POTEN IALULUI TURISTIC AL TURISTICE BOTOSANI1

ZONEI

CUPRINS:1. Prezentarea generala a zonei:

y

Asezarea geografica y y Populatia Caile de acces

2. Prezentarea potentialului turistic al orasului:

2.1 Resurse naturale: y y Forme de relief Reteaua hidrografica y y Clima

Flora si fauna

2.2 Resurse antropice: y y y Edificii religioase Edificii culturale Arta populara

3. Prezentarea bazei tehnico-materiale existente:

3.1 Unitatile de cazare 3.2 Unitatile de alimentatie4. Modalitatile de agrement 5. Valorificarea potentialului turistic al municipiului Botosani:

5.1 Analiza SWOT y Evidentierea punctelor tari

y y

Evidentierea punctelor slabe

Evidentierea oportunitatilor si amenintarilor ce planeaza asupra zonei6. Bibliografie 7. Anexe

1. Prezentarea generala a zoneiMunicipiul Botosani Resedinta a judetului, municipiul Botosani este asezat n Cmpia Moldovei, avnd o populatie n jur de 129000 de locuitori. Localitatea este mentionata pentru prima oara n Letopisetul cronicarului Grigore Ureche n descrierea navalirii tatarilor din 1439. Dezvoltarea trgului s-a datorat faptului ca acesta s-a aflat la raspntie de drumuri comerciale ce lega Cetatea Alba de Lvov si mai departe, spre orasele Hauseatice de la Marea Baltica. Date istorice 1439 -prima atestare documentara 1551 - Biserica "Sf. Gheorghe" este ctitorita de doamna Elena, sotia domnitorului Petru Rares 1552 - Biserica "Adormirea Maicii Domnului", cu acelasi ctitor, doamna Elena 1670 - apare cea mai veche pecete a trgului pe un document 1759, 28 decembrie - este nfiintata cea mai veche "scoala domneasca" 1820 - ia fiinta "Casa obsteasca", cu misiunea de a pava drumurile 1825 - se organizeaza piata din centrul orasului care n 1832 va fi iluminata pe timp de noapte cu lumnari 1832 - ia fiinta corpul pompierilor si se pun bazele organizarii sanitare 1835 - ia fiinta scoala primara Armeana 1831 - Boierul I. Mavromati nfiinteaza spitalul "Sf. Spiridon" 1838 - ia fiinta o trupa de teatru, care va alcatui nucleul teatrului "M. Eminescu", nfiintat la 21 decembrie 1914 1864 - Mihai Eminescu lucreaza ca practicant la tribunalul orasului 1866 - se inaugureaza prima tipografie 1868 - se nfiinteaza Camera de comert si industrie pentru judetele Botosani, Dorohoi si

Suceava 1871 - prima gradina publica 1887 - apare Liceul de fete "Carmen Silva" 1926 - nfiinteaza Universitatea Populara "Nicolae Iorga"yAsezarea geografica

Judetul Botosani, regiunea cuprinsa ntre Siret si Prut, avnd o suprafata de 4.986 km2 (2,1% din teritoriul tarii) este situat n partea de nord-est a Romniei, nvecinndu-se la sud cu judetul Iasi, la vest cu judetul Suceava, la nord cu Ucraina si la est cu Republica Moldova. Judetul are 340 de localitati din care 2 municipii (Botosani si Dorohoi), 2 orase (Darabani si Saveni) si 68 de comune cu 336 de sate. Resedinta judetului este municipiul Botosani si este situat n sudul acestuia. Resedinta de judet se nscrie n istoria noastra nationala nu numai cu importante evenimente de profunda semnificatie pentru trecutul poporului nostru, ci si cu inestimabila contributie pe care fiii acestor meleaguri si-au adus-o la patrimoniul culturii nationale si universale. Istoria Botosaniului ncepe din vremuri ndepartate. Numele resedintei de judet "Botosani" este mentionat n documente, pentru prima oara, n anul 1439, vechimea sa fiind nsa mult mai mare. Din trgul Botosaniului au purces nenumarate acte si hrisoave purtnd pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii. Totodata el este cunoscut n ntreaga tara pentru personalitatile nascute aici.yPopulatia

Dintre cei 454023 locuitori ai judetului (dupa recensamntul efectuat n anul 2002), 40% locuiesc n mediul urban si 282.322 60% n mediul rural. Structura etnica, conform ultimului recensamnt, este formata din: romni, rromi, rusilipoveni, ucraineni ,evrei, maghiari, germani, greci, polonezi si armeni.

Din totalul populatiei aproximativ 96% apartin cultului ortodox, restul fiind mpartit ntre alte culte. Dupa numarul de locuitori, judetul Botosani se ncadreaza la limita dintre judetele mici si mijlocii.Astazi, municipiul Botosani, cu 130.000 locuitori este centrul economic, social si cultural al judetului.yCaile de acces

Transportul n judetul Botosani de bunuri si persoane se face pe calea ferata sau pe drumuri publice. Lungimea cailor ferate nsumeaza 159 km (1,4 % din reteaua nationala) si deserveste populatia prin 21 de statii. Reteaua de drumuri publice are o lungime de 1824 km din care 361 km drumuri nationale si 1463 km drumuri judetene. Legatura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a granitei de la Siret si Racovat iar cu Republica Moldova legatura se face prin punctul vamal Stnca-Costesti. Accesul spre Botosani dinspre judetele limitrofe se realizeaza conform hartii prezentate n anexa 1, astfel: legatura cu centrele studentesti Iasi si Suceava se face prin drumul european (DE) 58, iar cu orasele intrajudetene, respectiv Dorohoi, Saveni, se face prin drumul national ( DN) 29.

2. Prezentarea potentialului turistic al zoneiResurse turistice naturale :yrelieful

Teritoriul judetului, cuprins n ntregime n zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezinta diferente de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai nalte la vest si n sectorul nordic al Cmpiei Moldovei si dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podisului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variaza ntre 587m n zona Dealu Mare Tudora si 54 m n lunca Prutului.

Relieful este n cea mai mare parte putin proeminent, reprezentnd vai largi, platforme netede si pante reduse. Predominant deluros, desi nu este prea variat, este un tarm al frumusetii blnde, ale unei naturi trainice si prietenoase, etalnd o netulburata armonie

y

reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a judetului este pusa n evidenta de rurile Prut, Siret si Jijia, mpreuna cu afluentii lor. Cursurile de apa au o directie nord - vest, sud - est, fiind formate din Prut la est si Siret la vest, Baseu si Jijia n centru, cu afluientii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca ce formeaza culoare depresionare largi cu lunci extinse ce brazdeaza judetul, determinnd crearea artificiala a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. Iazurile judetului, n numar de 148, nsumeaza o suprafata de 3.600 ha. n zona Stnca-Costesti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizndu-se una din cele mai mari acumulari de apa din tara cu un volum de 1,5 miliarde mc apa, cu o suprafata de 1600 ha si o lungime de 70 km. Din multimea iazurilor, ce confera o frumusete aparte putem aminti: Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havrna;

y clima

Teritoriul judetului este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului si precipitatiilor specifice climatului continental excesiv. Clima temperat -continentala, influentata puternic de masele de aer din estul continentului, se caracterizeaza prin temperatura medie anuala mai redusa dect n restul tarii ( 8- 9 0 C), cu precipitatii variabile , cu ierni sarace n zapada, cu veri ce au regim scazut de umezeala, cu vnturi predominante din nord - vest si sud - vest. Media anuala a temperaturii este n aceasta zona de 8,6 C iar precipitatiile atmosferice au o medie de 508,3 mm.y flora si fauna

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. n zona de cmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de cmp, mistreti, care permit practicarea vnatului sportiv.Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.Bogat n iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn, etc... Rezervatii si monumente ale naturii:yStanca - Stefanesti ( lnga Stefanesti exista o rezervatie geologica si floristica), 1 ha

y y y

padurea Ciornohol, rezervatie forestiera,77 ha;

padurea Vorona - rezervatie floristica si faunistica ( 150 ha, lnga Vorona); padurea Tudora cu rezervatia de tisa. Aceasta rezervatie ntinsa

pe o suprafata de 117 ha, localizata n regiunea Dealul Mare - Tudora, la o altitudine de peste 550 m, prezinta specii de arbori de tisa - specie rara pentru tara noastra ( lemn de esenta foarte tare ). Acest arbore de climat subarctic este specific taigalei siberiene. rezervatia de tisa este situata pe un canion, numit canionul Bahluiului care este sapat n calcare si gresii biogene pe eroziune verticala. Frumusetea acestui loc poate fi egalata numai de zonele muntoase nalte;

y y

fagetul secular Stuhoasa, com. Suharau, 60 ha;

arinisul de la Horlaceni ( rezervatie forestiera) com Sendriceni, 5 ha;

y y

rezervatia floristica - Turbaria Dersca, 10 ha; rezervatia floristica Baltile Siretului, 2 ha;

padurea Tudora cu rezervatia de tisa

.

Resurse turistice antropice : y Edificii religioase

Privit de pe dealurile din mprejurimi, n special de calatorii straini, unul din aspectele ce surprindea era numarul mare de clopotnite ce se naltau deasupra caselor. De aceea a fost numit ,,oras al bisericilor,, , mai ales ca numarul acestora a ajuns n anul 1891 la 18 (13 ortodoxe, doua armenesti, doua lipovenesti si una catolica). Cele mai multe dintre bisericile orasului au fost construite si ntretinute cu sprijinul financiar al breslelor.Cele mai reprezentative biserici din municipiul Botosani sunt: Biserica "Sf. Nicolae", Popauti - Botosani, ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfnt din 1496, este cel mai vechi lacas de cult din oras. Pictura interioara, de mare valoare, dateaza din secolul al XV-lea , pastrndu-se partial. Biserica a fost amplasata ntr -o pozitie strategica determinata de numeroasele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile orasului. Din acest motiv cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice; in prezent, vechiul zid ce nconjoara manastirea a fost reconstruit pe vechea fundatie, conferindu-i acestui lacas sfnt maretia de odinioara. Biserica armeneasca - Botosani (1535). Biserica "Sf. Gheorghe" - Botosani, ctitorie a Doamnei Elena Rares, sotia domnitorului Petru Rares, dateaza din anul 1551; a fost construita dupa modelul bisericii Popauti, n forma de cruce cu un turnulet la mijloc. Prima clopotnita zidita separat de biserica s-a ruinat, apoi s-a construit alta, lipita de biserica. si aceasta a fost nsa ruinata lasnd loc alteia care exista si astazi. n vechile pomelnice ale bisericii sunt amintite, n calitate de ctitori, mai multe persoane printe care Ioan Mihai Racovita, Roxana Doamna,

Anastasia Doamna, Catrina Doamna. Biserica cu hramul Sf. Gheorghe este legata de una dintre pecetile orasului care-l reprezinta pe Sfntul Gheorghe calare, omornd un balaur. Acest sfnt este considerat patron si ocrotitor al orasului Botosani. De aceea Zilele Orasului se tin ntotdeauna n preajma sarbatorii Sfntului Gheorghe. Biserica Uspenia, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena, avnd pictura interioara refacuta complet in anii de dupa revolutie. In curtea bisericii troneaza maiestuos statuia poetului national Mihai Eminescu. De altfel poetul a fost botezat in aceasta biserica, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus marelui poet. Biserica "Sf. Ilie" - Botosani, si are nceputurile in anul 1778 ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni. Clopotnita sa, de o remarcabila valoare, ar merita sa serveasca drept model tuturor acelora care ar dori sa ridice locasuri noi, dupa parerea marelui carturar Nicolae Iorga.Aceasta este una dintre cele mai mari si mai ncapatoare din oras.A fost finalizata n aproximativ cinci ani de zile. Clopotnita, construita n 1809, fiind solida, a ramas lipita de noua biserica, adaugndui-se un etaj. n 1878, marele vornic Iordache Ciolac a nzestrat biserica cu o catapeteasma noua, a zugravit interiorul si a facut argintariile. Biserica Romano - Catolica "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul"- Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica este situata in vecinatatea Liceului de renume "Augustus Treboniu Laurian". Prima mentiune documentara legata de existenta catolicilor n botosani s-a gasit ntr-o veche mitrica a parohiei din Horlesti, din care reiese ca la 8 decembrie 1781 a avut loc un botez n ,,Butuszan ,,. n aceeasi mitrica se gaseste mentiunea ca, n anul 1748, s-a nfiintat parohia catolica din Botosani.Deoarece printre catolicii botosaneni se gaseau multi veniti din Polonia, un preot polon, Cajetanus, a ncercat, la nceputul secolului al XIX-lea sa construiasca o biserica, dar fara rezultat. Dintr-o scrisoare ramasa de la episcopul Paul Sardi, din Iasi, reiese ca n acel an biserica era n constructie.Dupa anul 1872 s-a marit prin ridicarea a doua nave laterale si adaptarea ei la stilul gotic datorita cresterii populatiei de religie catolica. Biserica Lipoveneasca - Botosani, actuala cladire a bisericii a fost naltata pe locul unei vechi capele din lemn in anul 1853. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, un fond de carte veche religioasa (scris n limba slavona) si odoare lucrate cu rafinament

artistic. Pe lnga aceasta biserica functioneaza o scoala unde copii de etnie lipoveneasca nvata religia si limba rusa. Manastirea Agafton, comuna Curtesti a fost ntemeiata de sihastrul Agafton, care a dat si numele asezamntului. Aici a fost staretaOlimpiada, una dintre matusile lui Mihai Eminescu. Manastirea Vorona, comuna Vorona, construita n secolul XVII, cuprinde si un muzeu cu obiecte de cult si cu valoare de patrimoniu. In aceasta manastire s-a calugarit actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne. Manastirea Vorona (manastirea de calugarite), este cea mai importanta manastire din judet si se afla la 15 km sud - est de Botosani. nceputurile manastirii dateaza din jurul anului 1600, cnd, ctiva calugari veniti din Rusia, construiesc aici o mica biserica din lemn. n anul 1835 arhimandritul Rafail a construit pe locul acesteia o biserica din zid cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Aici mai exista nca doua biserici, o biblioteca cu fond de carte religios datnd din secolul XVIIXIX si spatii de cazare pentru pelerini. Complexul manastiresc este situat la marginea unui frumos codru cu suprafata de 150 ha. La 3 Km sud-est de manastirea Vorona in mijlocul unei paduri de stejari, fagi, ulmi si frasini se afla schitul de calugari Sihastria Voronei. Biserica schitului a fost construita intre anii 1830 - 1868 sub ndrumarea staretului Rafail. Biserica de aici cu haramul " Buna vestire" are o frumoasa pictura originala, iar catapeteasma reprezinta o valoroasa opera de arta. Manastirea Cosula din localitatea cu acelasi nume, construita in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistiernicul Matias Cosulvei (1532), mai pastreaza fresce originale de mare valoare (pictura murala) realizate intre anii 1537 - 1681.

y

Edificii culturale

Botosaniul a fost si ramne un centru al culturii romnesti. Viata culturala a judetului este puternic marcata de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: Mihai Eminescu (n. Botosani 1850 - 1889), George Enescu (n. Liveni 1881 - 1955), Nicolae Iorga

(n. Botosani 1871 - 1940) si Stefan Luchian (n. Stefanesti 1868 - 1916) precum si de impresionanta galerie de personalitati creatoare ce sporeste prestigiul culturii romnesti n multe domenii. Teatrul a avut la Botosani o soarta privilegiata. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale n octombrie 1838. n acea vreme Botosaniul era unicul oras din cele 3 tari romnesti n care se vorbea romneste pe scena. n 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie. Asazi, Teatrul "Mihai Eminescu", nfiintat n 1914, are o influenta benefica asupra vietii oricarui botosanean. Viata culturala se desfasoara si n cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume. Casa memoriala "Mihai Eminescu" - Ipotesti, (la 8 km de Botosani), casa in care s-a nascut luceafarul poeziei romnesti, genialul Mihai Eminescu (1850 - 1889), care a dat culturii romnesti si universale o opera de mare valoare artistica. Casa memoriala "George Enescu" din Liveni, casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu - reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea ntlnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dinti compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise ntregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, n satul natal. Casa memoriala "Nicolae Iorga" - Botosani, organizata n una din casele in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Doua ncaperi ale casei sunt afectate unei expozitii foto - documentare si unei sali multifunctionale unde sunt expuse primele editii ale operei lui Nicolae Iorga. In alta camera este adapostita o biblioteca istorica, alcatuita din carte curenta achizitionata in ultimii ani. Salonul familiei reda un interior datnd din ultimele decenii ale secoluluii trecut. Muzeul memorial "Octav Onicescu" - Botosani, nfiintat n octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filosofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii, rednd imaginea unor ncaperi intime matematicianului;

Muzeul judetean (Sectia de etnografie) - Botosani, cladirea este un valoros monument de arhitectura datnd de la sfrsitul secolului al XVIII si reprezentnd casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga. Organizat si deschis publicului din anul 1989, muzeul valorifica cele mai importante elemente ale civilizatiei rurale a Botosanilor: principalele ocupatii(agricultura, cresterea animalelor, vnatoarea, pescuitul, albinaritul), mestesugurile traditionale ( torsul, cusutul, cojocaritul, olaritul), costumul popular, datinile si obiceiurile specifice acestei zone. Interiorul de locuinta readuce in prezent ideea de viata traditionala, prin mobilier, obiecte de uz casnic si prin locul de preparare a hranei. Ceramica de Cucuteni, ouale ncondeiate, covoarele traditionale, mastile populare sunt bine reprezentate in acest muzeu. Muzeul judetean (Sectia de istorie si arheologie) - Botosani, monument istoric a carui cladire dateaza din anul 1913 prezinta n cele 17 sali de expozitie, dispuse la parter si etaj, cele mai semnificative momente ale evolutiei zonei Botosanilor din preistorie pna n contemporaneitate. Vizitatorul este invitat sa descopere vestigii ale civilizatiei, paleoliticului, neoliticului (ceramica de Cucuteni), bronzului si fierului. Sunt expuse unelte si arme din piatra slefuita si os, ceramica pictata, figurine antropomorfe si zoomorfe, peceti ce au apartinut unor domnitori moldoveni, obiecte de podoaba, etc. Retine atentia, n mod deosebit, cel mai vechi adapost omenesc din Europa de S-E, descoperit la Ripiceni si reconstituit partial. Galeriile de arta "Stefan Luchian" - Botosani, reprezinta Sectia de Arta a Muzeului Judetean. Aici este valorificat patrimoniul artistic botosanean, patrimoniu ce cuprinde lucrarile artistilor plastici Stefan Luchian, Octav Bancila, precum si a numerosi artisti plastici contemporani, lucrarile unor renumiti graficieni printre care ale Ligiei Macovei, cea mai buna ilustratoare a poeziilor lui Mihai Eminescu, sculpturile semnate de Iulia Onila si Dan Covataru sau tapiteriile create de Cela Neamtu, Aspazia Burduja, si Ileana Balota; Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" - Botosani; cladirea a fost inaugurata in anul 1914, distrusa partial in timpul bombardamentelor din anul 1944 si refacuta ulterior in 1958 si anii 90. Aici activeaza o talentata echipa de actori a caror evolutie remarcabila a fost ncununata in anul 2001 cu Marele Premiu al Festivalului International de Teatru de la Piatra Neamt. Sala mare a teatrului gazduieste numeroase alte activitati culturale din care cele mai importante sunt concertele simfonice sustinute de catre filarmonica de Stat din Botosani.

Teatrul de Papusi "Vasilache" - Botosani, trupa de actori papusari botosaneni, deosebit de apreciata att in tara ct si in strainatate (laureata a Festivalului International de Papusi de la Silistra - Bulgaria in luna iunie 2001) a adoptat o maniera originala de prezentare a spectacolelor in cadrul manifestarilor publice organizate tot mai des la Botosani. Reprezentatiile actorilor papusari botosaneni reprezinta o ncntare pentru cei mai devotati spectatori: copiii. Odata la doi ani se organizeaza Gala Internationala a Recitalurilor Papuseresti, care prilejuieste ntlnirea la Botosani a celor mai prestigioase colective de actori papusari att din tara cat si din strainatate; Filarmonica de Stat - Botosani, cladirea filarmonicii denumita si vila Ventura a fost construita la sfrsitul secolului XIX in stil neoclasic. Activitatea Filarmonicii de Stat Botosani este recunoscuta si n afara judetului, artistii fiind invitati in mod permanent sa participe la diferite spectacole in tara si strainatate. Filarmonica botosaneana este principalul organizator al manifestarilor omagiale dedicate lui George Enescu, manifestari care se bucura in fiecare an de prezenta unor personalitati din lumea artei si culturii romnesti; Ansamblul " Rapsozii Botosanilor" - Botosani, institutie ce numara mai multe decenii de activitate, are in repertoriul sau o multitudine de cntece populare moldovenesti, romante, etc. Ansamblul s-a bucurat pe durata a mai multor ani de prezenta unor artiste remarcabile cum ar fi Sofia Vicoveanca, Laura Lavric, Daniela Condurache samd. Artistii ansamblului sunt recunoscuti pe plan national si international prin numeroasele premii cstigate; Inspectoratul pentru Cultura - Botosani, este o institutie care pe plan local si-a asumat sarcini deosebite legate de manifestarile omagiale dedicate personalitatilor botosanene (Eminescu, Iorga, Luchian, Onicescu s.a.) precum si in derularea de proiecte si programe cu caracter cultural artistic: Festivalul Usturoiului - Copalau, Festivalul folcloric al Cntului moldovenesc "Satule mndra gradina", Festivalul national de muzica folk pe versuri de Mihai Eminescu, Festivalul folcloric "Serbarile padurii" de la Voronet, etc Biblioteca Judeteana " Mihai Eminescu" - Botosani, cladirea bibliotecii, cunoscuta si sub numele de "Casa Moscovici", este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfrsitul secolului al XIX-lea, mbinnd ntr-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Biblioteca detine un valoros fond de carte cu peste 380.000 volume.

Centrul Vechi - Botosani, este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datnd din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate creator in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de trgoveti, cu galerii din stlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlcuri sustinute de console de lemn profilate. In Botosani exista numeroase alte constructii cu valoare arhitectonica deosebita, printre care mentionam: Casa Antipa, sfrsitul sec XIX; Casa Bolfosu, nceputul sec. XIX; Casa Silion, dateaza din jurul anului 1900, Cladirea Primariei construita la sfrsitul secolului XVIII in stil eclectic de influenta germanayArta populara

Meleagurile botosanene au fost intens locuite din zorile neoliticului pna astazi de oameni harnici ce au creat si pastrat valori etnografice deosebite si distincte de zonele limitrofe n domeniul arhitecturii populare, a portului, tesaturilor, ceramicii, n recuzita originala folosita n desfasurarea unor obiceiuri sau ndeletniciri gospodaresti. Portul popular este caracterizat prin simplitate si eleganta. Mestesuguri traditionale - singurele care s-au pastrat sunt sesutul si olaritul. Piesele tesute sunt n special scoartele si laicerele. Olaritul se mai practica n spiritul traditiilor, n localitatile Catamarasti Deal si Mihaileni. Lucrarile de ceramica folosesc un material grafitat, culorile utilizate fiind galben, verde, brun, cu decoratiuni. Obiceiul ncondeierii oualelor se mai pastreaza n localitatea Rogojesti. Cele mai pastrate obiceiuri sunt cele ale obiceiurilor de iarna, colindele, uratul, jocurile de caiuti, ursi, mastile. Cea mai renumita zona folclorica sunt comunele Tudora si Vorona. n Vorona exista cel mai renumit creator de masti populare - Gheorghe ugui.

3. Prezentarea bazei tehnico-materialeMunicipiul Botosani dispune de o importanta baza de cazare si servire care se adreseaza att locuitorilor ct si turistilor.

Unitati de cazare Cazarea turistilor se poate face n cele mai bune conditii n hoteluri dotate corespunzator, cu personal de serviciu calificat, asigurndu-se toate serviciile de baza si auxiliare. Cele mai reprezentative hoteluri sunt :yHotel MARIA 4 *

Acum, ca vremurile s-au tot schimbat, aici, la Botosani, Complexul Hotelier "Maria", din strada Unirii nr. 12, vine n ntmpinarea turistilor, aflatori n municipiul si judetul Botosani, de pe alte coordonate, cu alte rigori, satisfacndu-le pretentii noi, superioare. Complexul Hotelier "Maria" si trage obrsia din fosta U.C.A. (Unitate de Cazare si Alimentatie) a trecutului P.C.R., unitate datnd din anul 1970. Ulterior, n anul 2003, vechii cladiri i s-a adaugat un corp nou, devenind, astfel, Complexul Hotelier "Maria". Distingem, daca ne referim la capacitatea hoteliera, 47 de camere, din care 22 de camere si 2 apartamente, n regim de 2 stele si 22 de camere matrimoniale si un apartament, n regim de 4 stele, acestea din urma arondate spatiului nou. Fara ndoiala, turistii au, din acest punct de vedere, tot confortul, bucurndu-se de cele mai optime conditii de odihna, de un ambiant select. Totodata, li se circumscriu celor doua spatii de cazare 350 locuri la mese n saloane si 436 locuri n spatii deschise (terasa, gradina de vara, club-bazin). Bunaoara, la gradina de vara, rustic amenajata, aducnd cu un veritabil muzeu etnografic n aer liber, la vremea mustului, calatorul, dar si localnicul se pot nfrupta cu o ulcica de must, cu mititei, frigarui, crnaciori apetisanti, dupa plac, fiecare tradnd o reteta aparte, purtnd amprenta veche, nu alta dect cea stiuta de patronul - manager Liviu Manole, de la Domnia Sa de-acasa, de la Rediu, comuna Radauti Prut, de unde se trage, de la parintii si bunicii sai. Se vede treaba, traditia bucatariei romnesti este pe mini bune, pricepute. Fara discutie, clientul are de unde alege! Exista, din belsug, o bogata lista de meniu - sarmalute moldovenesti la ulcele, ciorbe de tot soiul - de pui, de burta, de potroace, sarbusca, nacreala si multe altele, dupa pofta, satisfacnd toate gusturile si exigentele, fiind adevarate delicii

gastronomice. De precizat faptul - remarcabil - ca toate preparatele au calitate proaspata, provenind din ferma proprie a managerului Liviu Manole. Cum, de regula, o masa gustoasa presupune un vin bun, o tuica pe masura, este de unde! De ce n-am exemplifica, tot ca o specialitate a casei, tuica moldoveneasca, avnd, n spate o rara si veche reteta romneasca. y Hotel BELVEDERE 3* unitate care atrage privirile prin prestanta constructiei si a terasa cu un numar considerabil de locuri.yHotel RAPSODIA 2*

personalului. Asigura cazarea turistilor , precum si servirea mesei dispunnd de restaurant,

Complexul hotelier Rapsodia este amplasat n centrul civic al Municipiului Botosani, n imediata vecinatate a Teatrului Mihai Eminescu, Prefecturii judetului si Primariei Municipiului Botosani. Una dintre cele mai cunoscute si mai importante unitati de cazare pune la dispozitia clientilor 25 camere single, 132 camere duble, si 4 camere triple, un restaurant, bar, sauna si salon de nfrumusetare toate cu dotare corespunzatoare ultimelor reglementari n domeniu.yHotel TEX-CLUB 4*

Complexul hotelier TEX - CLUB asigura cele mai bune servicii dispunnd de o baza materiala foarte buna, respectiv :11 camere single, 5 camere duble, 1 suita, salon restaurant 85 locuri, terasa de vara 40 locuri, sala multifunctionala cu retroproiector, sala pentru dineuri de afaceri si mese festive, parcare proprie pazita, casino, bucatarie romneasca si internationala.yHotel UNIREA 2*

Cazarea turistilor este asigurata de cele 14 camere simple, 8 camere duble si 2 apartamente.yHotel RAREs 1*

Pune la dispozitia clientilor 8 camere simple, 10 camere duble, 5 triple si 1 apartament.

Pe lnga unitatile de cazare din localitatea Botosani, turistii se pot bucura si de frumusetea mprejurimilor, linistite si odihnitoare, avnd posibilitatea sa se cazeze la una dintre unitatile prezentate n continuare : y Complexul turistic ,,CODRII DE ARAM ,, si ,,LUCEAF RUL,,

Situat n satul Agafton, comuna Curtesti, cu o capacitate de cazare 1162 locuri este unul dintre cele mai solicitate unitati de cazare pentru elevi.yPensiunea agroturistica "Floare albastra", 3 margarete

Functioneaza lnga Memorialul "M. Eminescu", cu 36 locuri cazare, n localitatea Ipotesti, comuna M. Eminescu.yPensiunea agroturistica "stefania", Ipotesti, 2 margarete, dispune de 1 camera single, 2 duble

y y y

Pensiunea agroturistica "Onofrei", Ipotesti, 2 margarete, 2 camere duble Pensiunea agroturistica "Simion", 2 margarete, Vorona, 4 camere duble

Motel "Stejarul", sat Baisa, comuna M. Eminescu - 8 km de Botosani, cazare, restaurant, terasa, parcare proprie.

y

Cabana REDIU situata n mijlocul padurii la 5 km de Botosani, punnd la dispozitia clientilor restaurant cu terasa.

Unitati de alimentatie

Pe lnga unitatile de alimentatie din cadrul complexelor prezentate mai sus, n Botosani exista o diversitate foarte mare de unitati de alimentatie publica care asigura conditii optime de servire a mesei. Asigurarea celor mai bune servicii este un criteriu de baza n ceea ce priveste angajarea personalului. De aceea exista o colaborare permanenta ntre agentii economici si unitatile scolare care pregatesc elevii n domeniul alimentatie publica si turism. Colaborarea se concretizeaza n efectuarea practicii scolare de catre elevi la agentii

economici, ocazie cu care managerii pot testa, pregati, orienta viitorii angajati. In continuare putem enumera cele mai reprezentative unitati de alimentatie :y y yRestaurant REGAL 5* cu o capacitate a salonului de servire de 100 locuri, pune la dispozitia clientilor meniu clasic si international. Restaurant LA DERNER-ADRIANA 4* asigura 150 locuri n doua saloane, 70 locuri la terasa de vara, meniu traditional si international. Restaurant ROMARGA - unitate cu renume dupa anii 1990, cautata n special de tineret sau de persoane care se simt bine ntr-o atmosfera tinereasca, relaxanta, cu mobilier modern, specific acestei perioade. Se afla n partea centrala a orasului, n zona pietei mari, alaturi de bancile reprezentative din oras, de magazine mari care comercializeaza marfuri electrocasnice, telefonie mobila, etc. Foarte solicitate n aceasta unitate sunt produsele de cofetarie- patiserie realizate n laboratorul de cofetarie NUF RUL condus de aceeasi echipa de manageri. Aceasta sectie de productie este una dintre cele mai cunoscute din localitate. Produsele obtinute sunt comercializate att prin punctul de desfacere propriu ct si prin alte unitati din Botosani, Suceava, Saveni.

y

Restaurant MIORI A 3* care are doua saloane de servire dintre care unul construit n decursul acestui an, un bar, o terasa.Este situata n apropierea centrului vechi.

y y y

Restaurant CASA ROMNEASC - o unitate cu specific din localitate, situata n apropierea garii.

Restaurant BOTOsANI 3* - reprezentativa prin denumire, situata n centrul vechi al orasului, are la parterul cladirii barul, iar la etaj salonul de servire, renovat foarte de curnd. Restaurant PARC 3* cunoscut de clienti sub denumirea DALAS s-a adaptat cerintelor pietei transformnd o parte a salii de servire n club pentru tineret dotndu-l cu mobilier corespunzator acestui tip de unitate. Clientii fideli ai acestei unitati sunt n special tinerii.

y

Cofetaria RIDA - unitate care comercializeaza produse de cofetarie-patiserie obtinute n sectiile proprii de productie. Aceste produse sunt foarte diverse ca sortiment, foarte atragatoare prin aspect, gust, calitate.

4.Modalitati de agrementComplexul memorial "Mihai Eminescu" Ipotesti n 1936 a fost refacuta vechea casa a Eminovicilor, cazuta n ruina. Ea a suferit mai multe restaurari de-a lungul timpului, ultima si cea mai importanta ntre anii1977-1979, cnd a fost reamplasata pe vechile fundatii si refacuta n stilul acesteia. n interior sunt reconstituite n spiritul timpului biroul caminarului Gheorghe Eminovici, tatal poetului, camera celor doua surori Aglae si Harieta, salonul si fastuosul hol, sunt expuse obiecte originale si documente care evoca anii n care familia poetului a locuit. Complexul mai cuprinde: - bisericuta familiei (lnga aceasta se afla mormintele parintilor Raluca si Gheorghe

Eminovici) -biserica comemorativa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil"; pe perete, la intrare este portretul poetului - Biblioteca Nationala de poezie, care contine 1700 de exponate, dotata cu sala de lectura si amfiteatru n aer liber de circa 400 de locuri - Muzeul memorial "Mihai Eminescu" cu exponate din viata si opera poetului - Pensiune turistica de cazare de 36 de locuri Casa Papadopol care a apartinut ultimilor proprietari ai mosiei Eminovicestilor, adaposteste n prezent Muzeul etnografic al complexului Casa memoriala "George Enescu", sat Liveni Inaugurata n 1956. n casa nu prea mare, cu pridvor si patru ncaperi separate de o tinda este reconstituita cu grija ambianta anilor copilariei marelui muzician. Sunt expuse obiecte ale familiei, fotogafii,manuscrise, partituri muzicale etc. Vizitarea casei din Liveni prilejuieste vizitatorului ocazia ntelegerii mai bune a muzicii lui Enescu, a spiritului acestuia, a caracterului profund national al operei celui ce a creat nemuritoarea "Rapsodie romna,, Evenimente ale orasului Botosani - atractie pentru turisti 14-15 ianuarie "Zilele Mihai Eminescu" Botosani. Se decerneaza Premiul national de poezie "Mihai Eminescu" 27 februarie-1 martie "Martisor dorohoian", Dorohoi 20-23 aprilie Zilele municipiuluiBotosani. Se sarbatoreste patronul spiritual al Botosaniului "Sfntul Gheorghe", cu hramul bisericii cu acelasi nume 22-23 mai Festivalul folcloric "Satule mndra gradina", Bucecea 24-26 mai "Mostenire din batrni", cntecul si dansul pentru elevi 14-15 iunie Festivalul national de muzica folk pe versuri de M. Eminescu,Ipotesti 14-15 iunie "Porni Luceafarul", Ipotesti, Vorona, Botosani, omagierea poetului M. Eminescu 23 iunie Festivalul judetean al fanfarelor, Botosani 29 iunie Festivalul folcloric "Holda de aur", Tudora 29 iunie Festivalul usturoiului, Copalau 15 august Festivalul folcloric "Hora de la Flamnzi", Flamnzi

5. Valorificarea potentialului turistic al zonei BotosaniPentru a valorifica n mod eficient potentialul turistic de care dispune zona Botosani este necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente, pentru a sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont n elaborarea politicilor de marketing. In vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaza a fi atinse si strategiile de urmat pentru valorificarea eficienta a potentialului turistic al acestei zone se efectueaza analiza SWOT (auditul intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se va reflecta n transformarea amenintarilor n oportunitati prin utilizarea eficienta a resurselor de care dispune. Evidentierea punctelor tari Ca puncte forte putem mentiona urmatoarele aspecte : 1. Potentialul turistic antropic diversificat si anume :y ymultitudinea edificiilor religioase cu puternica amprenta a trecutului istoric

multitudinea edificiilor de cultura care reliefeaza viata personalitatilor botosanene

2. Potentialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico-geografic din regiunea n care se afla municipiul Botosani imprima peisajului de aici unele trasaturi de o deosebita importanta turistica. Asa este, de exemplu, variatia mare pe o distanta relativ mica, a naltimii reliefului, a covorului vegetal si a prezentei luciului argintiu al undei iazurilor din apropiere. Mai mult dect att, existenta n apropiere, spre vest, a unor puncte bune de belvedere, constituie pentru turistii sositi n acest vechi si important centru urban un prilej de a admira, de acolo de sus, att diversitatea privelistilor din jur, ct si ntreaga desfasurare a municipiului Botosani cu tot ce area vechi si nou n structura sa. 3. Posibilitatea practicarii turismului itinerant. De exemplu, se pot avea n vedere urmatoarele itinerare turistice n judet :

-

Turul municipiului Botosani : Centrul vechi // Biserica Uspenia ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Ciomac- Cantemir // Biserica ,, Sf. Gheorghe,, // Biserica ArmeanoGregoriana ,, Adormirea Maicii Domnului,, // Casa Sofian // Casa Memoriala ,, Nicolae Iorga" // Muzeul de istorie al judetului Botosani // Muzeul de etnografie // Parcul Mihai Eminescu // Manastirea Popauti Botosani-Dorohoi-Darabani-Mitoc-Saveni-Botosani: Manastirea Agafton //

Cetatile traco-getice de la Stncesti // Memorialul Ipotesti // Bucecea- Baltile Siretului // Biserica de lemn,, Adormirea Maicii Domnului,, Braiesti // Muzeul de stiinte ale Naturii Dorohoi // Muzeul "George Enescu" Dorohoi // Biserica de lemn " Vrgolici" Dorohoi // Expozitia cu vnzare de sticlarie si portelan "Glass Porcelain Manufactuires Debelly" din Dorohoi // Expozitia cu vnzare de ceramica "Maxim-Primitive Art Collection" din Dorohoi // Casa Memoriala "G. Enescu" Liveni // Cetatea Breznea Dersca // Biserica de lemn ,, Adormirea Maicii Domnului,, Hiliseu Crisan // Fagetul secular de la Stuhoasa - Suharau // Biserica " Sf. Nicolae" Darabani // Conacul "Ion Pillat" din Miorcani // Asezarea paleolitica de la Mitoc- "Malu Galben" // Muzeul de Arheologie si "Colectia Ciuca" Saveni Botosani-Corni- Vorona- Cosula - stefanesti -Botosani: Cetatea de la Corni //

Biserica de lemn"Schimbarea la fata" Oraseni Schit // Manastirea Vorona si Sihastria Voronei // Padurea Tudora // Manastirea Cosula // Biserica "Cuvioasa Paraschiva" stefanesti // Expozitia de arta contemporana "stefan Luchian" stefanesti // Nodul hidrotehnic StncaCostesti Botosani-Ipotesti-Padurea Baisa-Agafton-Stncesti-Botosani

Botosani poate fi si punct de plecare n excursii interjudetene de o zi, n Suceava, Neamt si Iasi. 4. Posibilitatea practicarii vnatului si pescuitului sportiv este favorizat de bogatia faunei si conditiile prielnice dezvoltarii acesteia. 5. Traditii si obiceiuri specifice zonei, caracteristice fiecarui anotimp constituie pentru orice persoana un interes deosebit. 6. Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.

7. Oferta gastronomica foarte variata, cu meniuri bogate, de la preparate culinare traditionale pna la specialitati din toate zonele geografice ale tarii, chiar ale lumii, care sa satisfaca toate gusturile. Ca puncte slabe ne putem opri la urmatoarele aspecte : y Baza tehnico-materiala se adreseaza n special turistilor de week-end si oamenilor de afaceri, celor aflati n tranzit si nu este adaptata tuturor categoriilor de turisti y Lipsa mijloacelor informationale : reviste de specialitate, pliante, brosuri, fluturasi care sa asigure promovarea corespunzatoare a potentialului turistic local y Insuficienta materialelor promotionale si a unor programe de marketing

corespunzatoare, n cadrul ntreprinderilor de turism din zona n vederea promovarii itinerariilor de agrement, includerea n itinerarii cu zone turistice cunoscute nvecinate y Modernizarea insuficienta a patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive

moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc) y Judetul Botosani este capatul de linie pentru orice cale de acces folosita, de aceea

nu poate atrage turistii n mod direct, ci doar printr-o politica de promovare foarte eficienta. y Tinerii care se pregatesc n domeniul turismului ramn, de obicei n centrele

studentesti, pentru a se perfectiona n vederea obtinerii unei burse de studii n strainatate si pentru a capata experienta, accepta diverse locuri de munca n domeniu sub nivelul lor de pregatire. y Nivelul de trai modest al majoritatii locuitorilor din Botosani influenteaza negativ celor cu venituri ridicate, turistilor de lux. y Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutica nu permite practicarea turismului balneo-climateric. Oportunitatile zonei turistice Botosani

dezvolatrea turismului , produsul turistic al zonei se sdreseaza turistilor de masa, mai putin

-

Modernizarea unitatilor din domeniul turismului si interesul pentru asigurarea serviciilor doar de catre personal calificat

-

Atitudinea favorabila a administratiei locale fata de investitiile n turism, pentru cunoasterea istoriei, culturii care are radacini adnci n zona Botosaniului

-

Traditiile si obiceiurile specific moldovenesti pot constitui un element de atractie pentru turistii internationali Atragerea tinerilor absolventi n domeniul turismului pentru exploatarea zonei turistice

-

Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru

meseriile din domeniul Turism si alimentatie n vederea recrutarii de personal calificat Dorinta oamenilor de a se retrage n mijlocul naturii mirifice Amenintariy y y yPreferintele turistilor romni pentru petrecerea vacantelor n strainatate

Existenta unui numar foarte restrns de structuri de primire turistica, de categorie superioara sau de lux

Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica existente n aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite Inexistenta unor materiale promotionale adecvate adresate punctual fiecarui segment de piata vizat, iar n cazul ofertei internationale, populatiei fiecarei tari, pe piata careia se doreste penetrarea, n funtie de particularitatile acesteia

Rezulatul acestor analize se concretizeaza n ideea ca potentialul turistic al zonei este dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune ntocmirea unui plan strategic de marketing. Zona turistica Botosani poate fi exploatata daca, elobornd un program de marketing corespunzator, bazat pe o promovare intensa, este prezentata segmentului de piata adecvat. Propuneri de valorificare a potentialului turistic al zonei Botosani Valorificarea potentialului turistic de care dispune Botosaniul presupune n primul rnd ntocmirea unui program promotional. Acest program de marketing si propune ca obiectiv general promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant. Obiective :

y

informarea celor interesati despre posibilitatile de practicare a turismului stiintific n zona, a turismului itinerant, sportiv, de vnatoare si pescuit, ct si a altor forme.

y y y y

crearea si imbunatatirea imaginii privind serviciile complementare

promovarea ofertelor speciale de pret pentru grupuri, copii si in extrasezon extinderea canalelor de distributie si dotarea lor cu materiale promotionale nlaturarea convingerilor negative formate in rndul potentialilor turisti

y

promovarea ofertelor speciale, pentru servicii noi, suplimentare

y y

revigorarea si imbunatatirea publicitatii

realizarea unor cataloage turistice, pliante si a altor materiale promotionale strict necesare

Aceasta prezentare sintetizata a zonei Botosanilor o putem ncheia cu urmatoarea recomandare si invitatie n acelasi timp. Renumita prin frumusetea peisajului si bogatia patrimoniului cultural national acumulat n decursul veacurilor, zona Botosanilor se recomanda, fara nici o ndoiala, ca una dintre cele mai interesante parti de tara pentru toti cei care dioresc sa cunoasca extraordinarele valori existente aici si care asteapta, cu mult interes, sa poposeasca n nord-estul Moldovei, o adevarata placa turnanta a civilizatiilor stabile sau migratoare.