Vasile Lucaciu, un profesor iubit ;i admirat de elevii din ... · Pagina 2 A fost profesor la...

IAnul XII Nr. 577 Duminic[ 23 februarie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Modalit[\i ingenioase de a calcula por\ia exact[ de mâncare

Efectele ;i beneficiileozonoterapiei asupra s[n[t[\ii

Pagina 8Pagina 5

Orchestra Filarmonicii s[tm[rene vaprezenta duminic[, de la ora local[ 11, ovariant[ l[rgit[ a concertului pe cares[tm[renii l-au aplaudat joi 13 februarie,dedicat atunci Zilei ~ndr[gosti\ilor.

Dragostea reprezint[ temelia uneiprietenii ;i, implicit, baza unei c[snicii/ familii. Adev[rata prietenie implic[ iu-birea jertfelnic[.

Din p[cate cet[\enii jude\ului nostrunu sunt obi;nui\i s[ vad[ nevăz[tori careutilizeaz[ c]ini ghizi, astfel c[ problemelede care Anamaria se love;te `n unele si-tua\ii sunt de-a dreptul penibile.

Kim Jong-un a cheltuit 716 milioane de dolari într-un an Cheltuielile exagerate ale dictatoruluinord-coreean Kim Jong-un pe articole delux, au fost dovedite de Comisia ONU deanchetă asupra situaţiei drepturiloromului în Coreea de Nord. Având o reputaţie proastă din cauzagusturilor extravagante şi stilului de viaţăexagerat, Kim a preluat controlulregimului nord-coreean de la tatăl său,Kim Jong-il, în 2012, aminteştedailymail.co.uk. Raportul de 374 de pagini al ComisieiONU indică, pentru acel an, pentrubunurile de lux au fost cheltuiţi 716milioane de dolari, mai mult decât dublulsumei cheltuite cu un an înainte de tatălsău, respectiv 333 milioane de dolari. Raportul publicat după un an deinvestigaţii a relevat existenţa importuluiunor produse de lux în Coreea de Nord,cum ar fi zeci de autoturisme Mercedesde ultimul tip, zeci de piane şi uncinematograf particular de 1.000 de locuri. Un fost oficial al regimului, care areuşit să fugă, a mărturisit Comisiei ONUcă domnul Kim a folosit banii obţinuţidin traficul cu fildeş african în China şidin vânzarea ilicită de alcool în ţărilemusulmane.

Vasile Lucaciu, un profesor iubit ;i admirat de elevii din Satu Mare

Pagina 4

Pagina 10

Pagina 9

Istoria l-a consacrat pe Vasile Lucaciu,destul de schematic, ca un lupt[tor pentrudrepturile rom]nilor din Transilvania.Privindu-i impozanta statuie din Satu Mare,suntem tenta\i s[ vedem doar o singur[ fa\[ aunei personalit[\i cu totul excep\ionale.Insist]ndu-se pe latura politic[, s-a pierdut `nnegura timpului imaginea omului de cultur[,a profesorului, filozofului, publicistului,diplomatului care a fost Vasile Lucaciu.

Se impune `n primul r]nd ca profesor laLiceul Regesc din Satu Mare. F[r[ acel stadiude ;apte ani, f[r[ problemele cu care s-a

confruntat `n ora;ul de pe Some;, f[r[problemele pe care le-a generat `n Satu Mare,probabil c[ destinul lui Lucaciu ar fi fost altul.Istoria ora;ului Satu Mare este de neconceputf[r[ Vasile Lucaciu. ~n acela;i timp, ̀ ntreaga savia\[ s-a derulat ̀ n jurul ora;ului Satu Mare. Aanimat via\a cultural[ a rom]nilor s[tm[reni,a `ncercat s[ pun[ pe picioare un ziar pentrua-;i putea populariza ;i sus\ine ideile. ~n SatuMare au ap[rut primele conflicte cu autorit[\ilemaghiare. Aici a fost judecat, aici a f[cutpu;c[rie. Aici avea s[-;i `nchid[ cercul vie\ii.

Continuare `n pagina 3

306 ani de la vizita domnitorului Rakoczyla Castelul din Carei

Pagina 2

A fost profesor la LiceulRegesc`ntre anii1878-1885

Dragobetele - ziua`ndr[gosti\ilor la rom]ni

Cel mai bun prieten alanamariei Silaghi

este Kappy, un c]ine ghid pentru nev[z[tori

Filarmonica “Dinu Lipatti” `n concert

la Tonhalle din Düsseldorf

Pagina 7

Colec\ii de baz[ saude popularizare. Unde se termin[ luxul?

Pagina 3

2 Informa\ia de Duminic[/23 februarie 2014

În luna februarie a anului 1708cetatea-castel renovată de la Careil-a avut ca oaspete pe domnitorulRákóczy Ferencz. A sosit la 1 fe-bruarie şi a petrecut 22 de zile labaronul Károlyi Sándor. Amintireaacelor zile a fost p[strat[ de jurna-lul omului de încredere şi secreta-rului privat al domnitorului, Be-niczky Gáspár.

După aceste note, la data de 1 februa-rie, alaiul a pornit cu o oaste înarmată cupuşti de la Nyirbátor la Carei. Înainte de aintra în cetate, a avut loc o mare v]n[toareîn zonele ̀ mp[durite, unde domnitorul s-a şi rătăcit, şi numai spre seară a ajuns lacetate ̀ n caleaşca gazdei. În caleaşcă a şezutcu Károlyi ;i cu generalul Orosz Pál. Ziuas-a terminat cu ciocnirea paharelor. Cânddomnitorul a mers în dormitor, domniişi-au luat rămas bun de la el, doar KárolyiSándor a rămas la el pentru o discu\ie mailungă.

Au fost invita\i ;i grofii TelekiMihály ;i Csáky István

În ziua urm[toare domnitorul a or-donat să se sufle trâmbiţele, şi împreunăcu populaţia cur\ii a luat parte la liturghie,în capela cetă\ii. După acesta i-a convocatla şedinţă pe grofii transilvăneni, printrecare pe Teleki Mihály, Csáky István şi Lás-zló. "După aceea so\ia s-a aşezat la masaprincipală, şi sim\indu-se bine acolo a statpână seara până ce s-a întunecat." În mareparte a zilelor care au urmat, au avut locconferin\e. Jurnalul evidenţiază, că Rá-kóczy a lucrat fără pauză, şi în unele zilenici nu a apărut la masă, ci a dictat secre-tarilor lui, uneori şi timp de 10-12 ore.

Aşa de multă muncă a făcut domni-torul la data de 6 februarie, când a trebuitsă treac[ `n revist[ oştile militare din co-mitatele ardeleneşti comandate de el înfa\a cetă\ii. Oştile au fost împăr\ite ̀ n trei.Rakóczy "după prânz la ora două" s-a urcatpe cal şi a umblat printre r]ndurile oastei.După care i-a aşezat roată împreună cucomandan\ii lor principali, pentru m[surafor\a armatei din \ara lui, însă "inima luivede cu amărăciune, că cei cărora li s-arcuveni să muncească în serviciul pentru\ară, aceia se cară, şi cu săracii fac acestemunci." Pentru evitarea abuzurilor simi-lare a afirmat domnitorul, ca în frunteaoştilor al statusurilor ardelene, "l-a ordonatşi instalat pe Demnitatea Sa General Dom-nul Károlyi Sándor". Jurnalul din perioadasimilar[ al lui Szaniszló Zsigmond men\io-nează astfel această întâmplare< "La admi-nistrarea lucrurilor milităreşti ardelene l-a numit Măria Sa în funcţia de principal-general cum plena authoritate pe Generalmare;al Károlyi Sándor pe domnul meuMăria Sa. "

~n 9 februarie 1708 Rakoczy a participat la o v]n[toare la Sanisl[u

Dezbaterile cu domnii ardeleneşti aufost continuate şi a doua zi de c[tre Rá-koczy, după ce i-a ini\iat în consiliu pe Ke-mény Simon şi Vay Ádam sosi\i la curte,iar curierul şefului principal Bercsényi aadus veşti noi iar "poştele turceşti au pornitspre Belgrad."

La data de 8 februarie domnitorul aîntreprins o ac\iune de vânat cu o duratăde aproape o zi. Cu Károlyi Sándor şi cu oparte a cur\ii a făcut o excursie în Sanislău,

comandând un stoc mai mare de bucătărieşi căruţe pentru depozitare.

Vânatul l-a început deja în timpul dru-mului, de diminea\a devreme, al datei de9, şi a continuat-o până în după-amiazatârzie, iar în data de 10 a petrecut toatăziua în pădure, pentru prânz vânătoresc aordonat masă în satul Iriny. Excursia s-asfârşit în data de 11. Rákóczy a trimis înaceastă zi diminea\a căru\ele spre Carei,el plecând diminea\a devreme cu KárolyiSándor la vânat, a sosit acolo în jurul orei15 după masă. După luarea prânzului, a

discutat mult timp cu generalul Vay Ádám,după care l-a primit pe curierul polonezSzinyovszky care i-a adus scrisori politiceconfiden\iale.

A urmat o excursiede 4 zile la Moftin

Au urmat patru zile cu dezbateri. Îndupă-masa zilei de 15 domnitorul a ordo-nat corniştilor să sufle pentru încălecare,şi în fruntea unei cete de înso\itori a călăritspre Göncz (Göncz-ul pomenit în jurnal

cu siguranţă este similar cu localitateaGhenci din apropierea Careiului) "unde avăzut câteva cete venite din Moldova, şipentru comportamentul lor vitejesc, Dum-nezeu îmbucurând \ara noastră, le-a oferitgra\ie de domnitor" s-a dus la Moftin vâ-nând unde s-a şi cazat. Această excursie laMoftin a ţinut la fel 4 zile. La 18 februariea pornit curtea înapoi la Carei. Diminea\azilei următoare a trecut cu ascultarea li-turghiei şi audien\e. După prânz curtea aorganizat o petrecere, dansul a durat pânăla miezul nopţii, "Măria Sa distrându-semult timp, şi vorbind când cu unul, cândcu altul a mers în dormitorul lui".

În zilele de 20 şi 21 a luat fiin\ă acorduldintre Rákóczy şi Károlyi referitor la ope-ra\iunea militară ardelenească cu toate de-taliile. În acest timp domnitorul a inspectatregimentul comandantului de brigadă Ba-gosy Pál, iar în seara înainte de plecare avăzut marea petrecere de dans, în care vă-zându-l pe Károlyi Sándor "că dispune deo veselie" "i s-a alăturat şi el lui."

La 22 februarie a avut loc ultima dez-batere între domnitor şi principalul generalal lui. Postelnicul a dat drumul transpor-tului bagajelor domne;ti în acea zi spreKörtvélyes. Rákóczy a părăsit Careiul ladata de 23 februarie. Károlyi Sándor şidomnii Ardealului l-au înso\it cu drapelela Körtvélyes (Hrušov, astăzi Slovacia) şila Nyiregyháza. În 26 februarie Rákóczyşi curtea lui au mers la Balsa (Ungaria),după care au mers la Tokaj, iar Károlyi s-a întors cu domnii ardeleneşti la Carei.

Klára fiica lui Sandor Karolyi i-a povestit buniciicum a dansat cu Rákoczy

Cu ocazia poposirii lui Rákoczy Fe-rencz la Carei a fost în cetate şi soţia luiKárolyi Sándor grofiţa Barkóczy Krisztina,cu fiii ei Laszló şi Ferenc şi singura fiicăKlára. Atenta casnică a făcut totul pentrudistrarea domnitorului. Domnişoara ba-roană Klára, t]n[r[ domni;oar[, după cedomnitorul a părăsit castelul, în scrisoareacătre bunica sa grofi\a Koháry Judit a scrisdespre vizita domnitorului, şi i-a povestitacesteia cu o mare veselie cât de mult adansat ea cu domnitorul. "Am dorit cu su-punere să fac curte Măriei Tale cu aceastăscrisoare, totodată să vă înştiin\ez despregra\ia acordată mie de către Măria SaDomnitorul Nostru. Pot să scriu MărieiTale că am avut parte însemnată din dans."

Tot în acel an 1708 domnitorul a fostîncă de două ori musafirul Castelului dela Carei< în perioada 9-19 octombrie, cânda pornit cu oştile din tabăra de la Rakamaz(Ungaria) spre Satu Mare, şi venind înapoide acolo în 14 şi 15 noiembrie.

În afară de jurnalul de odinioară şi câ-teva scrisori de familie aceste zile au încăun martor< un tei bătrân în apropierea cas-telului, care în limbajul popular este numit"Copacul lui Rákóczy" în memoria viziteide la 1708. Pe bătrânul tei se pot observaurmele celor 200 de ani. Astăzi mai aredoar trunchiul iar în interior este uscat şiputrezit, şi ceea ce a mai rămas din el esteprotejat de nişte arbori de iederă de des-compunerea completă.

După tratatul de pace de la Satu Mareîn istoria cetă\ii- castel se n[ruie;te, areloc o degradare. Groful Károlyi Sándor atrăit mult timp la Bratislava (Pozsony) şifamilia şi-a mutat-o la Bátorkeszi (în ac-tuala Slovacie, în lb.slovacă< Bátorove Ko-sihy) în apropierea capitalei.

Text preluat din volumul Descenden\a Familiei Karolyi,

scris de Eble Gabor, ap[rut la Budapesta `n anul 1913

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

ISTORIERákóczy a părăsit Careiul la data de 23 februarie. Károlyi Sándor

şi domnii Ardealului l-au înso\it cu drapele la Körtvélyes (Hrušov,astăzi Slovacia) şi la Nyiregyháza. În 26 februarie Rákóczy şi curtealui au mers la Balsa (Ungaria), după care au mers la Tokaj, iar Károlyis-a întors cu domnii ardeleneşti la Carei.

La invita\ia baronul Károlyi Sándor, domnitorul Rákóczy Ferencz a sosit la Careila 1 februarie unde a stat 22 de zile

Tot în acel an, 1708, domnitorul Rákóczy Ferencz a fost încă de două ori musafirulCastelului de la Carei, `n perioada 9-19 octombrie ;i `n 14 - 15 noiembrie

306 ani de la vizita domnitoruluiRakoczy la Castelul din Carei

Este o pagină de istorie aproape necu-noscută de proclamarea unei republici au-tonome lângă Cluj Napoca, mai bine zisîn zona orașului Huedin, faptă ce s-a în-tâmplat la câteva luni după Adunarea Na-țională de la Alba Iulia. În 1919 reprezen-tanții celor 40.000 de maghiari care trăiauîn apropierea orașului Huedin, denumităca ținut Țara Călatei ( Kalotas Zeg) au doritsă proclame autonomia acestei zone etno-grafice. Vremurile erau tulburi.

La Alba Iulia cu câteva luni înainte seproclamase Unirea Transilvaniei cu Ro-mânia. Armata română eliberase teritoriulArdealului, dar încă nici un tratat de pacenu consfințise noile granițe,iar de proble-mele interne ale Transilvaniei se ocupamai cu seamă Consiliul Dirigent de la Sibiuși abia apoi guvernul de la București. Des-pre cele ce s-au întâmplat, au rămas preapuține mărturii, însă toate conduc spre ar-hitectul Kos Karoly cel care a venit cu ideeaca maghiarii din zona cuprinsă între ClujNapoca ( fără acest oraș) și Huedin să îșiproclame autonomia.

~n 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Ro-mânia, motiv de nemulţumire pentru cele40.000 de maghiari din Ţara Călatei. Ma-ghiarii au trăit adevărate momente de cum-pănă după 1 Decembrie 1918. Acesta a şifost motivul pentru care Kos Karoly, omde marcă maghiar din acele vremuri, a de-cis să încerce să resusciteze maghiarimeadin Ţara Călatei, concepând un plan amă-nunţit pentru constituirea şi proclamareaunei republici independente a maghiarilordin Transilvania - Republica Călata. Ideeamarelui arhitect maghiar pare acum naivă.Presupun că până şi Kos era conştient defaptul că proclamarea unei astfel de repu-blici nu avea nicio şansă de izbândă. Certeste că, în primăvara anului 1919, Kos de-finitivase toate detaliile legate de procla-marea Republicii Călata. El concepusechiar şi un statut al republicii, o monedă,un drapel şi un imn ale acesteia.

Delegație la Sibiu

Împreună cu alți membri marcanți aimaghiarimii din Țara Călatei, Kos şi-a pre-zentat planul la Sibiu, în faţa ConsiliuluiDirigent, organism care a funcţionat ca unguvern interimar al Transilvaniei între1918 şi 1920 după Tratatul de la Trianondin 4 iunie 1920. Propunerea delegației afost simplă< în zonele din România între-gită în care locuia inclusiv și români, ad-ministrația să fie formată din români, iarîn zonele mixte și administrația să fie mix-tă. Membrii consiliului Dirigent au respinscererea. Kos Karoly s-a născut la Timișoaraîn 16.12.1883, a absolvit Facultatea de Ar-hitectură de la Budapesta. În 1921 a formatPartidul Popular Transilvănean ( 1946-1948) a fost membru al Parlamentului Ro-mân. S-a stins din viață la 25.08.1977 laCluj Napoca.

Sar MihaiSecretar Ag.Șef. Principal

Mureșan Traian

Republica C[lata, o utopiemaghiar[ din 1919

23 februarie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

PERSONALIT~}IChiar elevii maghiari iubeau cu entuziasm pe profesorul Vasile

Lucaciu. - "Profesorul Lucaciu este valah? Cu neputin\[! Eu ;tiu, sau cel

pu\in a;a am `nv[\at, c[ valahii sunt oameni r[i ;i pro;ti, iar pro-fesorul Lucaciu este cel mai bun ;i mai `n\elept dintre profesori.Ce zic, este bun[tatea ;i `n\elepciunea `ntrupat[."

(Urmare din pagina 1)

Public[m `n acest num[rc]teva pagini din cartea “Leul dela :i;e;ti” de Tiron Albani. Ne-amoprit la perioada `n care eraprofesor. Credem c[ mul\i dintretinerii no;tri cititori vor avea oadev[rat[ revela\ie citind acester]nduri. Am scris ;i insist[m peaceast[ idee< Vasile Lucaciu merit[mai mult[ aten\ie din parteaurma;ilor, mai ales as[tm[renilor.

“Întoarcerea de la Roma a fost primalui victorie ̀ n via\[. Abia acum se sim\eaom integru, cu individualitatea ;i cu opi-nia format[ despre toate lucrurile, at]t ̀ nce prive;te metafizica, c]t ;i problemelesociale actuale. Cu toate c[ era teolog s-a ocupat ;i cu noile curente ale filosofiei.Afar[ de ;tiin\ele teologice, biblice,cuno;tea at]t pe filosofii antici ca< Socrate,Platon, Zeno, Pitagora ;i Diogene, c]t ;ipe cei moderni< Descartes, Hegel, Kant,Spinoza, c]t ;i pe sociologii AugusteComte, David Hume, Fourier ;i Marx.:i-a ̀ nsu;it ;i o vast[ cultur[ literar[ citind`n original floarea literaturii germane,franceze ;i italiene. Printre lecturile salemai favorite era "Divina Comedia" luiDante, `n special "Purgatoriul", "Confe-siunile" lui Jean-Jaques Rouseau, "Buchder Lieder", a lui Heine, `n care g[seamult[ asem[nare cu Doinele rom]ne;ti,prin muzicalitatea ;i suflul lor melancolic.

Avea o cultur[ enciclopedic[

Cuno;tea `ns[ ;i frumuse\ile litera-turii maghiare. Aprecia mult pe Petofipentru spiritul lui critic social ;i pentruumanitarismul revolu\ionar. Cita ade-seaori pe "Nobilul Maghiar" renumita sa-tir[ a lui Petofi, pe care a ;i tradus-o `nrom]ne;te. Dar nu i-a fost str[in[ nici li-teratura rom]n[. O cuno;tea de la pri-mele ei ̀ nceputuri, de la Iancu V[c[rescu,Anton Pan, cuno;tea toat[ gama poezieirom]ne;ti< pe Bolintineanu, Alexandres-cu, Alecu Ruso, Vasile C]rlova, EliadeR[dulescu, Mihail Eminescu, Vasile Ale-xandri, Costache Negruzzi ;i pe contem-poranul s[u Gheorghe Co;buc. A citit cumult[ pasiune proza filosofic[ ;i critic[ alui Titu Maiorescu ;i criticile literare alelui C. Dobrogeanu-Gherea.

In special ì r[sunau `n suflet "De laNistru p]n'la Tisa" ;i r]ndurile ad]nc fi-losofice din "Imp[rat ;i Proletar". Ii cau-zau o pl[cere sufleteasc[ ;i poeziile luiGeorge Co;buc, `n cari se reoglinde;tetoat[ via\a \[ranului rom]n cu toate zbu-cium[rile, senin[tatea, jalea ;i mizerialui. In special ̀ l atr[geau poeziile spontaneizbucnite din popor< Doinele cu tot far-mecul lor.

Cu aceast[ preg[tire `ntr-adev[r en-ciclopedic[ era predestinat pentru carierade conduc[tor al poporului rom]nesc dinArdeal. Aceasta ì era ;i \inta. :i c]nd aplecat la Episcopie, pentru a-i oferi ser-viciile, `ncep]nd ca simplu preot, nu seg]ndea numai la o a;ezare a sa, ci se bu-cura c[ va avea prilej s[ ia contact cu po-porul contribuind la ridicarea cultural[;i social[ a \[r[nimei ardelene.

Tot pentru acest scop se c[s[tore;tecu fiica unui preot s[rac din comunaPot[u, cu Paulina :erbac ;i c]nd fu numitpreot ̀ n comuna S]ncraiu ambii so\i ple-

car[ cu mare `nsufle\ire `n mijlocul po-porului din s[r[c[cioasa comun[. Treiani a muncit ca preot f[c]nd un adev[ratapostolat, lumin]nd poporul ;i d]ndu-isfaturi `n toate nevoile vie\ii.

Via\a la \ar[, ̀ ns[ nu-l putea satisface.El se av]nta ̀ n via\a public[, lu]nd contactcu conduc[torii rom]nismului< dr. IoanRa\iu, Gheorghe Pop de B[se;ti, AurelSuciu, Teodor Mihali, colabor]nd ̀ n ace-la;i timp la publica\iile rom]ne;ti< "Ga-zeta Transilvaniei", "Foaia Poporului","Tribuna" cari erau citite `n secret, deoa-rece autorit[\ile pedepseau pe cei ce eraudescoperi\i c[ citesc "Gazeta Transilva-niei". Colabor]nd la aceste ziare, VasileLucaciu a devenit repede cunoscut ̀ n totArdealul ca un excelent m]nuitor al con-deiului.

~i trata pe elevi ca pe ni;teprieteni

Dup[ trei ani de apostolat la \ar[ via\alui ajunge la o `nsemnat[ r[sp]ntie. Mi-nisterul de instruc\ie din Budapesta, lainterven\ia prietenilor ;i admiratorilorlui, l-a numit profesor de religie la gim-naziul de stat din Satu Mare. Vasile Lu-caciu se dedic[ cu adev[rat[ pasiune mi-siunii de educator al tineretului. In minteasa era `nc[ vie amintirea anilor petrecu\ila gimnaziile de la Baia Mare, Ungvar ;iOradea Mare, unde rigoarea profesorilor;i de multe ori cruzimea lor `l intimida,c[ut]nd s[-i `nfr]ng[ orice av]nt ;if[c]ndu-i nesuferit[ lectura - el din con-tr[, cunosc]nd psihologia elevilor, ̀ i trataca pe ni;te prieteni, c[ut]nd s[ le atrag[aten\ia prin glasu-i bl]nd asupra proble-melor ce-i interesa. Ore ̀ ntregi le vorbeade ideile mari din Apus, de ideea de drep-tate, fr[\ietate ;i libertate, atr[g]ndu-le

aten\ia asupra problemelor sociale actua-le.

Ca profesor de religie el nu se m[rgi-nea la explica\ii seci de catehism, ci f[ceas[ p[trund[ cuv]ntul lui Dumnezeu ca orealitate `n mintea tineretului. In loculpredicelor lungi ;i abstracte prefera s[dea elevilor s[i pilde istorice, ̀ i ajuta prin`ntreb[ri, ca ei singuri s[ ajung[ la adev[r.Dup[ un timp oarecare s-a creiat `ntreprofesor ;i elevi o armonie, ba chiar odragoste. Elevii, indiferent de ras[, seadresau profesorului ca la un frate maimare, de la care nu primeau numaimustr[ri, ci ;i cuvinte bl]nde, ̀ n\eleg[toa-re, pline de dragoste. Se ̀ nt]mpla de mul-teori, c[ elevii, dup[ terminarea orei, nuie;eau `n curte s[ se joace, ci ì cereau s[le mai explice. :i el le explica cu mult[pl[cere. Vorbea de la catedr[ cu av]ntul;i `nsufle\irea cu care predica de la am-von.

Foarte mul\i dintre inspectorinu ;tiau c[ Lucaciu e rom]n

Profesorul Vasile Lucaciu, ̀ n dragos-tea lui fa\[ de cei slabi ;i ap[sa\i, adeseorivenea `n conflict cu colegii de catedr[,cei mai mul\i fiind maghiari ;i ;vabi,lu]nd ap[rarea elevilor c]nd erau perse-cuta\i. Mai ales elevii rom]ni aveau ade-seori parte de persecu\iile profesorilorporni\i cu oarecare repulsiune fa\[ deob]r;ia lor. Profesorii nu-l vedeau bine`n ochi pe Lucaciu. Ii repro;au adeseoric[ \inuta lui prea amical[ fa\[ de elevi du-ce la distrugerea disciplinei `n ;coal[ ;inu uitau s[ sublinieze acestea nici cu pri-lejul vizitei inspectorilor ̀ nv[\[m]ntului.Foarte mul\i dintre inspectori nu ;tiau c[Lucaci e rom]n, numele lui av]nd sunetunguresc, iar c]nd ceilal\i profesori le

spuneau c[ e valach, ;i ̀ nc[ ce valach ̀ nfo-cat, ;i cu idei noi, r[svr[titoare, se uitaustr]mb pe sub ochelari ;i procesele ver-bale nu tocmai l[ud[toare, mergeau laMinister descriind activitatea lui Luca-ciu.

Spiritul liberal al lui Lucaciu, cu toateuneltirile subterane f[cute de profesori,se r[sp]ndi repede nu numai printre elevi,ci ;i printre intelectualii rom]ni din SatuMare. Chiar elevii maghiari iubeau cuentusiasm pe profesorul Vasile Lucaciu.Pentru acest p[cat nu au fost nici ei cru\a\ide ma;ina\iunile ̀ ntrig[riei, ;i c]nd auzir[c[ iubitul lor profesor este valach nu voiaus[ cread[, ba unul din ei `;i exprim[ ne-dumerirea `n aceast[ privin\[ spun]nd<

- "Profesorul Lucaciu este valah? Cuneputin\[! Eu ;tiu, sau cel pu\in a;a am`nv[\at, c[ valahii sunt oameni r[i ;ipro;ti, iar profesorul Lucaciu este cel maibun ;i mai `n\elept dintre profesori. Cezic, este bun[tatea ;i ̀ n\elepciunea ̀ ntru-pat[."

Dar cel mai mare p[cat al lui VasileLucaciu a fost c[ se str[duia s[ introduc[limba rom]n[ ̀ n gimnaziul din Satu Ma-re.

- O religie nu poate fi `nv[\at[ dec]t`n limba matern[ - spunea el, - ;i e ridiculca elevii rom]ni s[ ̀ nve\e religia ̀ n limbamaghiar[.

A ;i f[cut numeroase interven\ii laguvern, a scris o seria de articole ̀ n ziarelerom]ne;ti de la Bra;ov, Arad, Sibiu ;i Blaj,st[ruind pentru introducerea limbeirom]ne;ti `n gimnazii ;i licee. A docu-mentat, c[ nu exist[ lege, care s[ poat[obliga pe elev s[ ̀ nve\e religia ̀ ntr-o limb[str[in[ pe care nu o ̀ n\elege, sau nu ̀ ntr-at]ta, `nc]t s[-i poat[ sim\i subtilit[\ilereligioase ;i sentimentale.

Str[duin\ele sale n-au avut efect. Gu-vernul `;i b[tea capul cum s[ scape`nv[\[m]ntul de acest element "pericu-los".

Toate intrigile urzite contra lui Lucaciu au fost zdrobite de cinstea ;i caracterul lui de fier

Dup[ cum se putea prevede, cu unasemenea caracter ;i temperament ;i maiales cu o asemenea tendin\[, Vasile Lu-caciu nu putea r[m]ne la catedr[, ̀ n Un-garia, `n epoca de suprimare ana\ionalit[\ilor. Intrigile ;i uneltirile, por-nite din toate p[r\ile contra lui Lucaciu,mai ales c[ era rom]n, condus de spirituleliberator ;i c[ voia s[ `ntroduc[ limbarom]n[ `n gimnaziu, au `ndemnat gu-vernul maghiar s[ caute s[-l `nl[ture din`nv[\[m]nt.

Aceasta `ns[ nu era lucru u;or, c[cilegea asigura profesorilor inamovibilita-tea ;i stabilitatea. Mai ales c[ toate intrigileurzite contra lui Lucaciu au fost zdrobitede cinstea ;i caracterul lui de fier ;i ca-lomniile s-au spulberat `n v]nt. Lucaciunu a putut fi tradus ̀ n fa\a vreunei comisiide disciplin[.

Atunci ministrul Trefort Agoston arecurs la un truc pentru a-l scoate de laLiceul din Satu Mare, pentru a-l ̀ ndep[rtadin regiunea locuit[ de rom]ni. Lucaciu,`ntr-o bun[ zi, primi o invita\ie de la Mi-nisterul Instruc\iunii. El `;i f[cu bagajul;i plec[ la Budapesta. Nu putea ghici mo-tivul acestei invita\ii. Dup[ o noapte pe-trecut[ la Hotel Jegerhorn se prezint[ `ncabinetul ministrului Trefort ;i - spre ma-rea lui mirare - fu primit imediat. Darsurprinderea ì crescu auzind cuvinteleamabile ale ministrului, care ̀ i propunea,

cu pref[cut[ bun[voin\[, s[ `ntre `n mi-nister, unde va primi un post `nalt, chiarsecretar general, deoarece i se recunoscmeritele culturale ;i marea sa orientare`n ce prive;te problema na\ionalit[\ilor.

Este trimis profesor la Losoncz

Surprins de bun[voin\a nea;teptat[a ministrului, Vasile Lucaciu consim\i la`nceput ̀ n principiu, dar ministrul ̀ i puseapoi o condi\iune<

- Deocamdat[ trebue s[ p[r[se;ti ca-tedra de la Satu Mare ;i s[ te duci la Lo-soncz, ca profesor public, dar numai pen-tru un timp scurt.

Vasile Lucaciu deveni palid. Acum`n\elese totul. Ministrul nu voia dec]t s[-l ̀ ndep[rteze de la Satu Mare, din mijloculrom]nilor, cu scopul v[dit de a-l `mpie-deca s[ activeze mi;carea na\ionalist[.

Cu vocea `nceat[ dar hot[r]t[ Luca-ciu spuse<

- Guvernul nu are at]tea milioanepentru care eu s[ m[ decid s[ p[r[sescpoporul rom]n ;i s[ m[ ̀ nstr[inez de ne-amul meu.

Ministerul Trefort ̀ ;i exprim[ atuncidorin\a c[ ar fi voit s[-l vad[ activ]ndpentru cultura maghiar[, a;a cum acti-veaz[ pentru cea rom]n[. Ii str]nse m]na;i plec[ din cabinet.

A doua zi episcopul Ioan Szabo deGherla, ̀ l vizit[ pe Lucaciu la hotel, av]ndmisiunea s[-l `nduplece s[ accepte pro-punerea ministrului.

Episcopul Ioan Szabo, care era mem-bru ̀ n Casa Magna\ilor, se gr[bi s[ satis-fac[ cererea ministrului. Avur[ locdiscu\ii lungi ;i vehemente `ntre profe-sorul Lucaciu ;i Episcopul Szabo, ̀ n cur-sul c[rora Episcopul ̀ l asigura pe Lucaciu,c[ ministrul Trefort are toat[ bun[voin\afa\[ de el ;i c[ are de g]nd s[-i deschid[o carier[ frumoas[. Lucaciu se g]ndea`ns[ la poporul rom]n, la lupta pentruemanciparea lui, la care acum va trebuis[ renun\e dacă vrea s[ se ridice el. Re-nun\area la lupt[, acesta era pre\ul cariereipromise. Declar[ Episcopului c[ nu poateprimi demnitatea, tocmai din motivul c[el a visat mult, c[ va lupta pentru elibe-rarea Ardealului subjugat ;i e convins c[lupta, de;i va fi grea ;i plin[ de suferin\i;i decep\ii, dar ̀ n cele din urm[ va ̀ nvinge;i Ardealul va fi liber.

Dar Szabo nu se da `nvins. Pun]nd`n cump[n[ `ntreaga sa autoritate, de-monstr[ lui Lucaciu, c[ tocmai ajung]ndla `nalta demnitate de secretar general alMinisterului instruc\iunii publice va pu-tea servi mai bine cauza rom]nismuluidin Ardeal, lu]nd sub ocrotirea sa ;colilerom]ne;ti.

- :tii - zicea el - c]t[ nevoie au ;colilerom]ne;ti de un `nalt protector, de om]n[ care s[ le ajute `nl[tur]nd ne-drept[\ile ;i persecu\iile venite de sus ;i`nfr`ng]ndu-le pe cele pornite de jos?

Aceste argumente au prins. Lucaciuv[zu ca Szabo are dreptate, c[ ;colilerom]ne;ti din Ardeal au mare nevoie deo m]n[ protectoare. C]te se pot face `njurul ̀ nv[\[m]ntului ;i prin ̀ nv[\[m]nt!Un moment ì fulger[ prin minte un`ntreg plan de extirpare a analfabetismu-lui ;i de culturalizare a satelor. Prinaceast[ culturalizare \[ranul s-ar ridicaeconomice;te ;i ar ajunge la emancipareasocial[ ;i implicit la eliberarea na\ional[- `;i zicea el.

- Bine - zise Lucaciu- primesc, dar cuo singur[ condi\ie, ca ;i Dv. s[ v[ \ine\ide cuv]nt.”

Vorbea de la catedr[ cu av]ntul ;i `nsufle\irea cu care predica de la amvon

Vasile Lucaciu, un profesor iubit ;i admirat de elevii din Satu Mare

A fost profesor la Liceul Regesc `ntre anii 1878-1885


CULTUR~De la inaugurarea s[lii mari de concerte `n 1978 se estimeaz[ c[ peste 6,5

milioane de oameni au asistat la spectacolele g[zduite aici. Sala Mendelssohnare 1854 de locuri pe scaune, dar mai exist[ o sal[ pentru muzic[ de camer[,cu 300 de locuri, ;i o rotond[ `n foaier care paate g[zdui lecturi publice sauseri de cafe-concert, cu capacitate flexibil[, `ntre 200 ;i 400 de locuri.

Beethoven mergea la culcarecel mai târziu la ora 22,00, IngmarBergman urmărea serialul “Dal-las” la televizor, Hemingway îşiscria romanele în picioare, iar Na-bokov le termina culcat. Acesteasunt unele dintre micile manii ceau fost dezvăluite de romancierulamerican Mason Currey în volu-mul său “Daily Rituals< How Ar-tists Work”.

Deşi compozitorul şi pianistul ErikSatie purta costume din catifea, mâncaomlete preparate din 30 de ouă şi a înfi-inţat Biserica metropolitană a artei luiIisus Conducătorul, toate acestea nu în-semnau decât "praf în ochii boemilor",afirmă autorul cărţii, pentru că acelaşicompozitor francez mergea 19 kilometripe zi până la şi de la Paris, compunân-du-şi operele pe drum.

În introducerea cărţii sale, MasonCurrey îl citează pe scriitorul V.S. Prit-chett< "Mai devreme sau mai târziu, toţioamenii mari sfârşesc prin a se asemăna.Nu încetează niciodată să muncească.Nu pierd niciun minut. E de-a dreptuldeprimant".

Astfel, nu mai pare atât de surprin-zător faptul că cei mai mulţi dintre artiştiide geniu, care au lăsat omenirii opereneperisabile, nu erau deloc boemi în viaţade zi cu zi şi au respectat celebrul sfatdat de Flaubert< "Fii regulamentar în viaţata şi obişnuit ca un burghez, pentru a fiviolent şi original în operele tale".

Hrana, acest simplu carburant al cre-ierului, are adeseori prea puţină impor-tanţă. Scriitoarea Patricia Highsmith tră-ia cu votcă, cereale şi ochiuri cu şuncă.La micul dejun, Ingmar Bergman mânca

un fel de fiertură pentru bebeluşi, cu unaspect respingător, preparată din iaurt şidulceaţă de căpşuni, în care amesteca unpumn de cererale. Seara, obişnuia să ur-mărească la televizor serialul "Dallas".

Mozart, un obsedat al muncii

Puţini dintre ei s-au ilustrat printr-oactivitate zilnică intensă sau prin orelungi de muncă, cu o excepţie notabilă<W. A. Mozart. La 20 de ani, rutina lui co-tidiană, la Viena, era următoarea< îşi făceacoafura la ora 6.00, se îmbrăca la ora7.00, compunea până la ora 9.00. Apoi,dădea lecţii de muzică până la ora 13.00.Urma prânzul. După-amiază, fie dirijaun concert, fie continua să compună pâ-nă la ora 21.00. O vizita apoi pe verişoaralui Constanze, se întorcea acasă la ora

23.00, compunea încă puţin şi mergea laculcare la ora 1.00. După cinci ore desomn, totul reîncepea a doua zi.

Ludwig van Beethoven avea o viaţămai uşoară< se trezea în zori, bea o cafea(preparată din exact 60 de boabe pentruo ceaşcă), apoi începea să lucreze. Luaun mic dejun uşor, se plimba toată du-pă-amiaza şi seara, lua cina în oraş şi ur-mărea un spectacol sau lua o cină liniştităacasă. Mergea la culcare cel mai târziu laora 22.00.

Această rutină elementară, ce constăîn a lucra de dimineaţă şi o plimbare pejos după-amiaza, se regăseşte şi în cazulaltor artişti. Benjamin Britten procedaastfel, la fel şi Gustav Mahler, spre nefe-ricirea Almei, soţia sa, care trebuia să seocupe de gospodărie şi se plângea spu-nând că a fost retrogradată la funcţia de

guvernantă.Inspiraţia le venea adeseori în timpul

mersului pe jos. Beethoven lua mereu cuel un stilou şi coli de hârtie, când se plim-ba prin pădurile din jurul Vienei, iar So-ren Kierkegaard, după ce se întorcea dinplimbările sale, începea adeseori să scrie,fără să-şi dea jos pălăria şi paltonul.

Alţii, precum Ernest Hemingway,scriau întotdeauna în picioare. VladimirNabokov începea în picioare, apoi seaşeza la masă şi îşi termina romanelescriind culcat. Puţini sunt aceia care săfi practicat un sport mai "violent" decâtmersul pe jos, cu excepţia Lordului By-ron, care făcea box şi practica echitaţia,şi, surprinzător, a lui Joan Miro. Pictorulsuprarealist şi visător era un adept fervental boxului, al curselor de cai şi al medi-taţiei "yoga mediteraneene".

Unul dintre principalele ingredienteale geniului este energia pură, iar ea pre-supune o sănătate bună şi autodisciplină.Haruki Murakami scrie dimineaţa, alear-gă sau înoată (uneori ambele) după-amiază şi merge la culcare în fiecare searăla ora 21.00. După părerea sa, "forţa fizicăeste la fel de indispensabilă ca sensibili-tatea artistică".

Artiştii boemi cu termperament au-todistructiv pot avea şi ei creaţii durabileîn timp, însă ei sunt destul de rari. În pri-vinţa stimulentelor, acestea erau invaria-bil ceai şi cafea, arareori alcool şi chiarmai rar alte substanţe. Honore de Balzacbea 15 ceşti de cafea pe zi, la fel ca Vol-taire. Medicului său, care îl punea în gar-dă contra acestei otrăvi cu efect lent, fi-losoful îi răspundea cu maliţiozitate, ru-gându-l să nu-şi facă griji prea mari pen-tru el, întrucât el bea cafea de 70 de ani.Prefera, totodată, să lucreze culcat în pat.La fel ca Rene Descartes, care detesta să

se trezească dimineaţa devreme, chiardacă a acceptat postul de profesor de fi-losofie al reginei Christina a Suediei< i s-a ordonat să fie pregătit pentru a-şi în-cepe cursul la ora 5.00, dar a murit depneumonie la câteva săptămâni după ceacceptase acel post.

Thomas Mann adora şi el somnul< setrezea la ora 8.00, dormea o oră după-amiază şi mergea la culcare la miezulnopţii. Richard Strauss dormea şi el 10ore pe noapte.

Rezultatele acestei autodisciplineburgheze şi ale acestei vieţi guvernate deprincipiul mersului devreme la culcaresunt clare< mulţi dintre aceia care au ur-mat acest regim au fost pe cât de prolificipe atât de geniali, de la Bach la Balzac şipână la Cbarles Dickens.

Francis Scott Fitzgerald scria până la30 de pagini pe zi. Nu este departe de ni-velul Barbarei Cartland, însă acest detaliunu i-a afectat calitatea prozei. MarcelProust, ca un fapt singular, dormea toatăziua şi scria noaptea, lungit în pat, spri-jinit într-un cot, la lumina unei lămpiverzui. Este reţeta perfectă pentru dure-rile de spate, oboseala oculară şi alte du-reri. "După 10 pagini, mă simt distrus",spunea celebrul romancier francez, caresuferea şi de astm.

Samuel Johnson era şi el un scriitornocturn, ca şi Franz Kafka - din necesi-tate - şi Gustave Flaubert. Acesta începeasă scrie abia după ora 21.00, petrecân-du-şi restul zilei plimbându-se, mâncândşi aplicându-şi pe cap o loţiune desprecare credea că ar putea să îl scutească decalviţie. Era fericit dacă scria două paginipe săptămână. James Joyce, prins în scrie-rea romanului "Ulise", pare a fi singurulautor celebru care lucra după-amiezele.

Vasile A.

Joi dup[-amiaz[ membrii or-chestrei simfonice a Filarmonicii“Dinu Lipatti” au pornit cu auto-carul spre Düsseldorf, odestina\ie deja obi;nuit[ pentruei, c[ci colaborarea cu dirijorul ;iimpresarul Franz Lamprecht, cedureaz[ de mai bine de dou[ de-cenii, le aduce cel pu\in patruapari\ii `n ora;ul german de pemalul Rinului.

De aceast[ dat[ muzicienii Filar-monicii s[tm[rene vor sus\ine dou[concerte `ntr-o singur[ zi, duminic[23 februarie, `n aceea;i loca\ie< SalaMare de la Tonhalle Düsseldorf, SalaMendelssohn, cum este ea numit[.

Un planetariu devenittemplu al muzicii

~n 1926 s-a construit pe malul Ri-nului ceea ce avea s[ devin[ Tonhalle.Destina\ia ini\ial[ a cl[dirii a fost deobservator astronomic ;i planetariu,ceea ce explic[ designul ei ̀ n form[ dedom deschis. Planetariul a fost trans-format ̀ n sal[ de concerte ̀ n anii 1970,devenind o destina\ie important[ pen-tru spectacole din toate genurile mu-

zicale. ~n 2005 Sala Mendelssohn a fostrenovat[, fiind schimbat[ ;i culoareadominant[, `ntr-un albastru metalicimpun[tor, ocazie cu care a fost`mbun[t[\it[ ;i acustica incintei, ca ;imodul de iluminare. Cupola transpa-rent[ creeaz[ o atmosfer[ aparte, tre-cutul de planetariu al edificiului ̀ mple-

tindu-se armonios cu actuala sa desti-na\ie artistic[. Anual au loc aici apro-ximativ 350 de spectacole care atragpeste 300.000 de spectatori, at]t prinvaloarea muzicienilor care evolueaz[pe scen[, c]t ;i prin experien\a deose-bit[ a unui concert `n care muzica e`nso\it[ de priveli;tea cerului luminat

de stele `n continu[ schimbare.De la inaugurarea s[lii mari de con-

certe `n 1978 se estimeaz[ c[ peste 6,5milioane de oameni au asistat la spec-tacolele g[zduite aici. Sala Mendel-ssohn are 1854 de locuri pe scaune,dar mai exist[ o sal[ pentru muzic[ decamer[, cu 300 de locuri, ;i o rotond[

`n foaier care paate g[zdui lecturi pu-blice sau seri de cafe-concert, cu capa-citate flexibil[, `ntre 200 ;i 400 de lo-curi, `n hol fiind expus[ permanent ofrumoas[ colec\ie de sticl[rie.

Cele dou[ programe

Orchestra Filarmonicii s[tm[reneva prezenta duminic[, de la ora local[11, o variant[ l[rgit[ a concertului pecare s[tm[renii l-au aplaudat joi 13 fe-bruarie, dedicat atunci Zilei~ndr[gosti\ilor. ~;i d[ concursul, cucan\onete italiene, tenorul Gary Ben-nett. Biletele s-au epuizat.

Tot duminic[, la ora local[ 18, or-chestra Filarmonicii “Dinu Lipatti” vaevolua al[turi de trei coruri din Düs-seldorf ;i Hilden ̀ n oratoriul “Crea\iu-nea” de Joseph Haydn. Soli;tii monu-mentalei lucr[ri sunt soprana SabineSchneider, tenorul Erwin Feith ;i basulThilo Dahlmann. Pre\urile biletelorsunt `ntre 21 ;i 30 de euro pentru pu-blicul matur, iar pentru elevi ;i studen\ipre\ul unic este de 5 euro.

Ambele concerte `l au la pupitruldirijoral pe Franz Lamprecht, directo-rul muzical al Filarmonicii s[tm[rene.Orchestra se va ̀ ntoarce acas[ ̀ n cursulzilei de mar\i.

V. Andreica

Sala mare de concerte a complexului Tonhalle din Dusseldorf, purt]nd numele lui Felix Mendelssohn-Bartholdy

Mozart la masa de lucru (scen[ din filmul “Amadeus” regizat de Milos Forman)

Tabieturile, rutina de lucru ;i maniile unor mari creatori

Filarmonica “Dinu Lipatti” revine duminic[ la Tonhalle din Düsseldorf


S~N~TATEDr. Anda Berin\an din Satu Mare, medic primar expert, specialist ̀ n ozonoterapie,

ne-a explicat c[ ozonul nu are efecte adverse pentru c[ este un gaz natural, dar areefecte puternice de stimulare a func\iilor organismului. Are efect antiinflamator, an-tialgic, reduce durerea, reduce contractura musculaturii, reduce edemul ;i stimuleaz[circula\ia local[.

Apiterapia este cea mai efi-cient[ arm[ ̀ mpotriva diverselorafec\iuni cu care ne confrunt[mde-a lungul vie\ii. Produsele stu-pului sunt alimente dar ;i medi-camente deoarece ele hr[nesc,vindec[ ;i energizeaz[ organis-mul.

Apiterapia este o metod[ natural[de tratament, fundamentat[ ;tiin\ificprin studii ;i experimente ;tiin\ifice.Produsele stupului nu sunt toxice fiindproduse naturale f[r[ amestecuri desubstan\e chimico-farmaceutice ;i nuprezint[ incompatibilit[\i cu celelaltemedicamente prescrise de medici.

Compozi\ia Apisanului Forte

Apisan Forte este un supliment nu-tritiv preparat din produse apicole decalitate deosebit[ ;i netratate termic,f[r[ conservan\i chimici.

Se bucur[ de o larg[ recunoa;terena\ional[ ;i interna\ional[, fiind pre-miat cu trei medalii de aur la Geneva,Bruxelles ;i Bucure;ti la sec\iunea

s[n[tate.Apisan Forte con\ine aminoacizi

care accelereaz[ func\ionarea ficatului;i implicit dezintoxicarea organismu-lui. De asemenea, con\ine gr[simi, `nspecial acizi nesatura\i care joac[ unrol important `n prevenirea ateroscle-rozei.

Apisan forte con\ine de 20 de orimai mult[ vitamina A dec]t morcovul,complexul de B-uri cu rol complex `nfunc\ionarea organismului uman.

Rutinul din compozi\ie asigur[prevenirea hemoragiilor la nivelul cre-ierului, inimii sau retinei fiind indicat`n terapia bolilor vasculare periferice;i prevenirea cancerului.

Apisan Forte mai con\ine `ntre al-tele lecitina ;i `n special acizi nucleicicu rol esen\ial ̀ n protec\ia celulelor or-ganismului.

Ac\iuni benefice

Suplimentul nutritiv Apisan Forteeste indicat ca adjuvant ̀ n tratamentulunui num[r mare de afec\iuni precum;i `n prevenirea apari\iei acestora ;i `nasigurarea st[rii permanente de s[n[ta-

te. Are ac\iuni benefice dup[ cum ur-meaz[<

-stimuleaz[ cre;terea imunit[\ii ;i`nt]rzie sau impiedic[ apari\ia precocea fenomenelor celulare de `mb[tr]ni-re

-ajut[ la dezvoltarea organismuluicopiilor `n perioada de cre;tere

-stimuleaz[ energetic ;i bioenzi-matic activitatea creierului ̀ n perioadecritice

-combate consecin\ele subnutri\iei,dar ;i ale alcoolismului cronic

-previne sau contribuie la `nl[tu-rarea unor probleme hormonale

-`mpiedic[ sau amelioreaz[evolu\ia hipertrofiei de prostat[

-combate constipa\ia, colita, insu-ficien\a digestiv[

-este benefic ̀ n flebite, varice ;i he-moroizi.

Suplimentul nutritiv Apisan Fortenu este contraindicat `n perioada sar-cinii ;i al[pt[rii, dar nu este recoman-dat persoanelor cu aciditate crescut[.

ing. chimist Mircea Georgescutel.0721202752

Ozonoterapia este o metod[de tratament care folose;te ozo-nul, un gaz produs din oxigen, dec[tre un aparat special numit ge-nerator de ozon. Beneficiile ozo-noterapiei sunt multiple. Areefecte puternice antiinflamatorii,antialgice, antiedematoase, dar ;ianticelulitice, de stimulare a cir-cula\iei sanguine locale ;i regene-rare celular[.

Statisticile Organiza\iei Mondiale aS[n[t[\ii arat[ c[ peste 30% din popula\iaadult[ a Europei sufer[ de boli reumatice,fiind cea mai frecvent[ boal[ cronic[`nt]lnit[ pe continent. :i `n Rom]nia,aproape 20% din totalul consulta\iilordin medicina primar[ sunt generate deboli reumatice.

~n Rom]nia, terapiacu ozon este aplicat[ de prin 2010-2011

Ozonoterapia este folosit[ cu succesde peste 40 de ani, `n \[ri precum SUA,Canada, Germania, Rusia, Ucraina, Sue-dia, Italia, Spania, Brazilia, Cuba, Mexic.

~n Rom]nia, terapia cu ozon este dedat[ recent[, fiind aplicat[ de prin 2010-2011.

Dr. Anda Berin\an din Satu Mare,medic primar expert, specialist `n ozo-noterapie, ne-a explicat c[ ozonul nu areefecte adverse pentru c[ este un gaz na-tural, dar are efecte puternice de stimu-lare a func\iilor organismului. Are efectantiinflamator, antialgic, reduce durerea,reduce contractura musculaturii, reduceedemul ;i stimuleaz[ circula\ia local[.Din acest motiv are o aplica\ie destul delarg[ `n patologie ;i nu numai, fiind fo-losit adesea ;i `n estetic[. Ozonul se ad-ministreaz[ pe diferite c[i `n organism,

fie prin aplica\ii intrarectale cu ni;te son-de speciale av]nd efect sistemic, reduceinflama\ia ficatului, a colonului, stimu-leaz[ circula\ia, fie se administreaz[ subform[ injectabil[( intramuscular, subcu-tanat,paravertebral).

Aplica\ii

Afec\iuni articulare precum reuma-tismul inflamator sau degenerativ, artro-zele, gonartroze, coxartroze, afec\iuni alecoloanei vertebrale ( discopatii, herniide disc operate sau neoperate, secheledup[ fracturi) ̀ ntr-un cuv]nt toate aceleboli care presupun o durere, r[spund bi-ne la tratamentul cu ozon injectabil.

~n afec\iunile articulare, calea de ad-ministrare este cea injectabil[, fie c[ estevorba de infiltra\ii, injec\ie subcutanat[sau intramuscular[.

Pentru celelalte afec\iuni sistemicecea mai bun[ cale de administrare esteinsufla\ia rectal[ sau autohemoterapia.

Foarte bune rezultate ale terapiei cu

ozon au fost ̀ nregistrate ;i ̀ n cazurile dediabet zaharat. Reu;e;te s[ men\in[ gli-cemia la anumite limite, evit]ndu-se ast-fel dezechilibrele care au loc de obicei ̀ ncazul acestei boli. De aseme-nea, reduce complica\iile diabetului. Me-dicul precizeaz[ ̀ ns[ c[ bolnavul diabeticnu va renun\a la tratamentul lui obi;nuit.

Efecte notabile s-au `nregistrat ;i `ntratamentul hepatitelor virale. S-au sem-nalat cazuri `n care s-a inactivat virusulhepatic, ̀ n urma unui tratament cu ozonde lung[ durat[.

Este util ;i `n tratamentul ulcerelorvaricoase, dar ;i `n tratamentele cosme-tice de `ntre\inere ;i anticelulitice.

Ozonul `mbun[t[\e;te calitatea vie\ii

Ozonoterapia, este o metod[ alter-nativ[ de terapie ;i poate fi practicat[doar de medici `n cabinetele medicale.Este necesar un diagnostic precis, deoa-rece exist[ metode diferite de aplicare aozonului ;i doze diferite. "Trebuie ;tiutfaptul c[ ozonul nu este un panaceu, nuvindec[ orice, are ni;te aplica\ii foarteclare. Durata de tratament este diferit[`n func\ie de tipul de patologie, ̀ n func\iede gravitatea bolii. Pentru bolile articu-lare ;i cele de coloan[ vertebral[ sunt ne-cesare minim 10 aplica\ii, care nu se faczilnic, ci ̀ n 2-3 ;edin\e pe s[pt[m]n[, ̀ ntimp ce pentru afec\iunile sistemice, du-rata este mult mai ̀ ndelungat[, fiind ne-cesare mai multe luni de tratament.

Este o terapie simptomatic[, ea nuvindec[, dar amelioreaz[ simptomatolo-gia. Este vorba de o ameliorare de durat[mai ̀ ndelungat[. C]teva luni de zile, pa-cientul se simte mai bine, se mi;c[ maibine. Cu alte cuvinte, cre;te calitatea vie\iipacien\ilor" a spus specialistul ̀ n ozono-terapie, dr. Anda Berin\an.

Mihaela Ghi\[

apisan Forte, un produs complex al stupului care v[ energizeaz[

Efectele ;i beneficiile ozonoterapieiasupra st[rii de s[n[tate


RE}ETE

gogo;i de F[r;ang

Paprica; de pe;te

Mod de preparare< Se prepară cupredilecție în satele ungurești și șvă-bești, în perioada Fărșangului. Drojdiase dizolvă în lapte călduț, îndulcit cuzahăr. Când se activează, se amestecăcu făina cu gălbenușurile, esența de va-nilie și restul de zahăr. Aluatul se fră-mântă cu lapte călduț, până se obțineconsistența dorită, apoi se adaugă mar-

garina topită. Se presară cu puțină făinăși se lasă la dospit, într-un loc călduț,circa o oră. Se întinde cu sucitoarea, lagrosimea de circa 1,5 cm, iar cu un pa-har cu margine ascuțită se taie la formă.Cu aluatul rămas după tăiere se repetăoperația, apoi gogoșii pregătiți se mailasă circa 30 minute la dospit. În mij-locul fiecărui gogoș facem cu degetulo adâncitură, apoi îi prăjim în ulei fier-binte, abundent, la început la foc micși acoperit cu un capac, apoi după ceîntoarcem, la foc mare, descoperit. Sepresară cu zahăr pudră, iar în adânci-turi se pune gem, ori mai nou cremăde vanilie sau de ciocolată.

Ave\i nevoie<

500 g de făină, 30 g drojdie,100 g de margarină, 100 g dezahăr, 4 gălbenușuri de ouă,câteva picături de esență de

vanilie (după gust), 300 ml delapte, coaja rasă de la o jumă-

tate de lămâie, o lingură derom, ulei pentru prăjit.

Mod de preparare< Peștele se taiebucăți de mărimi egale (mai mici saumai mari, după preferință), se spală, selasă să se scurgă, se condimentează cusare și piper, apoi bucățile se prăjescfoarte puțin, cu câteva picături de ulei,într-o tigaie antiaderentă încinsă. Cea-pa și ardeii mărunțiți se călesc în ulei,se adaugă crenguța de busuioc, apoi

pasta de roșii, se condimentează cu sa-re, piper, frunze de pătrunjel și sos dechili sau pastă de ardei iute, se ames-tecă, se adaugă puțină apă și se lasă săclocotească așa câteva minute, ca o za-cuscă. Smântâna se poate adăuga fie laacest sos, fie la servire. Se adaugă bu-cățile de pește și se mai călește așa câ-teva minute, până când și peștele se în-moaie. Se servește cu mămăligă, pastefăinoase sau găluște, în anumite zonechiar cu macaroane sau găluște cubrânză.

Ave\i nevoie<

Un kg de pește curățat (pecât posibil fără oase mărunte,de exemplu somn, sau pește demare), o ceapă, un ardei gras, 2linguri pastă de roșii, 200 g desmântână, ulei de măsline, sare,piper alb măcinat, câteva pică-turi de sos chili sau puțină pastăde ardei iute, o crenguță de bu-suioc, eventual câteva frunze

de pătrunjel.

Lichior de ou[

Mod de preparare< Într-un bol maimărișor se amestecă cele 6 gălbenușuricu 5-6 linguri de zahăr pudră și se dăcu mixerul până devine ca o spumă al-bicioasă. Într-un alt vas se amestecăfrișca cu restul de zahăr pudră și se pu-ne la fiert, până dă într-un clocot. Se

ia vasul de pe foc, lăsăm puțin să se ră-cească, dar nu mult, apoi se adaugătreptat la gălbenușurile frecate spumă,puțin câte puțin, amestecând în conti-nuu, întocmai ca la laptele de pasăre.Adăugăm și esențele de vanilie, sau sepot folosi și batoane de vanilie. Mai lă-săm puțin compoziția să se răcească,apoi se adaugă și vodca sau alcoolulrafinat, tot așa, amestecând în conti-nuu. Lichiorul astfel obținut se toarnăîn sticle și se închide cu dop. Se vorobține circa 1,5 litri de lichior, care sepăstrează în loc răcoros, cel puțin douăsăptămâni, ca gusturile să se îmbinecât mai perfect.

Ave\i nevoie<

6 gălbenușuri de ouă, 500g zahăr pudră cu aromă de

vanilie, 2 sticluțe de esență devanilie, 500 ml vodcă (40%)

sau dacă doriți să iasă mai ta-re se va folosi alcool rafinat

mai concentrat, 500 ml frișcălichidă, cât mai proaspătă,

sau dacă luați de la magazin,să fie cu termen lung

de valabilitate.

Sup[ de fasolecu varz[

Mod de preparare< Fasolea curățatăși bine spălată, precum și șunculița sepun la înmuiat în apă la temperaturacamerei, în vase separate, circa 3-4 ore.Șunca se scoate din apă, se taie cubulețesau fâșii. Fasolea se strecoară și împreu-nă cu carnea se pune la fiert în circa 4l de apă, se condimentează cu sare și

piper după gust, respectiv 4-5 frunzede foi de dafin, dacă folosiți. După ooră de fierbere se adaugă varza muratăspălată și stoarsă în prealabil. Când atâtfasolea, cât și carnea se înmoaie, într-otigaie se prepară un rântaș, la care seadaugă apoi boia de ardei. Acesta setoarnă în supa clocotită și se mai lasăpuțin la fiert. Având în vedere că în me-diu acid smântâna se poate precipita,se recomandă adăugarea sa, pe cât po-sibil doar la servire, sau eventual înaintede a adăuga varza murată. Se serveștecaldă, eventual cu ardei iute.

Ave\i nevoie<

400 g fasole boabe, 500 gșuncă afumată, 500 g varză mă-runțită murată, 4 linguri de făi-nă, 4-5 linguri de ulei, 300 g desmântână, sare, piper, boia deardei dulce (foi de dafin, dacă

vă place).

S-a dovedit faptul că marii mâncătoride ceapă şi usturoi sunt oameni sănătoşi,puternici, care răcesc foarte rar şi, dacăse îmbolnăvesc de gripă, fac forme uşoa-re, fără complicaţii, care se vindecă re-pede.

Ca medicament, ceapa ajută la nor-malizarea circulaţiei sanguine, regleazămetabolismul, stimulează sistemul im-unitar şi ajută la combaterea răcelii, a hi-pertensiunii arteriale, normalizarea cir-culaţiei sanguine ş.a.

Principalii constituenţi ai cepei suntvitaminele A, B, C, sărurile minerale, so-diu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, acizi siulei volatil.

Afecţiuni asupra căroraare efecte benefice

Nu ezitaţi să consumaţi ceapă în cazulrăcelilor şi în cazul hipertensiunii aterialesau a acneei.

Alături de usturoi, ceapa e unul dincele mai puternice leacuri naturale îm-potriva răcelii şi nu numai. Pentru cal-marea tusei, pune la fiert, într-o jumătatede litru de apă, două cepe mici, cu tot cucoajă, după ce în prealabil le-ai zdrobit,şi patru nuci sparte, în coajă. Dupa ceapa dă în clocot, lasă să mai fiarbă cinciminute, după care se stinge focul. Se mailasă încă cinci minute să se infuzeze. Sestrecoară şi se bea cald, neîndulcit sauîndulcit cu puţină miere, două, trei cănipe zi.

Ceapa combate insomnia

Alkaloizii şi moleculele oleice dinceapă includ amarillidina, o substanţăextrem de volatilă, cu proprietăţi bacte-riostatice şi antibiotice.

Ceapa este un calmant puternic bi-necunoscut. Dacă sunteţi foarte agitaţisau în pragul unei crize de nervi, zdrobiţio ceapă, duceţi-o la nas şi inspiraţi adâncde mai multe ori. Procedaţi la fel şi noap-tea dacă nu puteți dormi. Veţi avea unsomn liniştit, profund.

Consumul de ceapă poate deveni re-mediul în cazul unor afecțiuni ale pielii,rinichilor, infecţiilor respiratorii sau den-tare, problemelor stomacale sau oculare.

Durerile de dinţi sau chiar infecţiilepot fi stopate, prin mestecarea unei cepecrude.

Nasul înfundat poate fi o simplăamintire prin mestecarea unei cepe albe,în fiecare seară, înainte de culcare. Esteşi un bun tratament pentru problemelecirculatorii pentru că ajută la subţiereasângelui.

Proprietăţile antiinflamatorii şi anti-bacteriene recomandă ceapa pentru in-fecţiile stomacale. Crampele şi durerilecare nu ne dau pace pot fi evitate printr-un consum regulat de ceapă proaspătă.Poate fi şi un remediu împotriva acneei.

Text selectat şiprelucrat

de Ioan A.

Ca medicament, ceapa ajută la normalizarea circulaţiei sanguine, regleazămetabolismul, stimulează sistemul imunitar şi ajută la combaterea răcelii,a hipertensiunii arteriale, normalizarea circulaţiei sanguine ş.a.

Principalii constituenţi ai cepei sunt vitaminele A, B, C, sărurile minerale,sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, acizi si ulei volatil.

Ceapa ajut[la normalizarea

circula\iei sanguine


MOD~În modă stilul “androgin” este definit ca o combinație dintre atributele feminine

și cele masculine. În ultimii 5 ani, ideea de haine unisex s-a accentuat mai ales înrândul tinerilor dornici să se exprime prin vestimentație.

Limitele masculin-femininsunt din ce în ce mai interesante,mai ofertante și mai fragile pentrudesignerii de modă, care promo-vează stilul androgin contempo-ran. Stilul androgin, intrigă și atra-ge, însă limitele și criteriile de a-lmăsura s-au schimbat în timp.

În 1800 Beau Brummel, un arbitrual modei din Marea Britanie, dădea to-nul dandismului în moda bărbătească.Dandismul reprezenta în acele vremurio atitudine și o practică a eleganței.Acesta petrecea mai multe ore decât ofemeie pentru a-și compune o ținutăcompletă. În cărțile de istorie găsim ne-numărate exemple de personaje care auadoptat stilul androgin, captivând aten-ția societății cu stilul lor vestimentar, cea creat mari confuzii asupra genului lor.

Semnificațiile termenului “androgin”

Termenul androgin, provine dinlimba greacă, cuvântul “andros” în-seamnă bărbat, iar “gyne” înseamnă fe-meie. Face referire la o ființă unică, per-fectă, formată din două părți, una fe-minină și alta masculină. În modă stilul“androgin” este definit ca o combinațiedintre atributele feminine și cele mas-culine. În ultimii 5 ani, ideea de haineunisex s-a accentuat mai ales în rândultinerilor dornici să se exprime prin ves-timentație.

Pornind de la un croi simplu, mini-malist, având ca punct de reper costu-mul clasic bărbătesc, formele sunt fe-minizate prin folosirea nuanțelor vi-brante, a imprimeului floral și chiar amaterialelor fine.

Acest stil este pentru femeileputernice și hotărâte

Creatorii de modă consideră căacest stil se potrivește cel mai bine uneifemei puternice și hotărâte, care are unaer misterios și hotărât.

Combinațiile care se pot adopta suntnenumărate, de la cămăși simple asor-tați unei perechi de pantaloni cu dungă,într-o croială minimalistă, lejeri, cu bu-zunare, accesorizați cu un colier lung,o pereche de ochelari și o pălărie femi-nină, până la un costum bărbătesc ac-

cesorizat cu piese feminine, de la pantoficu toc, până la o cămașă dintr-un ma-terial prețios

Unii dintre primii susținători ai dan-dismului, Baudelaira și Balzac, afirmaucă atitudinea este cea care oferă adevă-rata măsură a dandismului, iar ținuta

nu constă în veșmânt cât în maniera dea-l purta, cu sofisticare și sensibilitatedecadentă. Ceea ce înseamnă că opțiu-nile sunt infinite pentru stilul androgincontemporan, care păstrează mixul din-tre masculin și feminin, pe o muchiefoarte fină de demarcație.

Cu siguranță mereu v-ați doritsă aveți în garderoba dumnea-voastră măcar o piesă vestimen-tară de lux semnată de un desig-ner celebru. Cei dintre voi caresunteți în temă cu colecțiile des-ignerilor, inevitabil ați mai găsitacele colecții semnate cu abrevieriși care au și un “by” atașat. Aces-tea au un preț cu mult mai micdecât piesele semnate cu numelecasei de modă.

Problema se pune în momentul încare ne întrebăm dacă aceste piese maipot fi considerate de designer sau nu.În afară de denumire, ce alte diferențemai există în ceea ce privește calitatea,prețul și nu în cele din urmă creativi-tatea.

Colecțiile de bază sau pret-a-porter

Colecțiile de bază ale unei case demodă sunt de obicei pret-a-porter, foar-te rar couture. Motivul pentru care seoptează pentru pret-a-porter este, că

din punct de vedere financiar colecțiilenu sunt atât de scumpe, fiind gânditepentru un grup țintă mai mare. Hainelesunt realizate în fabrici din Europa, spredeosebire de couture, unde modelelesunt create în atelierele casei.

Colecțiile couture sunt de fapt sus-ținute de cele pret-a-porter. Totuși ca-sele de modă văd în colecțiile hautecouture o investiție pe termen lung însporirea imaginii.

Colecțiile de popularizare fac cunoscut numele casei de mod[

Aceste colecții au scopul principalde a face cât mai cunoscut numele caseide modă unui grup extins de consu-matori. Oferă oamenilor posibilitateade a achiziționa un brand renumit delux la prețuri acceptabile. Sunt desti-nate tinerilor, urmărind fidelizareaclientelei tinere astfel încât odată cuînaintarea în vârstă și creșterea veni-turilor să-i orienteze către colecțiile debază. Conceptul nu a apărut recent,spre exemplu Giorgio Armani a lansat“Emporio” în 1981, iar Prada a lansat

brandul “Miu Miu” în 1992. Climatuleconomic dificil din ultimii ani a adusaceastă avalanșă de colecții populari-zate în portofoliul mai multor case demodă. Astfel vom găsi spre exemplu“Marc by Marc Jacobs” sau “Philosop-hy by Alberta Ferretti” ș.a.

Diferența de preț în aspectulși calitatea hainelor

Diferențele nu constă doar în tesă-turi, detalii sau țara de origine, ci și îndesignerul care realizează și suprave-ghează colecțiile de popularizare. Acestlucru este de înțeles, deoarece un des-igner celebru abia dacă are destul timppentru a se ocupa de o colecție de bazăși îi este imposibil să se axeze și pe ne-voile și cultura tinerilor.

O altă diferență o reprezintă însușistilul pieselor, colecțiile pentru tinerifiind mult mai colorate, iar prețul poateajunge la jumătate. Indiferent spre carecolecție vei tinde un lucru este sigur,calitatea o va depăși pe cea a hainelordin magazinele destinate publiculuilarg.

Denisa Terțan

Stilul androgin, senzualitatea feminin[ actual[

Colec\ii de baz[ sau de popularizare. Unde se termin[ luxul?


DIET~

Persoanele care au tendința dea se îngrășa rapid caută metodeprin care să accelereze metabolis-mul. Mai mulți factori influen-țează randamentul cu care corpularde grăsimile, de la predispozițiagenetică până la vârstă și alimen-tele pe care le consumi zilnic. Ves-tea bună este că poți da oricândun impuls sănătos proceselor me-tabolice. Iată câteva modalități.

O ceașcă de cafea neagră neîndulcită,consumată dimineața, poate aduce realebeneficii. Vremurile în care oamenii con-siderau consumul de cafea a fi nociv auapus. Cercetătorii consideră că o ceașcăde cafea neagră crește nivelul de energieși puterea de concentrare, accelereazămetabolismul și ajută în arderea calorii-lor.

Evită dietele drastice

Problemele fluctuațiilor în greutatea femeilor sunt reprezentate de dieteledrastice. Cum încep să considere că suntprea grase cum adoptă o dietă nesănă-toasă. Chiar dacă aceste cure de slăbirete scapă de câteva kilograme, pe termenlung nu fac altceva decât să îți slăbeascămasa musculară. Iar în momentul în carevei începe să mănânci din nou normal,corpul va acumula mai multă grăsime. Încearcă să consumi cât mai multe pro-teine slabe. Corpul le folosește pentru ametaboliza grăsimile și carbohidrații.Când mănânci des condimentat, meta-bolismul se obișnuiște să funcționeze în-tr-un ritm alert. Sunt și anumite alimente

care furnizează compuși chimici care aju-tă metabolismul. Aici ne referim în spe-cial la ardeiul iute, piperul și usturoiul.

Ia gustări sănătoase

Motivul pentru care se recomandă 5mese pe zi este că prin aceste porții miciși frecvente, metabolismul va funcționaîn ritm constant pe tot parcursul zilei.Dacă iei 3 mese mari și consistente zilnic,cu multe ore pauză între ele, îți determiniprocesele metabolice să încetinească.Atenție la consumul de alimente sănă-

toase, în cantități rezonabile.

Lucrează masa musculară

Corpul arde constant calorii, chiardacă tu stai în pat și te uiți la un film. Înschimb, modul în care lucrează metabo-lismul în timpul în care tu te odihneștiține de forma în care se află musculaturata. Fiecare 2 kg de mușchi arde circa 6calorii pe zi pentru a se menține. Decicu cât ai masa musculară mai dezvoltată,cu atât mai accelerate vor fi proceselemetabolice ale organismului tău.

Chiar dacă ai găsit un regimcare ți se potrivește, intervineproblema gramajului. Deși știi ceai voie să consumi, nu știi cât aivoie să consumi. Specialiștii ame-ricani au găsit soluția cea mai bu-nă, mereu lângă tine, indiferentunde te afli. Dieta “palmă”, constăîn măsurarea porțiilor de alimen-te doar cu ajutorul pălmii și a de-getelor. Lipsa controlului porții-lor este principala cauză pentruîngrășare.

Porțiile idealeO porție de carne nu trebuie să de-

pășească dimensiunea palmei, exceptânddegetele. Dacă dorim să servim paste saucartofi prăjiți, cantitatea permisă nu tre-buie să fie mai mare decât un pumnstrâns. Dimineața la micul dejun, bucatade unt, care o punem pe pâine, nu trebuiesă fie mai mare decât mărimea degetului.Porția de brânză are mărimea a două de-gete. Înghețata nelipsită în sezonul cald,nu trebuie să depășească jumătate dinpumnul strâns, adică echivalentul a douăcupe.

În afară de propria palmă mai există

și alte modalități ingenioase prin care sepot măsura cantitățile perfecte care săfurnizeze nutrienții necesari.

-1 porție de broccoli crud = 90 grame

= un pumn strâns>- 1 porție de spanac proaspăt = 55

grame = un bec clasic>- 1 măr roșu = 115 grame = o minge

de baseball>- 1 porție ton în suc propriu = o min-

ge de tenis>- 1 porție de frișcă = 115 grame = o

minge de baseball>- 1 porție de pâine = 85 de grame =

un mouse pentru computer>- 1 porție de orez crud = 50 de grame

= o formă pentru brioșe>- 1 porție de chipsuri = 28 de grame

= o ceașcă de ceai mică>- 1 porție fructe = 115 grame = o

minge de baseball>- 1 porție de margarină = 1 linguriță

= 1 zar>- 1 porție file de pește = 85 de grame

= un carnețel de notițe>- 1 porție de unt de arahide = 2 lin-

guri = 1 minge de ping-pong.Mâncatul sănătos, conform filozofiei

lui Aristotel, este calea de mijloc deriza-bilă între cele două extreme - excesul șideficiența, mai exact a supraalimentăriiși a consumului insuficient de hrană.Controlul porțiilor este, așadar, echili-brarea cantității și tipurilor diverseloralimente.

Despre nutriție și ce trebuie sărespectăm în materie de alimen-tație zilnică se tot scrie. S-au scrisun număr mare de cărți care tra-tează subiectul “regim de viață să-nătos”, însă majoritatea nu suntconcrete și includ des cuvinte cumar fi “depinde”, “în funcție de”, “es-te posibil”. Problema de bază estecă mâncăm mai mult decât arenevoie organismul nostru și avemo viață sedentară.

Martin Brunnberg, un nutriționistrenumit în Europa a dezbătut aspecteleesențiale ale unui regim de viață sănătos.Din punctul său de vedere dorința con-stantă de consuma alimente dulci sau ca-re conțin multe grăsimi se explică prinfaptul că acestea ne conferă multă ener-gie. Un alt motiv este că această combi-nație între dulce și gras nu se poate regăsiîn natură. În timp pot apărea diferite pro-bleme de sănătate cum ar fi obezitatea,diabetul de tip II sau diferite afecțiunicardiovasculare.

Corpul uman este conceput pentrua face mișcare, în mod normal am avea

nevoie de câte 4 ore zilnic în care să nepunem mușchi în funcțiune. Dacă stămsă ne gândim puțin, în loc să investimsume imense pentru a ne face viața câtmai comodă și pentru a evita pe cât po-sibil orice activitate fizică, am putea uti-liza acea sumă pentru alte scopuri.

Despre carbohidrați și zahărEnergia provine din carbohidrați,

proteine și grăsimi. Se deosebesc douătipuri de carbohidrați< zahărul și amido-nul. Carbohidrații contribuie la secrețiade insulină, care pe de-o parte echili-brează concentrația de zahăr din sânge,dar în același timp favorizează îngrășarea.Cantitatea de insulină rezultată diferă înfuncție de cât de repede sunt procesațicarbohidrații.

O dietă sănătoasă se bazează pe con-sumul de carbohidrați care se absorb lentde organism.

Detalii despre indicele glicemic (IG)

Reprezintă un factor care ne spunecât de repede sunt asimilați carbohidrații

în organism. Cel mai mare indice cores-punde celei mai rapide absorbții, caretrebuie evitat. De indicele glicemic se vaține cont doar în cazul alimentelor bogateîn carbohidrați. Mare atenția la diferențadintre alimentele crude și cele fierte.Carbohidrați lenți IG < 70 ( spaghete,morcovi cruzi)

Carbohidrați intermediari IG 70-90( morcov fiert, orez integral)

Carbohidrați rapizi IG > 90 ( pâinealbă, cartofi copți)

Grăsimea, elementul nutritivcel mai prost înțeles

Evitarea consumul de grăsimi va du-ce doar la o evitare a unui nutrient ener-gizant. Grăsimea conferă energie și esteimportantă pentru funcționarea optimăa creierului. Se deosebesc trei tipuri degrăsimi< saturate, mononesaturate și po-linesaturate. Aproximativ 30% din totalulde energie zilnică trebuie să provină dinconsumul de grăsimi.

Antioxidanții, aliații imunității

Antioxidanții previn numeroaseafecțiuni, prin combaterea radicalilor li-

beri, care provin din< administrarea anu-mitor medicamente, fumatul, poluareași uneori din alimentație.

Sunt nenumărate riscuri la care teexpui în momentul în care consumul dealcool este ridicat. Însă consumul cu mă-sură poate fi chiar benefic, aici ne referimîn special la vinul roșu. Acesta conțineantioxidanți, protejează vasele de sângeși îmbunătățește circulația. Este mai binesă înlocuiți alte băuturi alcoolice cu vinul,însă limitați-vă la un singur pahar pe zi.

În concluzie…Nu este importantă dieta, ci respec-

tarea anumitor reguli. Se vor lua 4-5 mesepe zi, iar micul dejun este obligatoriu.Evită carbohidrații care se absorb rapidși consumă des pește, fructe și verdețuri.Mesele la restaurant să nu conțină preamulte feluri de mâncare, consumă maimulte legume cum ar fi fasolea, linteasau mazărea. Iar în final nu uita că oriceregim nu funcționează optim fără miș-carea zilnică. O mică schimbare în stilulde viață poate reprezenta un pas marepentru sănătatea ta.

Pagină realizat[ de Denisa Terțan

Carbohidrații contribuie la secreția de insulină, care pe de-o parte echilibreazăconcentrația de zahăr din sânge, dar în același timp favorizează îngrășarea. Cantitateade insulină rezultată diferă în funcție de cât de repede sunt procesați carbohidrații.

Bea cafea neagră în fiecare dimineață

Sl[be;te accelerândmetabolismul

Modalit[\i ingenioase de a calcula por\ia exact[ de mâncare

Carbohidra\i, antioxidan\i ;i indicele glicemic - repere

pentru o diet[ s[n[toas[


“Dragostea `ndelung rabd[, dragostea este binevoitoare, dragostea nupizmuie;te, nu se laud[, nu se trufe;te. Dragostea nu se poart[ cu necuviin\[,nu caut[ ale sale, nu se aprinde de m]nie, nu g]nde;te r[ul. Nu se bucur[de nedreptate, ci se bucur[ de adev[r. Toate le sufer[, toate le crede, toate len[d[jduie;te, toate le rabd[. Dragostea nu cade niciodat[...” (I CorinteniXIII> 4-8).

Etnografii afirmă că Dragobe-tele, această sărbătoare creștinăde rit vechi există pe meleagurilenoastre încă de pe vremurile pre-creștine. Dragobetele nostru erala origine un flăcău dac. Tradițiilepopulare străvechi îl numesc fiullui Baba Dochia, sora lui Decebal,și zeu al dragostei și al bunei dis-poziții pe plaiurile dacilor și maitârziu ale daco-romanilor.

Pe 24 februarie, în ziua când Bise-rica Ortodoxă sărbătorește Aflarea ca-pului Sfântului Ioan Botezâtorul, spi-ritualitatea populară cinstește și Dra-gobetele, zeu al tinereții în Panteonulautohton.

Alte surse arată că Dragobetele faceparte dintr-un străvechi cult al uneizeiţe a fecundităţii şi fertilităţii, cunos-cută în credinţele populare sub numelede Baba Dochia sau Baba Marta. Indi-

ferent care variantă acceptăm, totatesursele ne informează că Dragobeteles-a bucurat de un cult aparte în Mun-tenia, Oltenia, Dobrogea, și mai apoiîn zona de sud a Transilvaniei. Este ozi fără caracter comercial, dar extremde bogat[ în datini populare.

Ziua de Dragobete este considerat[ cap de prim[var[

Dragobetele este logodna păsărilor.Tocmai de aceea, dacă în ziua de 24 fe-bruarie plouă, în popor se spune că înanul respectiv roadele vor fi slabe. Esteconsiderată şi cap de primăvară, deoa-rece, într-un an, o singură zi au şi pă-sările, când li se dezleagă ciocul, se lo-godesc şi se împerechează. Iar cândplouă, păsărelele își găsesc mai greuperechea, vor scoate mai puțini pui, iarastfel, nevând suficienți dușmani na-turali dăunătorii se vor înmulți și vordistruge roadele.

La \ar[, `n 24 februarie nu se obi;nuia s[ se lucreze

La țară, în ziua de Dragobete nu selucra, pentru că era credinţa că acelacare lucrează atunci va ciricăi ca păsă-rile toată viaţa și nu va mai avea glasomenesc.

Ziua de Dragobete era întotdeaunaaşteptată cu nerăbdare şi de către fe-meile tinere, despre care se credea, înmentalitatea tradiţională, că, dacă atin-geau mâna unui bărbat străin, deve-neau drăgăstoase bărbaţilor în tot cur-sul anului.

În alte zone, Dragobetele în chipde fiu al Dochiei era sărbătorit la datade 1 martie, fiind considerat "deschi-zător" de primăvară. În Bucovina, cân-dva tinerii așteptau cu nerăbdare aceas-tă zi, al cărei farmec se mai păstreazăastăzi nostalgic doar în amintirea bă-trânilor.

A consemnat Eva Laczko

~n fiecare an, la data de 24 fe-bruarie, Biserica serbeaz[ “`nt]iaşi a doua aflare a Capului Sf]ntuluiIoan, `naintemerg[torul şiBotez[torul Domnului”. Totodat[,`n tradi\ia poporului rom]n,aceast[ zi s-a p[strat sub numelede “Dragobete” – “cap deprim[var[”.

Nu este o zi care urm[re;te un scopcomercial, nu este o zi destinat[ v]nz[rilorexcesive de suveniruri ;i flori. Dragobeteleeste o zi curat[ de s[rb[toare pentrurom]ni, o zi care vorbe;te despre dragoste`n ̀ ntreaga lume creat[ de Dumnezeu. Este– potrivit credin\ei rom]nilor – ziua`ndr[gosti\ilor< b[ie\i ;i fete, b[rba\i ;i fe-mei. Este, `n acela;i timp, ziua `n care, `nnatur[, se `mperecheaz[ p[s[rile ;i ani-malele.

Simion Florea Marian, `n lucrarea saS[rb[torile la rom]ni, afirm[ c[ `n dimi-nea\a zilei de Dragobete, b[ie\ii ;i fetele seprimenesc ;i, dac[ este timp frumos, seduc dup[ ghiocei ̀ n lunc[ sau dup[ lemne`n p[dure. Dac[ este “vreme ur]t[”, fetelese adun[ ̀ n casa uneia dintre ele, unde vin;i b[ie\ii din ̀ mprejurimi, povestind ;i glu-mind. Tinerii spun c[ astfel „fac Drago-betele” spre a fi ̀ ndr[gosti\i tot restul anu-lui. Dac[ ̀ n aceast[ zi o fat[ nu se ̀ nt]lne;tecu niciun b[iat se crede c[ nu va fi iubit[tot anul de c[tre feciori (;i viceversa).

~n aceast[ zi, tinerii `;i facdaruri, ca semn al pre\uirii

De Dragobete, tinerii ̀ ;i fac daruri (ca-douri), ca semn al pre\uirii ;i al dragostei,`;i fac promisiuni pentru viitor, b[ie\ii cer`n c[s[torie fetele, d[ruindu-le inele, iarunele perechi se logodesc ;i chiar se cu-nun[, dac[ au ajuns s[ se cunoasc[ ̀ ndea-juns de bine. Prin urmare, tinerii ̀ ;i m[rtu-risesc unul altuia iubirea, fiind con;tien\ide importan\a colosal[ a acestei virtu\i. Ei`;i propun s[ `ntemeieze o familie, deoa-rece `n c[min vor putea g[si fericirea po-

sibil[ pe p[m]nt. Iubirea este cea care des-chide poarta spre fericire. ~ns[, putem spu-ne c[, la r]ndul ei, fericirea ;i `mplinireade pe p[m]nt dau na;tere iubirii deplinedin ve;nicie.

Dragostea reprezint[ temelia uneiprietenii ;i, implicit, baza unei c[snicii /familii. Adev[rata prietenie implic[ iubireajertfelnic[. De aceea, ̀ ntemeierea unei fa-

milii este precedat[ de o perioad[ de prie-tenie, timp ̀ n care tinerii ajung la un nivelde cunoa;tere, necesar[ pornirii pe drumulvie\ii ̀ n doi. ~nainte de a se c[s[tori fiecaret]n[r ar trebui s[ g]ndeasc[ `n felulurm[tor< oare aceast[ fat[ va putea s[ fieo so\ie devotat[, credincioas[ ;i o mam[vrednic[ pentru copiii no;tri? De aseme-nea, fiecare t]n[r[ ar trebui s[ se `ntrebe<

oare acest b[iat va putea s[ fie un so\ cinstit,credincios ;i un tat[ responsabil pentrucopiii cu care ne va binecuv]nta Dumne-zeu?

Bazele unei familii< dragostea curat[, credin\a statornic[,sinceritatea, fidelitatea

~ntr-o familie trebuie s[ domneasc[dragostea curat[ (nepervertit[), credin\astatornic[, sinceritatea, fidelitatea, `ntr-ajutorarea, pacea, `n\elegerea, bun[tatea,tandre\ea, `ncrederea reciproc[, d[ruireadeplin[ ;i, nu `n ultimul r]nd, respectul.~n esen\[, cei doi so\i au datoria primor-dial[ de a se iubi ;i de a se respecta reciproc,ceea ce va face din familia lor un mediucaracterizat prin siguran\[, stabilitate, uni-tate, adic[ “ o mic[ biseric[”. ~ntre cei doiso\i nu va exista niciodat[ o concuren\[,nu vor exista ̀ ncerc[ri de subordonare, cifiecare va fi con;tient de rolul ;i responsa-bilit[\ile care ̀ i revin ̀ n cadrul familiei, fi-indc[ a iubi ̀ nseamn[ a avea convingereac[ ;i cel[lalt te iube;te cu aceea;i intensi-tate. Cu siguran\[, ̀ n via\[ vor interveni ;imomente de `ncercare, de criz[, de ispit[,de nesiguran\[, de boal[, dar toate pot fi;i trebuie dep[;ite prin `n\elepciune, co-municare, `n\elegere, so\ii debaras]ndu-se de egoism, m]ndrie, `nc[p[\]nare.

“Unde-s doi puterea cre;te” ;i necazu-rile nu reu;esc s[-i cople;easc[ pe membriiunei familii unite, care `;i pun n[dejdea `nDumnezeu, care se roag[, postesc ;i frec-venteaz[ biserica. Cei doi tineri, care ̀ ;i facpromisiuni solemne `n ziua de Dragobete(dar ;i ̀ n alte zile), au datoria de a cunoa;teaceste aspecte. ~ns[, au datoria s[ ;tie c[vor aduce pe lume copii, care trebuie edu-ca\i ;i crescu\i a;a cum se cuvine, ̀ n auten-ticul spirit cre;tin, `n iubire de Dumnezeu;i de aproapele, spre a ajunge la adev[ratafericire.

Pentru a argumenta cele spuse anterior,voi ̀ ncheia prin celebrul „imn” al Sf]ntuluiApostol Pavel ̀ nchinat dragostei< “Dragos-tea ̀ ndelung rabd[, dragostea este binevoi-toare, dragostea nu pizmuie;te, nu se laud[,nu se trufe;te. Dragostea nu se poart[ cunecuviin\[, nu caut[ ale sale, nu se aprindede m]nie, nu g]nde;te r[ul. Nu se bucur[de nedreptate, ci se bucur[ de adev[r. Toatele sufer[, toate le crede, toate le n[d[jduie;te,toate le rabd[. Dragostea nu cade nicio-dat[...” (I Corinteni XIII> 4-8).

Acesta este – am putea spune – imnulzilei de Dragobete.

Preot dr. Cristian Boloş

Tinerii `;i m[rturisesc unul altuia iubirea, fiind con;tien\i de importan\a colosal[ a acestei virtu\i. Ei `;i propun s[`ntemeieze o familie, deoarece `n c[min vor putea g[si fericirea posibil[ pe p[m]nt

~ntr-un an, o singură zi au și păsările, când li se dezleagă ciocul, se logodesc șise împerechează

TRADI}II

Dragobetele - ziua `ndr[gosti\ilorla rom]ni

Dac[ plou[ pe 24 februarie, roadele vor fi mai slabe


EDUCA}IE

~n prezent doar trei persoanecu deficien\e de vedere, dinnum[rul mare de persoane cu ast-fel de probleme, din Rom]nia,de\in un c]ine ghid. Anamaria Si-laghi este una dintre aceste per-soane, locuie;te `n Ghenci,jude\ul Satu Mare, iar cel mai bunprieten al ei este Kappy un labra-dor ce o `nso\e;te peste tot fiin-du-i de un foarte mare ajutor.

Nu doar persoanele nev[z[toareutilizeaz[ c]ini ghizi. ~n alte \[ri ̀ n carelegisla\ia este mai bine perfectat[cet[\enii cunosc locul si rolul c]ineluighid `n societatea lor. Din p[catecet[\enii jude\ului nostru nu suntobi;nui\i s[ vad[ nevăz[tori care utili-zeaz[ c]ini ghizi, astfel c[ problemelede care Anamaria se love;te `n unelesitua\ii sunt de-a dreptul penibile.

C]inele a fost ob\inut cu ajutorul unui proiect european

~n luna august a anului 2012, aso-cia\ia „Angel Dog“, din Satu Mare `nparteneriat cu alte dou[ organiza\ii,din Ucraina ;i Ungaria, au realizat unproiect care urm[rea terapia asistat[de animale. Acesta a fost primul proiectde acest gen, din Rom]nia, s-a numit„~mpreun[ pentru tineri“ ;i a fost fi-nan\at `n `ntregime de c[tre UniuneaEuropean[.

Asocia\ia Nev[z[torilor dinRom]nia (ANR), filiala jude\ului SatuMare a avut un aport foarte mare `nbuna desf[;urare a proiectului, `ncondi\iile `n care acest program eradestinat exclusiv persoanelor cu defi-cien\e de vedere. „~n contextul `n careproiectul s-a adresat exclusiv persoa-nelor nev[z[toare, membriiorganiza\iei noastre au avut foarte multde c];tigat.

Asocia\ia Nev[z[torilor din Satu Mare, implicat[ `n acest proiect

Consider c[ acesta a fost un foartebun `nceput deoarece utilizarea unuic]ine ghid reprezint[ un ajutor majorpentru o persoan[ f[r[ vedere. Pre\ulpentru dresarea unui astfel de c]ine sepoate ridica la 10 000 de euro, de aceeasper ca ;i pe viitor astfel de proiecte s[mai fie ini\iate“, a declarat Sorin Po-din[, pre;edintele ANR Satu Mare.

Pe tot parcursul proiectului, dinpartea ANR Satu Mare, Berki Andreea,asistent social special din cadrul orga-niza\iei, a participat la toate ac\iunile,a fost instruit[ ;i ;i-a adus aportul labuna desf[;urare a acestuia.

Proiectul a fost finalizat ̀ n luna de-cembrie a anului 2013, iar printre fe-rici\ii beneficiari ai unui c]ine ghid s-a num[rat ;i Anamaria Silaghi. Aceastaare cecitate absolut[ (f[r[ rest de ve-dere), iube;te animalele ;i s-a dovedita fi candidatul perfect pentru a primi`n grij[ un c[\el ghid. L-a primit acas[doar `n luna decembrie a anului 2013,dar lucr]nd `mpreun[ `n cadrul pro-iectului, conexiunea dintre ei este unafoarte str]ns[. „Sunt foarte fericit[ c[

o am pe Kappy l]ng[ mine, ̀ mi este demare ajutor. Nu m-a; fi g]ndit nicio-dat[ c[ voi avea parte de un c[\el ghid.Nu credeam sincer c[ `ncrederea pecare o avem, unul ̀ n altul, poatea fi at]tde mare, doar dup[ at]t de pu\in timpde c]nd ne suntem al[turi zi de zi“, am[rturisit Anamaria Silaghi.

Un c]ine ghid este dresat altfel dec]t unul obi;nuit

Drumul pe care a trebuit s[ `l par-curg[, pentru a dovedi c[ are toateatuurile necesare, a fost foarte lung,dar a meritat din plin. Abilit[\ile pe ca-re un c]ine ghid trebuie s[ le de\in[ sedeosebesc de ceea ce oamenii `n modnormal cunosc despre dresaj. Nu tre-buie s[ uit[m c[ un astfel de c]ine vaconduce o persoan[ care nu vede delocsau aproape deloc.

Un c]ine ghid este necesar s[men\in[ tot timpul direc\ia dreapt[ ig-nor]nd alte lucuri care pot s[ ̀ i distrag[aten\ia ( miros, sunete, alte animalesau oameni), trebuie s[ men\in[ un pasmoderat, s[ se opreasc[ ̀ n fa\a sc[rilor,a trecerilor de pietoni, s[ ocoleasc[ ob-stacole, s[ asculte comenzi vocale ;imulte altele.

Compatibilitatea dintre c]ine ;i st[p]n este foarte important[

De;i la prima vedere poate p[rearelativ simplu, dresajul este doar oetap[ dintr-un proces mult mai com-plex. Compatibilitatea dintre c]ine ;ist[p]n este cel mai esen\ial am[nunt.„~n decursul unui an jum[tate m-amantrenat foarte mult pentru a cunoa;tetotul despre cum se lucreaz[ cu un ast-fel de c]ine. Am participat la toate celepatru tabere, care s-au desf[;urat `nUngaria, Ucraina ;i `n jude\ul nostru,iar pe l]ng[ toate acestea m-am antre-nat ;i `mpreun[ cu un dresor care m-a ̀ ncurajat ;i mi-a explicat cum trebuies[ procedez ̀ n diferite situa\ii. La ̀ nce-put am `nv[\at doar lucuri teoretice,pe urmă am `nceput s[ lucrez efectiv`mpreun[ cu Kappy , iar ̀ n final c[\elulera acolo pentru tot ce aveam nevoie.

Am crezut c[ lucurile sunt maimult mecanice, dar odat[ ce am `nce-put s[ ne antren[m efectiv , atunci c]ndam sim\it am]ndoi c[ suntem compa-tibili, am ̀ nteles c[ ̀ n urma acestui pro-gram am s[ m[ aleg cu mult mai multdec]t un animal ci cu un prieten carem[ va iubi ;i m[ va proteja toat[ viata.M-am bucurat foarte mult c]nd amaflat c[ pot s[ o duc acas[“, poveste;teAnamaria.

Unii ;oferi de pe ruta Satu Mare - Ghenci nu respect[ legea

Cu toate c[ `n legea nr. 448/2006

republicat[ `n 2008 , privind protec\ia;i promovarea drepturilor persoanelorcu handicap, se specific[ `n capitolulIV, articolul 64 c[ un câine ghid care`nso\e;te persoana cu handicap gravare acces liber ;i gratuit ̀ n toate locurilepublice ;i `n toate mijloacele de trans-port, Anamaria fiind ;i din afara mu-nicipiului Satu Mare `nt]mpin[ foartedes probleme.

:oferii microbuzelor care au rute`n zona localit[\ii Ghenci, de cele maimulte ori nu sunt de acord s[ o lase s[urce `n autoturism cu animalul, chiardac[ aceasta le arat[ paragraful, din le-ge, cu toate c[ are acordul tuturor per-soanelor din microbuz ;i cu toate c[labradorul are un echipament specialprin care se deosebe;te de un animalde companie, acesta av]nd ;i toate ac-tele necesare pentru a i se permite s[c[l[toreasc[ cu mijloacele de transport`n comun.

„Nu ;tiu cum s[ ̀ i mai fac pe ace;tioameni s[ `n\eleag[ c[ Kappy nu esteun simplu c]ine de companie. Eu fiinddin Ghenci circul foarte mult cu mi-crobuzul, iar conduc[torii auto nici nuvor s[ discute cu mine, nu vor s[ ci-teasc[ legea. Am vorbit cu patronul fir-mei ;i mi-a promis c[ nu voi mai aveaprobleme, dar nu s-a `nt]mplat deloca;a. M[ g]ndesc serios s[ `i reclam lapoli\ie. Poate dup[ ce vor primi c]tevaamenzi ustur[toare vor respecta legea“,sus\ine Anamaria Silaghi.

Sergiu P.

Joi, 21 februarie, elevii de la Co-legiul Na\ional „Mihai Eminescu“,au marcat Ziua Siguran\ei pe In-ternet, un eveniment de anvergurăeuropeană desfășurat anual sub egi-da rețelei europene “INSAFE” (Eu-ropean Safer Internet Network) încadrul programului Safer InternetPlus al Comisiei Europene.

S-au desfăsurat mai multe activități atâtpractice cât și informative, profesorii im-plicați, reprezentanți ai consiliului elevilor,dar și reprezentanți ai Inspectoratului Ju-dețean de Poliție Satu Mare, vorbind în fataaudienței mari, adunate în sala festivă “Va-sile Lucaciu”, despre modalități de prevențiea eventualelor abuzuri pe internet.

Felicia Hrihorișan, ofițer al departa-mentului de Analiză şi Prevenire a Crimi-nalităţii, din cadrul Inspectoratului Jude-țean de Poliție, a vorbit în fața elevilor des-pre cum se pot evita și cum se pot prevenicapcanele de pe internet. „Având în vederestatisticile care arată că 80% dintre tineriutilizează în mod frecvent internetul, dis-cuții despre pericolele internetului și cumpoate fi utilizat acesta în favoarea noastrăastfel încât copiii să nu devină victime aleabuzurilor din spațiul virtual, este una foar-te necesară“, a declarat Felicia Hrihorișan.

Internetul mai bun și mai sigureste tema proiectului Sigur Info de anul acesta

Toată luna feburarie este dedicată maimultor acțiuni ce au ca scop transmitereamesajelor către tineri prin intermediul ti-nerilor. O astfel de acțiune este proiectulSigur Info inaugurat în anul 2008, dezvoltatde un Consorțiu format din Salvați CopiiiRomânia – coordonator național și FOCUS– Centrul Român pentru Copii Dispăruțiși Exploatați Sexual și Positive Media.

Concursul de proiecte are ca scop prin-cipal implicarea copiilor, tinerilor, părinți-lor și profesorilor în conturarea unor ideiprin care utilizatorii pot construi împreunăun Internet mai bun, fie prin moderareapropriului comportament sau modelareaunor comportamente pozitive pentru alțiutilizatori, fie prin raportarea conținuturi-lor ilegale, necorespunzătoare sau dăună-toare, precum și prin crearea unor opor-tunități de colaborare, lucru în echipă șiîmpărtășire a informațiilor.

La concursul de proiecte de anul aces-ta,au participat de la Colegiul Național ”Mi-hai Eminescu”, din Satu Mare un numărfoarte mare de elevi.Pentru că nu îi putemnominaliza pe toți, ei lucrând în micro-echipe, precizăm doar clasele din care facparte aceștia și anume, clasa a V-a, clasa aIX-a A, clasa a IX-a D, clasa a IX-a F, aceștiafiind coordonați de prof. drd. GeorgetaCozma, și clasa a VII-a și clasa a IX-a B,coordonați de prof. Nicoleta Șandor.

Proiectul s-a derulat pe parcursul a maimultor luni, iar premierea a avut loc în datade 15 februarie.„ Anul acesta concursul aavut o temă foarte interesantă care a pusimaginația elevilor implicați la încercare.Este vorba despre cum am putea să facemo lume virtuală mai bună, adică cum să fa-cem din internet o platformă prin care sămodelăm caractere și comportamentul uti-lizatorilor în general. Elevii au fost foartereceptivi, foarte încântați, iar proiectelenoastre sunt foarte interesante, copiii ob-ținând rezultate frumoase“, a declarat prof.drd. Georgeta Cozma.Organizatorii manifest[rilor au fost< EchipaMultitouchcnme - Colegiul Național ”Mi-hai Eminescu” din Satu Mare, AtelierulTransdisciplinar – Centrul Județean deExcelență Satu Mare, Catedra de Informa-tică - Colegiul Național ”Mihai Eminescu”Satu Mare și Consiliul Elevilor al Colegiu-lui Național ”Mihai Eminescu”, Satu Mare.

Sergiu Podină

Legea nr. 448/2006 republicat[ `n 2008, privind protec\ia ;i promovareadrepturilor persoanelor cu handicap, specific[ ̀ n capitolul IV, articolul 64 c[un câine ghid care `nso\e;te persoana cu handicap grav are acces liber ;igratuit `n toate locurile publice ;i `n toate mijloacele de transport.

Labradorul o `nso\e;te pe Anamaria peste tot

Cel mai bun prieten al anamariei Silaghi este Kappy, un c]ine ghid pentru nev[z[toriLegea prevede c[ un c]ine ghid are acces liber ;i gratuit `n toate locurile publice ;i `n toate mijloacele de transport

Siguran\a pe internet,o preocupare a elevilor

de la Eminescu

MAGAZIN"Aparatul este format dintr-un ansamblu de turbine cuplat la un complex de axe concentrice, astfel

că maşina pluteşte în aer, deplasându-se prin rotire. Îi ia doar o secundă pentru o întoarcere la 180 degrade şi oferă foarte multă siguranţă celor care o folosesc, nefiind nevoie de pistă de aterizare sau de unaeroport. Farfuria zburătoare este prevăzută cu cabină pentru pilot, rotativă, pentru a asigura o vizibilitatecât mai bună, dar şi cu o sală pentru călători, în care pot intra de la zeci până la sute de persoane”, nespune inventatorul maşinăriei.

Conform înregistrărilor oficiale, LiChing Yuen s-a născut în China în1677. Principala sa îndeletnicire a fostsă culeagă plantele din pădure și să levândă oamenilor care sufereau de di-ferite boli. În 1930, ziarul New York Ti-mes a publicat un articol despre cel maibătrân om din lume. Un jurnalist ame-rican descoperise anumite documentecare atestau că Li Ching Yuen, în 1827sărbătorise venerabila vârstă de 150 deani. Conform înregistrărilor oficiale,chinezul a murit în ziua de 6 mai 1933,la venerabila vârstă de 256 de ani. În-ainte cu o zi ca moartea să intervină,Yuen le-a spus studenților săi că și-aîndeplinit toate sarcinile pe această pla-netă și acum a venit timpul să pleceacasă. În nenumărate rânduri a fost în-trebat care este secretul longevității. Yu-en le răspundea curioșilor că viața tre-buie tratată cu blândețe pentru că altfeltimpul trece mult prea repede pe lângăfiecare. Un alt secret pe care îl invocabărbatul se referea la tainele medicineiholistice. Tot ceea ce este viu dețineenergie, iar această energie se împarteîn negativă și pozitivă. Dacă se provoacăun dezechilibru emoțional puternic saugândurile negative sunt superioare ce-lor pozitive atunci intervin și diferitelemaladii. În acest fel, gândurile noastrenegative sunt cele care declanșează bo-lile, iar gândurile pozitive ar putea fitratamentul universal pentru majori-tatea maladiilor. Pe acest principiu s-abazat Yuen pentru a duce o viață câtmai lungă și astfel a atins vârsta de 256de ani.

Iată câteva exemple cum gândurilenegative pot provoca anumite boli< *Ge-lozia – provoacă boli oncologice și slă-bește sistemul imunitar> *Răzbunarea– provoacă boli de piele și dureri de gât>*Lipsa principiilor morale – boli croni-ce, infecții și boli de piele> *Încăpăţâna-rea – diabet, migrene și inflamații.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Focşăneanul Aristide Balcu (71de ani) este deţinătorul unei in-venţii pe care o consideră revo-luţionară, brevetată de Oficiul deStat pentru Invenţii şi Mărci(OSIM).

Invenţia, denumită "Aeronavă cu di-slocarea fluidului prin învârtire”, este, înfapt, o farfurie zburătoare, menită, în opi-nia creatorului ei, să ofere mai multă si-guranţă în zbor decât avioanele.

Într-o secundă face o întoarcere de 180 grade

"Aparatul este format dintr-un ansam-blu de turbine cuplat la un complex de axeconcentrice, astfel că maşina pluteşte înaer, deplasându-se prin rotire. Îi ia doar osecundă pentru o întoarcere la 180 de gra-de şi oferă foarte multă siguranţă celor careo folosesc, nefiind nevoie de pistă de ate-rizare sau de un aeroport. Farfuria zbură-toare este prevăzută cu cabină pentru pilot,rotativă, pentru a asigura o vizibilitate câtmai bună, dar şi cu o sală pentru călători,în care pot intra de la zeci până la sute depersoane”, ne spune inventatorul maşin-ăriei. În rest, farfuria zburătoare porneştecu un motor clasic, pe motorină sau ben-zină, înălţimea de zbor fiind nelimitată.

Foc;[neanul care a inventatfarfuria zbur[toare

Ideea i-a venit din joacă. Aristide Bal-cu, fost şofer, spune că a muncit la proiectmai bine de patru decenii, însă în primiiopt ani a finalizat 99% din planuri. Bărba-tul a terminat doar şapte clase, neavândbani să mai meargă la şcoală, dar se con-sideră un bun autodidact, pasionat de fi-zică. Ideea construirii „OZN-ului” i-a venitîncă din copilărie, după ce a aruncat o bu-cată de tablă în aer şi a văzut că străpungeaerul cu mai multă forţă decât orice. „Num-am împăcat niciodată cu ideea să rămândoar un şofer. Nu mi-au plăcut avioanele,cum le vedeam eu pe sus. Cu elicea afară,aerul care se înfiletează, ce mai, dezavan-taje mari! Acest lucru m-a pus într-o dile-mă. M-am apucat de proiect, care aveadeja o formă concretă când aveam 26 deani. Ulterior, am mai venit cu îmbunătăţiri.Când m-am apucat de lucrat la ea nu au-

zisem de farfurii zburătoare, nu erau tele-vizoare, nici măcar aparat de radio nu, dars-a întâmplat să semene bine cu un OZN”,ne-a spus Aristide Balcu.

I-a scris lui Ceauşescu

Inventatorul susţine că, în vremea co-munismului, „farfuria zburătoare” a fostdeclarată „strict secret cu importanţă de-osebită”, din acest motiv fiind luat în coli-mator de fosta Securitate. Mărturiseşte căar fi dorit să breveteze invenţia încă deatunci, dar autorităţile l-au luat în râs, ceeace l-a determinat să ceară o audienţă lafostul dictator. „I-am scris lui NicolaeCeauşescu o scrisoare să fiu primit într-oaudienţă cu caracter economic, politic şistrategic. Ceauşescu a trimis scrisoareaspre rezolvare la primul secretar al ju-deţului, care m-a chemat la partid să afledespre ce este vorba. I-am lăsat documen-taţia, iar dosarul a fost direcţionat la secţiade documente secrete. Mi-am dat seamacă nu are rost să insist, că aşa era regimul”,ne mai spune Aristide Balcu.

Invenţia a pus-o din nou pe tapet abia

după Revoluţia din decembrie 1989, însăspune că s-a luptat cu morile de vânt dinprima perioadă de tranziţie spre demo-craţie, fiind băgat în seamă abia după le-giferarea actelor privind drepturile de au-tor. În anul 2011, reprezentanţii OSIM audeclarat proiectul său ca fiind viabil şi aubrevetat invenţia.

Un aparat sigur

Aristide Balcu consideră că maşina sade zbor le poate oferi călătorilor o siguranţăridicată, fără riscuri de producere a unoraccidente majore. „Ce ziceţi dacă v-aş puneinima în palmă şi ficatul în genunchi, ar fibine? Păi toate organele principale ale unuiavion, elicea, motorul, rezervoarele, toatesunt cu risc, pentru că sunt în afară. Înaparatul meu toate sunt în interior< di-recţie, motoare, sunt la locul lor şi apărate.Sunt trei turbine care se învârtesc. Dacăloveşti o turbină, prin forma ei geometrică,chiar dacă tragi cu arma, glonţul se res-pinge prin tangenţă. Pe când la un avionşi o pasăre poate să spargă fuselajul”, spuneconvins Aristide Balcu.

Sponsori pentru definitivareaoperei

Din calculele lui Aristide Balcu, pro-totipul unei astfel de maşinării ar costa înjur de 300.000 de euro, în funcţie de ma-terialele din care se doreşte a fi confecţionat„OZN-ul”. De preferat sunt materiale uşoa-re şi rezistente. Spune că s-ar înhăma la oasemenea muncă, de transpunere în reali-tate a proiectului său, cu condiţia să-şi alea-gă singur colaboratorii cu care să constru-iască aparatul şi să aibă bani să-i plătească.

Cu alte cuvinte, speră că se vor găsisponsori să fie interesaţi să-i finanţeze ope-ra, fiind convins că într-o zi pe cer vorzbura aparate care să fie folosite în specialîn cazurile de urgenţă.

“Poate fi folosit în toate domeniile.SMURD-ul ar trebui să fie dotat cu acesteaparate, poşta, supravegherea circulaţiei,transportul de medicamente şi alimenteperisabile. Este un aparat care poate aterizaoriunde şi merge extrem de rapid. Nu seîntâmplă absolut nimic, pentru că ateri-zează pe vertical”, conchide Aristide Bal-cu.

Din calculele lui Aristide Balcu, prototipul unei astfel de maşinării ar costa în jur de 300.000 de euro, în funcţie dematerialele din care se doreşte a fi confecţionat „OZN-ul”


Problema existenței extratereș-trilor s-a amplificat în ultimii anipentru că intensificarea aparițieiOZN-urilor în numeroase locuride pe Terra, a condus spre o cam-panie mediatică fără precedent.

Chiar dacă guvernele din lumea în-treagă, inițial, au negat cu vehemență pre-zența diverselor specii extraterestre fie însistemul nostru solar sau chiar pe Terra,în ultimii ani, diverse persoane importanteau recunoscut acest fapt.

Vaticanul pregăte;te omenirea pentru întâlnirea cu extratere;trii

Unul dintre aceste personaje a fost

monseniorul Corrado Balducci, teolog ro-mano-catolic din Curia Vaticanului și prie-ten apropiat Papei. În anul 2008, cu câtevaluni înainte să moară, Balducci a avut cu-rajul să declare opiniei publice că extrate-reștrii populează numeroase planete dinacest Univers, dar cu toate acestea ei trăiesc

și printre noi. Declarația a fost oferită zia-rului oficial al Vaticanului L’ OsservatoreRomano. Interviul lui Balducci nu a fost ogreșeală prin care s-a încercat manipulareaopiniei publice, ci face parte dintr-un pro-gram special al cărui baze a fost pus deNațiunile Unite, în februarie 2008. Acestprogram, ținut departe de ochii curioși aipresei, este bazat pe mai multe niveluri ie-rarhice, în care era inclus și Vaticanul, pen-tru a pregăti masele cu privire la unul din-tre cele mai controversate subiecte ale se-colului trecut, extratereștrii.

Conform înalților oficiali, lumea arenevoie să fie pregătită cu privire la accep-tarea vieții extraterestre. Acest proces esteunul greoi, pentru că oamenii trăiesc con-form anumitor informații pe care le-aucaptat fie prin educație sau prin religie.Acesta este motivul principal pentru careoficialii Vaticanului au avut numeroase în-

tâlniri cu reprezentanții diferitelor orga-nizații secrete, făcându-se astfel un schimbimportant cu privire la prezența extrate-reștrilor pe Terra. Astfel, Vaticanul a fostde acord ca în diferite ocazii să le transmităcredincioșilor că nu mai este cazul să crea-dă că omul este singur în Univers și cu atâtmai puțin pe Terra, fiind înconjurat de di-verse specii extraterestre.

Probabil că în viitorul apropiat, Vati-canul, care este o forță incredibilă deschimbare a opiniei publice, va recunoaștecontactul cu anumite specii extraterestre,după care va urma adevărul despre crea-torul lumii și povestea fiului său Iisus. Ace-la va fi momentul în care creștinismul seva cutremura din toate structurile sale, lă-cașurile de cult vor fi închise, preoții vorfi nevoiți să se reprofileze și întreaga mafiecare se află în umbra unei religii va dispăreapentru totdeauna.

Piața San Pietro din Roma, Palatul Papal ;i Capela Sixtină

Comparând salariile din în-văţământul românesc interbelic cu celal unui muncitor, care câştiga în medie2 500 de lei pe lună, salarizarea era des-tul de bună. Poziţia socială a cadrelordidactice era deosebită, erau apreciaţiîn comunităţile în care îşi desfăşurauactivitatea.

1. Învăţător 4 000-5 000 de lei> 2.Profesor secundar definitiv- 8 000 – 9000 de lei> *3. Profesor universitar titu-lar- 26 000 de lei> *4. Inspector şcolarjudețean- 11 000 lei.

În perioada interbelică, cheltuielilesuportate de bugetul statului pentru în-treţinerea parlamentarilor erau destulde mari. Luând ca reper anul 1926, sa-lariile erau destul de mari, dar au scăzutîn 1939. Totuşi salariile parlamentarilorerau mai mici decât ale profesorilor.

1. Deputat, senator – în 1926 pri-mea o indemnizaţie de 6 000 de lei pelună, la care se adăugau 500 de lei diur-na pentru fiecare şedinţă, în timpul se-siunilor, ajungând astfel la circa 17 000lei pe lună. Din 1939 au avut 15.000 leipe lună, au fost desfiinţate diurnele> 2.Ministru – 50 000 lei> 3. Prim-Ministru– 60 000 lei> *Ambasador – 42 000 lei>*5. Primar – 20 000 lei> 6. Prefect – 19000 lei. Sursa< famouswhy.ro.

Secretul chinezului care a tr[it 256 de ani

Parlamentarul aveasalariu mai mic decâtprofesorul universitar

Vaticanul admite prezen\a extratere;trilor printre noi

Un român a brevetat un proiectde farfurie zbur[toare


Imaginea ei de vedet[ bine dis-pus[ tot timpul ;i cu un trup to-nifiat nu ne-ar duce cu g]ndul c[actri\a `n v]rst[ de 41 de ani ;i-a“descoperit” mu;chii, for\a ;i`ncrederea de sine doar ̀ nainte dea ̀ mplini 30 de ani. “M-am apucatde fitness din gre;eal[”, spune ceacare a fost o fum[toare `nr[it[.“Dar a devenit ceva de care de-pind din punct de vedere fizic ;iemo\ional. Acum simt c[ suntmult mai puternic[.”

Din dorin\a de a ajuta ;i alte femeis[-;i schimbe vie\ile `ntr-un modasem[n[tor, manechina devenit[ actri\ăa decis s[ scrie “The Body Book” ;i s[aprofundeze ;tiin\a care o ajut[ s[ arate;i s[ se simt[ extraordinar. ~n timpul uneicine alc[tuite din sup[-crem[ de dovleac,tagliatelle cu trufe ;i friptur[ de pui, Ca-meron a r[spuns ̀ ntreb[rilor reporteru-lui “Self ”, vorbind deschis despre lec\iide via\[, dimine\i de fitness ;i importan\am]nc[rii pentru s[n[tate.

- Ai scris ̀ n cartea ta c[ ̀ n timpulliceului m]ncai dou[ burrito cu fa-sole `n fiecare zi.

- Am trecut ieri pe l]ng[ un Taco Bell;i mi-am sim\it stomacul strig]nd. Dac[nu aveam altceva de f[cut, pe vremea li-ceului `mi comandam trei burrito cu fa-

sole ;i ca;caval plus ni;te nachos cu sosde br]nz[. Dar am ̀ nv[\at c[ doar pentruc[ o mesteci, o `nghi\i ;i o digeri, nu`nseamn[, neap[rat, c[ e m]ncare bun[.

- Cartea ta este plin[ de lec\ii si-milare, e ca o carte de `ngrijire as[n[t[\ii. De ce te-ai decis asupraacestei abord[ri?

- Iubesc anatomia ;i-mi place s[ oferinforma\ii pentru ca ;i ceilal\i s[ le uti-lizeze. Vreau ca femeile s[ ;tie c[ nicio-dat[ nu e prea t]rziu s[ `ncepi s[ acorziaten\ie trupului t[u. P]n[ la 27 de ani,c]nd am `nceput s[ m[ antrenez pentru„~ngerii lui Charlie”, nici eu nu am f[cut-o. Am renun\at la fumat doar cu o lun[`nainte. M[ g]ndeam eu atunci c[ de vre-me ce trebuia s[ m[ apuc de antrena-mente, ar fi mai bine s[ renun\ la \ig[ri.Ne-am antrenat 8 ore pe zi, ;apte zile pes[pt[m]n[ timp de 3 luni ;i am sim\it,pur ;i simplu, c[ mor. Pl]ngeam ̀ n fiecarezi. Dar dup[ tot acel efort m-am trezitcu un corp mult mai tonifiat. La 27 deani, nu spuneam c[ fac acel lucru pentruc]nd voi avea 41, dar acum m[ bucur c[am `nceput la 27 de ani.

- Cum s-a schimbat alimenta\iata de-a lungul anilor?

- ~n prezent, m[n]nc pentru a-mihr[ni trupul ;i sufletul. Diminea\a, ̀ nain-te de a face mi;care, servesc un baton deov[z, pe care l-am preparat `nainte, cualbu;ul de la un ou fiert tare. Dup[

;edin\a de fitness de diminea\[ maim[n]nc ni;te albu;uri de ou[ ;i cerealede ov[z `nc[lzite cu sup[ de pui ;i con-dimente fermentate, care seam[n[ cuparmezanul. La pr]nz ;i la cin[ servesccereale, proteine ;i verde\uri.

- Petreci zilele de duminic[ g[tindm]ncarea pentru s[pt[m]na ce ur-meaz[. Te consideri un buc[tar bun?

- ~mi place m]ncarea g[tit[ de mine;i am c]teva feluri preferate ̀ n repertoriulmeu `ndr[gite ;i de prietenii mei, ca deexemplu ha;mele mele aurii. E o„situa\ie” din ha;me caramelizate pentrucare petrec mult timp `n buc[t[rie. Leadaug aproape peste tot ce m[n]nc. August de ;unculi\[.

- Care este rutina ta la sal[?- Fac intervale de 5 minute pe banda

de alergare, 30 de secunde sprint ;i apoi15 secunde repaus. Apoi salturi ̀ n diferitepozi\ii ;i exerci\ii cu cabluri. Dac[ vreaus[-mi cresc masa muscular[, aleg greut[\ide 4-6 kg ;i de 2-3 kg dac[ doresc s[ m[men\in. Fiecare persoan[ trebuie s[-;ianalizeze nevoile ;i nivelurile `n fitness.Eu fac dou[ seturi de 15 repet[ri din toateexerci\iile. Toat[ treaba ̀ mi ia 20 – 30 deminute.

- Cum reu;e;ti s[ strecori aceste;edin\e `n programul t[u?

- La prima or[ diminea\a. Sala undemerg eu se deschide la 5<30, iar dac[ tre-

buie s[ fiu pe platouri mai devreme, facpu\in[ alergare, dou[ seturi de c]te 25de trac\iuni, salturi ;i flot[ri. Cred c[ efoarte important s[ faci mi;care chiardac[ ai doar 15 minute la dispozi\ie.

- C]nd te sim\i cea mai t]n[r[?- C]nd sunt cu nepo\eii mei, dar

uneori m[ simt ;i cea mai b[tr]n[. Ceeace simt c[ au ̀ mb[tr]nit cu adev[rat suntpicioarele mele. A;a se ̀ nt]mpl[ dup[ cefaci kung-fu purt]nd tocuri `nalte,alerg]nd ;i dans]nd timp de 25 de ani.

- Jum[tate din via\a ta ai fost faimoas[. Cum reu;e;ti s[ te men\iicu capul pe umeri?

- Felul meu de a-mi privi via\a sun[astfel< sunt una dintre cele maibinecuv]ntate fiin\e de pe fa\a p[m]ntu-lui ;i recuno;tin\a este unica atitudinec]nd vine vorba de propria mea per-soan[.

- Sunt momente c]nd te ̀ ndoie;tide tine ;i de ceea ce po\i realiza?

- Absolut! E foarte important s[ ai ;imomente de fric[. Ele te ̀ mping ̀ nainte.Trebuie s[ te `mpaci cu ideea de a e;uauneori. Dac[ nu exista aceast[ posibili-tate `n mintea ta, atunci nu vei avea abi-litatea de a cre;te.

- Ai prietenii de lung[ durat[ cumulte femei puternice, ca Gwyneth

Paltrow sau Drew Barrymore.- Dar eu sunt prieten[ ;i cu fo;tii mei

iubi\i. Consider c[ toate rela\iile melesunt puternice – at]t cu prietenii, c]t ;icu familia mea. Am investit ̀ n apropia\iimei a;a cum ;i ei au investit `n mine.

- Te treze;ti vreodat[compar]ndu-te cu prietenele tale?

- Nu, sunt fericit[ pentru toate.P[rin\ii mei mi-au spus `ntotdeauna s[dau tot ce pot mai bun din mine ;i s[ nu`ncerc s[ fiu ca ceilal\i. Mi-am dorit multtimp s[ fiu mai voluptoas[, dar p]n[ laurm[ mi-am dat seama c[ nu a;a sunteu. De ce s[ m[ pedepsesc pentru cevace nu sunt?

- Ce te vezi f[c]nd `n viitor?- Nimic `n mod special. Nu privesc

viitorul `n acest fel. Nu am f[cut-o ni-ciodat[. ~ntr-unul din primele mele in-terviuri am fost `ntrebat[ cum m[ ve-deam peste 10 ani. Am r[spuns simplu<„Nu ;tiu. Sper c[ fericit[.”

- Tr[irea prezentului este secretulfericirii tale?

- 100 %. Nu voi spune `ns[ c[ nu m[`ngrijorez pentru viitor sau trecut. Darlucrurile `n care am succes sunt cele `ncare m[ simt prezent[. Cu c]t realizez c[asta m[ face fericit[, cu at]t pot mai mults[ tr[iesc momentul prezent.

Cameron Diaz a progresat `n carier[ ascult]ndu-;i intui\ia

Vasile Lucaciu, un profesor iubit ;i admirat de elevii din ... · Pagina 2 A fost profesor la...

Documents

Transcript of Vasile Lucaciu, un profesor iubit ;i admirat de elevii din ... · Pagina 2 A fost profesor la...