Banking Tech ediŢia a Vi-a 2017 - Piaţa financiară · cardurilor contact less în românia (cu...

BankingTechsoluŢii iT&C penTru indusTria finanCiarĂ www.piatafinanciara.ro

ediŢia a Vi-a 2017

www.piatafinanciara.ro

PIATA FINANCIARÅ

supliment

„Bitcoin & Blockchain astăzi = Internetul în 1993. Cum va arata viitorul”interviu cu Antonio ÉrAm, fondator şi CEO, NETOPIA

BankingTech ¦ ediŢia a Vi-a iunie 2017 ¦ 1

am intenţionat, în aceastăediţie anuală a suplimentuluibankingtech, să surprindem,într-un moment de inflexiuneal pieţei, preocupările esenţialeale pricipalilor jucători globalişi locali: furnizorii detehnologii noi, instituţiile decredit, schemele internaţionalede plată şi consultanţii.

copleşit de reglementări, detehnologii aflate într-oameţitoare dinamică şi depretenţiile mai mult sau maipuţin întemeiate ale clienţilor,sistemul bancar respiră dingreu şi caută soluţii pentru asupravieţui şi a creşte.

am discutat, în această ediţiedespre succesul istoric alcardurilor contactless înromânia (cu date la zi şiistoric palpitant), desprebitcoin şi blockchain(tehnologia care transformătranzacţiile financiare înpachete criptate, „blocuri”,adăugate lanţului de coduri dinsistem, ca un „e-mail pentrubani”), despre soluţii modernede plată tip white-label de laWirecard, despre mpos-uri,despre soluţii marca fico-tonbeller de raportare laanaf, despre instantpayments şi soluţii ncrbazate pe tehnologiiwebservice pentru alinierea ladirectiva psD2, despreperspective şi priorităţi pentruîntreaga piaţă: furnizori,beneficiari, clienţi.

am dorit să aducem o secvenţăproaspătă din lumea agitată atehnologiilor grăbite, a fintech-urilor, a dezvoltatorilor de codşi a celor care regândescmodelul de business albăncilor. am intenţionat săevidenţiem ceea ce ne aşteaptă,ce îngrijorări bântuie în sistem,ce oportunităţi se ivesc laorizont. am avut parte desprijin şi înţelegere şi deaceastă dată, pentru caremulţumim.

De fapt, ne-am dorit să vedemce fel arată şi în print, cot lacot cu noi, observatorii dinpresă, înt-un fel de selfie sui-generis, cei care au de dus maideparte o industrie complicată,pentru clienţi la fel decomplicaţi.

Un selfie cU jUcătoriipieţei financiar-bancare

editorial

Copleşit dereglementări,

de tehnologii aflateîntr-o ameŢitoare

dinamiCă şi depretenŢiile mai mult

sau mai puŢinîntemeiate ale

ClienŢilor, sistemulbanCar respiră din greuşi Caută soluŢii pentru asupraVieŢui şi a Creşte.

CRISTIAN PAVEL, editor coordonator

2 ¦ ediŢia a Vi-a iunie 2017 ¦ BankingTech

sumar

Supliment al revistei Pia}a FiNaNciaR|

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[tiStr. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1Tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

e-mail: piataf@piatafinanciara.rowww.piatafinanciara.rowww.finmedia.roISSN 1224-4368

Editor supliment:Cristian Pavel [email protected]

Editor-șef: Georgeta Clinca

Redactor-[ef Pia]a Financiar\:Norel Moise [email protected]

Graphic Designer: Florin Pârvu [email protected]

Foto Ștefan-Nicolae Crăciun [email protected]

Departament comercial:021.310.09.83Abonamente ([email protected]): 021.317.08.66

Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.26

Nota redac]ieiNiciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii, inves ti ]iile efectuate ̀ n urmalectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor. Este interzis\, conform legii, repro ducereaintegral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris al conduceriiredac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, ̀ n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitateaprivind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile[i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Director general: Mihai S\ndoiu

Director evenimente: Alexandru Adrian

BankingTech

BankingTechsoluţii it&c pentru industria financiarÃ www.piatafinanciara.ro

ediţia a vi-a 2017

9dacă n-ar fi, nu s-ar povesti

cardurile contactless au deschis romÂnilor aPetitul de

a Plăti electronic

10visa: tehnologia

contactless are un rol central

în viitorul Plăţilorinterviu cu cătălin creţu,

general manager românia,croaţia, slovenia, malta – visa

13„cÂnd cineva încePe

să Plătească contactless, numai aȘa

va Plati Pe viitor!”interviu cu cosmin vladimirescu,

general manager, mastercard românia

16Wirecard romania

este alături de clienţi

soluţiile de Plăţimoderne:

raPid, în siguranţă,Personalizat

18despre „aurul digital”

bitcoin & blockchainastăzi = internetul

în 1993. cum va arătaviitorul

interviu cu antonio Éram, fondator şi ceo, netopia

22transformări profunde în

modelul de Business Bancar

toP 5 Priorităţi în bankingul global

în anul 2017

62017 din perspectiva celui mai mare furnizor de soluţii şi servicii pentru

automatizarea tranzacţiilor din sud-estul europei

Printec romÂnia susţine adaPtarea raPidă a băncilor la noile legi Și directive: Psd2, legea cashback Și instant Payments

interviu cu Bogdan constantinescu, director general şi gaBriel rusu, group solution sales consultant, printec group românia


UnicrediT oferă clien}ilor săi noi facilităţiÎn Mobile b@nking Şi online b@nking Unicredit bank a implementatsemnarea plăţilor de până la 800de lei prin scanarea amprenteidigitale [i oferă clien]ilor odobândă mai mare pentrudepozitele constituite prin canaledigitale. Unicredit î[i men]inepromisiunea strategică de a inova[i investi permanent îndigitalizarea activită]ii sale,printr-un demers de dezvoltarecontinuă menit să ofereclienţilor posibilită]i facile de aaccesa serviciile băncii si să lefacă viaţa mai uşoară.astfel, Unicredit oferăutilizatorilor aplica]iei de Mobileb@nking op]iunea de a autorizaplă]i de până la 800 de lei (sauechivalentul în valută) folosinddoar amprenta digitală, pentrutelefoanele compatibile.”investi]iile în dezvoltareadigitală sunt o prioritate pentrunoi, iar în acest context aplica]iaMobile b@nking reprezintă unvârf de lance al ofertei pentru

persoane fizice. ne dorim caaceastă aplica]ie să ajungă să fieutilizată de cât mai mul]i dintreclien]ii no[tri, pentru că este uninstrument util, care le face maiu[oară interac]iunea cu banca,permi]ându-le să realizezeopera]iuni bancare diverse deoriunde se află [i la orice oră”,declară septimiu postelnicu(foto), Şef Divizie retail încadrul Unicredit bank.clien]ii Unicredit care de]intelefoane compatibile pot optapentru autentificarea plăţilor fărăa mai fi necesară introducereacodului pin. aceastăfunc]ionalitate, similară celeiutilizate pentru accesareaaplicaţiei (pentru terminalelecompatibile), îmbunătăţeşteexperienţa utilizatorului, sporindtotodată şi standardele desecuritate.Mai mult, utilizatorii careconstituie un depozit la termenprin Mobile sau online b@nking

primesc în plus 0,15 puncteprocentuale la dobândă fa]ă dedobânda acordată pentru acelaşitip de depozit deschis însucursală. ei pot alege duratadepozitelor - de 1 lună, 3 luni, 6luni sau 12 luni [i pot opta pentru

reînnoirea automată a acestora.În ceea ce prive[te comisioanelede transfer prin online sauMobile b@nking, acestea suntcu 75% mai mici decât celeaferente aceloraşi operaţiuniordonate în sucursale.

banca transilvania a lansat aplica]ia deshopping star.card pentru clien]ii care aucard de cumpărături star emis de bt.aplica]ia oferă informa]ii despre ofertelecomercian]ilor care fac parte din programulde loialitate star al băncii, dar şiexclusivită]i. aceasta poate fi descărcată dinapp store sau din google play store. aplica]ia star.card cuprinde ofertelepartenerilor programului star, oferteleexclusive de la partenerii star saucomunicate cu prioritate clien]ilor bt carefolosesc aplica]ia, detaliile despre parteneriiprogramului star (inclusiv care este celmai apropiat comerciant în momentulfolosirii aplica]iei), dar şi lista decumpărături care pot fi completate

împreună cu familia sau cu prietenii. Din punctul de vedere al băncii, programulde loialitate star al băncii transilvaniaînseamnă cumpărături câştigătoare datorităbeneficiilor aduse clien]ilor de cardurilestar, adică puncte de loialitate star carepot fi folosite ulterior la alte cumpărături,respectiv posibilitatea de a face shopping înrate fără dobândă. cardurile star emise de bt sunt: forte,gold, platinum, forte pentru Medici,business silver şi business gold. pentru uncard star se poate aplica online, pe siteulbăncii sau în oricare dintre sediile bt.există peste 10.000 de comercian]iparteneri ai bt, din domenii dintre cele maidiverse.

Banca Transilvania a lansat aplica}ia Deshopping star. carD

SEPtimiu PoStElNicu, ŞEF DiviziE REtail îN caDRul uNicREDit BaNk


ca technologies, reprezentată înromânia de partenerul săustrategic solvit networks,anunţă că soluţiile ca careadresează cerinţele Directiveloreuropene psD2 ajută băncile,furnizorii de servicii de plăţi(psps) şi furnizorii terţi (tpps)să-şi modernize arhitecturile deaplicaţii, să accelereze procesulde open banking şi săeficientizeze inovarea plăţilordigitale pentru a răspundecerinţelor psD2. cazurile de utilizarepreconfigurate, care exploateazăbeneficiile ca api Managementşi integrărilor securităţii, plusinstrumentele de orientarespecifice pentru psD2 ajutăorganizaţiile să eficientizezedezvoltarea şi să furnizeze rapidexperienţe de tranzacţionaremoderne, sigure şi convenabile,care abordează reglemetarilepsD2.“psD2 reprezintă o revoluţie în

ceea ce priveşte plăţile digitale,punând consumatorul în centrulprocesului de plată. acestasolicită tuturor furnizorilor deservicii financiare săimplementeze metode noi, sigureşi convenabile de livrare aserviciilor de tranzacţionare.”,declară ian clark, seniordirector, solutions, catechnologies. “soluţiile de la cacare răspund cerinţelor psD2,oferă clienţilor un avantaj, oorientare specifică psD2 privindpoliticile şi regulile, plus api şidocumentaţia cazurilor deutilizare. este o soluţie one-stopcare ajută companiile să sepregătească pentru termenullimită psD2 din 2018.”„Deşi în românia băncile auavut în vedere o abordareunitară, eventual printr-un actorcomun agreat, în acest momentau realizat că soluţia esteindependentă, cel mult unitară lanivel de fiecare grup bancar în

parte. este singurul mod princare băncile se pot diferenţia deconcurenţă şi pot crea serviciiinovatoare şi personalizate, pot

face parteneriate strategice şioferi fiabilitate şi siguranţăpartenerilor terţi”, declară, deasemenea, Mihai scemtovici,director general solvitnetworks. soluţia pentru psD2 de la cainclude cazuri de utilizare carepot aborda înregistrarea tpps;clienţi care au agreat accesul lacontul lor; autentificare puternicăşi evaluare a riscului pe bazacontextului, care stă la bazavalidării în timp real autilizatorilor.În plus, arhitectura soluţieipermite organizaţiilor să adaugeniveluri de funcţionalitate pentrucazuri de utilizare noi şiinovatoare, cum ar fiautentificarea puternică,monitorizarea performanţelor şicapacităţile Devops. platformapoate fi extinsă pentru a ajutacompaniile să satisfacă cerinţeleviitoarelor open banking apisau fapi (financial api).

ca Technologies oferă solUţii pentrU psD2 pentrUa ajUta la accelerarea procesUlUi De open banking

Visa a anunţat lansarea varianteiîmbunătă]ite a serviciului Verified by Visa,o solu]ie globală dezvoltată cu scopul de acre[te siguran]a plă]ilor online, carecontribuie la validarea identităţii titularuluide cont Visa în momentul efectuăriitranzacţiei.noua versiune va permite accesulinstitu]iilor financiare [i comercian]ilor la oserie de date esen]iale pentru îmbunătă]ireaproceselor de autentificare a consumatorilor[i reducerea fraudelor, indiferent dedispozitivul prin intermediul căruia esteefectuată tranzac]ia. Visa îşi îmbunătăţeştesistemele pentru a susţine 3-D secure 2.0,următoarea genera]ie a platformei desecuritate creată de Visa pe care se bazeazăserviciul Verified by Visa.tehnologia îmbunătă]ită din spatele 3-D

secure 2.0 furnizează institu]iilorfinanciare [i comercian]ilor mai multeinstrumente, care le permit să personalizezeprocesul de autentificare [i să ofereconsumatorilor o experien]ă de plată simplă[i rapidă.noua platformă permite comercian]ilor [iinstitu]iilor financiare să autentifice clien]iiîn timp real cu o mai mare acurate]e.studiile au arătat că, astfel, timpul definalizare a comenzii se poate reduce cu85%, iar rata de abandon a coşului decumpărături este de aşteptat să scadă cupână la 70%.“prin dezvoltarea 3-D secure 2.0, putem săoferim un serviciu de autentificareîmbunătă]it, care face aceste plă]i mairapide, dar [i mai sigure. pentru retaileriieuropeni, este un sprijin în vederea

reducerii ratei de abandon a coşului decumpărături în mediul online. nouaversiune oferă, de asemenea, toateinstrumentele necesare pentru alinierea lastandardele psD2 privind plăţile cu cardul– un beneficiu major care nu ar trebuisubestimat.” a declarat Mike lemberger,senior Vice president, product solutionseurope, Visa.pentru a asigura timpul necesar instituţiiloremitente [i comercian]ilor să testeze, sărafineze [i să implementeze noile solu]ii,actualele reguli Visa privind tranzac]iileefectuate prin 3-D secure se vor aplicaîncepând cu aprilie 2019. comercian]ii [iemiten]ii lucrează deja la implementareasolu]iilor îmbunătă]ite, iar Visa se a[teaptăca acestea să fie adoptate deja în a douajumătate a anului 2017.

visa ÎMbUnătă}e{te tehnologia VerifieD by Visa

mihai ScEmtovici, DiREctoRGENERal Solvit NEtwoRkS


A intrat în vigoare de laînceput de an legea cashback.Va fi anul 2017 anul POS-ului?

B. c.: Într-adevăr, în maremăsură, 2017 va fi un an alpos-ului. pe de o parte, datorităfaptului că legea cashbackimpune prezenţa unuiechipament la vânzător şifolosirea lui, extinzându-sefoarte mult baza de utilizatori.Deja de la începutul anului amvăzut un interes al băncilor dea-şi asigura infrastructura princomenzi noi. numărulinstalărilor de pos-uri a crescutfoarte mult în acest an. este un an al pos-ului şi dinalte perspective, dacă ne uitămcă plata electronică se extindedin motive de comoditate, deconvenienţă. este mult mai uşorsă plăteşti electronic, mai alesdupă emiterea cardurilorcontactless, care reprezintă undriver fantastic. acesta este,într-adevăr, viitorul. În plus, amremarcat că şi din parteaautorităţilor există o tendinţă dea evidenţia toate tranzacţiile.aşadar, a crescut volumul de

tranzacţii cu carduri şi, pe calede consecinţă, şi cererea depos-uri.cred că toate tipurile de vânzăride tipul self-service se vor duceîn această direcţie. toate tipurilede vending machine se preteazăperfect la acest gen de business.nu întâmplător, facem primiipaşi în această direcţie, aşa încâtmaşinile respective să fie dotatecu câte un acceptator de card.cred că această tendinţă va creao piaţă care până acum a fostinvizibilă pentru cei care seinteresează de tranzacţiile cucardul. e suficient să te gândeşti că înpiaţă sunt, după statistici, peste100.000 de vending machines.sunt foarte multe domenii înzona de self-service care voravea nevoie de procesareatranzacţiilor. noi am pus lapunct un parteneriat cu cei de laasociaţia green revolution, custaţiile automatizate de sharingbike i’velo. tot ce vedeţi lai’velo este făcut de noi:hardware, software, tranzacţii,echipamente. Vom continua cuacceptarea de carduri! o altă zonă este cea de transport

în oraşe, care va începe să seuite din ce în ce mai atent lafolosirea cardului.

Aţi estimat numărul determinale POS care va finecesar pe piaţă în Româniaîn 2017 şi 2018?

B. c.: Dacă legea cashback varămâne neschimbată şi normeleei de aplicare vor fi în sfârşitaprobate, este posibil ca la nivelnaţional să fie nevoie de maimult de 100.000 de pos-uri.pornind de la numărul total defirme estimat cu o cifră deafaceri de peste 10.000 euro,ajungem la un număr de100.000 de firme noi,înregimentabile în reţeaua deacceptare, care ar avea nevoiede acelaşi număr de terminale.Unde să mai punem şi faptul căsunt firme care au nevoie de 3-4pos-uri, nu de unul singur?

Băncile trec printr-o perioadădificilă, fiind „încolţite” dereglementări, de concurenţăneprevăzută şi de clienţipretenţioşi. Cât de interesatevor mai fi acestea să-şi

gestioneze propriile POS-uriîn condiţiile în care au dejaalte priorităţi?

B. c.: Da, băncile se confruntăîn acest moment cu multipleprovocări. În modelul actual deafaceri pos-ul este proprietateabăncii. Datorită schimbărilordin piaţa de retail şi a focusuluidin ce în ce mai mare alcomercianţilor pe înţelegereaclientului şi oferirea uneiexperienţe îmbunătăţite, acestmodel se va schimba: existăcomercianţi care încep ei înşişisă decidă ce terminale le suntnecesare, cum trebuie săfuncţioneze, ce funcţionalităţitrebuie să asigure etc. poate fiun moment de inflexiune dincare comerciantul începe sădicteze tehnologia, aplicaţiileprin care doreşte să-şi cunoascăclienţii, să intervină cu ofertepersonalizate şi programe deloializare. cu siguranţă vomasista la transformări importanteîn această piaţă.

De ce scade numărul debancomate aflate în funcţiunela nivel naţional?

2017 din perspecTiva celUi mai mare fUrnizor de solUţii şi serviciipenTrU aUTomaTizarea Tranzacţiilor din sUd-esTUl eUropei

printec roMÂnia sUsţine aDaptarearapiDă a băncilor la noile legi ªi DirectiVe: psD2, legea cashback ªi instant payMentsinterviu cu Bogdan ConstantinesCu, Director General şi Gabriel Rusu, Group solution sales Consultant, Printec Group România 2017 vine cu trei schimbări majore: sunt schimbări cu privire la actorii care intervin pe lanţul de plăţi, sunt schimbări cu privire la accesul lacont şi cu privire la securitate. Pe lângă noile provocări există şi o serie de oportunităţi prin care băncile au opţiunea de a-şi îmbunătăţi procesele.


B. c.: În primul rând, aş vrea sămarchez faptul că în iunie s-auîmplinit 50 de ani de lainstalarea primului atM decătre barclays, în londra; unmoment aniversar care meritămenţionat. sigur, aceastătehnologie a cunoscuttransformări majore în cei 50 deani de viaţă şi rămâne uninstrument extrem de util şiapreciat în interacţiuneabăncilor cu utilizatorii decarduri. revenind însă la întrebare, nucred că numărul de atM-urieste în scădere, ci mai degrabăstagnează în momentul de faţă.

De ce? pentru că toţi jucătoriise uită foarte atent la eficienţautilizării atM-ului, la numărulde tranzacţii pe fiecare atM şi„supravieţuirea” acelui terminalîncepe să depindă de un numărminim de tranzacţii, care îicertifică profitabilitatea. altfel,vedem bănci care pun ladispoziţie băncilor mai micipropria reţea de atM-uri pecare o folosesc în comun, sau neuităm la reţele independente deatM-uri, cum este euronet,care îşi oferă serviciile. apare şidiferenţa între business onpremises şi off premises. credcă aceasta va duce la o reducere

a numărului de atM-uri sau lao înlocuire a celor de generaţieveche cu cele de generaţie nouăşi cu funcţionalităţi superioare. În 2016, numărul de bancomatemultifuncţionale a depăşit cumult numărul celor simple, cufuncţie cash-out. Înlocuireaacestora în ultimele 18 luni afost principala tendinţă. Înacelaşi timp, există un proces deînnoire a atM-urilor foartevechi, care sunt încă înfuncţiune, şi care fie operaţionalîncep să ridice probleme, fie purşi simplu, din punct de vedere alexperienţei clientului, nu maicorespund cu imaginea băncii.

Aşadar, anul în curs va fi unulmai bun, dacă nu unul recordpentru vânzările de POS-uri.Cât de bun? Ce fel de POS-uri aveţi în portofoliu?

cu siguranţă pot să spun că anul2017 este mult mai bun decâtanul 2016 din punctul acesta devedere. Dacă lucrurile îşimenţin ritmul de început, putemvorbi şi despre o dublare avânzărilor. ce înseamnă astapentru anul viitor, ce înseamnăasta pentru business-ul de pestedoi ani, cum se schimbălucrurile dacă decizia începe sămigreze din ce în ce mai multcătre comerciant, sunt întrebărila care acum nu m-aş încumetasă răspund.schemele de plată Visa şiMastercard au decis să instalezeîn reţeaua de acceptare numaipos-uri contactless. astadurează deja de vreun an şiceva. tot ce vindem înmomentul de faţă sunt pos-uricontactless de la furnizorulnostru tradiţional, Verifone.

Dispuneţi de o soluţieeficientă de raportare abăncilor către ANAF. Cum aţi„spart gheaţa” în aceastăprivinţă?

g. r.: băncile au avut ziua de15 mai 2017 ca dată limită pânăcând trebuiau să raporteze laanaf situaţia clienţilor cucetăţenie americană (fatca) şicei care au rezidenţă fiscală înalte ţări decât românia (crs).crs (common reportingstandard) şi fatca (foreignaccount tax compliance act)reprezintă standarde pentruschimbul automat de informaţiifinanciare între autorităţilefiscale ale statelor participante,cu scopul de a preveni şi reduceevaziunea fiscalătransfrontalieră a rezidenţilorfiscali străini în legatură cuconturile acestora din

BoGDaN coNStaNtiNEScu, DiREctoR GENERal, PRiNtEc GRouP RomâNia


străinătate. noi dispunem de oastfel de soluţie de raportare pecare am implementat-o cusucces la o bancă din românia,reuşind să o adaptăm lacerinţele anaf. rezultatelesunt deja peste aşteptărileclienţilor. am începutimplementarea în februarie2017 şi am finalizat-o până pe15 mai! există bănci care, înlipsa unei astfel de soluţii, audepus un efort considerabil (unan-doi de muncă anuală!) pentrua reuşi să raporteze corect şi latimp. soluţia pe care opromovăm este cea de lafurnizorul nostru, fico-tonbeller, fiind dejapreconfigurată. După un an, celmult 18 luni, investiţia esterecuperată!

Cum v-aţi pregătit să veniţi însprijinul băncilor, în efortullor de a se alinia directivei deplăţi PSD2?

g. r.: În zona de psD2 esenţialeste să ai, ca bancă, omodalitate de a oferi acces lainformaţiile privind clienţiiproprii, adică să ai o platformădeschisă, capabilă sădialogheze. la momentulactual, sistemele băncilor suntmai degrabă închise, nucomunică. noi venim cu unadd-on care oferă băncilorposibilitatea de a interacţiona cuacele terţe părţi prin comunicarede tip open api (webservice).la această oră, doar internetbankingul şi mobile bankingulreprezintă un punct prin careinformaţiile din core bankingsunt expuse extern. seutilizează protocoale de tiprequest şi response carefuncţionează pe http sau https. tehnologia open api(webservice) conferă undinamism sporit. terţii îşi potconstrui aplicaţii proprii, carefolosesc informaţiile oferite debancă. prin tehnologia open

api (webservice), entitateaexternă (fintech-ul) cere bănciiinformaţia asupra căreia areprivilegii, iar banca îi transmitedatele respective ca pe o copie aceea ce deţine în serverul său.jucătorul terţ şi-o preia,stochează, procesează şiactualizează în propria saaplicaţie. serviciul de tipul instantpayment este benefic atât pentrucomerciant, prin îmbunătă]ireacash flow-ului, cât [i pentrubănci, care pot oferi astfel unserviciu prin care pot atrage atâtclien]i noi cât [i să-[i creascărevenue-ul. tendin]a

comerciantului va fi unafirească, de migrare către obancă care îi va oferi o astfel desolu]ie. putem lua ca exemplucazul din Marea britanie când2-3 jucători au oferit o astfel desolu]ie (faster payments) iar înmai pu]in de 6 luni tot sistemulbancar a fost nevoit să-[imodifice strategia de a facebusiness, să adopte solu]ia deinstant payment.

Soluţia pe care o promovămnoi este de la partenerulnostru, NCR, şi se numeşteAuthentic. Această soluţierezolvă atât problemele

ridicate de instant paymentscât [i de directiva PSD2.

ea foloseşte tehnologii moderne,structuri de date - formate xml şijson. pe partea de instantpayments există deja un protocolnou, iso 20022 care va deveniprotocolul standard folosit înprocesarea tranzacţiilor în timpreal, protocol care este dejaintegrat în soluţia authentic. oastfel de implementare a ncrauthentic s-a făcut cu succes înMarea britanie şi există dejanegocieri pentru alte instituţiifinanciare de calibru.

cristian pavel

GaBRiEl RuSu, GRouP SolutioN SalES coNSultaNt, PRiNtEc GRouP RomâNia


Datele aferente primilor şaseemitenţi bancari, cu portofoliide peste un million de cardurifiecare, relevă o dublare anumărului de carduri ce permitplăţi fără introducerea coduluipin. Dar chiar şi aşa, mediacardurilor contactless în totalportofoliu era la finele anului2016 de numai 42%,reprezentând un total de 4,9 mil.cârduri. prin adăugarea celorlalte bănci,a ifn-urilor (doar cetelem arevalide în circulaţie aproape480.000 cârduri, toatecontactless), dar şi a emitenţilorde carduri de masă (edenred aemis peste 200.000 carduricontactless în 2016), rezultă căîn piaţa erau la finele anuluitrecut peste 6 mil. de carduri cepermiteau plăţi fără pin.Menţinerea aceluiaşi ritm, vaface ca la sfârşitul anului 2017să avem migrate peste 8milioane de cârduri. este deaşteptat ca migrarea întreguluiportofoliu de carduri latehnologia contactless să nu seîncheie mai devreme de 2019.potrivit bnr, la finalul luniiiunie2017, în românia existau6,7 milioane de carduricontactless emise de bănci.

Gradul de uTilizare

comerţul modern este dominatastăzi de reţelele naţionale dehipermarket-uri, unde cel puţin20-25% dintre tranzacţiile deplăţi se fac prin card. acolounde infrastructura de acceptarea permis mai devreme platacontactess, rezultatele sunt chiarmai bune. este cazul Megaimage, care permitea plăţicontactless în toată reţeaua sade 500 de magazine încă de la

finele anului 2015. În prezent,prima întrebare a casieruluiMega image este “plătiţicontactless?”, iar acesta se aratădezamăgit sau chiar uşor iritat,după caz, în situaţia unuirăspuns negativ, pentru cătrebuie să facă câteva mişcări înplus (preluarea cardului şiintroducerea lui în pos).adopţia noii tehnologii se vedecel mai bine în cifrele ingbank, acestea fiind puternicinfluenţate de Mega image,pentru care banca proceseazătranzacţiile de acceptare acardurilor la plată. astfel, înceea ce priveşte tranzacţionareape cardurile contactless, ingbank este lider detaşat, bancadepăşind rezultatele cumulateale următorilor cinci clasaţi,înregistrând în 2016 un total de28 mil. tranzacţii care augenerat volume de 1.709 mil. lei(380 mil. euro). la aceste rezultate a contribuitşi faptul că, dintre primele şasebănci, ing este singura cu peste99,9% grad de migrare al reţeleide terminale pos la tehnologiacontactless: procentelecelorlalte bănci, la final de2016, variind între 20% - bcr,47% - rZb, 53% - brD, 78% -bt şi 81% - cec bank.piaţa cardurilor contactless vacontinua să crească, un rolfoarte important urmând a fi

jucat de “tichetari”, companiilecare emit tichetele de masă înformat electronic – aşanumitele “carduri de masă”,puse în circulaţie sub licenţainternaţională şi utilizateexclusiv pentru plăti. În piaţăexistă trei mari jucătorinebancari (edenred, sodexo şiUp romania) care până la fineleanului 2016 reuşiseră să emităpeste 300.000 de carduri.liderul pieţei este edenred,compania punând în circulaţieanul trecut peste 200.000 decarduri ce au generat 5 mil. detranzacţii de plăţi, în valoare de180 mil. lei.piaţa potenţială a acestorcarduri este de 2 mil. şi e posibilsă se atingă jumătate din acestpotenţial chiar până la sfârşitulacestui an. este probabil căpentru foarte mulţi români,mai ales cei care nu făceau plăţicu cardul înainte, “cardul de

masă” să fie un factor decisiv înschimbarea comportamentuluilor de plată. omul simplu estetemător în faţa tehnologiei,pentru că nu o înţelege. Dardacă ea funcţionează şi estesimplu de utilizat, posesorul decard va realiza beneficiile şi ova adopta necondiţionat.

sergiu conenocash capiTal

consUlT srldirector executiv &

proprietar *extras din raportul anual alpietei cardurilor, editia 2017

dacă n-ar fi, nU s-ar povesTi

carDUrile contactless aU Deschis roMÂnilor apetitUl De a plăti electronicPovestea de succes a anului 2016* în piaţa cardurilor a fost, şi probabil că va fi în următorii trei ani celpuţin, adopţia tehnologiei contactless în materie de plăţi. Este de aşteptat ca migrarea întreguluiportofoliu de carduri la tehnologia contactless să nu se încheie mai devreme de 2019. Potrivit BNR, lafinalul lunii iunie 2017, în România existau 6,7 milioane de carduri contactless emise de bănci.


Care este istoria carduluicontactless din perspectivaVisa – atât Visa Inc., VisaEurope şi apoi doar Visa Inc.?A contribuit compania laconturarea şi susţinereaacestei noi tehnologii la nivelglobal?

lansată în 2007 pentru a ofericonsumatorilor o modalitaterapidă şi uşoară de a face plăţide mică valoare, tehnologiacontactless a avut un debutmodest, fiind prezentă ini]ial înmicile magazine şi în cafenele.cu toate acestea, popularitateacardurilor contactless a crescutrapid în ultimii doi ani,ajungându-se în prezent la sutede milioane de tranzacţiicontactless efectuate în europacu carduri Visa şi dispozitive cutehnologii de plată în fiecarelună.De la introducerea acesteia, în2007, tehnologia contactless aoferit posesorilor de carduriVisa un mijloc de plată rapid,comod şi sigur. toate cardurilecontactless conţin un chipsecurizat care acoperă o arielargă de funcţionalităţi privindsecuritatea cardului, inclusivcomunicarea cu un terminalpos contactless. pentru a faceacest lucru, utilizează coduriprivate sau secrete ca săgenereze criptograme şisemnături electronice unice,ceea ce face ca o tranzacţiecontactless să fie la fel de sigurăca una standard cu chip & pin,dar în plus are avantajulconfortului şi al vitezei sporite.consumatorii s-au obişnuit totmai mult să foloseascătehnologia contactless pentru„cheltuielile zilnice”, iar acestfapt se reflectă în creşterea rateide utilizare a cardurilor

contactless, de la o pondere de36% din totalul plăţilor cucardul în 2015 la 52% în 2016,conform „studiului privindplăţile digitale” din 2016realizat de Visa.această intensificare a utilizăriidin ultimul an a fost susţinutăde o creştere a numărului decarduri contactless aflate încirculaţie la 165 milioane,completată de cele 3,4 milioanede terminale cu tehnologie nfcîn întreaga regiune la sfârşitulanului trecut.1

avântul înregistrat detehnologia contactless pare săpersiste pe măsură ce tot maimulţi europeni descoperă căeste deseori cea mai rapidă şimai uşoară modalitate de plată acumpărăturilor zilnice.consumatorilor le place să aibăposibilitatea de a plăti produsede mică valoare într-o clipă,fără a face compromisuri lanivel de securitate, în timp ceaceeaşi tehnologie permite şicomercianţilor să ofere oexperienţă de plată mai bunăprin creşterea eficacităţii şireducerea timpului de aşteptarela casă.Un studiu realizat de Visa aevidenţiat importanţa acceptăriicardurilor pentru miciicomercianţi în special şi modulîn care inovaţii precumterminalele contactless mobile

(mpos) ar putea reducepierderea clienţilor cu 25%2.Mai bine de jumătate dinconsumatorii europeni preferăsă cumpere de la comercianţicare acceptă plata cu cardul înlocul celor care nu acceptă, prinurmare tehnologia contactlesspoate ajuta iMM-urile sărăspundă aşteptărilorconsumatorilor de astăzi,încurajând totodată vânzările.la rândul său, infrastructuracontactless în plină extinderepune bazele noii generaţii deplăţi digitale. aceeaşitehnologie nfc care susţineplăţile cu carduri contactlesseste utilizată şi în cazul plăţilorcu dispozitive mobile sauwearable, tot mai multe serviciiurmând să fie implementateanul viitor. Visa a deschis caleaspre popularizarea plăţilorcontactless în europa încă din2007, iar obiectivul de apromova noua generaţie de plăţidigitale rămâne o prioritate,precum şi menţinerea niveluluiridicat de securitate atranzacţiilor la care se aşteaptăconsumatorii.

Există experienţe, „poveşti desucces” marca Visa la nivelglobal sau european, care sereferă la primele carduriproduse şi primele tranzacţiicu carduri contactless?

Una dintre cele mai cunoscutepoveşti de succes contactlessdin europa este cea legată dereţeaua de transport londoneză(tfl), unul dintre comercianţiicare a înregistrat cea mairapidă creştere pe segmentulcontactless. În 2015 – la niciun an de la lansarea călătoriilorcontactless – tfl atinsesepragul de un milion de călătoriicontactless într-o singură zi –demonstrând cât de uşor auadoptat consumatorii aceastătehnologie datorită rapidităţii şisimplităţii ei. De la lansare,clienţii tfl au făcut 960 demilioane de călătoriicontactless.pe teritoriul londrei există 75de staţii tfl unde mai mult dejumătate din tranzacţiile de laporţi sunt contactless. Şi nu doarlondonezii folosesc tehnologiacontactless – carduri Visa dinpeste 100 de ţări au fost folositede oamenii care au accesatreţeaua tfl, dovedind că aceştiafolosesc cu uşurinţă tehnologiaatât în ţara lor de origine, cât şiatunci când călătoresc înstrăinătate. asta a dovedit şiimportan]a unui sistem deschisde acceptare a cardurilor eMVcontactless, care dă posibilitateaturi[tilor din orice ]ară să-[iutilizeze cardul contactless Visala metroul din londra, spredeosebire de alte ora[e în care

Visa: tehnologia contactless are Un rol central În ViitorUl plăţilorinterviu cu Cătălin CReţu, General Manager România, Croaţia, slovenia, Malta – Visa


sunt acceptate doar carduri ce potfi ob]inute doar local [ifunc]ionează doar în respectivulsistem de tranzit.

Primele „Speedpass” auapărut în 1997, asigurândprimele plăţi contactless lanivel internaţional, acceptatede ExxonMobil şiMcDonald’s, iar primelecarduri de acest tip au apărutîn Marea Britanie în 2007. Dece credeţi că a durat atât demult până să se ajungă la omasă critică şi apoi la o ratăde penetrare şi folosire fărăprecedent?

asemenea oricărei tehnologiinoi, şi plăţile contactless auavut nevoie de timp să îşidemonstreze avantajele şi să

câştige încredereaconsumatorilor. preocupărilelegate de securitate suntobstacolul numărul unu şiîncrederea este factorul decisivpentru o adoptare pe scară largăa tehnologiei. odată cu evoluţia industriei deplăţi, tranzac]iile contactless s-au dovedit a fi o inovaţiebinevenită şi redutabilă.Utilizarea cardurilor contactlesseMV mai ales în sistemele detranzit a introdus această nouăexperien]ă de plată încomportamerntul zilnic alconsumatorilor, ceea ce a grăbitpasul adoptării acesteia. nu înultimul rând, rata de adop]ie acrescut din momentul în carecomercian]ii au în]elesbeneficiile noii tehnologii [i auînceput să promoveze acest tip

de plată. acum nu mai există nicioîndoială că tehnologia nfc estebenefică atât pentruconsumatori, cât şi pentrucomercianţi. avantajeleacesteia – rapiditatea, uşurinţaşi simplitatea – transformăplăţile contactless în „nouanormalitate” şi acum nimeninu-şi poate imagina viitorulplăţilor fără contactless – fiecă este vorba de carduri, deservicii mobile de plată,dispozitive wearable sau oricealtă nouă tehnologie care nu afost încă dezvăluită.

De ce credeţi că brăţaracontactless, lansată de BancaTransilvania, a fost unexperiment singular pe piaţalocală?

este încă prea devreme sătragem concluzia că acesta a fostun experiment unic, este maidegrabă o primă lansare de acestgen ce va fi urmată de altele.Visa vede un potenţial enorm îndispozitivele de plată de tipwearable, care deja câştigăpopularitate în europa – înspecial în rândul consumatorilordin generaţia Millennialspasionaţi de tehnologie.Dispozitivele wearable preiautoate avantajele contactless –rapiditatea, uşurinţa şisimplitatea – şi merg chiar maideparte: chintesenţa unuidispozitiv de tip wearable esteconexiunea fizică permanentă cucel care îl poartă, aspect care,prin natura sa, elimină fricţiuneaşi îmbunătăţeşte gradul desecuritate al plăţii.pe măsură ce noi produsecontinuă să fie introduse pepiaţă într-un ritm ce păreainimaginabil la prima lansare atehnologiei contactless în 2007,Visa continuă să stabileascăparteneriate cu companii astfelîncât consumatorii să poată plătide oriunde şi de pe dispozitivulpreferat.

Cum s-a implicat Visa înefortul de înlocuire a vechilorPOS-uri din reţeaua deacceptare din România? Cine a contribuit majoritar laaceastă acţiune hotărâtă?

pentru Visa, investiţiile îninovaţie, inclusiv în tehnologiacontactless, reprezintă oprioritate. pentru a susţineevoluţia plăţilor, Visa s-aangajat ca, până în 2020, toateterminalele pos să poatăaccepta mijloace de platăcontactless.În prezent, două treimi din toateterminalele pos din româniaacceptă plăţile contactless,conform datelor furnizate debăncile locale. Un importantmotor pentru extinderea reţelei

cătăliN cREţu, GENERal maNaGER RomâNia, cRoaţia, SlovENia, malta – visa


în ultimele 8 luni a fost aşa-numita lege cash-back, Visafiind un partener de dialog activşi deschis în procesul dedezbatere a acestui actnormativ.Visa pune un accent deosebit pecontactless deoarece inovaţiaavansează, iar tehnologiacontactless evoluează rapid dela carduri la alte dispozitive,inclusiv telefoanele mobileinteligente pe măsură ce plăţiledevin digitalizate, ceea ceconferă tehnologiei contactlessun rol central în viitorul plăţilor.

Care era ponderea de carduriVisa contactless în totalcarduri Visa din România lafinalul anului 2016? Darponderea POS-urilorcontactless în totalulEFT/POS-urilor din sistem?

aproximativ două treimi dinreţeaua de acceptare a plăţilorelectronice din românia eracontactless la sfârşitul luniimartie 2017. Datele bănciicentrale indică faptul că îndecurs de un an au fostinstalate aproape 35.000 de noiterminale cu tehnologie nfc,reprezentând o creştere de 25%a reţelei de plăţi, de la 142.000de terminale pos în martie

2016 la aproape 178.000 înmartie 20173. extinderea reţeleide pos-uri echipate cutehnologia nfc stimuleazăcreşterea plăţilor contactless: lasfârşitul anului trecut, una dinpatru tranzacţii cu carduri Visaera contactless.Valoare medie a tranzacţiei cucarduri Visa contactless a fostde aproximativ 67 lei în primultrimestru al anului 2017, întimp ce valoarea medie a plăţiicu cardul (clasic şi contactless)pe piaţă este de 120 lei,conform datelor bănciinaţionale a româniei. practic,tehnologia contactless aîncurajat românii să îşiutilizeze cardurile mai despentru plăţile zilnice.principalele categorii decomercianţi unde româniiplătesc contactless cel mai dessunt supermarketurile,serviciile de divertisment şibenzinăriile, totalizând mai binede două treimi din numărul totalde tranzacţii cu carduri Visa.

În ce cheie să privim viitorulcardurilor contactless?

În prezent, cardurile contactlessau rolul de vedetă în domeniulplăţilor prin tehnologia nfc,dar tehnologia contactless

susţine şi plăţile prinintermediul dispozitivelormobile şi wearable, prin urmareîşi va păstra rolul central şi înviitor, pe măsură cecomportamentul de plată prinatingere va deveni onormalitate. totodată,infrastructura contactless punebazele noii generaţii de plăţidigitale. până la sfârşitul anului2019, toate terminalele pos artrebui să accepte forme de platăcontactless, fie că este vorba decarduri, de servicii mobile deplată, dispozitive wearable sauorice nouă tehnologie care nu afost încă dezvăluită.contactless evoluează rapid dela carduri la alte dispozitive pe

măsură ce plăţile intră în eradigitală, europenii fiind printrecei care adoptă cel mai rapidaceste noi tehnologii. Visaestimează că tehnologiacontactless va deveni ocaracteristică standard pe multedispozitive wearable. până în2020, ne aşteptăm să avem 20de miliarde de dispozitiveconectate la nivel global, prinintermediul cărora vom puteaplăti sau vom fi plătiţi, ceea ceva schimba complet ecosistemulde plăţi electronice. totodată, sepreconizează o triplare a plăţilorpe mobil în europa până în20204, iar acest lucru arată clarcât de importantă estetehnologia contactless pentruviitorul tehnologiilor de plată.În acest context, Visa prevedeun viitor în care consumatoriiprobabil nici nu vor mai aveanevoie de un card de plastic –un viitor în care contul acestorava fi disponibil digital pe omultitudine de dispozitive.

cristian pavel

1 studiul Visa privind plăţile digitale,date privind adoptarea tehnologieicontactless.

2 studiul Visa europe privindacceptarea cardurilor de către iMM-uri în europa, 2014.

3 Date raportate de banca naţională a româniei.

4 studiul Visa privind plăţile digitale,2015


Care este istoria carduluicontactless din perspectivaMastercard? A contribuitcompania la conturarea şisusţinerea acestei noitehnologii la nivel global?

Mastercard este o companiecare a avut un rol fundamentalîn evolu]ia contactless atât lanivel global, cât [i la niveleuropean. În decembrie 2002,Mastercard a lansat paypas, uninstrument de plată contactlesscare le permitea deţinătorilor decarduri să facă tranzacţii într-unmod rapid şi convenabil pentrucumpărături de valoare mică. În anul 2003, Mastercard atestat paypass în orlando(florida) şi în Dallas (texas),iar peste un an, în 2004, cardula fost acceptat de cătrecomercianţi precumMcDonald’s (în statele Unite). 2005 a fost anul în careMastercard paypass a fostrecunoscut şi acceptat la nivelglobal, iar până la finalul lui2006 s-a extins în alte zone dinstatele Unite, în canada, Mareabritanie, japonia, turcia,republica coreea, liban,Malaezia, Mexic, taiwan,filipine, africa de sud,australia şi franţa. până la finalul lui 2007, existaun număr de 20 de milioane decarduri Mastercard paypassaflate în circulaţie, acceptate lanivel global de 80.000 decomercianţi din 20 de ţări.În anii care au trecut,tehnologia contactless a luat cuasalt lumea. spre exemplu, îneuropa, cele mai recente dateMastercard arată că numărultotal de tranzac]ii contactlessMastercard [i Maestro a depă[itpragul de un miliard. iar acest

trend ascendent al plă]ilorcontactless se men]ine la nivelmondial.

Există experienţe, „poveşti desucces” cu logo-ul Mastercardla nivel global sau european,care se referă la primelecarduri produse şi primeletranzacţii cu carduricontactless?

folosirea primelor carduriMastercard contactless [i,implicit, efectuarea primelorastfel de plă]i a reprezentat,fără doar [i poate, o experien]ăde neuitat pentru fiecarepersoană în parte. Dar, dacă vorbim desprepove[ti de succes în ceea ceprive[te Mastercard,dezvoltarea tehnologieicontactless este, în sine, o astfelde poveste. o poveste de successus]inută [i de cifre: în prezent,la nivel global, peste 3 milioanede retaileri din mai mult de 68de ]ări acceptă plata cucardurile Mastercardcontactless. [i ce am constatateste că, atunci când cinevaîncepe să plătească contactless,numai a[a va plăti pe viitor.

Primele plăţi contactless lanivel internaţional au apărutîn 1997, iar primele carduride acest tip au apărut înMarea Britanie în 2007. De cecredeţi că a durat atât de

mult până să se ajungă la omasă critică şi apoi la o ratăde penetrare şi folosire fărăprecedent?

chiar dacă primele plă]icontactless au fost făcute înurmă cu 20 de ani, solu]iilefolosite atunci erau de tipul„closed loops” [i func]ionaudoar în mediul comerciantuluirespectiv.Dar contactless-ul, a[a cum îl[tim astăzi, s-a dezvoltat multmai târziu, după ce au fostîndeplinite o serie de condi]iinecesare, a[a cum men]ionamanterior. Una dintre acestea afost portarea tehnologieicontactless în condi]ii desiguran]ă absolută, astfel încâtsă poată fi accesată pe un cardnormal. În paralel, infrastructura deacceptare a avut nevoie demodernizare [i actualizare, casă proceseze aceste tranzac]ii.concret, a fost necesar cainstitu]iile bancare să instalezepos-uri care să suportetehnologia contactless.investi]ia a fost mare, mai alescă venea la scurt timp de lamigrarea către eMV.În afară de aceste condi]iitehnice, a fost nevoie [i de oserie de demersuri pentrualinierea reglementărilorinterna]ionale în domeniu.odată ce puzzle-ul a fostcomplet, a fost doar o chestiune

de timp până când tehnologiacontactless să ia amploare [i săî[i facă loc în via]a noastră dezi cu zi.

Primele proiecte pilotcontactless au fost derulate înRomânia de Garanti Bank în2008 şi BRD în 2010, daradevărata lansare s-a produsîn mai 2011, când BCR cuVisa şi BRD cu Mastercardau lansat cardurilecontactless în parteneriat curegiile de transport în comundin Bucureşti (RATB şiMetrorex), iar ulterior şi cucele din alte oraşe. De ce nu a„prins” mai repede aceastătehnologie la public la nivelultransportului în comun?

Mastercard, în parteneriat cubrD, au reu[it, în mai 2011, înpremieră europeană, săintroducă plata călătoriilorcontactless în autobuzele dinsibiu. astfel, sibienii [i-auputut plăti călătoriile instant cuajutorul oricărui cardMastercard sau Maestro.astăzi, după 6 ani, rezultateleacestei ini]iative sunt mai multdecât îmbucurătoare: rata deutilizare a cardurilor contactlessîn autobuzele din sibiu este24%, adică de peste trei ori maimare decât gradul de folosire acardurilor în românia.În plus, fa]ă de sibiu, suntdiscu]ii pentru implementarea

„cÂnD cineVa Începe să plătească contactless, nUMai a{a Va plăti pe Viitor!”interviu cu Cosmin VlaDiMiResCu, General Manager, Mastercard România


tehnologiei contactless însistemele de transport publicdin alte trei ora[e din românia:alba iulia, cluj-napoca [ioradea. [i aici ne a[teptăm larezultate cel pu]in similare cucele din sibiu.De asemenea, proiectul nostrudin sibiu a demonstratviabilitatea [i aplicabilitateatehnologiei, determinândcre[terea spectaculoasă anumărului de carduriMastercard [i Maestrocontactless din românia. nu afost singurul ingredient almixului, dar a fost unuldeterminant.a[adar, nu putem spune căaceastă tehnologie nu a prins lapublic. pe de altă parte, calocuitorii ora[elor din româniasă se bucure de toate avantajelepe care le permite tehnologia [isă fie unele „smart”, trebuie să

avem răbdare ca autorită]ilelocale să găsească soluţii pentrua investi în acest domeniu. suntoptimist că acest lucru se vaîntâmpla [i că sibiului nu i sevor alătura doar alba iulia,cluj-napoca [i oradea, ci [ialte ora[e.

Producţia şi personalizareaacestor carduri pentru piaţalocală se face fie în Bucureşti,fie în afara ţării. De ce nu s-amers şi pe o ofertă maivariată contactless adresatăpublicului, de stickereataşabile telefoanelor saubrelocurilor?

cardurile, indiferent dacă suntcontactless sau nu, sunt produseatât în românia, cât [i în afară.această decizie ]ine de bănci [ide contractele de furnizare pecare le au.

În ceea ce prive[te posibilitateapublicului de a opta pentru ogamă mai variată de utilizare atehnologiei contactless, s-aîncercat acest lucru de cătrebrD [i garanti, care aufurnizat tehnologia [i pe altedispozitive decât pe carduri.Însă consumatorii le-aupreferat pe cele din urmă.acest lucru s-a întâmplat pânăacum. Dar, odată cuproliferarea solu]iilor detokenizare [i, implicit, aportofelelor electronice, nea[teptăm să apară solu]iialternative diverse, a[a cumsunt telefoanele sauaccesoriile. cum Mastercardeste un promotor activ alinova]iei, conceptul nostru de„Digital by default” deschidemultiple oportunită]i de acces[i de utilizare a tehnologiei deplă]i.

De ce credeţi că brăţaracontactless, lansată de BancaTransilvania, a fost unexperiment singular pe piaţalocală?

nu cred că a fost un experimentsingular. a fost unul precedatde emiterea de stickere,brelocuri, chiar telefoane nfc[i va fi cu siguran]ă urmat dealte wearables contactless. e unstatement puternic, legat deintegrarea tehnologiei, [i un passuplimentar către consumatori,printr-un plus de convenien]ă.

Cum s-a implicat Mastercardîn efortul de înlocuire avechilor POS-uri din reţeauade acceptare din România?Cine a contribuit majoritar laaceastă acţiune hotărâtă?

noi avem o strânsă legătură decolaborare cu partenerii no[tri,băncile [i comercian]ii, pentrudezvoltarea continuă ainfrastructurii de acceptare înromânia. iar aceasta are undublu rol: pe de o parte, ajută lacre[terea incluziunii financiare[i, pe de altă parte, ne permitesă venim în întâmpinareaclien]ilor no[tri cu cele maibune [i mai inovatoareexperien]e de plată.Din acest motiv, actualizareare]elei de pos-uri a fost [i esteîn continuare un efort comun.spre exemplu, dacă vorbimdespre zona de emitere,subliniem că prezen]acardurilor contactless înbuzunarele [i portofeleleclien]ilor a creat un stimulentsuplimentar pentru actualizareazonei de acceptare.Desigur, au existat [i altecomponente ale suportului: înprimul rând, introducerea înpia]ă de noi tehnologii, cum arfi mpos-urile, terminalele detip unattended pe care le putemvedea deja instalate lavendomate, precum [i

coSmiN vlaDimiREScu, GENERal maNaGER, maStERcaRD RomâNia


alternativele la solu]iile clasice– solu]ii de acceptare de tipsoft pos sau Masterpass Qr(plă]i prin coduri Qr). nuvreau să omit sprijinulfinanciar oferit de Mastercardcătre to]i acceptatorii ceoperează în românia, prinsubven]ionarea instalării determinale.De asemenea, perspectivalegislativă este foarteimportantă, Mastercardimplicându-se în toateproiectele de legi cu impact îndeschiderea de noi verticale deacceptare sau tehnologiireinventate, cum ar fi legeacash-back.

Care era ponderea de carduriMastercard contactless întotal carduri din România lafinalul anului 2016? Darponderea POS-urilorcontactless în totalulEFT/POS-urilor din sistem?

la finalul anului 2016,jumătate din totalul cardurilorMastercard emise în românia

erau contactless [i 65% dintreterminalele din pia]ă puteauaccepta tranzac]ii contactless.prin programe specificedezvoltate împreună cupartenerii no[tri, Mastercardcontinuă eforturile de apopulariza tehnologiacontactless, atât privindemiterea cât [i acceptarea, [i nedorim ca în următorii ani săajungem la un grad de

acoperire cât mai apropiat de100%.

În ce cheie să privim viitorulcardurilor contactless?

pe fondul dezvoltăriitehnologiei contactless, vrem sădiversificăm ecosistemul demetode de plată aflate ladispozi]ia românilor [i săaducem noi func]ionalită]i

capabile să aducă gestul deplată pe instrumentul preferatde ei.În ceea ce prive[te tehnologiacontactless, strategiaMastercard rămâne aceea de afurniza cât mai multăflexibilitate consumatorilor [ide a îi conecta cu cele maiconvenabile, sigure [i rapidemetode de plată.

cristian pavel

În Marea britanie, cea mai dezvoltată piaţăde plăţi contactless din lume, în martie 2017existau 107,4 milioane de carduri contactless,din care 72,3 milioane de carduri de debit şi35,2 milioane de credit. Vorbim despre ocreştere medie lunară de 1,5% şi de una de21,7% de la an la an. cheltuielile lunare globale făcute cu cardurilecontactless au ajuns la peste 4 miliarde de liresterline, demonstrând creşteri lunare deaproape 20% şi de 165,8% la nivel anual.Valoarea este împărţită între cheltuielilefăcute cu carduri de debit (3,5 miliarde liresterline) şi credit (509,2 milioane). au fost consemnate 442,5 milioane detranzacţii, vădind o creştere lunară de 19,9%şi una anuală de 148,3%. tranzacţiile s-auîmpărţit între cele făcute de cardurile de debit(388,2 milioane tranzacţii) şi cele de credit

(54,2 milioane).reţeaua de acceptare ajunsese în martie 2017la 484.671 terminale contactless, cu ocreştere lunară de 1,3% şi una anuală de36,6%. Valoarea medie a unei tranzacţii a fostde 9,06 lire sterline.Şi totuşi, există şi semnale de alarmă.Valoarea totală a sumelor de bani furate de pecardurile contactless şi a dispozitivelormobile a crescut în Marea britanie, relevăstatisticile. aproximativ şapte milioane delire sterline au fost furate în 2016, încomparaţie cu 2,8 milioane în 2015, anunţăserviciul de prevenţie a fraudelor financiaredin Marea britanie. Mai mult, potrivit ediţiei online a bbc, întimpul pronunţării unei sentinţe într-un caz defraudă comis în comitatul Devon, unjudecător a criticat deja această tehnologie

care nu mai cere introducerea pinului, pentrucă ar „uşura” eforturile infractorilor. totuşi, fiona Wilkinson, chiefcommunications officer în cadrul Visaeurope, declara anul trecut că frauda privindcardurile s-a men]inut la mai pu]in de 5 cen]ila fiecare 100 de euro cheltui]i, în europa.“frauda a rămas sub control. frauda s-amen]inut la mai pu]in de 5 cen]i la fiecare100 de euro cheltui]i în europa. aceasta ascăzut constant în ultimii ani. românia face otreabă foarte bună în acest sens fa]ă de alte]ări europene. nivelul este mult mai scăzut”,a spus fiona Wilkinson.potrivit acesteia, Visa ]ine sub control nivelulfraudei prin inovare, iar serviciul detokenizare, prin care datele de pe card suntfăcute inutilizabile, a avut un rol important înacest sens.

Marea britanie: cifre aMeţitoare, Dar Şi teMeri!


Din ce în ce mai mulţi retaileriîşi ajustează programele defidelitate şi serviciile oferiteastfel încât să se adresezeacestui nou tip de clienţi şi să sediferenţieze relevant faţă decompetiţie. profilul clientului din ziua deazi este altul decât acum undeceniu: el doreşte ocomunicare personalizată,oferte relevante obiceiurilor salede achiziţie, se aşteaptă caprocesul prin care comandăceea ce îşi doreşte să fie simplu,rapid şi cu maxim de siguranţă.În acelaşi timp, comercianţii îşidoresc clienţi mulţumiţi, care sărevină, şi soluţii personalizatepe modelul de business propriu.

soluţii De tiP white-laBel – o soluţie PeRsonalizată PentRu fieCaRe Client

soluţiile de tip white-labelreuşesc să combine nevoileclienţilor cu cele alecomercianţilor, oferind tuturor oexperienţă de tip Vip. Wirecardromania, apărută în urmaachiziţiei companiei provus sade către germanii de laWirecard ag, oferă la nivelglobal soluţii white label depeste 15 ani.

Una dintre aceste soluţii estesoluţia flexipay.

o soluţie de tip closed loopsystem, flexipay este idealăpentru firmele care organizeazăevenimente, pentru mall-uri saupentru orice altă zonăcomercială cu circuit închis încare se doreşte ca accesul şiplăţile să fie făcute simplu,

rapid şi în siguranţă.soluţia flexipay poate fiintegrată utilizând un card sau obrăţară contactless, funcţie denevoile comerciantului. atâtcardul, cât şi brăţara, pot fiachiziţionate online, cu ridicarede la un info point dedicat, saucumpărate direct de la o locaţiealeasă de comerciant.

cardul poate fi achiziţionat şiactivat şi prin aplicaţia desmartphone cards4u, un mobile

app creat tot de către Wirecardromania, ce înrolează retaileride prestigiu şi oferăposibilitatea de plată direct dintelefon. cardul şi brăţarautilizate în soluţia flexipay suntreîncărcabile, cu o sumădefinită de către comerciant, auo valabilitate determinată pentrufiecare încărcare şi pot fi

personalizate cu design-ul dorit.cardul conţine elemente desecuritate multiple, ce pot fiadăugate la cerere, şi poate fioferit în pachet personalizat.

cardul şi brăţara sunt citite cuajutorul unui echipament cepoate fi plasat în locul dorit decătre comerciant şi care serveşte

Wirecard romania esTe alăTUri de clienţi

solUţiile De plăţi MoDerne:rapiD, În sigUranţă, personaliZatTimpul înseamnă bani. O zicală tot mai relevantă în comerţul actual, în care clienţii îşi doresc săcumpere rapid, să beneficieze de oferte oriunde s-ar afla, în orice moment doresc, utilizând cele mai noitehnologii. Ca un răspuns la acest trend, în ultimii ani tehnologiile mobile au câştigat tot mai multteren, atât global cât şi pe piaţa din România.


şi ca terminal pos: citeştedispozitivul, îl autentifică şiverifică dacă pe el existăfonduri suficiente.

siguranţa este unul dintreprincipalele atuuri ale soluţiei.flexipay beneficiază detehnologia Wirecard şi conţineelemente de identificarepersonalizate pentru fiecarecard.În acest sens, parteneriiutilizează terrminale posspeciale, create special pentruacest program, dar similarecelor normale, iar rapoartele şidatele sunt procesate în zone cuacces restricţionat şi protecţiemaximă.Wirecard romania oferăcomercianţilor care aleg săutilizeze sistemul flexipayservicii complete pentruimplementarea soluţiei:consultanţă gratuită,personalizarea componentelor,integrarea soluţiei în sistemulexistent, o interfaţă webdedicată pentru managementcard/brăţară, infrastructuranecesară, producţia şipersonalizarea cardului/brăţăriişi totodată a variantei deambalare alese, rapoarte,servicii de suport prin callcenter cu linie dedicată 24/7 şicampanii de direct marketing

o afaCeRe De suCCes este una în Continuă MişCaRe

pentru orice comerciant,creşterea vânzărilor şi satisfacţiaclienţilor sunt cele maiimportante obiective. o soluţiemenită să susţină atingerea loreste mpos, oferită de Wirecardtuturor celor care doresc săconfere afacerii lor mobilitate şisă o dezvolte dincolo de spaţiulfizic al punctelor de vânzare. cumpos, tranzacţiile pot fi făcuteoriunde se află clienţii, utilizândo conexiune online cu pos-ul

din magazin sau sistemul deinventar.

mpos este o soluţie de tipwhite-label, putând fimodificată funcţie de cerinţelespecifice ale comerciantului.orice dispozitiv inteligent poatedeveni acum un terminal possau o casă de marcat, pe stradă,la cafenea sau la domiciliulclientului. soluţia oferă o mai bunăexperienţă pentru clienţi, reducedependenţa de sistemulhardware şi acceptă plăţielectronice de la toate canalelede vânzare: online, mobil şi/ saupunct fizic de vânzare.

sistemul operează pe multipleplatforme de plată globale şisuportă comunicarea prinbluetooth şi Usb, cu mesajemultiligve către comerciant şideţinătorul de card. Utilizată înspaţiul comercial fizic, soluţiaoferă un timp mai bun pentruservirea clienţilor şiposibilitatea de a încheia

tranzacţii în locurile cupromoţii. indiferent de locul încare este utilizată, soluţia mpospoate oferi atât o chitanţă fizică,cât şi una online, pe email.

Wirecard oferă integrare pentrupDa şi/sau opţional pentrutelefon, integrarea mai multorbănci într-un singur terminal,decontarea în timp real prinintermediul unor carduripreplătite, monitorizareafraudelor, procesareaexcepţiilor, suport pentruplatforma de fidelizaregestionată de comerciant curespectarea regulilor şireglementarilor de securitatepci Visa/Mastercard, terminalede plată securizate şi certificate,suport pentru dezvoltarea şicertificarea mpos, inclusivpentru un program de trainingpersonalizat.

atât flexipay, cât şi mpos,sunt soluţii de tip white label cepot fi personalizate pentrufiecare partner din program.

De ce este mai bună o soluţiewhite label? pentru că, asemeniunui costum, ceea ce este croitpe specificaţiile exacte, sepotriveşte perfect. De ce tehnologii noi? pentru cănoul tip de consumator doreşteacum, şi nu în viitor, săprimească servicii ce pot fiaccesate de pe suporturilemobile pe care le deţine. De ce Wirecard? pentru că depeste 15 ani implementămprograme şi soluţii croitespecial pentru fiecare partener,la cele mai înalte standarde şiutilizând mereu cele maimoderne tehnologii, atât pentruzonele de retail cât şi celebancare din românia,republica Moldova, serbia,kosovo, cehia şi Ungaria.

Wirecard Romania: bd. VasileMilea nr. 2h , sector 6,bucureşti I +4021 202 6900 [email protected]


bitcoin reprezintă doar o partedin ceea ce înseamnăcryptocurrency. În contextulacesta, mi-aş dori să facem odistincţie clară între bitcoin şiblockchain, tehnologia absolutinovatoare din spatelecriptomonedei, una absolutdisruptivă. bitcoinul este untransport pentru valori,blockchain-ul, pe de altă parte,este transport de valoare,criptografie, securitate,anonimitate. acesta are aplicabilitate într-omultitudine de domenii, precumfinanciar, bancar, transferuri debani, anonimitate,individualitate. putem folosi, deexemplu, blockchain pentru arealiza - pe baza criptografieianonimită]ii – un sistemelectoral. reticenţa persistă pefondul necunoaşterii. e maisimplu când nu cunoşti sau nuînţelegi, să frânezi. am maispus-o [i cu alte ocazii:blockchain-ul este, astăzi, a[acum era internetul în 1993.pu]ini [i-ar fi imaginat, lavremea respectivă, modul încare lumea se va schimba prinadoptarea în masă a acestui modde comunicare.

Sunteţi unul dintre cei puţinicare au avut curajul şideterminarea de a vă construio traiectorie alternativă,susţinând şi mizând mult pemoneda virtuală bitcoin. Cumaţi descoperit această monedăşi ce v-a stârnit interesul şipasiunea faţă de aceasta?

am ajuns în universulbitcoin/blockchain dinîntâmplare. ca mul]i al]ii, amdiscreditat ideea [i conceptulîncepând cu 2011. este atât dediferit, încât este nevoie să î]i

reformatezi felul de a gândipentru a putea în]elegeconceptul, dar momentul în carese întâmplă acest lucru esteincredibil. realizezi că totul(dar absolut totul!) poate fiprovocat [i schimbat.componenta de shared trust, oidee veche, aplicată acum dar [iîn viitor, este, fundamental, ungame changer.

Când vorbim despre bitcoin,vorbim despre o monedădigitală, despre „cashelectronic”, dacă e permisă oasemenea formulare, una carese află „la purtător”, încalculatoarele celor din reţea.Există o reţea cu mai mulţiparticipanţi şi mai multeportofele. Cum se aderă lareţea, în ce condiţii?

toată valoarea rezidă în re]ea.În blockchain. a[a-zisele„portofele” sunt doar interfe]epentru accesarea block-urilor pebaza cheilor private. re]eauablockchain se replică prinadăugarea de noduri, noduri cevor con]ine toate tranzac]iileefectuate [i viitoare. acestenoduri se actualizează automat.cu cât mai multe noduri, cu atâtmai multă stabilitate în întreagare]ea.

Cum se fac, concret,tranzacţiile cu bitcoin? Cum se semnează acestea?

pe în]elesul tuturor [i extrem desimplificat, procesul esteurmătorul: în blockchain suntconsemnate toate tranzac]iilesub formă de informa]ii stocateîn blocuri. acestea suntreplicate în re]ea prinintermediul nodurilor. atuncicând un utilizator î[i creează unwallet de bitcoin, î[i genereazăpractic un set de cheicriptografice, pe baza cărora, cuun algoritm specific, se pot creao infinitate de adrese. acesteadrese ar fi echivalentul unorconturi bancare. cu respectivelechei, utilizatorul poate semnatranzac]iile. Dacă, săpresupunem, se dore[tetransferul a 1btc de la o adresăla alta, acesta va introduceadresa de creditare, va selectaadresa de debitare [i va semnatranzac]ia cu cheia privată.Debitorul va putea accesa acel1btc în adresa lui folosindcheia privată proprie [i ceapublică a creditorului. pentru caprocesul să fie complet, însă,cineva trebuie să scrie înblockchain această tranzac]ie,acesta fiind rolul mineruluicare, contra unei taxe, introduce

tranzac]ia (împreună cu altele).pierderea cheilor private duceautomat la incapacitatea de aaccesa adresele. De aceea, serecomandă ca acestea să fiepăstrate foarte bine.

Este afectat bitcoin de bulespeculative conjuncturale? De ce, cât de des şi în celimite/marje se pot produceperturabaţii ale cotaţiilor?

este normal să existe oconjunctură speculativă. Încontextul în care avem unrandament de peste 150% de laan la an, cu mult peste ceea ceoferă orice pia]ă (bursă, dobânzibancare, imobiliare), devine o]intă pentru diverse entită]i,speculativ conjunctural. Însă, petermen lung, valoarea cre[te,fiind preferată o abordare degenul buy and hold. În acestmoment, vorbim de ocapitalizare de pia]ă de41.750.370.869 dolari. acestrezultat este unul destul de bunpentru un sistem care nu esterecunoscut ca fiind monedăaproape nicăieri în lume.Întreaga schemă va evolua pemăsură ce al]icumpărători/jucători intră înacest ecosistem, exclusivvoluntar. bitcoin nu a fost, nu

despre „aUrUl digiTal”

bitcoin & blockchain astăZi= internetUl În 1993. cUM Va arata ViitorUlinterviu cu antonio ÉRaM, fondator şi Ceo, netoPia Bitcoin are, încă de la începuturi, o relaţie dificilă cu oamenii de rând, cu o parte dintre specialiştiipieţelor financiar-bancare, ba chiar şi cu presa de profil. O criptovalută, fără autoritate centrală, a fostşi este greu înţeleasă de public. Cum trebuie definită ea mai pe înţelesul general? Se unde reticenţa carepersistă după ani şi ani?


este [i nici nu va fi o schemăpiramidală, de tipul Multilevel Marketing (MlM).

Cum poate obţine o persoanăfizică obişnuită bitcoin? Cum procedează concretpentru a obţine respectivamonedă? Cum află aceastadespre necesitatea instalăriiunui portofel electronic,deţinerea unei chei private şi paşii ulteriori de urmat?

există mai multe metode deconversie de la fiat la btc.poate cea mai simplă estefolosirea unui atM deconversie. În fiecare ora[ dinromânia există cel pu]in unastfel de aparat. În bucure[tisunt probabil sute de atM-uride conversie. alte metode, în general folositepentru sumele mai mari, suntplatformele de tip exchange. Unportofel bitcoin poate fielectronic, dar [i pe hârtie. celemai u[or de utilizat suntaplica]iile pentru telefonulmobil, care se descarcă simplu[i rapid [i care explică pas cupas ceea ce este de făcut.

Se poate vorbi despre ovaloare globală a bitcoin, de market capitalization?

Care este preţul actual al unuibitcoin? Cum se ajunge laaceste valori şi cum fluctueazăacestea?

am precizat pu]in mai susvaloarea capitalizării pentrubtc (aproape 42 miliarde dedolari), la un pre] de $2.542pentru un btc. Valoareaacestuia func]ionează exclusivpe baza cererii [i ofertei, plus,evident, considerenteleconjuncturale. De exemplu,recunoa[terea btc ca monedăîn japonia a dus la o cre[tere apre]ului, dat fiind faptul cămul]i utilizatori din acea ]ară aupreferat, mai degrabă, săinvestească în btc, decât să]ină banii în bănci (cu dobândănegativă), iar exemplele potcontinua.

Cum se garanteazăsecuritatea unei reţele în careparticipanţii sunt anonimi saupoate destul de uşor de„copiat”? Ce este şi cumfuncţionează „mineritul”? Ce este o „fermă de mining”?

Datorită utilizării criptografieide tip ecc (eliptic curvecryptography), re]eaua nu estedeloc u[or de copiat. cheiagarantării securită]ii ([i, mai

mult, a evitării a ceea ce senume[te „double-spend”) stă înconsens. atât timp câtmajoritatea entită]ilor din re]ea(noduri simple, mineri) respingo anumită tranzac]ie (pentru că,de exemplu, ea nu prezintă toatesemnăturile digitale necesarepentru a se certifica provenien]asa, sau, de exemplu, fondurilece urmau a fi folosite, au fostdeja cheltuite) tranzac]iarespectivă nu are nici o [ansă săfie inclusă într-un bloc.

Care este durata medie detranzacţionare a unităţilorbitcoin? Cum s-a constitutreţeaua globală decalculatoare care „minează”bitcoin şi care este puterea deprocesare a acesteia?

În momentul de fa]ă re]eauabitcoin este capabilă de 4634ph/s, care înseamnă cel pu]inun ordin de mărime mai maredecât primele 10 cele maiputernice computere din lume -puse laolaltă (vezihttps://en.wikipedia.org/wiki/top500). Un bloc se generează,în medie, la 10 minute, iarre]eaua se autoajustează pentrua păstra acest target (astaînseamnă că orice tranzac]ieeste confirmată - adică inclusă

într-un bloc -, în medie, la 10minute. Însă, multe serviciifunc]ionează pe baza a 3-6confirmări - pentru a putea trecepeste „chain reorg” - ceea ceînseamnă că în anumite instan]eutilizatorii pot a[tepta până la60 de minute pentru confirmare.

Cum se monetizeazăactivitatea unei „ferme demining”? Câţi bitcoini poateproduce în medie, lunar? Dince trăieşte efectiv o persoanăsau o companie implicată înaceastă piaţă?

referindu-ne la cele 10 minute(în medie) pentru minarea unuibloc putem deduce că într-o zise minează 24x6 = 144 blocuri.la pre]ul actual de 2.300-2.400dolari [i la recompensa de 12.5btc per bloc, la care se adună2-3 btc din transactions fees,rezultă că fiecare bloc are orecompensă de circa 36.000dolari, adică recompensa zilnicăpentru mineri se învârte în jurulsumei de 5 milioane de dolari.asta se traduce prin faptul că,pe baza market-share-urilor dela https://bitcoinworldwide.com/mining/pools/, de exemplu,un mining pool poate avea orecompensă zilnică de unmillion de dolari, adică 365milioane de dolari pe an (dacăam fi făcut acest calcul acum 2săptămâni, cifra era cuaproximativ 15% mai mare)

Este bitcoinul un soi de „aurdigital”? Este cvasicorectăecuaţia „bitcoin = electricitateconsumată + timp alocatprocesării”?

nu chiar. timpul alocatprocesării se autoajustează lafiecare 2016 blocuri, mărind saumic[orând dificultatea pentru ase păstra o valoare medie aduratei de minare a unui bloc la10 minute. Deci, putem spunecă bitcoin = număr de hash-uri

aNtoNio ERam, FoNDatoR Şi cEo, NEtoPia


calculate, care este un proxypentru electricitatea consumată(multe hash-uri = multăelectricitate). Dincolo de acest lucru, el poatefi asimilat unui aur digital,având câteva din proprietă]ileacestuia: fungibilitate (unbitcoin este echivalent cu oricealt bitcoin, după cum, teoretic, obucată de 1g de aur esteechivalentă cu orice altă bucatăde 1g de aur) [i stored-account-value (nu am nevoie de pasul desettlement, valoarea este„transportată” în tranzac]ie)

Câţi bitcoini au fost generaţideja? Cât timp va duraminarea? Cât de mult seaplatizează câştigul celorimplicaţi, în timp?

până acum (27-06-2017, ora17:30) au fost genera]i16.413.737 btc. Dacă nu seîntâmplă niciun hard-fork care săschimbe ceva în „consensusalgorithm”, ultimul btc va fiminat în 2140. la fiecare 210.000blocuri (întrucât fiecare bloc esteminat, în medie, la 10 minute, setranslatează într-o durată de 4ani), recompensa pentru mineri(acordată prin coinbasetransaction) se înjumătă]e[te -momentan este 12,5 btc.

S-a vorbit foarte mult despretrasabilitatea tranzacţiilorbitcoin, despre preţul lor şimai ales despre anonimitateacelor din sistem. Dar există,deopotrivă, şi voci critice, carespun că în acest fel, fără oautoritate care reglementeazăşi supraveghează, se pottranzacţiona bani gri şi negri.Unde e adevărul?

Voi răspunde foarte simplu. estepentru prima oară când avem unsistem de transport [i stocarevalori descentralizat, gratuit [ianonim. atât timp cât ai cheileprivate, po]i accesa adresele [iefectua tranzac]ii. cheile se pottransfera fără să existeposibilitatea de a le asocia uneientită]i sau unei persoane. Însistemul financiar actual estenevoie de o ter]ă parte pentru agestiona componenta de trust(încredere), ceea ce nu estevalabil în cazul btc. simplu!

Puterea bitcoin se vede înblockchain. Ce reprezintăacest concept, cum se poatedescrie şi explica?

simplificând, blockchain-ulreprezintă o bază de date detranzac]ii. acestea suntorganizate în blocuri într-un

mod în care fiecare bloc are olegătură (referin]ă) la bloculanterior (blocurile suntînlăn]uite - de aici [i termenulblock-chain). Modificarea unuibloc ar duce la modificareablocului imediat următor, care,la rândul său, va necesitamodificarea blocului următor, [ia[a mai departe, iar acest proceseste, din punct de vederecomputa]ional, imposibil.

Ce avantaje aduce reţeleibitcoin şi chiar sistemuluibancar, care testează spreadoptare tehnologiablockchain?

costurile asociate men]ineriicomponentei de trust(încredere) sunt poate cele maimari în sistemele financiareactuale. trecerea pe tehnologiablockchain duce la reducereaacestora la zero, restul fiindprofit.

Cum v-aţi implicat personalîn această „aventură bitcoin”şi cu ce rezultate?

sunt fascinat de poten]ialulacestui sistem [i de potenţialulpe care îl are pentru a schimbalumea, din toate punctele devedere. De aici până la a deveni

entuziast [i „evanghelistblockchain [i bitcoin” nu a fostdecât un pas. [tiu mul]i scepticicare sunt acum în aceea[isitua]ie. Îmi doresc, însă, să fiecât mai mul]i, pentru că,împreună, vom schimba lumeala propriu.

Ce ar trebui ştiut, înţeles şifolosit de către români –persoane fizice şi juridice –pentru a câştiga de pe urmabitcoin şi blockchain?

noi am implementat acceptareaplă]ilor cu btc la nivelulcomercian]ilor netopiapayments. procesul este foartesimplu, la fel [i implementarea.comercian]ii pot accepta plataîn btc, iar în mod automat noirealizăm o transformare din fiat(lei) în btc. Utilizatoriirealizează plata în btc, iar noiîi transformăm în lei [i îitransferăm comerciantului.comercian]ii nu primesc btc,ci doar echivalentul, iarcomisionul este de 0% petranzac]ie, exact ca la o platăelectronic, lucru care esteperfect legal [i foarte sigur (casă nu mai vorbesc de faptul căplă]ile cu btc nu au, practic,fraudă).

cristian pavel

Gala AVOCAȚI DE TOP

Ediţia a VII-a

13 IulIE 2017HOTEL RAMADA NORTH


fără îndoială că anul 2016 ademonstrat ce înseamnă„disruption”. am început cutoţii să ne lămurim că trăim într-osocietate globală care seschimbă foarte repede şi în caretendinţele antisistem şi de„rebeliune” capătă tot mai multăconsistenţă. nimic nudemonstrează că lucrurile seschimbă în 2017, când noiletehnologii permit băncilor săofere clienţilor servicii care arţine mai degrabă de industriaospitalităţii decât de ceafinanciară. alte concepte auajuns la ordinea zilei; vorbimdespre inteligenţă artificială,internet of things (iot), despreprocese robotizate, deconsultanţi digitali şi despreexperienţe personale uniceoferite fiecăruia dintre noi înpostură de clienţi ai băncilor. seevidenţiază 5 comandamentemajore ale bankingului din acestan:

1. atenţie, tRăiM în anul ChatBot!

chatboţii (sau roboţii de chat)sunt softuri automatizate sausemi-automatizate realizate inspecial pentru a interacţiona cuclienţii. acestea aplicaţii suntmenite să raspundă în timp utilla întrebările utilizatorilor şi săofere informaţii relevante dintr-ocantitate uriaţă de date. Deregulă, boţii îndeplinesc sarcinisimple şi repetitive într-un ritmmult mai rapid decât ar putea ofiinţă umană. construiţi peprincipiul reţelelor neurale, boţiisunt înzestraţi cu un anumitgrad de inteligenţă artificială şidevin, cu timpul, tot maieficienţi în răspunsuri.

2017 este anul „boţilor” şi cusiguranţă că există bănci carefac deja primii paşi spre„comerţul conversaţional”, untermen lansat ceva vreme înurmă de către inventatorulhashtag, chris Messina, pentrua descrie viitorul mesageriei încadrul aplicaţiilor. anul trecut,au putut fi observate bănciprecum Dbs, santander, Wellsfargo şi bank of americalansându-şi proprii chatboţi, dar2017 se dovedeşte a fi anul încare această veche tehnologie

renaşte vizibil. să fim bine înţeleşi! conceptulde chatbot nu e unul nou. În anii50, cercetătorii it alan turingşi joseph Weizenbaum au lansatîn premieră conceptul decomunicare între computere lafel ca şi comunicarea dintreoameni, parcurgând „testulturing” şi inventând primulchatbot, denumit eliza. atunci ,cei doi au încercat să probezecapacitatea computerului de areda comportamentul inteligental omului. astăzi, când se pune

problema de a redefini şireinventa experienţa clienţilor,dar şi când se caută reduceri decosturi, este evident de ceindustria financiară redescoperăşi monetizează chatboţii digitali. lunile trecute, casa albă aanunţat că 83% dintre slujbeleplătite cu mai puţin de 20 dedolari pe oră sunt directameninţate de tehnologiilebazate pe inteligenţă artificială,precum chatboţii. În contextul „comerţuluiconversaţional”, aceştia devinpuntea de legăură dintre clienţişi afaceri, dovedindu-se osoluţie foarte bună pentruinstituţiile financiare care au detratat milioane de conversaţiiunu la unu. băncile şiasigurătorii ar trebui săprivească chatboţii ca pe onesperată oportunitate de acombina intimitatea cuautomatizarea pentru a asigura oexperienţă mai personalăfiecărui client în parte. chatboţii, natural languagegeneration (nlg) – un sistemaidoma unui translator careconverteşte datele în limbajnatural – dar şi inteligenţaartificială avansată duc, însfârşit, în mediul onlinedialogul de tip b2c (businesssto consumer).În comunicarea chat cu clienţii,băncile pot face următoarele:

Transformări profUnde în modelUl de BUsiness Bancar

top 5 priorităţi ÎnbankingUl global În anUl 2017David Horton este un reputat lider global şi un consilier în domeniul retail banking. Este şefuldepartamentului de inovaţie din Orientul Mijlociu al companiei americane Synechron. Iată punctelesale pertinente de vedere legate de priorităţile anului în curs.


- pot ajuta clientul online săia decizii financiareimportante

- pot gestiona fiecareplângere sau sesizare

- pot vinde produse şi serviciiconexe

- pot oferi bonusuri pentruloialitate

- pot da referinţe despre celmai potrivit produsfinanciar şi pot oferialternative

- pot consemna opiniile şireacţiile clientelei

- pot furniza un portofoliuactualizat al investiţiilor

- pot gestiona vânzarea saucumpărarea de acţiuni

- pot aduna cererile pentrucredite ipotecare, credite denevoi personale sau potprocesa poliţe de asigurare.

- pot trimite notificăriimportante despre tranzacţiicare depind de o dată anume

2. inteliGenţa aRtifiCială şi MaChine leaRninG aVansat

inteligenţa artificială (ai) adepăşit punctul critic şi va sta labaza convergenţei dintretehnologii al căror sens nu maimerită tradus din limba engleză:Data science, internet of things(iot), optical characterrecognition (ocr), naturallanguage programming (nlp)şi blockchain.toate acestea vorproduce schimbări structurale înmodul în care opereazăserviciile financiare.preocuparea furnizorilor detehnologie pentru acest an, darşi în cei următori, se va orientape dezvoltarea sistemelor careînvaţă, se adaptează şi răspundîn mod autonom, care fac maimult decât să execute nişteoperaţiuni simple, dupăinstrucţiuni predefinite.aceşti vendori vor avea nevoiede o experienţă adâncă îndomeniu şi o bună înţelegere aproceselor tradiţionale, dar ei

vor trebui să şi fie în măsură săofere un mix reuşit de „digital”şi gândire de designer, ceea ce efoarte dificil. atunci când se iau înconsiderare oportunităţile deautomatizare oferite de ai, celemai multe dintre bănci socot cafiind prioritară cunoaştereaclientului (know your customer,kyc).În mod tradiţional, un angajatcu normă întreagă al băncii afost mereu perceput de client cafiind năpădit de hârtii şi adâncitîn grele operaţiuni manuale şicalcule. astăzi, prin integrareaocr şi nlp, băncile permitclienţilor să-ţi schimbe părerea,aducând la front desk angajaţijoviali, destinşi, care pot arătaclienţilor cum pot încărcadocumente de pe terminalul lormobil, cum pot obţine dateprivilegiate sau cum potcompleta online, de pe tabletăsau telefon, o cerere de credit.asociaţia băncilor care oferăcredit ipotecar din sUa aprognozat că acordarea deîmprumuturi şi de refinanţăriiniţiate de la domiciliu vatotaliza la finalul anului 2017

suma de 1,31 miliarde de dolari,iar faptul că toate demersurilesunt originate acasă vor tăiaenorm din costul operaţiunilorde creditare. Dacă acestora li seadaugă o putere de procesaremai accesibilă şi extensivă, plusalgoritmi specifici care sătrateze un volum colosal dedate, putem discuta despre oautomatizare robotizată aproceselor (robotic processautomation – rpa), oprioritate-cheie pentru mulţi dinmanagementul executiv albăncilor în 2017.În sUa, de pildă, oaplicabilitate directă pentru ai& Machine learning în 2017pare să fie în industria deprivate banking sau în băncilede investiţii, unde robo-consultanţii pot fi de un realfolos.

3. „BănCi şalanGeR”, sChiMBaRea PuteRii oRGanizaţionale, CaniBalizaRea Cotei De Piaţă

felul în care sunt constrânsebăncile să se supună normelor,reglementărilor şi directivelor lanivel de Uniune europeană

ridică mari probleme. pentrumulte dintre acestea, decizia dea trece la transformări digitalestrict necesare, pe scară largă, afost luată târrziu, iar handicapulacestora în faţa complexităţiiproceselor, tehnologiilor şicosturilor pare a fiinsurmontabil. Multe dintreinstituţiile de credit se întreabăcum ar trebui să procedeze: să-ţi schimbe modelul de buisnessînvechit şi anacronic? să-ţi facăo versiune greenfield de bancădigitală care să canibalizezebusiness-ul tradiţional? săachiziţioneze „bănci şalanger”,de talie mai redusă, şi săînceapă să colaboreze cudiverse startup-uri fintech?poate că toate cele trei căi deurmat ar duce cumva la unrezultat multaşteptat. Dinnefericire, în 2017managementul celor mai multedintre bănci a bifat doartrecerea la digitalizare,considerând-o o modă. De fapt,există o nevoie imperioasă catransformările să fie adânci şireale, ca fiecare dintre clienţi săresimtă o nouă experienţă. Mai mult, se cere şi o cu totul


altă cultură organizaţională.clasicii cio nu vor mai fidecidenţii infailibili în privinţatehnologiilor, concomitent cucreşterea importanţei noilorpoziţii de chief Digital officerşi chief Marketing officer, carecu toţii vor raporta viitoruluiatotputernic chief Data officer.o reevaluare vor suferi şiechipele de la procurement,care nu se vor mai ocupa doarde negocieri şi contracte, dereputaţia furnizorilor, ci vorrevizui şi relaţia cu aceştia, eitrebuind să se adapteze unui stildinamic şi agil, unor produse şiservicii digitale inovative. În acest an nu se văd decâtcâteva fintech-uri care aubeneficiat de 3-4 ani definanţări private şi care acum auşansa listării la bursă. Doar unfintech din zece reuşeşte săsupravieţuiască până a ajunge lao astfel de performanţă. poate cea mai provocatoaremisie pentru 2017 este cealegată de recrutarea despecialişti în digitalizare într-opiaţă secătuită de astfel detalente. pe lângă presiuneasalarială tot mai mare, pentru aatrage astfel de specialişti,băncile şi asigurătorii trebuie săştie să transforme drastic şiconceptul clasic de loc demuncă. trebuie avute în vedereorele flexibile de program, unmediu creativ, destins şiprietenos, lucrul parţial de ladistanţă, o abordare careîncurajează cultura digitală aorganizaţiei. este de aşteptat caîn acest an să se poarte discuţiide referinţă în mediul financiar-bancar despre crearea „loculuide muncă al viitorului”.

4. BankinG oPen aPi

De vreme ce serviciilefinanciar-bancare şi de asigurărimigrează spre un mediu rapid şiagil, adesea în cloud şi devreme ce clienţii vor fi tot mai

dificil de cucerit, multe firme auînceput în 2017 să să-şi lansezepropriile zone de marketplacepentru aplicaţii open api.Demersuri de acest gen au pututfi observate în 2016 în cazulciti şi bbVa, dar şi al unorlideri-pionieri precumsantander, care şi-a constituitun model de business viabilpentru o cooperare cu fintech-uri prin interfeţe de aplicaţiideschise.În 2017 vom continua săasistăm la lansarea unor soluţiiunificate, deschise, care vorpermite băncilor şiasigurătorilor să oferepublicului noi produse digitaleşi servicii, continuând, totuşi, sămenţină pentru clienţi oexperienţă „multidimensională”de-a lungul tuturor canalelordigitale. platformele deschiseopen api vor permiter băncilorsă opereze cu procese existenteşi noi capabile să ofereclienţilor produse şi serviciidigitale inovative care se vordovedi critice în atragerea şireţinerea clienţilor într-o piaţătot mai competititvă. “platformificarea” este untermen lansat de expertul

fintech ron shevlin, şi eapresupune suportul ce unifică şiintegrează canalele, dovedindu-se un diferenţiator crucial cepermite băncilor să seconcentreze pe sinergiile dintrecanale şi partenerii interni şiexterni pentru a asigura livrareamai simplă a produselor,serviciilor şi tranzacţiilor. Înurmătoarele 12 luni, majoritateabăncilor vor lansa platformeapi digitale care vor asiguramultiple funcţionalităţi:management financiar, plăţi,marketing, programe deloializare, analytics şimanagementul comunicării cuclienţii.

5. Mai Mult BloCkChain

nici un articol de specialitatecare se referă la tendinţele dinbanking nu e complet la aceastăoră dacă el nu face referiri latehnologia blockchain. 2017 nueste anul în care aceastătehnologie este adoptată masiv,dar interesul faţă de aceastasporeşte uimitor. potrivitgreenwich associates, doar în2016 instituţiile financiareglobale şi furnizorii de

tehnologie au investit peste unmiliard de dolari în dezvoltareablockchain. Mai mult, acesta adevenit un „hype cycle” pentrugartner (ciclul hype este oreprezentare grafică a unuimodel comun care apare cufiecare nouă tehnologie sau altăinovaţie. În fiecare an, gartnercreează mai mult de 90 decicluri hype în diverse domeniica o modalitate de a urmărimaturitatea tehnologică şipotenţialul viitor). s-a ajuns îniunie 2016 la un „vârf record alaşteptărilor”, se investeşte multşi entuziasmul e mare. frica multor entităţi de a ratasau a întârzia înţelegerea şiadoptarea tehnologiei respectiveeste de înţeles, fiindcă lucrurilese mişcă foarte repede şi potpierde cadenţa competiţiei.evident, multe instituţiifinanciare nu ştiu de unde şicum să înceapă. anul în curs vacontinua să fie un an deexperimente pentru blockchain,care va fi curând o tehnologieintrată în mainstream.

adaptare de georgeta clinca

Datele

Cresterea volumului de date in afaceri.

explodeaza exponential.

A a mai multe despre GTS Data Storage la www.gts.roCere oferta la 0312 200 200 sau at [email protected]

Scalabilitatea este doar o modalitate prin care solutia Data Storage poate ajuta o companie.

SCALABILITATE indiferent de BUSINESS. Cu ajutorul solutiei GTS Data Storage, o companie poate accesa, la cerere, spatiu de stocare suplimentar. Resursele pot reglatedinamic, in functie de nevoile actuale, iar costurile asociate sunt tratate corespunzator.

la

Telefon: +40 (0) 21.317.37.50 Fax: +40 (0) 21.317.39.06 Mobil: +40 (0) 722.314.043 E-mail: [email protected]

tehnologie modernă la cele mai inteligente echipamente de reciclare

automată a numerarului

glory rbg-200 aVantaJecreşterea calităţii serviciilor cătreclient;optimizarea timpului de procesarea numerarului `n front office;creşterea securităţii tranzacţiilor cunumerar;creşterea transparenţei fluxurilor deprocesare a numerarului [imonitorizarea lor de la distan]\;economie de spaţiu [i reducereacosturilor opera]ionale; respectarea normelor BNR privindrecircularea bancnotelor.

ropeCo, unic distribuitor `n romånia al branduluijaponez de renume mondialglory global solutions

Banking Tech ediŢia a Vi-a 2017 - Piaţa financiară · cardurilor contact less în românia (cu...

Documents

Transcript of Banking Tech ediŢia a Vi-a 2017 - Piaţa financiară · cardurilor contact less în românia (cu...