8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

1/15

Valorificarea deseurilor vinicole

Universitatea Stefan cel Mare

Facultatea de Inginerie Alimentara

Indrumator: Lect. Dr. Damian Cristina

Student: Horju Ionela-Monica

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

2/15

Vinul, constituie produsul rezultat in urma

transformarilor fizico-chimice, chimice,biochimice ale substantelor constituiente dinstruguri, transformari care incep odata cudistrugerea fizica a tesutului boabelor pana lainvechirea vinului.

In urma obtinerii produsului finit, care estevinul , rezulta si o serie de deseuri sisubproduse.Sunt foarte importante masurile

ecologice de protectie a factorilor de mediu, maiales eficienta economica obtinuta prinvalorificarea subproduselor.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

3/15

Subprodusele vinicole sunt:

-tescovina, obtinuta prin presarea strugurilor;

-ciorchinii, care sunt separati inainte de operatiade presare;

-depozitul de drojdie;

-burba, care este sedimentul de la fundulvasului;

-tirighia, care este sedimentul depus pe peretiivasului in timpul fermentarii mustului si

depozitarii vinului;-borhotul, rezultat de la distilarea vinului pentruconiac.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

4/15

Schema tehnologica de valorificare a tescovinei

Cantarire

Maruntire

Spalare

Presare

Tescovina presata Solutie bogata in

glucide

Extractie

Ulei tehnic

Turte

Faina furajera

Pielite

Macinare

Furaj proteic

Fermentare

Distilare

Rachiu de tescovina

Tescovina

Samburi

Presare la

rece

Ulei alimentar

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

5/15

Valorificarea tescovinei

Tescovina, reprezinta subprodusul rezultat

de la presarea strugurilor si a mustuielii dulcisau fermentate.

La procedeele moderne de valorificare atescovinei intervin operatiile:

fermentarea solutiilor de zaharuri; extractia zaharurilor ( alcoolului) si a tartratilor;

precipitarea tartratilor sub forma de tartrat decalciu;

separarea si uscarea acestuia; recuperarea alcoolului;

separarea pielitelor si a samburilor.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

6/15

In cea mai mare parte la noi in tara,tescovina este valorificata pentru recuperarea

alcoolului etilic, iar intr-o mica proportie, pentru

obtinerea tartratilor si a uleiurilor.

Din tescovina proaspata nefermentata,

rezultata de la strugurii rosii, se pot extrage prindifuziune substante colorate, iar din solutiile

obtinute prin fermentare se poate obtine un

colorant alimentar.

Bautura alcoolica obtinuta prin distilareatescovinei dupa fermentare poarta denumirea de

rachiul de tescovina.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

7/15

Precipitarea tartratilor din solutia de difuziese face dupa filtrarea acestuia cu ajutorul

laptelui de var sau a carbonatului de calciu la o

tempertura de 60 C.

Solutia neutralizata se supune operatiei deseparare si spalare a cristalelor de tartrat de

calciu cu ajutorul hidracicloanelor si a

centrifugelor continue, apoi se usuca pana la o

umiditatea de 3 %.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

8/15

Fermentarea solutiei de difuzie, care

contine 6-8 % zaharuri, se realizeaza prinprocedee continue sau discontinue , seinsamanteaza cu maia de drojdie o durata de48 de ore, urmata de o operatie de distilare.

Tescovina epuizata este uscata si folositaca furaj proteic.

Uleiul se extrage din seminte, prin presaresau cu ajutorul dizolvantilor. Inainte depresare semintele uscate se macina, dupacare se supun presarii la prese hidraulice.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

9/15

Turtele rezultate dupa eliminarea solventului

sunt supuse extractiei cu alcool etilic, solutiatanica rezultata se distila. Pentru recuperarea

alcoolului se concentreaza, dupa care se usuca,

se macina si se obtine colorantul tanic.

Obtinerea colorantului din tescovina dinstrugurii negrii, se bazeaza pe solubilitatea

acestor substante colorante in mediul acid,

alcoolic si sulfitic. Acestia sunt utilizati in

industria farmaceutica si cosmetica, ca si

coloranti ai produselor alimentare, acestea

inlocuind colorantii rosii de sinteza.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

10/15

Valorificarea tirighiei

Tirighia mai este numita si piatra de vin, este

constituita din cristale de tartrat acid de potasiu,de calciu si impuritati. Se formeaza pe peretiiinteriori ai vasului.

Indepartarea tirighiei se face anual sau la

cel mult doi ani, prin procedee mecanice (ciocanituri si razuiri), dizolvare cu abur sau apafierbinte, sau pe cale chimica cu solutie de sodasau acizi minerali. Tirighia se poate folosi ca

atare la obtinerea acidului tartric, iar solutiile deextractie sunt neutralizate cu lapte de var,clorura de calciu, cand se obtine tartratul decalciu.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

11/15

Schema tehnologica de valorificare a

drojdiei de vinDrojdii de vin

Filtrare

Spalare

Fermentare

Distilare

Borhot de drojdie

Presare

UscareTartrat de

calciu

Furaj proteic

Acid tartric

Rachiu de

drodie

Vin de drojdii

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

12/15

Valorificarea drojdiei de vin

Drojdia de vin contine cantitati importante

de vin, care se extrag in filtre presa, apoi

drojdia rezultata este diluata cu apa si pompata

in instalatiile de distilare pentru recuperarea

alcoolului etilic continut.Cantitatea de drojdie care se obtine in

vinificatie este in functie de calitatea strugurilor

si modul de obtinere a mustului de presare.

Astfel, in conditii normale drojdia reprezinta 5-8% si poate sa ajunga la 12-15 % cand se

foloseste procesul continuu de presare.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

13/15

Rachiul de drojdie, care este o bauturaalcoolica obtinuta din distilatul de drojdie

neinvechit sau invechit, in contact cu lemnul destejar minim 6 luni. Are un gust si miros dedrojdie placut.

Spuma de drojdie, este bautura alcoolica

distilata, obtinuta din drojdia de vin care a fostsupusa unui proces de distilare si redistilare lamaxim 86% in volum cu ajutorul unei instalatiispeciale care permite separarea fractiunilor

frunte si coada, iar concentratia alcoolicaminima a produsului fiind rezultat in urma diluariicu apa dedurizata.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

14/15

Poluare mediului in urma folosiriiutilajelor in vinificatie

Pentru o mai buna igienizare a spatiilor si a

instalatiilor de prelucrarea a strugurilor si

conditionarii vinului se folosesc cantitati foarte

mari de apa, estimate la dublu celor de vin.Din punct de vedere ecologic, aceasta apa

care este folosita, chiar daca nu este poluata ,

este considerata nefavorabila pentru mediul

inconjurator.

8/12/2019 Valorificarea deseurilor vinicole

15/15

Va multumesc !