Egf cLAUDIU M.

I-LORIANVarstele jocului

Strada Ceteili

,;'; -if

".'' ''"' .

V*rstetre jocuNuiStrada Cete!"

f cLAUDtu M.

I-LoRIAN

ronlan

POLIROM2016

De-mai-multe-feluri

Toate sunt de-mai-multe-feluri. Oamenii deaici fa{6 de oamenii de aiurea, o limbtr faf5' decealaltS, sdrtrd.toarea noastr5., acasi, fati de sirb6-toarea din televizorul brun-rogcat. Nimic nu etotuna. E tot doud. Sau trei. Sau patru.

E Ajurul Criciumrlui, qedem to$ trei in fa{abradului impodobit, presirat de culori, qi cAntim.InsA de cdntat nu c6.nt5m tustrei, doar qedem,pentru c5. nu ne ajutS.limba pe toq. O, Tamerbamt..,sund. micul nostru cor, al Bunicii qi al meu, invreme ce Bunicul, ali'turi, se mul!.umeqte sd. steaqi s5. ing6"ne incetiqor. El nu vorbeqte limba d.stuicAntec si, numai din auzite, va fi pricepAnd destulde putin despre tutuirea copd.celului imbrd.cat incetind qi despre lauda adusd. lui pentru c6.t estede credincios. Singur5. priveligtea il va fi ficdndsd. constate cA s,i iarna, c5.nd totul e nins, fd.pturacu ace verzi din fafa ochilor nogtri renaqte intr-obogdfie de podoabe.

Pe urmd. el, Bunicul, este cel impreuni cucare c6.nt: .O, brad frumos...'. iar Bunica estecea care zurrrzAie domol, deqi, in ce o priveqte, eain{elege aceast5. nou6. limbd. a aceluiaqi cAntec - sio vorbegte deopotrivi. il tasa ins5' pe Bunic sd'ia cAntecul, fiind at6.t de rare dd.{ile cAnd add.st6min tihnd, to{i trei, eu tinAnd isonul am6.ndurora.Limbile cAntecului nu ne despart nici pe departepe cAt ne unesc melodia qi prilejul acestuia. CAtdespre mine - eu ii pricep pe amAndoi qi qtiuprea bine cd. ei c6.ntd. despre acelaqi lucru, in

cele doue hmbi vecine de care Bunica, pe de oparte, ;i Bunicul, pe de alta" se folosesc zi de ziin tot ce au de spus qi care adesea gi cu discretiese completeazS" reciproc, mai qi strecur6.nd oripterpelind, in buna vecinA.tate a cuvintelor maiscurte sau mai lungi, unele detalii: OTannenlnumnu inseamnS. in germani .O, brad frurnos", cidoar "O, brad".

Ca qi la cAntat, sunt singuml care poate vorbicu am6.ndoi in fiecare limb* in parte. Pentru c5.

Bunicul limba Bunicii nu o vorbeqte, iar ea limbaBunicului nu o cint5..

Fiindcd Bunica qi Bunicul sunt ei inqigi de-mai-multe-feluri.

Tot astfel s,i cele citeva c6r.[i poqtale cu felicitdride Crdciun. Una vine de la Nenea Suciu, de aicidin comunS, un prieten de-al Bunicului - Bunicail numeqte fuuJbruder - .frate de pahar". Eu iizic Nenea. in germantr la Nenea se zice OnlceLCare Onkeltot in germanS. mai inseamnd. qi unchi.De aceea despre Nenea Suciu e mai sigur devorbit in romAnepte. Pentru c5 el nu e un unchiadevdrat - doar un nene. CAnd e cAteodatd. lanoi, la o vorbi qi-un pahar cu Bunicul, priveqteresemnat qi mereu trist qi tot-mai-trist in paharulde vin gol-plin-gol-plin-gol, istorisind de fiecaredat5. aceleagi povepti dintr-o weme care nu maiexist6. Povesteqte pAnS cAnd nu mai existd nicicuvinte cu care sd. poatd povesti. Atunci tace,continui s6 priveascd trist gi intr-un tdrziu -dupd p5rerea Bunicii, oricAt de dewerne ar fi, cuNenea Suciu in casA lAng6 pahar e tot timpultArziu - pleacS. acasd.. Adesea se plimbd pe strSziin sus s,in jos, ajungdnd s5. treacd qi prin dreptulcasei noastre, pentru cd in fiecare zi face cd.te oplimbare prin comund, doar spre a se incredin{ac5. strdzile mai duc toate unde trebuie. De Crdciunscrie ceva pe o carte po_stali colorat6.. cu niqtecopii in port popular romAnesc, c6.ntAnd domol

10

in zApada zgrunturoas1, din nisip lipit gi poleit,sub urarea "S6rbitori fertcite'. Cartea o primepteGhitd-poqtaqul 9i ceva mai titziu o gesim incutiufa pogtal4 pe poarti la noi, care incheietoate strdzile ce duc unde trebuie.

Celelalte clrfi poqtale sunt de asemenea colorate,cu un mog gras gi b6rbos imbrd.cat in roqu-alb-negru, gonind intr-o sanie iute, tras6 de cerbi,deasupra ur6.rii croqetate cu litere azvArlite: FloheWeihnachten care in germana inseamnd .Criciunfericit". Nici moqul Crdciun qi nici cffile pogtalein culori vii gi lucioase nu sunt de aici din comun5..De pe ele Bunica ne citegte: Ftohe Weihnachtenutiinschen Georg und Familie sa:a Miduel wd.Familie. Cei care ne ureaze Criciun fericit suntunchi - de data asta unchi adevd.rafi - qi dincauza lor Ghi{d.-poptaqul de bund. seama are destrtrbAtut multe strd.zi pentru a le aduce cd"rtilepostale pdnd la noi.

Pentru cf, cei doi unchi ne trimit urS.rileDingermania

Noi suntem aici. insd. nu suntem singuri - giaici nu e singurul loc pe lume. Cerul, e adevdrat,se termine in pddurile dinddrd.tul cet{ii qi dincolode vale, iar la stAnga qi la dreaptainzare, printredealuri, instr tot ce acoperi aici nu e la rAndu-idec6.t o parte a lui de-mai-multe-feluri. Pentructr locuri pe lume existS. cel putin inc5. doud.. Sautrei.

Unul e Jibert, unde tr&iegte Otata, str6bunicul.De sus de pe cetate se vdd doar crestele dealurilordimprejur, iar pAnA acolo se ajunge doar cu auto-buzul. Acolo se vorbegte tot timpul sd.seqte, limbd.pe care unii de pe aici n-o pricep deloc, qi seumblS mai mult pe p6mint Qi cu pamintul,pentru cd. acolo strdaile sunt pAmAntoase toate,pavate doar in dreptul caselor cu piatrA de rAu,iar pe cdmpuri incd. inainte de intrarea in sat,oamenii se apleacd preocupafi asupra pAmdntului

l1

Fi il ciupesc sau il fri"mAntS. cu uneltele lor cucoada lunge. Zilrric cAtre pam6nful jibert,ean pleac5huruind un autobuz plin cu oameni, depuneacolo pe cAliva, pentru ca apoi, dupd cdtevaceasuri, sd. treacS. din nou, din sens opus, sprea aduna gi aduce inapoi pe cAte unii, din c6.ndin c6.nd pe aceiaqi de la dus, anume pe Bunicagi pe mine. Ne poart6 p6.nd. acolo, la numeroaselerubedenii gi neamuri ce locuiesc laolalti in sat,qi ne aduce inapoi, la Bunicul cel rAzlef.

Pe urmi. existtr Dacia. Satul se gesegte intrelocul nostru gi Jibert, qi de sus de pe cetate sepoate vedea, cu vArful ascu{.it al turlei bisericii,aldturi de cAteva acoperis.uri tuguiate, ifite printredealuri. $i acolo coboard de flecare datd cAteunii din autobuz, iar altii urc4. Dacia e abia maimult decAt o sta{ie wemelnicS., un scurt popas pedrumul dintre cerul de la noi Ei p6mAnhrl jibertpan,cu cd.fiva oameni veqnic stAnd qi agteptind.

$i apoi mai edstd. ingermania- Un loc deopotrivibineqfiut gi de neatins: undeva el este, ins5. totodatS.nu existd.. ingermania nu se z6regte de nicS.ieri,nici md.car de sus, de pe cetate. Cu toate asteadespre el pare sE qtie lumea intreaga. De acoloipi fac apari{ia din cdnd in cdnd figuri familiare.hln venirea lor isc6 discu{.ii qi vioiciune, pentruca pe urma sd dispard grabnic. Dar sd. pleci acolotu insufi, intocmai ca la Jibert, la Otata in viziti,nu se poate. intr-acolo nu duce nici un autobuzhuruind, fara aceea existd doar in povegtile carese spun despre ea, qi ele, aceste prea rare, auztte,stinse qi mereu renascute vechi istorioare, o facs5' ffe o fard din poveqti. Putinii oameni carepleacd pi ei de la o weme de aici pleacd. in {arainchipuirii gi pe urmd. nu mai existd nici ei. Uniiigi mai fac din vreme in weme aparifia, devinpentru c6.teva zile cei ce au fost gi inqirS. lardndul lor noi istorioare. Pe urmd. se fac iariEinevdzufi, undeva in capd.tul strdzii principale, qipS.trund in poveqtile celor rd.masl. ingermonia

L2

pare a fI un loc destul de jalnic: pe toft care vinde acolo pentru scurtS. weme, cAt 9i pe tofi aceice pleacd intr-acolo pentru totdeauna ii podideqtela plecare plAnsul. Unii pldng qi la sosire.

Undeva pare sd se mai aJle un loc care, privitastfel, de asemenea nu ar exista: Bucureqti. Nue un tirlm de basm, deqi adesea rd.sare qi acelain tot felul de istorioare. De acolo figuri captivantenu sosesc, nici la plecare intr-acolo nu plAngenlmeni. in zatea lui nici turn al bisericii nu sevede qi nici sta{ie de autobuz plind de oameni.Nici un Otata nu trdiegte acolo - Ei nici sub cerulde aici nu are loc. Bucures,ti se poate spune cuuqurin{.6 ce nu este, insi nu-mi dau seama ceoare ar putea ff. Acolo existd chipurile doi oamenicare si-ar avea de asemenea rostul aici, care aravea ceva de a face cu locul acesta qi cu noi tofl,care ins6 arareori trec de se aratA. Ptrrinfi ar fiet, pdrinfi adev4rafi. Un cuvAnt neobignuit, ca otaind intr-o sticld ritdcind pe mare.

Bunica qi Bunicul e vorba c6 nici n-ar fiadev5rata mea mama gi adevd.ratul meu tat6. Curdbdare incearcA fiecare de la o vreme s5. mdfac5. sd pricep. Tatdl qi mama ar ff, chipqrile, ceidoi oameni veseli care ne vi.ateazl. din cdnd incAnd qi care de fiecare datS se simt aici ca acasa.

Traiesc in acel Bucure-sti care se afld pesemnedincolo de Dacia pi de Jibert gi care de acolosus, de pe cetate, nu e de vLzut. Pentru cE deflecare datd cAnd trec pe aici, se cheamd. ciamAndoi ar veni de la Bucureqti.

Sus, in camera-din-fa{4, deasupra televizorului,intre fereastra cd.tre cetate qi bufetul verde, care,impins in limba germand, se cheamd Kredenz qicd.ruia, readus in romdneqte, i se mai spune qikredent,u, atdrni pe perete, intr-o rame auriesub{ire, o picturi cu mult albastru. Deschis,albastrul, cu unele nuante mai inchise. [,a" unmal frimAntat de mare, intre cer gi pimAnt, s,ade

13

pe o stancA sohtara o td.nd.r5 fat5" intr-o rochieturcoaz ca din spumd., cu o bonetS. din dantel6de cr"rloarea norilor, tinAnd pe umeri o mic6 umbrelddeschisd.. Privirea ei blandd se pierde visS.tor inzare, deasupra mdrii, undeva inspre cetate. Pentruci qade cu spatele la kredenfu verde, iar umbrelao fereqte uneori in timpul zilei de potopul razelorfierbin{i ce ndv5.lesc prin fereastrS. Culorile mtrrii,ale cerului, ale rochiei pi ale umbrelei se intre-pitrund. Doar chipul ei, dimpreund. cu soarele -cel din tablou, qi cu st6.ncile, sunt altfel, deculoarea deschisd" a nisipului. Aprinse la r€ndu-le,in unele dupd.-amiezi, de soarele adevdrat deafar6.

Cdnd am intrebat-o cine ar Ii fata din tablou,Bunica a suspinat gi a spus incet:

- E mama ta.Nu am fost l6murit: e prin urmare ea insd.qi,

Bunica? Ei ii spun eu ,,Mama'. De ce, atunci,nu a spus pur qi simplu: 'sunt eu"? insa nu -nu este ea. Pe ea am vdzut-o mai des, ce-i drept,privind visator qi azuriu, insd niciodatd. spre mare.Aici nu existd mare. Doar pAdurile, cdmpiile,pajiqtile de pe coline, cetatea. Prin urmare va {ifiind altcineva. De undeva departe, unde existS. simare. Cineva care-mi apartine. 0 mamd, zice-se,ar aparfine gi ea cuiva. Atunci de ce nu mie?

in camera-din-mijloc, pe peretele din dreptulpianului, in triunghi cu kredenlu negru gi curadioul, at6.rn5., intr-o ramd. lat5. de culoare maro-inchis, acoperitd. cu sticld., o fotografie mare. Dinea priveste un chip sever, prins in gulerul uneibdrbi negre qi dese, sub o cdciuld. impunatoaredin fler. Rdspunsul Bunicii la intrebarea mea,cine ar fi acela, md nedumerepte o datd. mairnult:

- E tatdl tf,u.Vecinul Melchior, tatil celor trei fra{i, e rotunjor

qi voios in permanen{i, poartl tot tirnpul o bascd.tocita Qi un gor{ albastru, d5. la porci qi car6 saci

T4

doldora. Schuller de peste drum, tatdl lui Ingridq;t al lui Mischi, e mai degrab6 t5.cut, merge inllecare dimineatd. la lucrr cu o servieta'neagre.$t tat5.l lui Emerich e retras, qade adesea in fatacasei, intr-un fotoliu alb din richitd, cu o pi.turd.peste genunchi, si priveqte domol in lungul strdzii.Prln urmare qi tatji sunt de-mai-multe-feluri.Comun la unii e faptul c6. fac acelagi lucru zi dezl pi c5. sunt de vdzut tot timpul. Doar cel chipurileal meu atdrn6 toati wemea in ramd. sub cd.ciuldde fier, in camera-din-mijloc, gi priveqte sumbru,fir6 a iepi o dat5' mecar la iveald. spre a fi intr-ade-vd.r cu noi. Depi, dacd stai sd te gd"ndegti, privireaaceea cruntA e mai uqor de suportat cdnd oasemenea figurd aspr5. nu st5. aievea lAngi tine.

- Acolo l-aJucat pe Mihai Viteazul, tatAl tdu.Poti fI mdndru de el.

lAmurirea Bunicii nu mi-e nici de data astade mare folos. Cum oare pot ft mAndru de cinevape care nu-l cunosc? $i cum poate cineva jucape altcineva? Mda... $i eu md joc cu maqinut,elesau cu animalele de cauciuc gi pretind c4 aq ftele, imitdndu-le sunete s-i insupiri. Aqa va fi fostql cu jucatul lui Mihai Viteazul, care a trd.it intr-opoveste, demult, tare demult. intr-o povesterom6.neascA. Sau s6. se Ii exprimat Bunica totuqigreqit - o fi vrrt sA spunA ca s-a jucat cu MihaiViteazul?

Vreau qi eu se mi joc odatd cu cineva intr-opoveste.

Uneori seara, la culcare, c6.nd Bunica gesegtede cuviin{5 c5. trebuie sd. insiste ca eu se adorm,imi cAntd un cAntecel german:

Schlaf, Kit:'dlein scttw,Der Vater hLtt' die ehaf,Dte Mtlter xhiiltelt BaumeleiruDa JAIft herab ein Trdumelein,Schayf, Kindlein, sch$...

l5