Valorificarea hranei sialimentatia pasarilor

Din punct de vedere anatomic si fiziologic, pasarile se diferentiaza semnificativ de mamifere, motiv pentrucare apar deosebiri in ceea ce priveste alimentatia lor. Tubul digestive al pasarilor are o conformatieanatomica specifica, este mai scurt, cu capacitate mai redusa, fiind adaptat la consumul de furajeconcentrate.

Pasarile digera bine substanta organica din concentrate, dar nu si celuloza, pe care o valorifica la unnivel de 0-25%. Avand in vedere acest aspect, celuloza va fi admis in hrana in proportie de cel mult7%.Amidonul, hexozele si grasimile sunt bine digerate.Grasimile vegetale au un coeficient de utilizare cu 20% superior fata de cele din furajele animale.Proteinele sunt bine valorificate, dar proteina animala e mai completa fata de cea vegetala. Rasele decarne si cele mixte valorifica proteina mai bine decat rasele producatoare de oua.Energia din grauntele de cereale se utilizeaza superior celei din alte furaje.Varsta este un element deosebit de important la pasari, aceasta deoarece coeficientii de digestibilitatesunt maximi abia in jurul varstei de 45 zile.

Cerintele de proteina depind de sproul de masa corporala, productia de oua, particularitatile speciei,valoarea energetica a ratiei. Necesarul energeti si proteic trebuie organizat pe faze de crestere, faze si tipde productie si in functie de climat. Un nivel ridicat de energie al ratiei trebuie compensat cu un nivelproteic superior, iar vara, datorita reducerii consumului de hrana, concentratia energetica si cea proteica dinratie trebuie sa creasca.

Tinand cont de factorii enumerati,

nivelul proteic din hrana trebuie sa fie, in general:Nivelul energetic:

24% in primele saptamani de viata15-16% la pasarile adulte

3000 kcal pentru 1 kg spor greutate104 g T.S.D. (total substante digestibile) sau 437 kcal pentru productia de 100 g masa ou.

Valoarea biologica a proteinei este elementara. Trebuie sa se asigure aminoacizii esentiali , in primul randlizina metionina si cistina ce se gasasesc in cantitati mari in furajele animale. Proteinele intra in alimentiapasarilor in procent de:

25 30 % la tineret10 15 % la adulte

Furajul administrat trebuie sa contina simultan toti aminoacizii, de aceea se recomanda suplimentarea ratieicu aminoacizii de sinteza (cunoscuti si sub denumirea de aditivi nutritionali) care vor acoperi carentaacestora existenta in porumb.

Necesarul de minerale depinde de ritmul de crestere si de perioada ouatului. Cerintele insubstante minerale sunt dupa cum urmeaza:

Calciu (raportat la SU):Fosforul: 0,5 0,75%. Pentru prevenirea eventualei stari de acidoza datorata excesului de fosfor seva introduce in ratie carbonatul de calciu. Se va acorda o atentie deosebita raportului de 2,3- 3,6calciu la o parte fosforClorura de sodiu: 0,3 0,5% din SU.

1,8% la tineret2,25 la adulte

Necesarul de vitamine trebuie asigurat pe toata perioada anului deoarece pasarile sunt foarte sensibile lacarentele vitaminice. Provitaminele provenite din hrana sunt slab valorificate, motiv pentru care serecomanda suplimentarea ratiilor cu complexe vitamino-minerale. Folosirea in mod consecvent a acestora vaconduce la evitarea unei alimentatii deficitare cu repercusiuni grave asupra productivitatii si a starii desanatate.

Necesarul de apa pentru a prelucra hrana este de:

6 litri/1 kg SU la granivore9 litri/kg SU la palmipede

Ratia furajera rata de incorporare

Porumbul (cu rezultate foarte bune ca nutret energetic)Orzul:Ovazul: 10 -20% la tineretul de reproductieGrau si sorg se utilizeaza in ratie la fel ca porumbul (sunt furaje care asigura energia)Seminte de mazare, mazariche, soia, linte: 10 15%Taratele de grau si sroturile oleaginoase: 10 20%Drojdia de bere si cea furajera: 1- 3%Masa verde: 5-20% lucerna si trifoi: 5- 20%. La palmipede pasunea asigura pana la 50% dinnecesarul de energie si proteina.Faina de origine animala (faina de peste, lapte praf): 1 5%

Supliment mineral:

50 70% (sau mai mult) la adulte25 40% la pui

macinat si cernut se foloseste ca porumbul20 30% se include daca este cernut

Sare: 0,2 0,3% din SUCarbonat de calciu (creta furajera): 2 4% din SU

Furajul combinat este furajul alcatuit din furaje de origine vegetala, animala si vitamino-minerala. Acest tipeste recomadat in hranirea pasarilor. Compozitia acestui tip de furaj influenteaza foarte mult rata decrestere si dezvoltare, sanatatea si mai ales productivitatea pasarilor. Hranirea se face in functie de varsta,tip de productie, consumul avand loc numai in conditii de lumina naurala si artificiala.

Dr. Bunescu Irina IulianaMedic Primar Veterinar

National Research Council, USAHatieganu si col, 1984