicis-multa latino-elen. Invetatura 'nana va incepe in facultatT, de indata dupe organisatiadeplina a sclelor secundare.

Liinha nationald va fi singar al organ de invtamn t.Eat in acest principia tritunful ultirn al limbet contra reactitmeI din trd si a voin-

leI stra in ulInvldtura 'nafta coprinde 4 faculttl: Filosofia, juridica, theologica si medicala.In facultatea filosolica sitia dita sectinni : I. Literarii, si a II-a de sciinte exacte cit

architectura i ingineria de podurl i osele.Pentru asigurarea succesului scedelor, se prevede t'acere:1 miel legi de admisibilitate,

une legt puhlice pe basa atestaturilor scolare.

MUDA prevedere este in redactarea nouel legt scolare. Ea se preocupa de cel (lun.( in-seinuall factort ai 1111 e scle: profesorul si cartea.

Pentru a pregati profesort primar!, se va inliinta scoli pedagogice. Pentru Invta-mn tul secundar si superior se vor eitiaina profesor! barbar( inv6tall si se vor trimiteLinea bine pregatiti pe spesele Statultil la universitatI straine.

10, se preocupa de cartile didactice.Acestea se vor traduce dupe clirtile usitate in Prusia, puhlicandit-se concurs pelan'.

acesta. Cartile preiuiate se tiparesc cu cheltuiala Statului.Ciliar si pentrit crtI de cultura generalii, noni aseslAnient are frum6se disposilitinf.

Pen tnt AnthiasI data o lege scolard moldovensed se gilndesce si la invtatura sate-ludid, prevs-len(' infiintarea la sate de seoli slise elementare, cu scop de a Forma dinIiiT satenilor timeni ca ciinoscintI neaparate staret lor gospodart bunt i cit frica hilDittnnesleu.

De o carn data legea cere in iintarea de 03 seo!i sliteset, adecd cate una de fie-careplasa. Departamentul invtiiturilor publice la inchipuiri de misiliice, va crea de aseme-nea scoli si pe la sate si maI iintiu pe la tno4ii1e in6nastirescI, mide este mal mulla in-lesa ire.

Pe viitor nu se vor mal da hris6ve de trgurt stl iarmar6ce, decdt dupe ce proprie-tarul mosiet va li infiintat a:61a elementard.

Programa sclelor elementare suud asta: Religia, citirea, scrierea, 4 spetiI, compu-nerI practice, i anume: contracturi, jalbe, etc., cunoscintl practice din industria agri-

30

cola si domestica, agrimensura, cotitul vaselor, cunseerea insurilor, ele., dupe un ma-nual general dobendit prin concurs si care manual va eoprinde i eunoseing generaletintibire spre desradacinarea prejudiliilor i rele deprindisel, precum si pentru latireaeunosein[elor folositiire pentru starea locuitorilor.

Acest manual se va viudo fen.te eftin, ea sii i 1 Ola procura locuitoril. Cursul sc6leielementare va fi de t'e! anT.

MIGA programa! de maI sus se va parea eta-va eu tendinte de a tinpediea pe Orarasa se folossea de invelamntul secundar si superior, ~Ti aminti acelnia, eoprindereaparagrafuha 21, care dispune, ci s.olaril din scOlele pipo-imitare, ami se vor deosebi lainvlatura, cate duol pe fe-care an, la alegere prin concurs, din tre seolarir distine de latrite selele elementare din judete, se vor line pe socotla Statulta in seda primara ajudelnlul i apol vor li primiti bursieri in internand liceuha din LO. Sis pito in6sura

frum6sa, mal romilnsea i maI democratica de-efit avesta?

Scoli primare se inflintri oil continua a existe pe la tilte resedintele din judete, tt'-gun i tesrgusre, dupe uriniaorul prograifl:

Setntele rugaciunl.Cetirea i serierea rol-nema.

e) Ilemorisalif.CateChismul i istoria sAntii (testainen tul vieliiii i acel non).

el G-ramatica romfinsed scrierea dictando.Caligrafia.

y) Cunoseinp generale de geografie i in special din a.ceea a Principiador.hfAritmetica, caleulai'ea de rost i clublscerea de inesuri, greulag .si monde.

Cunoseing istoricc din biogralif i preseurt-ire din istoria Patrier.Cetirea i scrierea

011iectele aeestea se vor inveta in curs de I ala ; 1111 prograin spevial le va imparli1H" a cesuri.

Sede primare de bieg vor fi in lasi la Tris' Erarela, la TatarasI, la Paeurail, la Vil; u-sor si la Sarerie.

Sci'de de rete vor fi in trite resedintele !imante, inc acula de o data cel piitin in Bo-tos:11A, Roman, Brlad, HusY, Bacial GalatI.

Asedm6ntul prevede internate pe liIngit fie-care seda de fete.In lasi se mal infiintza (lone scolt liliale en eilLe done clase, deoselii de seda exis-

tent de fete.Jata prograrnul sciilelor de fete:

Siin tele rugaciuni.b) Cetirea.

Scrierea.cl) Calcularea de rost.e) Religia, catichismul i istoria siint (vechiul i noul testament).ff Gramatica romilnse5. i scrierea dictando.

4) anea.

31

Aritmetica. i cunscerea inesurilor, greutatilor si. itionetelor.lt) Cunoscing din istoria naturala si clemente de fisica.if O limba. striiin, in sc6la cen trata.jf Un tractat de moralti adaptat la starea ce elevele 114 a ocupa in societate.

) Cunoseing din geogralie i istorie, iar mal* ales din geogralla si istoria pMusica voc tla dupe metodul cel mai lesnicios.Lucrurl femeeseI de mnii, precitin: a spla si a ealet pAnzatrI, a lucra cit ac de

eiur (crochet), a tese covre, a lucra borbote si al tele.Desemnul de florI i peisagitiri.Tinerea socotelelor de cheltueli.

Obieetele acestea se vor invla in curs de 5 antUn prograrn special le va imptirti pe anTsi csurl.

La scla principalti din Ia1, SP dispute a se tine un ntunk. de interne pentru a sel'orilla din ele inv6taltire la scolile de tete. Acestea pe lAnga cursul de 5 ala vor malmnva alp ditol 4nT pedagogia i vor ajutora pe inviilalAre in exereitiul lor pen trti alace practica.

Pentru pregtitirea de inv6tatoti stitescI, se cere absolvirea eursulut primar si un ando sala pedagogica.

Vor fi cursurl prinaare si la sc6la de meserie i la casaron' pentrit soldati.A.semenea se vol. reforma se6lele armene primare si se vor obliga commatilile erre-

escI sa in finiteze si ele de acesle seolI.

In invetamntul secundar, non' asedemOnt claska : scolile reate, ferina model, sco-lile gimnasiale.

Nu pulcra da en anitinun tul aci dispositittnile ased6nttlitliiI in privinta sc6lelor se-rondare i inalte i ne n0rgiiini pentett a nu mari imita acest studi, sa trimitem peleetor la aseslamn tul (Iat in anexa. 4)

Am vom amin ti numai sc6lele reale, ah a se infinita in LO', IlotosinI i GalatI, ailun eurs de 5 ani si prop,Tamul osebit.

Obiectele cari au a se inveta in sclele reale in ours de 5 anI, SUD I urnial6rele:Roligia, mal' pe larg de At in scOlele primate si un tractat de morilla potrivit I,t

torintele m-111.11111 crestin si cetatnGramatica romAnscti in tlti a eI coprindere, scrierea dictando;S'Alti n OLA a ltif in tindere en exercitiI de comptinerI de tot felitl, lar rnaT ales

de ac,eIe usuale;Matematica ;Geografia, statistica si istoria in general, si a principalelor in special

(3) Caligra 'a si desemnul liniarFisica experimen tala ;Gin-mastica;Istoria natural ;

- 32

In Iasi i in Botosani, litnba italiana si acea germana; in Galati, area italianii, en-glosa i acea greascA, din eari cilte una va fi indatoritre ;

Technologia, in cel de pe tirmd duoi ara.Aceste hiede sunt indatorittire pentru tolf, iar din specialitatile alai jos insemnate,

eleva' vor fi datori a'1' alege macar una, (Are va fi neapratd pelara PI. Aceste specia-litd11 sunt :

a/ Economia rumia si clemente de chimie cu aplicatia la agricultura si industrie.Mecanica popular i desemnul atingi,itor de ea.

cf Architectura i desemnul atingtor de ea.d) Geometria teoretick' i practica.el Sciintele cornerciale, latee carT i condica do comerciti si de canibil, dupla scrip-

tuca, istoria cornerciuluT i aceea a inventiilor, geografia comerciala.Elevil cari vor don i a inv6ta si al te limbI straine, vor tutea indestula acsta dorinla

in gimnasia, unde se vor combina csurile predarei lor in chip intlemAnatorin pen tru ea.Ferma model, ea un clics de 3 ani, urmza a capata progr.un ulteriormente.Gimnasittl va avea 7 clase cu programiii urrnator

Religia;Caligrafia;Limba latina i elenti, co. literatura loe, indeletnieirea cn autorii elasiei;Limita francesa, italiana, germana, russca i turcsca, din cave una va fi inda-

torithre, dupe alegerea scolarilor, ski a parintilor lorGramatica romknsea in tta a eI intindere;Matematica;Geografia nona si statistica in tea a lor intindere in general, si a principatelor in

special ;Geografia veche;Istoria universall si a principatelor;Antichittile romanilor si ale elenilor;Poetica, retorica, stilul, In hita a lor Intintiere;Mitologia;Istoria naturala;Fisica experituen tala si clemente de eitimie;Desemnul ;GirrinasticaIn troducerea in filosofa. dupe sistentul adopLat in Prusia.

Scoli gimnasiale se vor iniiinta nu numai in IasT, ci treptat (hipe 1114160e si In al teeapitale dc judele, ineep6nd eu Iktrladul.

La facultatea medicald se prevede in flintarea tunet scolI pentruu ineme si a unei seo!'de chirurgie, lsAndu-se pe mai tri organisaroa proprio a facultatel de medicina.

Asemenea pe lngi sela ile chirurgie se cere o clinic de veterinarie.De sominariT legea cea ntud, la 64, face gresla de a subordona reorgauisarea Ior

la Intelegerea prealabild cu Mitropolitul si Episcopii.

88

Deja in 25 Februarie 1850, prin ofisid Doinnesc No. 17, Doinnitorul Ghica a ridicatde la comitetul central casa inv6taturilor publice si cutia milelor, si le au alipit la nou/tnfiintat Departament al Vorniciei averilor bisericesci si al inv6taturilor publice. 4)

Acum prin noul asepinnt, la 84, se 4ice ca Departamentul inv6tAttu4lor publieeeste insarcinat cu administratia scedelor din Principat. Pentru acsta ort si ce soilatrebue sa fie supus autorisatiei i privegheret

La acsta misiune Departamentul se ajuta de un Sfat scolar si de un inspector ge-neral. Sfatul scolar se compune din inspectorul general, ca presedinte, cnd ntt presedeMinistrul su directorul ; din directorul internatului; din 3 profesort ales!' de prolesoriiseMelor secondare si din top' profesorii invlttuilor inalte. futre alte atrilmte adral-nistrative i sciintifice, Sfatul are si cultura si propasirea limbei, cum si statornicirea re-gulelor gramaticale i compunerea orl traducerea crtilor didactice.

In privinta numirei profesorilor se stabilesce, prin art. 143, concurstil. Pentru for-marea de invtatorI satescI, se infiintz la Trel-Ierarclit o scla preparanda.

Inamovibilibttea este asigurata corpului profesoral prin 150.Departarea unid profesor de la catedra se l'ace in urma unet judec,ati a sfatului seo-

lar. Nmnai inOtatorit senielor eleinentare, carl stint n'uniri la posturt d'a dreptul deDepartament, vor putea li destituiti de catre dAnsul.

Din respectill cultural, noul asepmnt prevede biblioteca, la 200 si cele tirmat6re:Top autorit seil editorii si redactorii de jurnale vor fi datort sa (lea gratis la bibliotecicate 6 exemplare.

Se prevede asemenea obligatitinea de a se trece in budgetul anual un pentru eurn-*urea de instrumente de fisica si chimie, de geometrie si mecanica, de medicina sicliirurgie, modeltirl pen hl' architectilra si agricultura.

In fine regulamentul pinte sub dependinta Departainentitim invtlatitrilor publicette scMele private. Autorisarea este obligattire pentrit toti direetorit de scoll private,precum i pentru totl profesorit pedagugh din ele.

Cei necrescini nu pot linea scolarI dect de legea lor, dr pot avea profesor! crestini.InvtaiOntul privat nu pte merge dectit pina la clasa VI giinnasiala, dupe care secta-ria sunt obligati s merga la liceele publice ; inv6tatura in scolt private va fi conforma.si aseinenata Cu cea de la scOlele publire.

O dispositiune de lauda a noului ase4mnt este supresiunea pedepselor corporaledin sciele publico .si private.

Invlfun6ntul seminarial a fost un moment iar amenintat de isbire, prin interventiu-nea Episcopului de Roman, care inca din '1849, cu anaforaoa No. 237, a fost cerut

1) Manual admin. Tom. U pag. 37.3

Ire01 anexa.Manualul admin. Tom. II, pag. 352.Dosarul No. 633, archiva ministerutul de culte,

al

Domnitorulul voia de a chirotoni candidatiI netrecuy in seminal., sub pretext c. lipsescde aceftia i ca '1 trebuesc 118 preotT la eparchii. Corespondenta continua i inainteaSfatulul carmuitor, i pana in Aprilie 1850. Statul respinge neintemeiata cerere a E-piscopultd i Domnitorul aproll respingerea in 19 Aprilie 1850.4)

Primul rdnd de cala din mala de arte, sPa maistril, cu atestate in regula, ese de laexamenul din Iunie 1850.

No. 818. Anaforatta Sfatului din 91 Iunie 1850, sub No. 1.924, ca in/laeesolutie din 29 Iunie 1850, pentru suma ce urmzei a se stobo;li elevilor ce roe

esi maestri din scla de arte 0, mestrguri, i pentru chettuiala drumuluii 11 mergerea la locul de linde au fost trimit4 la invetatura.

Departamentul din 'nauntru, a reterat Statttlia, sub No. 11.975, ea la examenul datde eleviT se6leT de arte, 16 din eT ail e0t maestri, atestuiy in ramul invltatureI lor,pentru care miOlocesce, ca pe langa uneltele meste$ugulul ce dupe aselantat li s'aadat de catre directie, s li se harazsca cate 500 leT de de-ctu.e, spre incuragiarea $i in-lesnirea 1ntru deschiderea atelierelor, la loen! unde urtnza a se aseda. Sfatul ineuviin-tand a li se da acest ajutor hanese, o data pentru tot-d'a-una, din venitul Eforiilor ttlr-gurilor, la carI ace$tl maestri sunt destinati; plecat aduce la cunoscinta Inaltimet Vstrespre desvdrsirea hotarirel.

Acsta incuviintare de -catre secretarul de catre Stat prin adresa din 1 hale 1850,sub No. 1.995, s'ad impartasit Departamentulta din launtru si sub No. 1996, Departa-men tgluI averilor bisericescI $i al inv6yturilor pithlice.

malta resol utieSe in