Vantnmeteorologie, prinvntse nelege un fenomen fizic ce se manifest ca ocirculaiedirijat de aer natmosferaterestr.Denumiri ale vnturilor i triile acestoraVnturile cu tria ntre 2 - 5 se numescbriz, iar cele cu tria ntre 6 -8 sunt numite vnt puternic, nceput defurtun. Vntul cu gradul de trie 9 este numit pur i simplufurtun, iar vntul cu tria 12 este numitorcan,uragan,taifun. Pe pmnt vntul poate atinge teoretic 1230km/or (care este de fapt vitezasunetului), ns practic aceast vitez nu poate fi atins de cea mai puternictornad(pn n prezent viteza maxim nregistrat de o tornad fiind de 500 600km/or).

Curenii de aer se deplaseaz urmnd fora gradient de la un "minim"ecuatorunde aerul cald se ridic spre un "maxim" laPol.

Fora Coriolisdeviaz, prin rotaia pmntului, n emisfera nordic, curentul de aer (vntul) spre vest formnd aa numita categorie avnturilor de vest.

Vnt care ntlnete un munte (obstacol topografic)Formare[Cauza principal a formrii vntului este diferena presiunii atmosferice ntre dou regiuni. Aerul cald fiind mai uor se nal producndu-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferic), pn cnd se va egala diferena de presiune dintre cele dou regiuni. Aceast circulaie a maselor de aer st la bazaaerodinamicii. Intensitatea vntului depinde direct proporional de diferena de presiune dintre cele dou zone geografice.Direcia vntului este influenat defora Corioliscare ia natere prin rotaia pmntului, deviind, de exemplu, vnturile spre vest n emisfera nordic. Un alt factor care schimb direcia i eventual temperatura vntului sunt obstacolele topografice ca: muni, vi sau canioane.Fehnul, de exemplu, este un vnt rece dinMunii Alpicare la trecerea peste Alpi (urcare i coborre) se nclzete prin fenomenul de frecare a maselor de aer de munte.