Ghid Profesor

8/19/2019 Ghid Profesor

1/113

1

TEMA 1: FORMAREA COMUNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE ȘI EVALUAREA INIȚIALĂ

REZULTATE AŞTEPTATE:

Elevii vor fi motivaţi să participe activ la cursul “Decizii pentru un mod sănătos de

viaţă”

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

La finele sesiunii elevii vor fi capabili să:

O1. Manifeste motivație pentru participare la curs

O2. Discute despre viața adolescenților O3. Identifice componentele de bază ale vieții unui adolescent

SUBTEME

Componentele dezvoltării personale Reguli de comunicare în cadrul cursului

MATERIALE: Chestionar de evaluarea inițială, boxa pentru întrebări, fișe cu întrebări.


2/113


3/113

3

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE METODE ŞI

MATERIALE

chestionar:

1. de a determina gradul de cunoștințe pe care le

aveți în acest domeniu și2.

de a identifica necesitățile de învațare în acetdomeniu.

La sf îrșitul cursului veți completa acest chestionar încă o datăpentru a vedea schimbările care s-a produs în cunoștințele șiabilitățile voastre în urma cursului. Chestionarul este anonim.

Elevii individual completează chestionarul de evaluare.

O3

Reflecţie 30 minute

După completarea chestionarului profesorul propune studiul decaz.

Vasile, un baiat de 16 ani, studiază meseria de lemnar la

școala profesională. A devenit elev la școala profesională pentru că

tata i-a spus că meseria de lemnar este una bună și asigură un

venit permanent. Vasile lucrează cu plăcere în atelier, în special îi

place să lucreze cu instrumente moderne. Dar nu-i place să

citească și se învețe despre caracteristicile materialului, standarde

sau regulile de prelucrare ale lemnului. De asemenea, au fost

cîteva cazuri cînd Vasile nu a venit la ore, pentru că a mers cu

prietenii la bar. Însă a simțit remușcări, deoarece a știut că părinții

vor fi foarte indignați dacă se află despre aceste cazuri. Pe de altă

parte, nu a putut se refuze prietenilor.Vasile, de asemenea, crede că nu este suficient de înalt și

puternic pentru vîrsta sa. După sfatul fratelui mai mare, Gheorghe,

care are deja 18 ani, vara trecută a încercat să facă exerciții la bara

fixă, dar după o lună de ocupații nu a observat schimbările

așteptate: mușchii și statura au rămas cum au fost. Disperat, Vasile

a renunțat la exerciții.

Lui Vasile îi place mult de Nătălița cu care a dansat de

cîteva ori la discotecă. Nătălița este foarte veselă și vorbăreață, în

jurul ei permanent sînt prieteni și Vasile nu știe cum să-i propună o

întîlnire romantică. De mai multe ori a văzut că vecinul lui, Radu,

merge la diferite activități organizate în cadrul Centrului pentru

Tineret, însă niciodată nu a întrebat ce prezintă aceste activități.

De obicei, Vasile își petrece timpul liber cu prietenii,

plimbîndu-se prin oraș sau discutînd despre fete. Deseori joacă

cărți. Se îmbracă ca și majoritatea semenilor – în haine de culoare

întunecată (pentru că mai puțin se văd petele – așa l-au sfătuit

părinții) și nu se deosebește de ceilalți. Visează să cumpere adidași

de firmă, pentru care adună bani. Dar nu prea îi reușește – deseori

prietenii îl roagă să-i împrumute, iar Vasile nu-i poate refuza,deoarece consideră că prietenii adevărați trebuie să acorde ajutor.

El este gata să lucreze pentru a cîștiga bani, dar astfel de

Conversație ghidată

Prezentare

Discuție în perechi


4/113

4

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

situații apar foarte rar – doar atunci cînd cineva i se adresează.

Elevii sînt grupați în 8 echipe. Timp de 5-7 minute fiecare echipă analizează informația

din caz cu ajutorul întrebărilor.ECHIPA 1:

Cum arată Vasile?

Ce crede Vasile despre sănătatea lui?

Ce alte întrebări ce țin de starea fizică proprie ar puteaavea Vasile?

Ce poate face Vasile pentru a se simți bine?

Cine îl poate ajuta pe Vasile? ECHIPA 2:

Prin ce se deosebește Vasile de ceilalți? Cine influențează deciziile lui Vasile?

În ce măsură Vasile este satisfăcut de deciziile luate?

Ce poate face Vasile pentru a deveni mai independent?


Cît de mult îi place lui Vasile meseria aleasă?

Ce face Vasile pentru a deveni un profesionist bun?

Ce trebuie să facă Vasile pentru a deveni un profesionistbun?


Cu cine comunică Vasile atunci cînd este în situații debucurie sau dificile?

Imaginați-vă și descrieți cel mai bun prieten al lui Vasile. În ce măsură prietenilor lui le pasă de viitorul lui Vasile?

Cum și unde își poate găsi prieteni adevărați Vasile? Cine îl poate ajuta pe Vasile?

ECHIPA 5:

Cît de deschis este Vasile cu părinții?

Cum credeți ce lucruri nu poate face Vasile fărăpermisiunea părinților?

Ce poate face Vasile pentru a avea relații mai bune cupărinții?

Cine îl poate ajuta pe Vasile să-şi dezvolte relațiile cupărinții?

Cum credeți Vasile și Nătălița vor fi o pereche bună? Dece?

Ce poate face Vasile pentru a dezvolta relațiile cu Nătălița? Cine îl poate ajuta pe Vasile?

ECHIPA 6:

Cît de bine gestionează banii Vasile? De ce?

Ce lucruri ar trebui să cumpere Vasile? Cum poate cîștiga Vasile mai mulți bani pentru a satisface

nevoile personale?


5/113

5

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

Cine și cum îl poate ajuta pe Vasile să îmbunătățeascăsituația financiară?

ECHIPA 7:

Cum credeți ce spun despre Vasile vecinii, prietenii,profesorii, colegii?

Cum credeți ce ar vrea Vasile să spună oamenii despre el?

Ce schimbări ar trebui să facă Vasile ca să aibă o imaginebună în comunitate?

Cine îl poate ajuta pe Vasile?ECHIPA 8:

Ce interese are Vasile?

Cum credeți care sînt dorințele lui Vasile?

Ce lucruri noi vrea să învețe Vasile?

Ce trăsături de personalitate ar trebui să dezvolte Vasile? Cum le poate dezvolta și cine îl poate ajuta să le dezvolte?

Elevii prezintă rezultatele analizei. După prezentarea fiecareiechipe profesorul prezintă subiectele cursului: aceste întrebăridescriu unul din componentele vieții adolescenților.


6/113

6

TEMA 2: STEREOTIPURI DE GEN ŞI DECIZII


Elevii vor putea identifica stereotipuri care pot afecta sănătatea personală şi a

altora.


La finele orei elevii vor fi capabili să:O1. Aprecieze importanţa deconstruirii stereotipurilor pentru creşterea personală şiprofesională. O2. Analizeze stereotipurile de gen prin prisma consecinţelor pentru sănătatea proprie şia altor persoane.

O3. Identifice stereotipuri de gen.

SUBTEME

Gen, sex, rol de gen, stereotipuri de gen.

MATERIALE: 6 postere, marchere.

PLANUL SESIUNII

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP

ACTIVITĂŢI DE Î NVĂŢARE METODE ŞI

MATERIALE

O3

Evocarea

15 minute

Fiecare elev primeste o fișă pe care scrie individual timp de 2minute răspunsul la 2 întrebări: 1) Cum ar trebui să fie ofemeie adevărată? 2) Cum ar trebui să fie un bărbatadevărat?

În baza foițelor profesorul completează următorul tabel latablă, scriind răspunsurile băieților și fetelor în coloaneseparate:

1) Cum ar trebui să fie o femeieadevărată?

2) Cum ar trebui să fie un bărbatadevărat?

Răspunsurilebaieților

Răspunsurilefetelor

Răspunsurilebaieților

Răspunsurilefetelor

Ce calităţi, caracteristici ale femeii pot fi atribuite bărbatuluişi invers. Profesorul le bifează.

Ce calităţi, caracteristici sînt specifice doar femeilor şi doarbărbaţilor?

Scriere

individuală

Prezentare

grafică

Discuție dirijată


7/113

7

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

O3

Realizarea

Sensului

30 minute

Mini-prelegere (5 minute). Profesorul prezintă succintnoţiunile de gen, sex, roluri de gen sau le oferă elevilorposibilitatea să le studieze singuri pentru că în baza lor vorrealiza o sarcină.

Timp de 3 minute marcaţi individual, în tabelul de mai jos,afirmaţiile ce ţin de sex şi ce ţin de rol de gen (Anexa 2).

Mini-prelegere (5 minute). Profesorul prezintă o informaţiedespre stereotipuri, prejudecăţi, stereotipuri de gen,stereotipuri periculoase pentru egalitatea de gen șiprevenirea HIV.

Timp de 3 minute determinaţi individual cu care din

afirmaţiile din tabel sînteți de acord și cu care nu. (Anexa 3) (Discuție dirijată, 10 minute): Care din stereotipurile

enumerate pot fi considerate periculoase pentru egalitatea

dintre genuri și prevenirea HIV şi de ce?

Mini-prelegere

Lucru individual

Mini-prelegere

Lucru individualurmat de discuțiedirijată

O1, O2, O3

Reflecţie

35 Minute

JOC DE ROL

1 Pas (3 min.): Toată clasa este numărată de la 1 la 2. Fiecarepereche primește o fișă pe care scrie un enunț. Numărul 1trebuie să ofere argument pentru a sprijini enunțul, iar

numărul 2 trebuie să-l nege prin contra argument.

2 Pas (3 min.). Perechile se schimbă. Numărul 1 păstreazăfișa. De data aceasta numărul 1 trebuie să contrazică enunțul,iar numărul 2 să-l sprijine cu argumente.

Jocul de rol poate fi continuat în același mod. Doar că fișeletrebuie amestecate/schimbate.

Exemple de enunţuri. Profesorul poate alege din acestea sau scriealtele, în funcţie de specificul clasei:

Dacă o fată nu este căsătorită pînă la 25 de ani , atunci ceva

nu este în regulă. Fetele îmbrăcate în fuste foarte scurte caută probleme.

Băieții ”îşi pierd capul” cînd văd o fustă scurtă.

Căsătoria dintre o femeie mult mai în vîrstă și un bărbat tînăr

este acceptabilă.

Femeia trebuie să fie fidelă soțului în orice situație.

Bărbații au nevoie să aibă relații sexuale în afara familiei .

Analiza jocului (15 minute):

Cine a reușit să convingă partenerul? Cum? De ce?

Cum v-ați simțit în poziția de argumentare a unui enunț cucare nu sînteți de acord? De ce?

Studiu de caz

G î ndeşte/Perechi/Prezintă

Joc de rol


8/113

8

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

Cum v-ați simțit în poziția de argumentare a unui enunț cucare sînteți de acord? De ce?

Cum s-a schimbat opinia voastră după analiza acestorstereotipuri?

Ce rol au aceste stereotipuri pentru viața ta?

Ce consecințe pot avea respectarea acestor stereotipuri pentru viața ta?

Cum putem schimba stereotipurile proprii?

Cum putem schimba stereotipurile altei persoane?

Concluzii: Este important să fii conștient de existența propriilorstereotipuri. Pentru a nu fi condus de propriile stereotipuri trebuie să

le analizăm din ambele perspective (atît negative cît și pozitive) încontextul unei situații concrete și nu în linii generale.

ANEXA 1. CARACTERISTICI, CALITĂŢI SPECIFICE FEMEILOR ŞI BĂRBAŢILOR

1) CUM AR TREBUI SĂ FIE O FEMEIEADEVĂRATĂ?

2) CUM AR TREBUI SĂ FIE UN BĂRBATADEVĂRAT?

ANEXA 2. ROLURI DE GEN ŞI SEX

AFIRMAŢII SEX ROL DE GEN

Băieţii sînt mai ageri decît fetele

Băieţii iubesc să se joace cu maşinile iar fetele cupăpuşile

Femeile pot naşte copii, dar bărbaţii nu

Femeile pot alăpta copiii, dar bărbaţii nu

La biăeţi în adolescenţă se schimbă vocea, dar la fetiţenu.

ANEXA 3. DE ACORD, NU SÎNT DE ACORD

AFIRMAŢII DE ACORD NU SÎNT DEACORD

Bărbaţii trebuie să fie iniţiatorii unei relaţii

Dacă domnişoara iubeşte un bărbat, ea trebuie să aibă deplină încredere în el

Bărbatul nu este responsabil pentru o sarcină nedorită. Vinovatăeste femeia.

Doar o femeie uşuratică poate propune să fie utilizatprezervativul


9/113

9

Bărbatul trebuie să acumuleze experienţă sexuală pînă lacăsătorie, iar domnişoara trebuie să păstreze virginitatea

Femeia este responsabilă de educaţia şi sănătatea copiilor

Bărbatul trebuie să asigure financiar familia

Femeia este responsabilă de pregătirea mîncării şi de ordinea încasă

MATERIAL ADIŢIONAL PENTRU PROFESORI

SEX, GEN ŞI IDENTITATE

Sexul este dat biologic, cînd te naşti, fie masculin, fie feminin; genul este o construcţie social-culturală cereprezintă o imagine colectivă a ideilor şi normelor predominante despre feminitate şi masculinitate.

Genul se referă la ideile larg răspîndite şi aşteptările (normele) despre femei şi bărbaţi. Ideile includpărerile noastre despre abilităţile şi caracteristicile “tipic” feminine şi masculine (cum femeile şi bărbaţiiar trebui să arate sau să se îmbrace). Aşteptările sînt ceea ce credem cum ar trebui să se comportebărbaţii şi femeile. Aceste idei şi aşteptări determină statutul, puterea economică şi politică, şi roluriledate femeilor şi bărbaţilor în societate.

Sexul, identitatea de gen şi cea sexuală se referă la diferite aspecte ale persoanei şi dezvăluie concepteplastice noi ale diferenţelor între cele două sexe. Individul poate fi o combinare de sex (bărbat/femeie),gen (masculin/feminin) şi identitate sexuală (hetero- /bi-/homo-sexual).

Pentru a explora ceea ce înseamnă gen, trebuie să aflăm în ce măsură imaginile, atributele, activităţile

asociate cu femeile sau bărbaţii sînt specifice cultural şi istoric, şi construite în contextul de relaţii deputere între bărbaţi şi femei. Înţelegînd cum diferenţele în putere duc la subordonarea femeilor faţă debărbaţi ne permite să vedem de ce femeile au posibilităţi mai puţine în preluarea controlului vieţii lor cuprivire la sexualitate şi sănătatea sexuală.

Identitatea de Gen se referă la faptul cum o persoană se vede ca gen: masculin sau feminin. Societateaprescrie reguli arbitrare sau roluri de gen (în ce măsură o persoană trebuie sau nu trebuie să se îmbrace,acţioneze, gîndească, simtă, să se manifeste în relaţii cu alţii, să aibă o părere despre sine etc.). Oameniicare nu reuşesc să îndeplinească aceste roluri deseori sînt supuşi unui tratament neadecvat saudiscriminării, ce variază de la etichetare pînă la a nu fi inclus în anumite cercuri, hărţuire verbală, insultă,abuz, violenţă.

II. NORME ŞI STEREOTIPURI

Stereotipul este o idee nu neapărat bazată pe fapte. El reflectă o opinie subiectivă despre lucruri şioameni şi deseori asociază caracteristici negative cu categorii de oameni. Diferenţele de gen şistereotipurile legate de ele afectează semnificativ unele din normele comun acceptate în ceea cepriveşte rolurile de gen. Unele stereotipuri de gen răspîndite în diverse contexte sociale sînt:

“pentru o femeie cea mai bună cale de a obţine un post de lucru este să facă sex cu şeful”

“fetele care spun ce le place din punct de vedere sexual nu sînt feminine”

"femeile au dorinţe sexual e mai slabe decît bărbaţii"; “un bărbat are dreptul la adulter dacă soţia lui este însărcinată sau alăptează”

“utilizarea prezervativului înseamnă că persoanele nu se iubesc”


10/113

10

“bărbaţii îşi demonstrează masculinitatea prin putere fizică şi numărul de parteneri sexuali”

“bărbaţii nu simt nevoia de tandreţe întrucît ei sînt mai puţin sensibili decît femeile”

"organele sexuale feminine sînt jenante şi ruşi noase";

"bărbaţii ar trebui să aibă relaţii sexuale înainte de căsătorie, în timp ce femeile nu";

"SIDA aparţine “homosexualilor”, “prostituatelor” sau este “boala femeilor"

NORMELE CU PRIVIRE LA APARTENENŢĂ

O normă larg răspîndită în multe culturi este faptul că rolul primar al femeilor în viaţă este să nască şi săcrească copii. Cu toate că responsabilitatea bărbaţilor poate fi extinsă, datoria primară a bărbaţilor estevăzută ca cîştigul pentru existenţă şi relaţiile cu societatea. O astfel de normă are două implicări majorepentru inegalitatea de gen:

Divizarea falsă este promovată între rolul "productiv" al bărbaţilor şi cel "reproductiv" al femeilor.Aşteptarea că femeile trebuie să aibă grijă de copii se extinde asupra tuturor membrilor casei şi,

astfel, exclude bărbatul din modelul îngrijitorului; Femeile fără copii nu sînt văzute ca adulţi deplini, din contra, pot fi considerate deviante. Aceasta

deseori rezultă într-un statut social inferior.

NORME CE ŢIN DE SEXUALITATE

Printre multe alte norme, multe societăţi împărtăşesc imaginea neraţională că femeile seduc bărbaţiipentru a face sex şi asta pentru că necesităţile sexuale ale bărbaţilor sînt mai puternice şi ei nu potrezista. O astfel de normă îi prezintă pe bărbaţi ca fiinţe umane totalmente conduse de pornirile lorinstinctive, incapabili să-şi controleze comportamentul şi devin victime ale puterii sexuale feminine. Carezultat, de la bărbaţi nu se aşteaptă un comportament adecvat, în timp ce cel al femeilor este controlatexcesiv. Pentru a proteja bărbaţii de “ei înşişi”, regulile sociale pot duce la aceea că femeilor li se

limitează libertatea de mişcare, ceea ce poate duce la situaţii în care femeile sînt învinuite de abuzsexual, în locul atacatorilor săi. Acest fenomen este cunoscut ca "ţapul ispăşitor" - învinuirea doar afemeilor pentru consecinţele negative ale relaţiilor sexuale sau violenţei.

Idei ce ţin de putere în relaţiile sexuale: Sex convingător (sex sub presiune, hărţuire sexuală, viol la întîlnire).

Sex exploatator.

Sex de supravieţuire.

Violenţă sexuală (abuz sexual, atac sexual, viol)

NORME CE ŢIN DE PUTERE ÎN RELAŢII

În multe societăţi se aşteaptă ca bărbaţii să apere femeile în orice fel de relaţii. Aceasta implică luare dedecizie, în privinţa faptului cînd şi cu cine femeia/fata să se căsătorească, cînd şi cum să aibă relaţiisexuale, cînd şi cîţi copii să aibă. Acest tip de putere masculină este susţinută de tradiţiile şi normelesociale. Femeile învaţă că prima lor loialitate trebuie să fie faţă de partener şi familie, făcîndu-i săacţioneze într-un mod care mai curînd fortifică decît provoacă subordonarea lor. Împărţirearesponsabilităţilor între bărbaţi şi femei ar putea susţine ambele genuri în a relativiza modelelestereotipizate de distribuire a puterilor şi ar putea creşte oportunităţile de parteneriat egal pentruinteracţiune şi angajare matură în relaţiile bărbat-femeie.

Un scop fundamental în schimbarea puterii de gen este de a tinde spre împuternicirea femeilor şi reformarea dezechilibrului existent. Aceasta ar fi posibil doar dacă s-ar distruge ideologia că destinulnatural al femeilor este de procreare. Rolul social aşteptat de la femei afectează multe alte aspecte ale


11/113

11

personalităţii lor, capacitatea de dezvoltare şi sănătatea lor. Astfel, se impune necesitatea de utilizare aunui un concept mai larg, pentru a incorpora întreaga viaţă a femeilor şi tot aspectul de nevoi, abilităţi şibunăstare.

Aceste norme formulează într-o mare măsură rolurile pe care bărbaţii şi femeile le iau în viaţa lor.Pentru o atenţie sporită faţă de modelul sensibil de gen, trebuie să ne gîndim la:

- Cum acestea ne pot ajuta, răni sau formula gîndirea? Care este sensul lor pentru băieţi şi fete în

procesul de devenire în femei şi bărbaţi tineri?

- Cum acestea previn expresia şi perceperea autentică de bărbat şi femeie?

-

Cum implică ele inegalităţi în relaţiile de gen prin standard dubl u - ce este bine pentru un bărbat

în comparaţie cu ce este bine pentru o femeie?

III. STILURI DE VIAŢĂ, VALORI ŞI ROLURI DE GEN ÎN SEXUALITATE

TRADIŢIA VERSUS MODERNIZAREA

Valorile şi stilurile de viaţă ce ţin de sexualitate suferă schimbări majore în viaţa contemporană. Părerileoamenilor despre sexualitate, ce simt ei sau la ce speră, sînt, în mare măsură, conduse de contextulistoric şi social din care fac parte. Factorii ce contribuie la schimbările dramatice în valorile şi modele decomportament în ultimele decade sînt: urbanizarea sporită şi angajarea femeilor peste hotarele tării,ratele ridicate de şomaj, mobilitate internaţională şi migraţia, schimbarea valorilor ce ţin de modelele defamilie şi rolul de sexe, avansare stabilă a metodelor de contracepţie sigure, apariţia SIDA etc.

SEXUALIATE SAU REPRODUCERE

Marea dezbatere a secolului ce ţine de modernizarea vieţii în cultura d in Vest este deosebirea dintresexualitate şi reproducere. Aceasta are o implicare a genului de rol al femeilor în privinţa experienţei lorsexuale şi dezvoltare. Femeile îşi pot alege să ducă o viaţă ce nu este centrată doar pe creşterea copiilor

sau activităţi zilnice de casă, ele se pot simţi libere să crească copii şi să-şi îndeplinească rolul de mamăfără a sacrifica alte părţi ale vieţii lor de femeie ca fiinţe umane. Întrucît sexualitatea şi reproducerea sediferenţiază în realitatea din mintea şi viaţa oamenilor, şi sistemul de valori al societăţii, posibilitateaunei acceptări publice mai mari a sexualităţii reproductive se dezvoltă. Astfel, sexualitatea este privitămai mult în termeni de plăcere decît ca o datorie şi în termeni de auto-actualizare emoţională şipersonală.

IDENTIFICAREA DE SINE CA ROL ÎN FAMILIE

Filosofia autorealizării individuale şi autonomiei întîlneşte o situaţie de dependenţă înaltă ale indivizilor

faţă de normele tradiţionale existente şi convingeri adînc înrădăcinate în multe culturi. În comunităţilepatriarhale tradiţionale, familia şi comunitatea sînt principalele unităţi de identificare, autonomiaindividuală nu este tolerată. Un sentiment de demnitate proprie vine din luarea rolului aşteptat însistemul de familie. Copiii se nasc şi sînt crescuţi nu datorită auto -realizării adulţilor, dar pentru că rolulde părinte este un rol important prescris individului de comunitate.

MODELUL DE FAMILIE " CĂSĂTORIA" SAU MODELUL DE TRAI ÎMPREUNĂ CA

"ANGAJAMENT RECIPROC"

Procesele de industrializare, urbanizare, şi schimbări sociale şi culturale în rolurile de gen modificăconceptul de familie şi sexualitate. În contrast cu existenţa familiei datorită puterii sale economice şi

simţului de protecţie, aceasta există datorită puterii emoţionale, oferind răspunsuri la cerinţelecrescînde ale oamenilor faţă de angajamentul emoţional, maturitate şi autonomie, şi, de asemenea,recunoaşte complementaritatea feminină şi masculină, precum şi diferenţele.


12/113


13/113

13

IDENTITATEA MAMEI SAU IDENTITATEA HOLIST ICĂ ŞI DIVERSĂ A FEMEII

Influenţate de valorile sexuale încet schimbătoare (care devin înalt apreciate în spaţiul social şi cultural) ,multe femei se îngrijorează foarte puţin în privinţa problemelor sexuale, decît doar cînd se referă lafertilitate în cadrul căsătoriei. Atitudinile legate de datoria maternă răspîndită ca "sanctitatea"sexualităţii feminine introduce astfel un argument pentru conceptul de feminitate (datoria de mamăeste promovată ca cea mai mare virtute şi îndeplinire a sexualităţii feminine, în timp ce alte aspectele

sexualităţii sînt umbrite ca fiind mai puţin importante). Rolul femeilor este astfel redus la datoria deprocreare a familiei, iar identificarea sexuală se echivalează cu identitatea de a fi mamă.

EXPRIMAREA SEXUALITĂŢII

Valorile sociale şi culturale ce ţin de sexualitatea femeilor sînt legiferate de modele de distribuţie aputerii între cele două genuri. Ambele genuri sî nt de acord asupra normelor comune de comportamentsexuale, într-un mod în care s-ar promova interzicerea şi controlul asupra comportamentului sexualfeminin şi permisiunii bărbatului. Unele stereotipuri ce ţin de gen sînt:

Tabu pentru experienţa sexuală feminină înainte de căsătorie (valoarea exagerată avirginităţii feminine),

Subordonarea poziţiei femeii cu privire la modele tradiţionale de familie, Ideologia rolului de gen stereotipizat în promovarea sexualităţii masculine şi castităţii

feminine,

Atitudinile moralizatoare faţă de comportamentul sexual permisiv şi hedonistic.

Aceste stereotipuri creează o sursă frustrări şi obstacole înainte de identificarea femeilor prinsexualitatea lor.

Sursa: Sexuality: Towards a Gender Sensitive Approach Course, Tzvetina Arsova Netzelmann, 2002,

Course for Students in Rehabilitation Psychology, High School, Stendal, Germany


14/113

13

TEMA 3: ROLUL VALORILOR ÎN LUAREA DECIZIILOR


Elevii analizează comportamentul propriu şi a altor persoane dinperspectiva valorilor.


Pînă la sfîrşitul sesiunii, elevii vor fi capabili să:

O1: Argumenteze necesitatea analizei valorilor personale în procesul de luare adeciziilor;

O2: Identifice valorile care stau la baza diferitor comportamente

O3: Explice comportamentul oamenilor prin prisma diferențelor legate de valorilepersonale

SUBTEME

Valoare şi Valori

Conflict de valori

Dilemă

Factorii care determină poziţia valorilor

MATERIALE NECESARE: fişe cu opţiuni; ghidul profesorului, suport pentru elevi

PLANUL SESIUNII

OBIECTIVE,

ETAPE ŞITIMP

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE METODE ŞIMATERIALE

Evocare

15 minute

O2, O3

Profesorul explică elevilor regulile exercițiului ”Adoptă o poziție”:

Eu voi descrie o situaţie în care trebuie de făcut o alegere dinmai multe opţiuni. Voi, trebuie să alegeţi una din opţiuniledate şi să vă apropiați de fișa în care scrie opțiunea pe careați ales-o.

Prima situaţ ie: Ai o zi liberă, fără şcoală și responsabilităţi casnice. Ce

preferi să faci în această zi?

Opţiunile (în timp ce profesorul anunţă opţiunea, el lipește fişa pepereții clasei la o distanță de cel puțin 3-4 pași una de alta):

părinţii te cheamă să mergeţi la o zi de naştere la bunica,

Exerciţiul “Adoptă opoziţie” necesită

spațiu, care oferăposibilitate de

mișcare (poate fifăcut în hol); Profesorul

pregătește din timpfişele cu opţiuni: foiA4 cu scotch pentru

a fi lipite de perete șicu următoareleinscripții:

zi de naştere; frigărui;


15/113


16/113

15

Ascultați nu mai mult de 3-4 răspunsuri la fiecare întrebare. Profesorul ascultă atent/notează răspunsurile elevilor pentru a facereferință la acestea pe parcursul prezentării informației despre valori.

Realizarea

sensului

O1, O2, O3

20 minute

Timp de 10 minute profesorul prezintă:

În activitatea precedentă în baza deciziilor luate au stat diferite valori.

Pentru cei care au ales ziua de naștere sau cadoul pentru părinți,valoare este ”familia”; pentru cei care au ales plimbarea sauconcertul – valoarea este ”dragostea sau relațiile romantice”; pentrucei care au ales lucru cu maistru sau instrument de specialitate – valoarea este ”cariera sau profesionalismul”.Valoarea - este ceva (un obiect, o acţiune, o funcţie, o idee, unsentiment, o atitudine, o persoană) util, necesar, de preţ carecorespunde necesităţilor, aşteptărilor, idealului unei sau mai multorpersoane. Deoarece necesităţile sunt diferite si schimbătoare, valorilese pot schimba cu locurile. De exemplu: persoana flămîndă estepredispusă să plătească pentru o mîncare mult mai mult decît

persoana care este sătulă.Valorile determină comportamentul oamenilor:

omul pentru care familia este o valoare, are grijă de partener(soţ sau soţie), copii, viaţă casnică;

omul pentru care frumuseţea este o valoare se va strădui sătrăiască în natură şi înconjurat de obiecte de artă;

omul pentru care sănătatea este o valoare va face regulatexerciţii fizice, se va dezice de consumul alcoolului, fumatuluisi droguri.

Cum credeți, în baza căror valori au fost efectuate alegerile:

Frigărui cu prieteni sau altă petrecere? (prietenie)

Seminar? (cunoștințe)

Cumpărături? (avere sau imagine)

Antrenament sau echipament sportiv? (sănătate sau concurență)

Pentru a determina valorile personale completați timp de 5 minutefișa ”Valorile personale” din Caietul elevului.

Prelegere interactiva

În descifrareavalorilor ar fi de dorit

că profesorul săutilizeze unele din

comentarii, oferitede elevi în cadrulactivității.

Exercițiu deautoevaluare

”Ierarhia valorilorpersonale”

ReflecţiaO1

5 minute

Discutați în perechi timp de 3 minute rezultatele exercițiului.Comparați rezultatele și răspundeți la întrebarea: De cevalorile noastre nu coincid?

Se prezinta 3-5 răspunsuri

Concluziile profesorului (sau concluzii accentuate de către profesor):

Oamenii sînt diferiți prin nevoi diferite, educație diferită,mediu diferit, etc., ceea ce îi determină să aibă și valoridiferite.

Noi trebuie să acceptăm faptul că oamenii au valori diferitede valorile noastre.

G/P/P, Suport pentru

elevi

Evocare5 minute

Pentru a trece la următoarea activitate profesorul formuleazăurmătoarea întrebare:

G/P/P


17/113

16

În ce situații este bine să nu acceptăm comportamentulpersoanelor determinate de alte valori? Care este limita

toleranței noastre? Profesorul ascultă 3-4 răspunsuri.

Realizarea

sensului

O1, O2, O3

20 minute

Profesorul prezinta/explica sensul cuvintelor “dilemă”, “conflict devalori”.CONFLICT DE VALORI – situaţie î n care diferite necesităţi sunt î nconflict si respectiv, omul este pus în situaţia să aprecieze şi să identifice necesitatea si valorile mai importante decî t altele. Deexemplu: respectarea legii si respectul faţă de prieteni (trebuie săspun despre infracţiunea săvîrşită de prieteni sau nu); imaginea desine si banii (pot sa cîştig mai mulţi bani, dacă fac lucrul meu mairepede, dar de o calitate mai joasa). Există situaţii, cî nd oamenii auun comportament, care se află in contradicţie cu propriile valori.Aceste cazuri pot provoca dereglări psihice (nu are dispoziţie bună,devine agresiv sau foarte timid) si fizice (nu are poftă de mî ncare, nupoate dormi, este permanent încordat). Dacă comportamentul

contradictoriu se repetă des, valorile se schimba. De exemplu, tînărulcare prima dată s-a îmbătat î n compania de prieteni, a doua zi s-asimţit foarte prost, a avut remuşcări şi i-a fost ruşine să dea ochii cuprietena. Dar după ce starea de beţie a devenit una obişnuită lafiecare petrecere, el nu mai are remuşcări si devine agresiv c î ndprietena lui î l dojeneşte.

DILEMA - situaţie î n care cineva este nevoit să aleagă î ntre două saumai multe soluţii cu perspective aproximativ egale, î ncurcătură.Deseori dilema este rezultatul conflictului dintre diferite valori şialegerea comportamentului depinde de valoarea care este mai

importantă.

Elevii sunt grupaţi î n 3-5 echipe. Fiecare echipă primeşte o dilemă (Suport pentru elevi).

S: Analizaţi î n echipe timp de 5 minute situaţii-dileme. Analiza

dilemei se faca in baza Ghidului (suport pentru elevi):

1. Ce valori sunt în conflict în situaţia dată?2. Ce va simţi persoana î n cazul în care va fi aleasă opţiunea A,

în cazul opţiunii B?

3.

Ce valori vor fi afectate î n cazul opţiunei A? î n cazul B?S: Prezentaţi rezultatele analizei (fiecare echipă are la dispoziţie p î nă la 3 minute)

Suport pentru elevi

Situaţii/dileme

pentru analiză(compuse in baza

informaţiilor dinsesiunea precedentăsau din experienţaprofesorului)

Reflectia

15 minute

O1, O2, O3

Debrifarea activităţii de analiză a dilemelor:

Cî t de greu a fost de identificat valorile?

Cu ce fel de dileme nu ai dori să te confrunţi î n viaţa tapersonală? De ce?

Ce valori influenţează puternic deciziile adolescenţilor?

În ce situații este bine să nu acceptăm comportamentulpersoanelor determinate de alte valori? Care este limita

toleranței noastre? Concluzia profesorului:

Discuţie î n plen (5-7

minute)


18/113

17

Adolescența este perioada în care are loc revizuirea valorilor,ceea ce poate cauza neîncredere în sine și dificultatea de alua decizii sau luarea de decizii riscante, nemeditate,

influențate de valorile altor persoane.

Noi trebuie să reacționăm atunci cînd drepturile noastre sîntafectate de comportamentul determinat de alte valori și să

ne protejam propriile valori și propria personalitate. Înţelegerea valorilor personale este importantă, deoarece tu

poţi ghida comportamentul propriu î n bază la unele dintreaceste valori. Tu poţi selecta prietenii cu valori similare, tupoţi mai bine î nţelege valorile altor persoane şi alegecomportamentul care corespunde valorilor tale, tu poţi evitaconflicte interne, care dăunează sănătăţii psihice şi fizice.

Timp de 2 minute scrieţi răspunsul la î ntrebarea "Ce pot face pentru a înțelege valorile mele și a lua decizii care corespund acestor valori ?"

Discutaţi rezultatele scrierii î n perechi (2 minute).Prezentaţi 5-7 scrieri (3-5 minute)

Scriere reflexivă

G/P/P

5 minute Evaluarea sesiunii î n echipe. Fişe de evaluare

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

CONSTITUIREA VALORILOR

Iniţial, la începuturile evoluţiei sale istorice, omul şi-a elaborat două abordări cu privire la valori.

Anumite lucruri materiale (pietrele, crengile, apa, focul, iarba, fructele, pomuşoarele, rădăcinilecomestibile, insectele, păsările şi animalele etc.) au obţinut valoare pentru om prin faptul că acesta le-adescoperit utilitatea vitală, adică au fost conştientizate ca lucruri fără de care viaţa omului nu putea fi.

Faţă de aceleaşi lucruri, precum şi faţă de fenomene ale naturii (căldura soarelui şi adierea vântului,frigul şi întunericul nopţii şi răsăritul soarelui care le urma, senzaţia de răcoare şi împrospătare a apeietc.), faţă de fenomene ale propriei vieţi (visele, emoţiile, sexualitatea etc.) omul şi-a creat o atitudinecare depăşea cadrul strict utilitar, considerându-le valori contextuale existenţei sale.

Acestea erau/sunt valorile existente, care au devenit ca atare datorită raportării omului la lucrurile şifenomenele indicate mai sus.

Ulterior, omul a început să creeze valori: au apărut astfel lucruri, obiecte, chiar plante şi animale

inexistente în natură. Unele aveau utilitate practică şi valoare estetică; altele aveau doar valoare estetică, juridică, morală etc.

În timpuri diferite, oamenii au acordat prioritate şi/sau au creat sisteme de valori diferite, fiecare tip desocietate fiind marcat şi de anumite tipuri de valori.

Societatea antică şi cea medievală s-au constituit pe valorile/au constituit valorile etern-umane – Adevărul, Binele, Frumosul şi sentimentul Sacrului. Societatea acestor timpuri se subordona statului“divin”.

Societatea modernă a avansat drept cele mai importante valorile sociale, statul subordonându-sesocietăţii care reprezenta întreaga umanitate.

Dezideratul societăţii democratice contemporane este acceptarea oricăror valori, în interacţiunearmonioasă, persoana, grupul social, popoarele fiind în drept să acorde priorităţi acelor valori pe care le


19/113

18

cosideră mai importante, fără însă a dăuna prin opţiunea făcută altor persoane, grupuri sociale, popoareetc.


20/113

18

TEMA 4: VIOLENŢA ŞI DECIZIA


Elevii identifică diferite tipuri de violenţă şi reacţionează corect în caz de violenţă


La finele orei elevii vor fi capabili să:

O1. Aprecieze importanţa comportamentului corect în caz de violenţă pentru aminimaliza riscul de a deveni jertfă sau agresor.O2. Propună idei pentru reducerea violenţei în şcoli.O3. Identifice tipuri de violenţă în şcoală, familie, societate.

SUBTEME:

Violenţă

Tipuri de violenţă: fizică, economică, emoţională şi psihologică

Faze ale violenţei

MATERIALE: postere, marchere, fişe color, cîte o fişă pentru fiecare elev pe care e scris „STOP!”.

PLANUL SESIUNII

OBIECTIVE,

ETAPE, TIMPACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE METODE ŞI

MATERIALE

O3

Evocare

10-15 minute

Profesorul repartizează elevilor cîte o fişă.

Timp de 1 minut amintiţi-vă un caz de violenţă la care aţiparticipat sau aţi fost martor.

Timp de 5 minute descrieţi acest caz pe fişă. Profesorul poate solicita cîţiva doritori să prezinte cazurile, apoi vastrînge fişele.

Ce asociaţii vă vin în minte cînd zicem “violenţă”.Profesorul va nota ideile pe tablă.

Timp de 3-4 minute încercaţi să definiţi ce înseamnă

violenţă, utilizînd minimum 5-7 cuvinte şi imaginileprezentate.

Profesorul va asculta cîteva definiţii.

Sarcină de alternativă Timp de 5 minute desenaţi în grup, prezentaţi în desen“Violenţa”. Grupurile vor prezenta pe rînd desenele.

Scriere liberă

Asociații libere

Prezentare

grafică

O3, O1

Realizarea

sensului

Elevii vor fi repartizaţi în grupuri cîte 4 persoane. Grupurile vorlucra cu textul în felul următor:

1.

Toţi elevii din grup citesc 1 fragment.2. Un elev va avea rol de profesor şi va face un rezumat, va

Predarea

complementară


21/113

19

20 minute explica cele citite cu cuvinte proprii.

3.

Ceilalţi elevi vor formula întrebări de concretizare la care varăspunde cel ce a explicat materialul.

4. Elevii vor identifica din cazurile descrise la începutul oreiexemple de violenţă fizică.

5. Elevii vor citi fragmentul 2.

6.

Elevul care a avut rol de profesor va numi un alt profesorcare va explica fragmentul 2, apoi va răspunde la întrebările colegilor de grup.

7. Grupul va identif ica exemple de violenţă sexuală.8. Acţiunile se repetă pentru fiecare fragment, tip de violență.

Concluzii:

1) În orice situaţie agresorul este de vină şi nu victima.2)

Agresorul trebuie să fie pedepsit pentru a evita repetareaviolenţei în viitor.

3)

În caz de violenţă ne putem adresa la poliţie, medic,profesori, părinţi, colegi etc.

O3

Reflecţie

10 minute

Fiecare echipă prezintă un caz dificil de violenţă

Profesorul, împreună cu elevii lucrează cu Anexa1. Situaţii pentrureflecţie şi clarifică tipul de violenţă, comportamentul pe care artrebui să-l aibă elevul (în special vizavi de sistemul de referinţă)

Studiu de caz

Clasificare

Discuţie dirijată

Evocare

5 minute

Profesorul va organiza jocul “Cercul”. Un elev este rugat să iasă încoridor. Elevii formează un cerc. Cel din coridor intră în clasă şisarcina lui este să pătrundă cu orice preţ în cerc, colegii au sarcinasă nu-i permită. După 3 minute se discută ce s-a întîmplat. Cemetode a folosit elevul pentru a intra în cerc. De obicei , se aplică

forţa fizică, adică violenţa.

Ce tipuri de violenţă aţi văzut în acest joc? (Fizică (aplicareaforţei), psihologică (ar putea intra prin ameninţare)

Cum credeţi ce s-ar putea întîmpla dacă nu oprim jocul?(este riscul ca agresivitatea va creşte, copiii se pot certa)

Cum credeţi de ce violenţa în raport cu anumite persoanese repetă? (Pentru că unele persoane reacţionează la felsau nu reacţionează iniţial, dînd de înţeles că poate fiagresat. Iartă de fiecare dată.)

O1Realizarea

sensului

10 minute

Cum credeţi de ce uneori violenţa se repetă.Profesorul prezintă şi explică ciclul violenţei, apoi repartizeazăelevii în grupuri de cîte 3 persoane şi cîteva grupuri vor avea sarcinasă identifice specificul comportamentului victimei, iar cîteva -specificul comportamentului agresorului.

Ideile de la grupuri vor fi notate pe tablă.

Cine este mai afectat de violenţă - victima sau agresorul?Pentru a răspunde la întrebare elevii vor utiliza informaţia dintabel.

O1, O2

Reflecţie

20 minute

Ce putem face pentru a nu deveni jertfă a violenţei?

Ascultaţi atent cazul pe care o să-l citesc şi dacă observaţi

ceva deosebit, o greşeală, ridicaţi fişa pe care este scrisSTOP! Orice oprire este discutată frontal.

Elaboraţi idei pentru reducerea violenţei în şcoli sau în

Fi-i atent!


22/113

20

general (Profesorul poate decide).

Unde ne putem adresa după ajutor?

ANEXA 1. SITUAŢII PENTRU REFLECŢIE

SITUAŢII TIPUL VIOLENŢEI Ameninţat cu cuţitul

Pălmuit Pus la colţ pentru 30 minute

Impus să întreţii relaţii sexuale

Bătut

Înjosit, umilit

Urmăreşte cum face duş o colegă

Încuiat în odaie

Strigă la tine

Te numeşte idiot, prost

Te pişcă de fund

Pune nota 2 pentru tema de acasă

Te alungă de la ore

Te înjură

Îţi interzice să frecventezi un cerc care-i place

Î -i ia banii

Îţi critică exteriorul

Te impune să faci ordine în locul lui

Aruncă lucrurile tale din dulap

Nu-ţi dă bani de buzunar

Te impune să lucrezi fizic din greu

Te loveşte cu piciorul

ANEXA 2

Anul acesta avem un coleg nou de cameră. E drăguţ şi învaţă bine , dar e foarte nervos. Îşi aruncălucrurile peste tot şi nu vrea să facă ordine în cameră. Le -am strîns de cîteva ori eu, am sperat că va

înţelege că nu e bine aşa. Dorin spune că sînt prietenul lui şi e normal să-l ajut.Cu timpul atitudinea aceasta a început să mă deranjeze. Am încetat să fac în locul lui ordine, mîncareetc. S-a supărat foc. A strigat, m-a înjurat, şi-a făcut vînt să mă lovească, dar am reuşit să mă feresc dincalea lui. Îmi era foarte greu, dar nu am spus nimănui. Îmi era ruşine că am tolerat un asemeneacomportament.

Peste o zi şi-a cerut scuze şi a încercat să-mi explice că eu sînt vinovat, că l-am scos din sărite, că aşa este

el nervos, dar ţine mult la mine, mă apreciază. Important este ca eu să nu-l provoc şi totul va fi bine. Un timp a fost atent, dar practic n-am comunicat. Eu mă străduiam să nu-l provoc.Peste o săptămînă m-a pălmuit. Situaţii similare se întîmplau din ce în ce mai des. Agresivitate, regrete,scuze şi iar agresivitate.

MATERIAL SUPLIMENTAR PENTRU PROFESOR

Strategii de prevenire, minimalizare a violenţei în şcoală

Activităţi vii şi interesante

Sarcini de lucru clare şi variate

Reguli şi proceduri clare în sala de curs şi la cămin Comunicare privind problemele apărute

Stabilirea contactului vizual


23/113

21

Mîinile pe şolduri şi privirea îndreptată spre cel ce încalcă disciplina

Recompensarea comportamentelor corecte şi dorite

Ignorarea iniţială a comportamentelor greşite

Atenţionări verbale imediat după repetarea comportamentului greşit

Recompensarea schimbării în bine

Explicarea clară a aşteptărilor

Exprimarea sentimentelor Concentrarea pe comportament şi nu pe persoană

Solicitarea ajutorului unor oameni în care avem încredere: colegi, profesori,prieteni, părinţi, alte rude etc.

Solicitarea ajutorului specializat: psiholog, poliţist, organizaţii specializate.

Diferite dimensiuni ale violenţei

Cînd ne gîndim la violenţă, gîndim, mai întîi, în termeni de comportament - atacuri fizice, bătăi, ucidere,tortură. Recent s-a ajuns la o înţelegere mai complexă a violenţei, care include forme mai puţin evidenteale violenţei, dar care pot fi la fel de dăunătoare şi, poate, chiar mai greu de soluţionat:- violenţa structurală sau indirectă, o formă de violenţă în care autorii nu pot fi uşor identificaţi deoareceavem de-a face cu o întreagă reţea de structuri şi responsabilităţi.- violenţa culturală, adică toate acele aspecte ale culturii care pot f folosite pentru a justifica ori legitimaviolenţa directă sau structurală. Limbajul, ştiinţa, discursul social sau specificul gîndirii pot influenţaoamenii în acest sens. Un alt nivel de înţelegere a violenţei ţine de procese mentale, mai puţin vizibile: sentimentele,atitudinile şi valorile pe care le au oamenii. Ele nu sînt violente ele însele, dar pot deveni uşor surse deviolenţă sau pot duce la comportament violent şi pot alimenta funcţionarea structur ilor violente. Ura,frica, neîncrederea sînt sentimente ce ne permit să clasificăm oamenii ca inferiori sau superiori în ceeace priveşte rasa, sexul, religia, apartenenţa etnică, capacitatea mentală, ideologia politică.

Conflictul şi violenţa nu sînt acelaşi lucru, dar violenţa este, adesea, o expresie a conflictului, un mod dedesfăşurare a conflictelor. Violenţa există în conflicte:

ca un instrument de represiune din partea părţii mai puternice care doreşte să îşi impunăinteresele asupra celorlalţi;

ca un instrument de articulare a intereselor de către partea mai slabă, mai ales dacă acea partenu cunoaşte alte căi;

atunci cînd părţile implicate în conflict nu reuşesc să găsească alte modalităţi de aplanare aconflictului;

în legătură cu escaladarea dinamicii conflictului; ca un reproş adus celeilalte părţi pentru legitimarea propriei poziţii.

De multe ori conflictele sînt generatoare de violenţă. Iată care sînt etapele transformării unui conflict încriză violentă:

1.

Disconfortul – senzaţia intuitivă că ceva nu este în ordine, fără a putea spune exact ce. 2.

Incidentul – fapte mărunte, schimburi scurte sau acute de cuvinte. 3. Neînţelegerea – concluzii eronate în legătură cu o situaţie datorată exprimării neclare. 4. Tensiunea – percepţia altei persoane şi a tuturor acţiunilor acesteia este distorsionată. 5. Criza – manifestări de violenţă verbală sau fizică, ruperea relaţiei.

Structura intervenţiilor în situaţii de criză în clasa de elevi

1. Identificarea şi cunoaşterea situaţiei de criză.

2.

Cauzele situaţiei de criză. 3. Luarea deciziei.


24/113

22

4. Elaborarea programului de intervenţie. 5. Aplicarea măsurilor. 6. Realizarea controlului.

7.

Evaluarea.


25/113

23

TEMA 5: ABUZUL SEXUAL


Elevii vor învăţa să aprecieze eficienţa personală în diferite situaţii de risc, precumşi să exerseze modele pozitive comportamentale pentru un mod sănătos de viaţă.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La finele orei elevii vor fi capabili să:

O1. Aprecieze importanţa comportamentului adecvat în caz de abuz.O2. Determine căi de evitare a abuzului.O3. Recunoască situaţii periculoase pentru potenţiali agresor şi victimă.

SUBTEME:

Abuz emoţional

Abuz sexual

MATERIALE: postere, marchere, fişe cu diferite situaţii.

PLANUL SESIUNII

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

O2

Evocare

10 minute

Profesorul începe lecția prin lectura următorului studiu de caz.

În baza studiului de caz, dar și în baza observațiilor proprii,completaţi, timp de 5 minute, în perechi tabelul cu lucruri,gesturi şi comportamente ale agresorului și victimei

LUCRURI, GESTURI ŞI

COMPORTAMENTE ALE

AGRESORULUI

LUCRURI, GESTURI ŞI

COMPORTAMENTE ALE

VICTIMEI

Răspunsuri posibile:

Se apropie cu corpulfoarte tare,

Maricica are 15 ani şi jumătate, nu prea iubeşte să înveţe, dareste foarte dornică de distracţii. Este comunicabilă, are mulţiprieteni printre băieţi şi fete. De la 15 ani fumează. A plecat ladisotecă în fustă scurtă, cu buzele şi ochii fardaţi. La discotecă afacut cunoştinţă cu Nicu, care are 19 ani şi este student. Ei audansat mult, Nicu a servit-o pe Maricica cu bere şi ţigări. Dupădiscotecă Nicu a propus să facă o plimbare în automobilul lui.Maricica a fost de acord. În timp ce mergeau în maşină, Nicu i-apropus o ţigară. Maricica a simţit că ţigara are gust neobişnuit,dar nu a refuzat. Ei au ajuns în padurice, Nicu a început să osărute pe Maricica, ea a încercat să spună nu, dar era prea

slabită. Dimineaţa Maricica a înţeles că avut contact sexual cuNicu. Ea crede ca Nicu a violat-o.


26/113

24

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

Atinge corpul victimei

fără permisiune,

Spune glume și cuvinte

vulgare (necenzurate), Face priviri arogante

Analizează cu privireacorpul victimei

Face complimente

vulgare.

Elevii prezentă ideile şi profesorul le notează în tabelul de la tablă apoi îlcompletează cu alte idei.

Realizarea

sensului

25 minute

Formulaţi în baza acestui tabel următoarea concluzie:

Abuzul sexual este definit ca hărţuire sexuală, prin mesaje cu unconţinut sexual, ofense, umilire, comentarii nepotrivite, viol.Codul Penal prevede pedepse foarte clare în caz de abuz, înfuncţie de circumstanţele în care este comis abuzul.

De fapt, comportament de victimă (sau comportamentprovocator) nu există. De fiecare dată problema constă înagresor, care interpretează greșit comportamentul potențialeivictime și justifică propriul comportament, dînd vina pecomportamentul provocator al victimei. În societatea noastrăexistă un stereotip puternic care dă vina pe victimă și nu peagresor. Dar în orice situație de vină este agresorul și legea

(Codul Penal) pedepsește comportamentul agresorului și nuexistă nici un caz în care să fie învinovățită o victimă. Aceststereotip îl aveți și voi – ați demonstrat acest lucru princompletarea tabelului cu comportamentele victimei.

Victima poate avea comportament riscant, dar acest

comportament nu este provocator. Agresorul este cel care

percepe acest comportament ca fiind provocator.

Scopul acestei lecții este de a identifica, în primul rîndcomportamentul agresorului și de a reacționa la timp prinajustarea acțiunilor proprii pentru a evita situațiile de abuz sexual.

Lectură în perechi

Citiți, timp de 7 minute, tabelul “Comportamentul agresorului șistrategii de răspuns” şi propuneți idei pentru a depăşi fiecare dinsituaţiile prezentate.

MODUL DE

PRESIUNE SAU

MANIPULARE

STRATEGII DE

RĂSPUNS

EXEMPLE

1. Provocare: -

Maricica! Tu pur şisimplu te temi săfii cu mine.

Explici problema şi

spui ce simţi, îţiexprimisentimentele.

Este foarte tîrziu, părinții mă

așteaptă. Simt că mă presezi șinu îmi place de loc aceastăsituație. Te rog să mă conduci

Mini-

prelegere5 minute

Lectură înperechi


27/113

25

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

cît mai repede acasă.

2. Convingere1: -

De ce nu? Toţi o

fac.

Exprimă opinia(părerea) ta:

Toți pot face orice. Eu amopinia mea și vreau să fiu

stimată pentru ceea ce sînt.

3. Convingere2: -

Ai încredere înmine. Nu se va

întîmpla nimic rău.

Insiști asuprasentimentelor

proprii:

Mă simt foarte neplăcut subpresiunile tale. Și chiar mă facisă nu am încredere în tine.

4. A sustrage de la

temă: - Ce ochi

frumoşi ai. Îmiplace cînd eştisupărată.

Revii la temă: Nu avem timp pentrucomplimente. Ți-am spus căeste tîrziu și mă așteaptăpărinții.

5. A şantaja,speria: - Dacă nueşti de acord tepărăsesc.

Cauți compromisuri: Este foarte tîrziu. Te rog să măconduci acasă. Hai să discutămmîine despre aceasta. Hai săfacem schimb de telefoane – scrie telefonul meu.

6. A insista: - Tu

îmi eşti datoare. Aipromis. Tu vrei ca

să te impun?

Tragi timpul de

coadă și încercisă chemi pe cinevasau să mergi lacineva:

Hai să-ți fac cunoștință cuprietenele mele. Dă-mi voie sătelefonez părinților/colegilorca să le spun că vin mai tîrziu(și la telefon spun cu cine sînt).

Chiar dacă elevii nu au reușit să găsească răspuns la fiecare situație,opriți activitatea după 7 minute.

Solicitați exemple de răspunsuri ale elevilor la fiecare situație. În caz denecesitate, propuneți răspunsurile din tabelul de mai sus.

Prezentarea

rezultatelor

15 minute

O1, O2

Reflecţie

40 minute

Profesorul va împărți elevii în echipe a cîte 4-6 persoane.Profesorul va repartiza la fiecare grup sarcinile descrise în caietulelevului. Dacă în clasă sînt mai mult de 3 grupe, acestea vor primiaceleași sarcini, dar vor lucra independent. Grupul 1. “Nicu – agresor sau nu”. Citiţi cu atenţie secvenţa din CodulPenal şi răspundeţi la întrebările ce urmează.

Grupul 2. Analizați cazul utilizînd fişa “Cum să evităm abuzul sexual”Grupul 3. Utilizînd fişa “Cum să sprijinim, ajutăm persoanele abuzatesexual”, discutaţi:

Elevii vor lucra în grup timp de 7 minute.Apoi fiecare grup va prezenta pe rînd rezultatele discuției în grup.

Studiu de caz

Lucru în grup

Reflecție 5 minute

Este foarte răspîndită ideea că violul este săvîrşit de persoanenecunoscute, dar se ştie că 50% din violatori sînt cunoscuţi saurude.

Jocul cu mingea.

Elevii aruncă o minge și răspund la următoarea întrebare Cum credeți ce putem face pentru a micșora numărul de cazuride abuz sexual?


28/113

26

OBIECTIVE,

ETAPE,

TIMP


MATERIALE

MATERIAL ADIŢIONAL PENTRU PROFESORI

EDUCATIA SEXUALĂ FACE PARTE DIN EDUCAŢIA ANTI-VIOL

Educaţia sexuală nu î nseamnă doar luarea unor măsuri preventive pentru combaterea consecinţelorfizice şi emoţionale ale unui raport sexual, ci şi educarea individului că sexul este un aspect normal alvieţii, o practică sănătoasă, cu forme variate, că trebuie practicat consensual şi să provoace plăcereparticipanţilor.E adevărat ca acei condamnaţi ai societăţii care provoacă aceste acte nemiloase nu vor ţine cont degravitatea faptelor sale prin simpla menţionare a acestor aspecte. Î nsă poate o educare a populaţiei vaevita anumite situaţii sau va invăţa indivizii cum să reacţioneze î n anumite cazuri. Educaţia sexuală este

mai importantă î n acest caz pentru victime sau potenţiale victime ale violului.Ttrebuie să oferimtinerelor suficiente instrumente pentru a recunoaşte şi reacţiona î mpotriva abuzului sexual.Dacă vrem să î nvăţăm despre ce î nseamnă atacul sexual î ntr-un mod inteligent, trebuie să cunoaştemce î nseamnă consimţăm î ntul activ – benevol (pentru a elimina apărarea violatorilor : “nu a spus NU şiam considerat ca femeia şi-a oferit consimţăm întul pasiv “) . Astfel se elimină concepţia greşită, conformcăreia se consideră viol doar sexul î n situaţia î n care o persoană spune NU sau ripostează prin violenţă fizică, deci se consideră viol - sexul î n care consimţăm î ntul nu este benevol şi liber exprimat.

Educaţia sexuala face parte din educaţia anti-abuz sexualAbuzul sexual al copiilor este o problemă gravă a societăţii, dar este o realitate cu care ne confruntam.Fie ca abuzatorii sînt adolescenţi, părinţi, cunoscuţi sau necunoscuţi ai victimei, psihopaţi sau doar

curioşi, aceste probleme vin dintr-o lipsă de educaţie sexuală din copilărie, adolescentă, a unor frustrărisexuale.

Cei mai conservatori dintre indivizii societăţii ar prefera să interzică cu desăv î rşire sexul p î nă la oanumită v î rstă, f ără explicaţii suplimentare. Credeţi că această abstinenţă impusă ar rezolva problemelesexuale sau abuzurile sexuale? Lipsa de informaţie poate fi la fel de dăunătoare pentru un copil/adolescent ca şi furnizarea unor informaţii greşite.Există numeroase tipuri de abuz sexual, cum ar fi atingerile necorespunzătoare, m î ng î ierile,voyeurismul, expunerea la pornografie, forţarea către practici sexuale etc. Abuzul poate fi singular saurepetat p î nă la v î rsta adolescentei inhib î nd dezvoltarea normala a copilului/adolescentului.Educaţia sexuală (at î t pentru copii c î t şi pentru părinţi) poate contribui la depistarea din timp a unorsimptome, semnale, indicii care ar putea preveni un astfel de act de cruzime.

Adesea adolescenţii fug de acasă ca modalitate de evadare, nu spun nimănui ce se î nt î mplă, deoarece einu se simt in siguranţă să povestească , nu ştiu cui să i se adreseze sau nu i se acord ă suficient ă

credibilitate. Educaţia sexuală este foarte importantă î n cazul nefericit al unui copil care ajunge victimaunui abuz sexual, pentru a î nţelege ceea ce i se î nt î mplă şi ca să poată vorbi despre acest lucru, explică specialiştii.Psihologii specializaţi î n psihologia copilului susţin că nevorbind copilului despre sexualitate, el va căutacurios informaţii î n altă parte, devenind astfel o pradă uşoară pentru un abuzator pregătit să atragă copilul cu răspunsuri la această temă.

Educaţia sexuală este un termen general ce cuprinde informaţii at î t despre anatomia sexuală,

reproducerea sexuală, raportul sexual propriu-zis, sănătatea sexuală şi a reproducerii, relaţiileemoţionale, drepturile şi responsabilitățile sexuale, abstinenta, contracepţia c î t şi despre diverseaspecte ale comportamentului sexual uman.


29/113

27

Aceasta este ceea ce teoria ne oferă ca şi definiție. Î n realitate educația sexuală este mai complexă, ţinede viața şi sănătatea fiecărui om, î ntruc î t sexualitatea apare î n viața fiecărei persoane î ncă de la naștere.Ea face parte din lecțiile de viață necesare fiecărui individ.

Educația sexuală este necesară celor mici (preșcolari, școlari), dar si tinerei generații de adolescenți.

Av î nd î n vedere gradul tot mai ridicat de expunere la informații despre sex î n scoli, printre colegii deaceeași v î rstă sau mai mari, este importantă intervenția unei persoane care să clarifice anumite aspecte, întrebări, curiozităţi. Educația sexuală este cea care trebuie să-i î nveţe pe tineri ce înseamnă intimitatea,dar să ofere şi o perspectivă generală asupra a ceea ce înseamnă sistemul reproductiv, metodele decontracepție şi BTS, şi mai mult dec î t at î t să le ofere posibilitatea de a stabili singuri ce inseamnă identitate sexuală, rolul fiecărui gen sexual î n familie, societate, percepţia asupra corpului, relaţiile cupersoanele de acelaşi sex si cu cele de sex opus.

Î n educația sexualității este foarte important ca adolescentul sa primească informații precise şi corecte,despre ambele sexe - informații sintetizate conform v î rstei şi dorinței sale de cunoaștere şi capacitații de înțelegere. Este nedrept să încercați să ignorați faptul că ei sînt conștienți de sexualitatea lor,indiferent de v î rsta la care se află. Parinţii trebuie să fie pregătiţi să răspundă copiilor lor î n modcorespunzător nivelului de expunere şi maturitate. Însă mai î nt î i de toate părinţii trebuie să-şi dezvoltede timpuriu o anumite relație de comunicare şi prietenie cu copii lor, să aibă o atitudine pozitivă faţă de sex. Conform unor studii, copiii bine informaţi î n legătură cu anatomia masculină şi feminină, vorsuporta mult mai ușor schimbările fizice şi emoţionale din timpul pubertaţii.

Educația sexuală afectează î n mod pozitiv adolescentul

Astfel el devine mai tolerant î n ceea ce priveşte anumite tipuri de comportamente, opţiuni etc.De asemenea, studii realizate î n lume indică faptul că programele de educație sexuală bazate peabstinenţă nu au fost deloc eficiente.

Este fals faptul că adolescenții supuși educației sexuale vor fi mai curioși şi vor începe relațiile sexuale

mai devreme. Dimpotrivă aceasta a dus la diminuarea activității sexuale, la creșterea ratei de utilizare aprezervativului si a altor metode contraceptive.

De obicei, dorința de experimentare a sexului, masturbării şi homosexualității apare c î nd adolescenţiisînt extrem de curioși, aflați î n necunoştinţă de cauză, nu sînt educaţi şi sînt expuși materialelorpornografice.

Deși persoanele care trebuie să asigure educația sexuală (părinţi, profesori, instructori specializaţi) aupropriile atitudini şi credinţe despre sex şi sexualitate, este foarte important să prezinte informaţiile î ntr-un mod obiectiv, evit î nd să influenţeze intr-un mod negativ educația pe care o asigură.

Educația sexuală nu trebuie sa împiedice sau să interzică oamenilor să facă sex- o educație sexuală

eficientă trebuie să dezvolte anumite atitudini şi concepții împreună cu anumite abilitați care să leofere tinerilor posibilitatea de a decide pe baza unor informații corecte dacă sînt pregătiți sau dacă doresc săiniţieze o relaţie sexuală.

O educație sexuală eficientă trebuie să ofere tinerilor oportunitatea de a explora ei înșiși motivul pentrucare oamenii fac sex, î n ce măsura implică şi afectează emoțiile persoanelor, respectul pentru sine şipentru ceilalți, sentimentele, deciziile lor. Pentru a înțelege anumite lucruri legate de viață, adolescentultrebuie sa aibă şansa să exploreze diferențele sexuale î ntre genuri, cum apartenenţ a etnică şisexualitatea pot afecta opțiunile şi sentimentele oamenilor . Aceştia trebuie sa conştientizeze că batjocura, tachinarea, stereotipurile, abuzul si exploatarea pot influenţa negativ relaţiile interumane.

Sfaturi pentru adolescenți atunci c î nd vine vorba de sexualitate

Este ok să fii jenat atunci c î nd discuţi despre sex. Este un subiect mai sensibil, dar trebuie să ai curaj să pui acele î ntrebări care iţi macină g î ndurile.


30/113

28

Educația sexuală nu î nseamnă doar informații legate de actul sexual î n sine.

Incearca sa discuti despre sex cu parintii/ doctorul / psihologul scolar/ o ruda in care ai incredere

(mai puțin cu cei de aceeaşi v î rstă cu tine - prefera o sursă sigură).

Atenție î n ceea ce priveşte informaţiile şi capcanele internetului - poți găsi î n schimbenciclopedii si cărţi de specialitate, potrivit v î rstei tale.

Nu te angaja î ntr-un comportament despre care nu vrei nici măcar să vorbești – î nseamnă că nu

eşti î ncă pregătit să iniţiezi acel comportament. Este ok sa spui “Nu sînt pregătit pentru asta î ncă! ” - fie că este vorba de anumite informații sau

anumite comportamente sexuale. Sexualitatea deține multe informații de absorbit î n procesulde educare şi este bine să aştepţi p î nă vei fi capabil sa te confrunţi cu anumite aspecte.

Reţineti!

1. Nu trebuie sa fii î ntotdeauna de acord cu tot.Discuțiile echilibrate î n ceea ce privește diferențele de opinii nu trebuie să promoveze un anumit set decredințe şi nu trebuie să fiți adeptul unui singur set de concepții. Parte din explorarea sexualității şi

înțelegerea punctelor de vedere culturale, religioase şi morale privind acest subiect este să descoperi cuce anume eşti TU de acord sau nu.2. Pornografia nu reprezintă educație sexuală.Sînt fantezii, nu informații utile.

Ce informații ar trebui furnizate adolescenților?

Educația sexuală presupune adăugarea de noi informații privind sexul şi relațiile interumane şi decorectarea a informațiilor incorecte acumulate. Topice necesare de abordat î n educația sexuală aadolescentului:

* Dezvoltarea sexual ă şi reproducerea.

* Fertilitatea şi concepția / contracepția.

* Relațiile amoroase şi relațiile interumane.

* Sexualitatea şi diversitate sexual ă , abordări culturale si religioase diferite.

* Avort.

* Confidențialitate şi intimitate.* Moduri de a se confrunta cu presiunea celorlalți adolescenți .

* Consimţăm întul sexual.

* Gama de surse de sprijin, sfaturi disponibile.

Rolul şcolii şi al familiei î n educaţia sexualităţii

Părinţii reprezintă persoanele î n care au cea mai mare încredere copii şi adolescenții. De asemenea,școala ar trebui să fie o sursă de informare formală şi informală cu privire la sexualitate ( î n special î ncazul î n care părinţii sînt depăşiţi de situaţie sau nu au avut nici ei acces la educație sexuală î n modcorespunzător).Adolescenții sînt vulnerabili î n special la infecțiile cu transmitere sexuală, deoarece ei nu manifestă stabilitate î n relații şi îşi schimbă frecvent partenerii. Mai mult dec î t at î t, ei sînt sensibili la presiunilecolegilor şi imaginilor media, iar unii dintre ei sînt chiar exploatați sexual de către adulți.

C î nd ar trebui să înceapă educația sexuală?

V î rsta la care ar trebui furnizate copilului informații despre sexualitate depind de dezvoltarea fizică ,emoționala şi intelectual ă a tanărului, c î t şi de nivelul său de înțelegere.

Este însă important ca aceasta să înceapă la o v î rstă fagedă şi să fie susținută î n special î n perioadaadolescenţei, o perioadă a confuziilor şi schimbărilor hormonale.

Î n jurul v î rstei de 4-5 ani apare prima întrebare “ Cum am apărut eu pe lume? ", iar povestea cu barzaeste una dăunătoare pentru copil. Atunci veţi şti cu siguranță că el este pregătit să absoarbă informații privind sexualitatea.

Pericolul lipsei educației sexuale la copii şi adolescenți Adulții nu trebuie să se simtă incomod discut î nd cu adolescenții despre sex sau să ignore existentasexului. Se pot păcăli astfel pe ei î nşişi î nsă îşi vor expune copiii la o curiozitate periculoasă.


31/113

29

Pentru anumiți adolescenți ghinioniști prima lor experiență sexuală a fost un dezastru fizic sauemoțional, s-a finalizat cu o sarcină sau cu o maladie cu transmitere sexuală.

Adolescenții devin activi sexuali la o v î rstă destul de fragedă. Un adolescent de 15 ani este expus multmai multor riscuri dec î t unul de 20 de ani.

Specialiștii in psihologia copilului susțin că părinţii vor trebui să răspundă î ntrebărilor copiilor legate desexualitate potrivit stadiului său de dezvoltare şi de cantitatea de informație pe care el este dispus să oabsoarbă. Cheia succesului rezidă în î mpărtăşirea sistemului de valori al părinţilor şi adolescentului, î nsă nu prin impunere, ci prin comunicare eficientă. Copiii, adolescenții care au exemplul valorilor familiei,vor fi mai deschişi î n ceea ce privește discuțiile cu părinţii, inclusiv despre sex şi evita debutul vieţiisexuale la o v î rstă timpurie.

Atenţ ie!

Pe l î ngă aspectele menţionate, educația sexuală este un proces complex şi uneori inaccesibil unorgrupuri de oameni din cauza diferenţelor culturale, religioase. Trebuie î nsă să acordămatenţie sporită asupra acestor grupuri, precum şi tinerilor părinţi, manifestărilor timpurii de homosexualitate şilesbianism, bisexualitate. Urmează să găsim modalitatea de a ajunge cu informațiile necesare şi la ceicare nu au acces la anumite servicii publice, şcoli, medici, şi la cei vulnerabili din punct de vedere social(refugiați, tineri instituționalizați, tineri ai străzii) .Dreptul la educație este un drept universal al omului (Declarația Universal ă a Drepturilor Omului 1948,art. 26 (1) ) .

AUTOR: Elena Stanciu http://www.romedic.ro/educatie-sexuala-pentru-adolescenti-0C1308

http://www.romedic.ro/educatie-sexuala-pentru-adolescenti-0C1308http://www.romedic.ro/educatie-sexuala-pentru-adolescenti-0C1308http://www.romedic.ro/educatie-sexuala-pentru-adolescenti-0C1308http://www.romedic.ro/educatie-sexuala-pentru-adolescenti-0C1308


32/113

30

TEMA 6: PUBERTATEA ŞI ADOLESCENŢA – VÎRSTA MODIFICĂRILOR

Notă: Recomandăm invitarea unui specialist de la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor, iar acolo unde încă nu sînt astfel de centre, un specialist din Cabinetul de Sănătate Reproductivă care există în oriceCentru al Medicilor de Familie. Profesorul va discuta din timp cu specialistul pentru a planifica împreunăaceastă sesiune: profesorul poate dirija activitățile, iar specialistul să răspundă la toate întrebările

adolescenților.


Vîrsta survenirii schimbărilor pubertare este absolut individuală şi variază î n limitemari, un indicator că totul merge bine la adolescentul dat este respectarea ordiniischimbărilor în limitele de vîrsta corespunzătoare.

Atunci cînd la adolescenţi apar întrebări sau probleme legate de dezvoltareapubertară, cea mai simplă soluţie este să apeleze la un specialist, aşa cum ar fi acei de la Centrelede Sănătate Prietenoase Tinerilor, iar acolo unde încă nu sînt astfel de centre, la specialistul din

Cabinetul de Sănătate Reproductivă care există în orice Centrul al Medicilor de Familie


La finele sesiunii elevii vor fi capabili să: O1 Accepte schimbările pubertare proprii și să apeleze la instituțiile de profil în caz de necesitate O2 Analizeze propriile schimbări din perspectiva calendarului O3. Recunoască ordinea schimbărilor în organismul fetelor şi băieţilor în perioada pubertăţii

SUB TEME :

Adolescenţă Pubertate

Maturizare sexuală

Servicii de sănătate

MATERIALE:

PLANUL SESIUNII

OBIECTIVE,

ETAPE,TIMP


MATERIALE

O1

Evocare

5 minute

Introducere

Adolescenţa (în latină înseamnă creştere) reprezintă o perioadă

importantă în dezvoltarea fizică şi mentală a fiinţelor umane, cu trecere de

la starea de copil la cea de adult. Această trecere implică schimbări

biologice (adică pubertare), psihologice şi sociale.

Adolescenţa ocupă decada a doua (de la 10 pînă la 19 ani) din viaţa unui

om.

Pubertatea este o parte componentă a adolescenţei, cu durată de cîţiva ani,

Mini-

prelegere

Boxă pentru întrebări


33/113

31

în decursul căreia au loc schimbări intense în organismul fetelor şi băieţilor

legate de maturizarea sexuală. Cu pubertatea, de fapt, încep schimbările din

adolescenţă, în medie la 10 ani, la fete, şi la 12 ani la băieţi. Profesorul

prezintă specialistul (invitat). Anunță elevii că vor avea posibilitatea de a

formula întrebări atît oral cît și în scris. Profesorul distribuie fișe pentru

formularea întrebărilor în scris și preîntîmpină elevii că au dreptul să

formuleze și să transmită întrebări pe durata lecției. Profesorul pregătește

din timp o boxă pentru colectarea întrebărilor.

O1

Evocare

15 minute

Activitatea 1. Ce schimbări fizice și psihologice au loc în perioadaadolescenței la băieți și fete.

Profesorul numără elevii de la 1 la 2 și formează perechi de lucru.

Individual, timp de 3 minute, elevii cu numărul 1, scrieți o listă aschimbărilor fizice și psihologice ce au loc în perioada adolescențeila băieți. Iar elevii cu numărul 2 , scrieți o listă a schimbărilor fizice și

psihologice ce au loc în perioada adolescenței la fete. În perechi, timp de 5 minute, comparați ideile. Faceți o listă a

întrebărilor pe care le are un adolescent la această vîrstă. (De ex.,Care este cea mai tîrzie vîrstă la care încep schimbările fizice? Careeste norma creșterii în înălțime pentru băieți? etc .).

Fiecare pereche prezintă cîte o schimbare, iar profesorul notează acestea pe tablă într-un tabel din 3 coloane:

Fete Întrebări Băieți

GindeştePerechi

Prezintă

O1Realizarea

sensului

30 min.

-

60 min.

Calendarul schimbărilor în adolescenţă la fete şi băieţi Profesorul împarte clasa în grupuri a cîte 6 elevi. (La decizia profesorului sepot forma grupuri mixte sau grupuri de băieți și fete). În cazul unui grupomogen (numai băieți sau numai fete), ei vor lucra doar cu tabelul legat deschimbările propriului gen. Fiecare grup are ca sarcină să găsească răspuns la întrebările formulate în

activitatea precedentă în caietul elevului (CALENDARUL schimbărilor din

organismul băieţilor/fetelor în perioada pubertară și ordinea corectă a

schimbărilor).

Pentru îndeplinirea sarcinii li se oferă 10 min.

Fiecare grup pe rînd, prezintă cîte o întrebare și răspunsul găsit. Specialistulintervine după fiecare răspuns cu comentarii și completări. (Notă:Profesorul are grijă ca comentariile specialistului să nu depășească timpulde 2-3 minute pentru fiecare întrebare). Unele din întrebări vor fi amînatepentru sesiunile următoare (vezi curriculum).

Specialistul va răspunde la întrebările care au rămas fără răspuns. Profesorul va selecta întrebările din boxă și la fel va oferi aceste întrebărispecialistului.

Este foarte probabil că această activitate (întrebări-răspunsuri) să dureze


34/113

32

pînă la sfîrșitul sesiunii.

La sfîrșitul sesiunii profesorul formulează următoarele mesaje-cheie:„Fiecare persoană are graficul său individual al schimbărilor pubertare

care este influenţat în primul rînd, de ereditate, apoi de factorii externi,

cum ar fi efortul fizic, modul de alimentare, inclusiv dietele stricte. etc.

Schimbările intense ce survin în perioada pubertăţii sînt determinate de

activarea procesului de producere a hormonilor sexuali în organismul

fetelor şi băieţilor.

Toţi adolescenţii decurg procese similare, dar tempourile și aspectelevariază de la un individ la altul! Pornind de la faptul că vîrsta surveniriischimărilor este individuală şi variază î n limite mari, un indicator ca totulmerge bine la adolescentul dat este respectarea succesivităţii schimbărilorprezentate tabelul-calendar pentru fete şi pentru băieţi.NB! Adolescenţii sînt foarte vulnerabili la reacţiile sociale vizavi de

schimbările din corpurile lor – apreciere pozitivă sau dezaprobare.Comportamentul neadecvat, ofensator, neatent al maturilor şi al semenilor

poate provoca crize, care ulterior pot să deregleze procesul de dezvoltare

sexuală, perceperea propriei identităţi şi încrederea în sine.

ACTIVITATE DE ALTERNATIVĂ LA DECIZIA PROFESORULUI.

Următoarele activități sînt de alternativă. Profesorul monitorizează atenția elevilor. În caz că observă scădereaatenției și interesului elevului, profesorul poate organiza una din

următoarele activități. O1, O2Reflecție 15 min.

Activitatea 4. Aprecierea corespunderii unui adolescent cu calendarul

schimbărilor pubertare

Profesorul citește și analizează descrierea a două situaţii. Poate fidiscutată o situaţie sau ambele, în funcţie de context.

Cazul 1.”Ionuţ are 14 ani şi jumătate şi se întreabă dacă nu ramîne înurmă în dezvoltarea sa pubertară în comparaţie cu colegii. La

majoritatea dintre ei li s-a început schimbarea glasului şi au î nceput să

creasc ă intens în î nal ţime, iar Ionuţ încă nu are aceste schimbări. Decîteva luni i -a apărut mustăcioară, ceva mai devreme a apărut

pilozitatea în regiunea pubiană, iar cu aproximativ 2 ani în urmă a

observat c ă au început să-i crească organele genitale.”

Întrebări pentru grupul mare.- Verificaţi, conform calendarului schimbărilor pubertare, dacă

schimbările care au survenit la Ionuţ corespund cu limitele normei? - Toţi băieţii de aceeaşi vîrstă trebuie sa aibă exact aceleaşi

schimbări? - Ram î ne Ionuţ în urmă în dezvoltarea sa pubertară în comparaţie cu

băieţii din clasă? - Ce poate Ionuţ să facă ca nu să se îngrijoreze atît de mult?

Studiu de

caz


35/113

33

Răspuns corect. Schimbările survenite la Ionuţ (începutul creşteriiorganelor sexuale, pilozitatea) se încadrează perfect în limitele normei,chiar dacă diferă de schimbările survenite la alţi băieţi de vîrsta lui. Pentrua micşora îngrijorarea , Ionuţ trebuie să citească atent calendarulschimbărilor pubertare la băieţi. În corespundere cu termenele cînd au

apărut schimbările menţionate , este de aşteptat în mai puţin de un an şischimbarea glasului şi saltul de creştere în înălţime. Doar dacă schimbărilecare le aşteaptă nu vor surveni pîna la 16 ani e cazul să consulte medicul

pentru a clarifica cauza şi ce se poate de făcut.

Cazul 2.” Anişoara are 15 ani şi jumătate şi , discutînd cu prietenele saledin clasă , a înţeles ca la ele deja s-a instalat ciclu menstrual. Ea încă nu a

avut niciodată menstruaţie. Mama ei este plecată la lucru peste hotare

şi nu a avut posibilitatea să-i vorbească despre aceasta. Anişoara se

îngrijorează dacă nu rămîne în urmă în dezvoltare comparativ cu

prietenele sale din clasă. E ste o fată firavă, de 39 kg, abia de circa 1 an

jumătate au început să-i crească glandele mamare iar în ultimele cîtevaluni a început să-i crească pilozitatea în zona pubiană.”

Întrebări pentru grupul mare.- Verificaţi, conform calendarului schimbărilor pubertare, dacă

schimbările care au survenit la Anişoara corespund cu limitelenormei.

- Toate fetele la 15 ani trebuie să aibă menstruaţii? - Ramîne Anişoara în urmă în dezvoltarea sa pubertară în comparaţie

cu prietenele sale din clasă? - Ce poate Anişoara să facă ca să nu să se îngrijoreze atît de mult?

Răspuns corect.Schimbările survenite în organismul Anişoarei (creşterea sînilor, pilozitatea) au venit cu întîrziere, în medi e cu 1,5 - 2 ani şi depăşesc limitade sus a normei. La toate fetele din zona noastră primaI menstruaţietrebuie să vină pînă la 15 ani (în medi e la 12-13 ani). De aceea se poatespune că Anişoara are unele întîrzieri în dezvoltarea pubertară. Pentru areduce îngrijor ar ea şi a corija unele posibile cauze a întîzirii în dezvoltarea

pubertară, Anişoara trebuie să meargă în ti mpul cel mai apropiat lamedicul ginecolog din cadrul Cent rului de Sănătate Prietenos Tinerilor sauCabinetului de Sănăt ate Reprodctivă din cadrul Centrului Medicilor deFamilie

O3

Reflecţie 25 min.

Activitatea 5. Formarea deprinderilor de cerere a informaţiilor şiserviciilor referitor la dezvoltarea pubertară.

Profesorul menţionează că în activitatea precedentă am observat căschimbările pubertare adesea le provoacă îngrijorări adolescenţilor, chiardacă se încadrează în limitele normei. În activitatea care urmează eleviiexersează diferite modele de comportament în cazul cînd apar astfel de

îngrijorări sau probleme şi selectează modele de comportament care pot

să-l ajute pe adolescent în acest sens.

Joc de rol

Fişe cu

descrierea

scenariilor


36/113

34

Joc de rol

1. Pentru joc de rol este nevoie de 7 voluntari: pentru scenariile 1 și 2cîte 3 voluntari și 1 voluntar pentru scenariul 3. Repartizațivoluntarilor scenariile și rugați să se pregătească pentru un joc derol.

- Scenariu 1 (roluri: Maricica, o adolescentă normal dezvoltată, de 16

ani, Anişoara – prietenă). Maricicăi i se pare că în ultimii ani s-a„îngrăşat prea tare” – prea mult s-a rotunjit în unele locuri. Prietenaei, Anişoara, îi aduce o revistă despre modă şi îi propune o cură deslăbire trăsnet - două săptăm î ni nu măn încă nimic şi bea doar apă fiartă, slăbeşte cu 10 kg la sigur.

Întrebări pentru discuţie în grup. - Este comportamentul Maricicăi unul care poate s-o ajute la sigur

să arate mai bine?- Care ar fi comportamentul optim care i-ar ajuta sa-şi micşoreze

îngrijorarea vizavi de aspectul său? -

-

Scenariu 2. (roluri: Elena, Sergiu – prieteni, Dr. Dumitra din Centrulde Sănătate). Elena îi spune prietenului ei, Sergiu, că aremenstruaţie dureroasă (dismenoree). Sergiu o sfătuieşte să meargăla un Centru de Sănătate pentru a primi consultaţie la ginecologulDr. Dumitra. La Centrul de Sănătate, Dr. Dumitra o examinează şi îioferă consiliere Elenei; îi eliberează o reţetă cu nişte pastile dedurere, îi propune unele analize şi îi spune să revină mai tîrzi u lacontrol.

Întrebări pentru discuţie în grup. - Este comportamentul Elenei unul care poate s-o ajute cel mai

bine?- De ce?

- Scenariu 3 (roluri: Vasile, Ion – prieteni). Ion şi Vasile duc o discuţiedespre fete. Ion spune că practic toţi băieţii din gaşca lor au avutrelaţii cu fetele. Vasile nu i-a spus nimic lui Ion, dar după plecareaacestuia, îşi vorbeşte sie însuşi că este un ratat, deoarece încă nicinu s-a sărutat cu vreo fată şi nu-şi poate imagina cum să se apropiede fata din clasa paralelă de care îi place de mai mult timp, căci estefoarte timid, îi vine să se sinucidă.

Întrebări pentru discuţie în grup. - Este comportamentul lui Vasile unul care poate să-l ajute cel mai

mult ca să-şi înlăture îngrijorările? - Ce ar putea face Vasile, ca să iasă din impas?

- Scenariul 4 (roluri: Petru, Valeriu – prieteni, Dna Sofia - farmacist).De aproape un an Petru suferă din cauza coşurilor, i-au împînzittoată faţa, pe lîngă faptul că sînt dureroase, nu se poate apropiade fete, căci îi este ruşine. Le-a stors, le-a ars cu spirt, nu l-a ajutat,ba chiar au apărut mai multe. I-a împărtăşit lui Valeriu necazurilesale, acela l-a sf ătuit să meargă la farmacie, deoarece a auzit latelevizor publicitatea unei creme n

Ghid Profesor

Documents

Transcript of Ghid Profesor