ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFACULTATEA MANAGEMENT

itcoin

REALIZAT DE: MILEA EDUARD COSTIN MICU ROBERT NICOLAE

Cuprins:

1. Introducere1.1 Scurta istorie a Bitcoin1.2 Ce este valuta si ce rol are

2. BitCoin2.1 Moneda Digitala2.2 Crypto Moneda2.3 Cum este in prezent2.4 Ce zic expertii

2.4.1 Juristi2.4.2 Economisti2.4.3 IT ­ Securitate

3. Relevanta monedei virtuale pentru bancile centrale4. Studiu de Caz5. Concluzii5.1 Viitorul Bitcoin

1. Introducere

Comunitatile virtuale au proliferat in ultimii ani (un fenomen declansat de evolutia tehnologiei si de utilizarea mai frecventa a internetului). In unele cazuri anumite comunitati au creat si pus in functiune moneda proprie pentru schimbul de bunuri si servicii pe care le oferea.Acesta lucrare isi propune sa ofere unele neclaritati privind monedele virtuale si incearca sa abordeze problema intr­o forma structurata.

O valuta digitala care se remarca si de care vom vorbi in aceasta lucrare este BitCoin. Datorita mediatizarii mass­media din ultimul timp aceasta moneda a capatat popularitate mare in randul utilizatorilor iar valoarea ei a crescut simtitor.

1.1 Scurta istorie a BitCoin

Bitcoin este prima iteratie a unei valute digitale cryptografice descentralizata. A fost descrisa prima oara de o persoana sau un grup de persoane ce activau sub pseudonimul de "Satosi Nakamoto"intr­o lucrare auto­publicata in anul 2008, intitulata "BitCoin: A Peer­to­Peer Cash System". Primul release al clientului open­source a fost in Ianuarie 2009. (bitcoin.org)

1.2 Ce este valuta, banul si ce rol au ele.

Banul este orice obiect sau inregistrare care este general acceptata ca mijloc de plata pentru bunuri si servicii cat si pentru plata datoriilor in orice tara sau context socio­economic dat. Functiile principale ce trebuie sa fie indeplinite de orice astfel de obiect sau inregistrare pentru a fi considerat valuta, sunt urmatoarele: sa fie un mediu de schimb; o unitate de cont; sa detina o valoare intrinseca; si, ocazional in trecut, sa fie o metoda de plata ulterioara. Orice fel de obiect sau inregistrare ce este autentificabilă, poate servi ca ban.

Valuta, se refera deobicei la un mediu general de schimb, acest mediu este deobicei compus din monede si bancnote ale unui guvern din care consista cash flowul unei natiuni. Celelalte parti din cantitatea de valuta detinuta de o tara, constau in depozite bancare, al carui drept de proprietate poate fi transferat prin uzul cecuri bancare, carti de debit, sau alte forme de transfer.

In trecut, banii si valuta, erau acelasi lucru, luand forma unor monede si bancnote. Mai tarziu, prin aparitia rezervelor bancare fractionare, aceste concepte s­au separat. In zilele de azi, banul este doar o fractiune mica din compozitia valutei.

Un alt aspect important al banului modern este metoda prin care este creat. Original, banul era o reprezentare a unei resurse tangibile, ce putea fi folosita ca mediu de schimb, fie ea un metal sau mancarea. Acest fapt confera unitatii singulare o valoare. Daca cineva dorea sa creeze mai multi bani, era nevoie de o cantitate mare de resurse, deobicei obtinuta in urma minatului. Prin raspandirea conceptului de moneda fiduciara, legatura intre resursele disponibile si valuta rezultata din ele, a fost rupta, astfel putand fi creata orice cantitate de bani fara limite. Valoarea monedei fiduciare fiind derivata din reglementari guvernamentale sau legi. In prezent, majoritatea valutelor prezente pe glob sunt fiduciare.

2. Bitcoin

Bitcoin este o cryptomoneda virtuala si descentralizata. Nu se bazeaza pe nici un serviciu central pentru creatia sau reglementarea fluxlui ei. In schimb, se bazeaza pe o serie de algoritmi criptati pentru a impiedica abuzul in sistem.

Fiecare utilizator de Bitcoin, detine un set de chei publice si private, care sunt analog unui cont bancar. Pentru a putea trimite bani cuiva, utilizatorul creeaza o tranzactie si o encripteaza utilizand cheia lor privata. Fiecare tranzactie contine o referinta spre o alta tranzactie efectuata de utilizator ­ sau de unde a facut rost de banii pe care ii trimite ­ acest lucru repetandu­se mereu pana la prima moneda Bitcoin aparuta. Asta inseamna ca Bitcoin, nu poate sa ia nastere din nimic, mai mult de atat, aceleasi monede nu pot fi cheltuite de doua ori. Fiecare tranzactie este apoi trimisa prin reteaua Bitcoin, numai atunci fiind semnate ca fiind valide.

La fiecare 10 minute, toate tranzactiile sunt adunate laolalta intr­un Block Bitcoin, care este in principiu o carte funciara. In momentul in care tranzactia devine parte integrata a Block­ului, ea este considerata sigura pentru a fi cheltuita, deoarece Block­urile sunt greu de falsificat. Toate Blocurile, fiind apoi unite intr­un Block Chain ­ un lant compus din toate Blockurile Bitcoin ­. Acest Block Chain, este o inregistrare a tuturor tranzactiilor ce au fost efectuate vreodata, si are rol de autoritate suprema peste cati bani au fost asociati cheilor publice de catre utilizatori. Block Chain­ul este securizat utilizand algoritmi de criptare ce se auto reglementeaza, facand imposibila alterarea lor.

Monedele Bitcoin, sunt create prin rezolvarea unei probleme criptografice asociata de sistemul cu crearea unui Block. Acest proces, de rezolvare al problemei criptate, necesita extrem de multa putere computationala care este scalabila cu usurinta pentru a pastra timpul fix de 10 minute la care poate fi creat un Block. Ca rasplata pentru creerea unui Block valid, utilizatorul primeste pe cheia lui publica, un numar fix(25) de Bitcoin noi pentru fiecare Block rezolvat odata la 10 minute. Cantitatea de monede create in acest fel este previzibila in timp ­ datorita intervalului fix in care sunt create blocurile ­ fiind limitata la un maxim de 21 de milioane de Bitcoin.

Datorita acestui fapt, rata inflatiei este limitata, numarul de Bitcoin rezultat din rezolvarea puzzlelului criptografic fiind injumatatit o data la 4 ani, estimandu­se sa ajunga in decursul anului 2017 la cantitatea de 12.5 per block, continuand sa fie injumatatat la 4 ani pana ajunge la o limita fixa de 21 de milioane de bitcoin aflati in "libertate" virtuala, asta undeva in anul 2140.

Pentru că monedele Bitcoin, nu pot fi create fara muncă, sunt disponibile in cantitate limitată, si sunt securizate prin uzul unor algoritmi, ei pot fi considerati o versiune dgitala a aurului. Pot fi tranzactionati pentru bunuri, servicii sau chiar valuta traditionala. Datorita designului lor, Bitcoi necesita costuri mult mai mici pentru a tranzactiona electronica bani intre oameni, oferit in acelasi timp un nivel inalt de anonimitate.

2.1 Moneda Digitala

O moneda digitala, sau valuta digitala, este o forma de bani, deobicei manifestata sub forma de script, ce este executata numai electronic. In mod tipic, implica uzul retelelor de calculatoare, a internetului si a unor sisteme de valori digitala.

Transferul electronic de fonduri, depozitul direct, sau achizitia aurului electronic.(*Digital Gold Currency) cat si alte monede virtuale sunt exemple de monede electronice.

In lumea moderna, valutele digitale sunt o parte foarte importanta a economiei globale cat si esentiala companiilor dot­com.

Cea mai comuna valuta digitala sunt reprezentarile electronice ale celor fizice existente, precum ar fi Euro, care este depozitat de bani si transferat din contul unei persoane in cel al altei persoane. De asemenea, exista si alte valute private ­ eliberate de diverse companii private pentru a satisface scopurile lor financiare ­ care nu au un echivalent in lumea reala. Cateva exemple sunt Dolarii Linden, Creditele Facebook, sau chiar si aurul din ecosistemul World of Warcraft.

O alta diviziune importanta a monedelor digitale, are la baza daca sunt sau nu centralizate. Adica daca sunt eliberate in mod intentionat de o entitate, sau la capatul opus, descentralizate, nefiind reglementate sau eliberate de nici o autoritate. Exista mult mai putine exemple de monede descentralizate, cea mai faimoasa fiind Bitcoin, si asta doar datorita influentei media din ultimul timp.

2.2 Crypto Moneda

Bitcoin, ca o valuta digitala, este un concept revolutionar. Proiectul a creat o forma unica de valuta care nu depinde de nici un mecanism sau autoritate centrala pentru a fi creata, eliberata sau monitorizata. Valoarea ei nu este una intrinseca precum a celorlalte valute, ci vine din cantitatea limitata disponibila si din algoritmii matematici ce stau la baza ei. Securitatea nu provine din depozitatea in siguranta a datelor intr­o baza de date ci din puterea algoritmului criptat.

2.3 Cum este in prezent

In prezent, majoritatea economistilor considera ca Bitcoin este doar o alta bula, precum cea dot­com din anii '90. Adevarul este ca tot ce ati auzit in media sau vi se (va) spune despre viitorul si/sau natura economica a acestei valute, sunt doar speculatii asta datorita faptului ca acest concept este atat de nou, si unic, inca nu a fost observat in afara sferelor restranse de dezvoltare. Datorita influentei recente a mass­medie, natura speculativa a valutei Bitcoin a crescut si mai mult, tot mai multi neinitiati dorind sa ia parte, sau mai bine spus sa calareasca valul acesta minunat ce pare sa promita tuturor o metoda usoare de a se imbogatii. Stiind asta, este foarte improbabil sa putem prevede viitorul Bitcoin pana nu trece influxul initial de panica si entuziasm din randul populatiei.

Bitcoin trebuie privit ca un experiment, unul care are puterea de a lumina calea spre un sistem economic mai

bun, unul care ia in calcul nivelul de tehnologie din prezent, a informatiei economice la care tot mai multa lume are acces, cat si felul in care oamenii isi pun increderea in institutii controlate de indivizii, care pot fi corupti. Spre un sistem de sine statator, ce se auto reglementeaza.

2.4 Ce zic..

2.4.1 Expertii Legali

Bitcoin, in momentul de fata, opereaza intr­o zona legala de mijloc, nu au existat procese demarate in justitie impotriva proiectelor de utiliezaza bitcoin care sa fi ajuns la o concluzie finala. Iar guvernele nici nu au implementat, momentan, o legislatie care sa vizeze valute Bitcoin sau alta similara.

Problema principala in determinarea statului legat al Bitcoin consta in modul in care trebuie sa fie manevrata. Este o valuta, o comoditate sau ceva complet diferit. Desi ne­am adresat Bitcoinului ca fiind or valuta, el nu este. Desi indeplineste majoritatea criteriilor necesare pentru a fi considerata una, nu indeplineste conditia legala de a fi utilzate si acceptata de o tara. Asta daca nu ne referim la internet ca find o natiune, daca am face asta el ar fi cea mai mare natiune de pe glob.

2.4.2 Expertii Economisti

Profesorul Paul Krugman, de la Universitatea din Princeton, a scris in articol despre Bitcoin, zicand ca este doar alt tip de sistem electronic de plati ce seamana cu standardul de aur (gold standard), ce promoveaza tezaurizarea banilor (money hoarding), deflatia si depresia economica. Alții au comparat, in mod similar Bitcoin cu standardul aurului, însă scos în evidență deficientele prezentate de Bitcoin in comparatie cu valuta traditionala adica lipsa unui sistem care sa permita imprumutul si faptul ca are mecanisme deflationare integrate.

Exista si economisti care considera ca nasterea unei valute care nu este detinuta de un guvern poate sa fie un lucru bun. Asemenea tipuri de valute, in trecut, nu au fost supuse unei inflatii rampante, spre deosebire de hiperinflatia la care a fost supusa Republica Weimar (Germania) intre anii 1921­1924

Russel D. Roberts, un economist de la universitatea Stanford, a spus urmatoarele lucruri despre valută în într­un interviu acordat revistei online "MIT Technology Review"1.î: Pune Bitcoin in pericol dolarul sa alte valute?R: Este improbabil. Poate sa aibă succes într­o nișă ce se concentrează pe plata anumitor servicii tehnice. ­ adăugând la sfârșit ca un succes limitat ar putea conferi capacitatea de a altera soarta unor valute bine definite.

2.Î: Este competiția bună intre valute?R: Competiția este bună, chiar și intre valute, poate exemplul Bitcoin o sa influențeze pozitiv comportamentul băncilor centrale.

Băncile centrale ale lumii au crescut oferta de valută după bunul lor plac, ca răspuns la recesiunea globală. Roberts sugereaza că Bitcoin putea oferi un exemplu de succes, chiar dacă la o scara mai mica, legat de cum economiile ce interzic astfel de practici pot fi sustenabile.

2.4.3 Expertii IT

Bitcoin a fost primit, in general, foarte bine de programatori si alti profesionisti IT, mai ales in domeniul criptografic. Ei laudand securitatea si solutiile inovative oferite la majoritatea problemelor, dar in acelasi timp au evidentiat si neajunsurile ­ cum ar fi faptul ca nu este un concept complet anonim. In ciuda faptului ca numerosi specilisti au analizat codul sursa, nu au gasit vulnerabilitati majore.

3. Relevanta monedei virtuale pentru bancile centrale

Datorita evolutiei tehnologiei si a traficului intens pe internet, moneda virtuala a devenit relevanta in mai multe domenii care se incadreaza in mod traditional in sfera de aplicare a sistemului financiar si mai ales in ceea ce priveste sarcinile bancilor centrale.

Conceptul monedei virtuale poate avea un impact asupra stabilitatii preturilor si politicii monetare daca aceasta afecteaza cererea pentru datoriile bancii si intervin in controlul ofertei de bani prin intermediul open market.

In general aceste sisteme ar putea afecta stabilitatea preturilor in cazul in care: a) modifica in mod substantial cantiteatea de bani, b) acestea au un impact asupra vitezei de bani, utilizarea de numerar si/sau sa influenteze masurarea a agregatelor monetare, c) exista o interactiune intre monedele virtuale si economia reala.

In ceea ce priveste primul asptect ­ impactul asupra cantitatii de bani ­ este dificil de evaluat datorita lipsei de informatii de incredere, in masura in care sistemele virtuale monetare sunt generatoare de noi bani. Cu toate acestea, in principiu, cele mai multe dintre aceste sisteme functioneaza pe o baza preplatita, emiterea de moneda virtuala are loc atunci cand banii reali sunt utilizati si in aceeasi ordine moneda virtuala este absorbita (retrasa din circulatie) atunci cand e schimbata inapoi in bani reali. In consecinta efectul ar trebui sa fie, teoretic, limitat.

Al doi­lea aspect pe care trebuie sa il luam in considerare este modul in care monedele virtuale ar putea avea un impact asupra vitezei banilor, utilizarea de numerar si/sau sa influenteze masurarea agregatelor monetare. Viteza banilor este o masura care reprezinta cat e des o unitate monetara este cheltuita pentru cumpararea de bunuri si servicii, produse in economie. O ipoteza este sa consideram ca viteza banilor este constanta pe termen scurt, asa cum ea se bazeaza pe caracteristicile institutionale si tehnologice ale economiei si acestea se presupun a nu se modifica pe termen scurt. Cu toate acestea, nu este clar modul in care aceasta etapa cum aceasta moneda virtuala poate afecta viteza banilor. Deoarece aceasta este o industrie de retea si va depinde de in mare masura de numarul de utilizatori (consumatorii dispusi sa plateasca cu aceste monede virtuale si comerciantii dispusi sa accepte platile lor).

Intr­un caz extrem, monedele virtuale ar putea avea un efect de substitutie asupra banilor bancii centrale in cazul in care acestea vor fi larg acceptate. Cresterea utilizarii banilor virtuai ar putea duce la o scadere a utilizarii banilor reali, reducand de asemenea numerarul necesar pentru a efectua tranzactiile generate de venitul nomenial. In acest sens o substitutie pe scara larga a banilor bancii centrale de privatelyissued moneda virtuala ar putea reduce in mod semnificativ dimensiunea bilanturilor bancilor centrale si astfel, de asemenea, capacitatea lor de a influenta ratele dobanzilor pe termen scurt. Bancile centrale ar trebui sa se uite la instrumentele lor existente pentru a face fata acestui risc.

Efectul de substitutie ar face mai dificila masurarea agregatelor monetare si ca o consecinta, ar afecta relatia

dintre agregatele monetare si inflatie, care este folosita pentru a evalua riscurile la adresa stabilitatii preturilor pe termen scurt si lung.

In cele din urma, cand banii virtuali sunt creati inafara bancii centrale si creditul virtual poate fi prelungit acest lucru poate avea implicatii pentru modul in care banca centrala ia deciziile referitoare la ratele dobanzilor, controlul bancii centrale asupra banilor si a evolutiei creditelor ar putea deveni mai putin eficace.

Al treilea aspect este de a examina interactiunea dintre monedele virtuale si economia reala. Utilizatorii Bitcoin sunt raspanditi in intreaga lume si prin urmare impactul acestora ar trebui sa fie de asemnea interpretat la nivel global. Cu toate acestea, in cazul in care un sistem de moneda virtual ar fi fost proiectat pentru o anumita tara, acesta ar putea avea intr­adevar un impact asupra ofertei de bani din aceasta tara. Asta sa intamplat in China, cu sistemul chinez de moneda virtuala Q­moneda, introdusa de societatea Tencent, unul dintre cei mai importanti operatori de telecomunicatii din tara. QQ este un serviciu de mesagerie instant oferit de aceasta companie, care de asemenea permite efectuarea de plati virtuale care urmeaza sa fie facute cu Q­monede. Acest lucru poate fi valutar achizitionate prin card de credit sau prin utilizarea unui sold restant de pe o cartela de telefon preplatita. Cursul de schimb este fixat impotriva renminbi. Initial, aceasta moneda a fost pusa in folosiinta doar pentru achizitionarea de bunuri si servicii furnizate de Tencent. Cu toate acestea, utilizatorii au inceput sa o foloseasca de la persoana la persoana, ulterior anumiti comercianti acceptand si ei ca metoda de plata moneda Q. In plus mai multe jocuri online recmpensau utilizatorii cu puncte care puteau fi folosite pentru achizitionarea monedelor Q. Moneda virtuala a evoluat intr­un sistem ilegal de bani. Autoritatile chineze au sesizat cantitatea de monede Q tranzactionate ajungand undeva la cateva miliarde de yuani intr­un an, dupa ce a crescut in jurul valorii de 20% anual. iIn iunie 2009, autoritatile chineze au decis sa interzica aceasta moneda de comercializarea bunurilor reali, in scopul de a elimina impactul posibil asuprea sistemului financiar real. De asemenea acestia au oferit si o definitie a monedei virtuale sustinand ca, o moneda virtuala se poate folosi in achizitionarea de bunuri si servicii numai de la creatorul acesteia.

4. Studiu de Caz

O persoana din America, care a ales să nu își dezvăluie identitatea, a crezut in aceasta valuta atat de mult încât a investit sistematic suma de 30,000 de dolari in monede BTC. Achiziționând initial BTC la prețul de 14$/Unitate acum 3 luni înainte de boomul cauzat de mass­media. Acum câteva zile a decis sa vânda toate unitățile cu 195$, 212$ și respectiv 242$ per BTC, recuperandu­si investitia initiala.

"I am not a wealthy man. I am actually quite poor and have a lot of student loan debt. But I have good credit. I have applied for, and received over $30,000 USD in credit card 0% balance transfer cash, which I have slowly been investing in bitcoin for the past two months. I started when it was $14/BTC. At this second, it is $25.10/BTC. I have invested some of it in satoshidice, and the rest will be stored in an offline wallet.

I may someday regret this decision. It represents the exact amount of my entire retirement and savings accounts. If bitcoin ever becomes worthless, well, I will just have to deal with it and find another way to retire. If bitcoin takes off the way I think it will, I will someday be a wealthy man and my family will be set.

I am not doing this out of greed, but to support my family and hopefully never have to worry about money again... something I've stressed about for decades. I realize it's controversial and some may

take a dim view of it (my family included). But what's do`ne is done.

Apendum: Thank you all for the feedback. I expected some opposition and advice. I have received more than enough, including some things I had not thought of. Most of it I anticipated and already considered though. I am done posting, and hopefully have clarified my position. I will be back in 1 year to document what happened. Have a good day.

Apendum 2: I won't give a full accounting until after a year, but I have said that if it goes above 200 and stays there for at least a week, I am going to quit my job. This morning it crossed $200/BTC. Next week I will be quitting my job if it hasn't gone below $200. I have a few Avalon ASIC miners on the way that will hopefully help me preserve this wealth, or at least pay my debts back and enjoy some time off from work for a while... or forever.

Apendum 3: I cashed out $30,000 USD worth the past few days. I plan on repaying the credit card debts in their entirety next week. I sold at 195, 212, and 242 price points. It was just getting too stressful watching all the recent gains and corrections. I will have a little seller's remorse as the price continues to go up, but I also feel relieved that all the coins I have at this point are icing on the cake. Plus, I am hopeful that my incoming Avalons will generate a lot more down the line. More later."

5. Conluzii

Cei ce au adoptat de la inceput moneda au putut cumpara cantitati imense de BTC cu o investitie minima ­ 10 000 BTC / 1$. La preturile curente, este posibil ca acesti indivizi sa le vanda incet pentru milioane de dolari, astfel, manipuland piata.

Inertia oferita de mass­media in ultimele luni a fortat "bula" Bitcoin sa creasca, fiecare om, mic sau mare, dorind sa aiba o parte din asta, oricat de mica ar fi ea. Din simplul rationament de "Just in case" adica in orice eventualitate, sperand sa devina milionari accidentali.

Desi, "bula" a fost fortata sa creasca, nu exista nimic care o forteaza sa se sparga. Daca toti detinatorii ar alege sa transfere BTC in alta valuta, nu s­ar intampla nimic, deoarece nu exista un mecanism central care primeste BTC si ofera, dolari spre exemplu, in schimb. Totul se intampla intre utilizator, deci milioanele de BTC si­ar schimba doar proprietarii, situatia putand sa se repete la nesfarsit. O dovada pentru acest lucru este faptul asta nu este prima "bula" prin care a trecut Bitcoin, in iunie 2011 a atins maximul de 31$/BTC, cateva luni mai tarziu scazand la 2$/BTC

5.1 Viitorul Bitcoin

Multi analisti speculeaza, acum dupa boomul oferite de mass­media, ca Bitcoin ar putea deveni curand o valuta acceptata in jurul lumii.

Dezvoltatorul Bitcoin, Michal Parson, este de parere ca o sa dureze ceva timp pana ce valutele digitale vor fi folosita la scara larga.

Alti experti sunt certi ca Bitcoin o sa se bucure de uz mainstream intr­un timp relativ scurt, lucru ce pare sa fie ajutat de atentia oferita de public acestei valute. Cel mai bun exemplu fiind faptul ca un numar tot mai mare de comercianti incep sa accepte BTC ca plata. In momentul scrierii acestei lucrari, BTC puteau fi folosite pentru a

cumpara un numar larg de bunuri, de la masini, la droguri si case.

Desigur, exista si oameni care se intreaba ce se va intampla daca Bitcoin o sa esueze ca valuta. Cum am tot repetat pe parcursul acestei lucrari, data fiind natura unica detinuta de acest concept, totul se bazeaza pe speculatii, multe nefondata. Lipsa unui model teoretic facand previziunile si mai dificile.

Ce putem insa spune cu certitudine este ca daca acest concept o sa esueze, sansele de a fi inlocuit de alta valuta fiduciara sunt foarte mici. Deoarece inseamna ca acea valuta fiduciara ar trebui sa ofere costuri de tranzactii mai mici, sau o lichiditate mai mare decat Bitcoin. Prin urmare, sunt sanse foarte mari sa fie inlocuit de ceva similar, un alt mediu de schimb abstract, dar cu un avantaj comparativ mai mare, fie prin nivelul de tehnologie implementata fie prin gradul de suport primit din partea statelor, a guvernelor, sau a unei alte influente puternice pe piata economica.

Bibliografie:1. European central bank, Virtual Currency Schemes, octombrie 2012, cap 42. Internet:

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Bitcoinhttp://www.arbitragemagazine.com/topics/finance/bitcoins­decentralized­digital­currency/

2. http://www.technologyreview.com/news/424091/what­bitcoin­is­and­why­it­matters/page/3. https://dl.dropboxusercontent.com/u/3658181/PiotrPiasecki­BitcoinMasterThesis.pdf4. http://dev.economicsofbitcoin.com/mastersthesis/mastersthesis­surda­2012­11­19b.pdf5. http://bitcoin.org/