ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA

ARHEOVEST

II1

-IN HONOREM GHEORGHE LAZAROVICI-

Interdisciplinaritate în Arheologie

Timişoara, 6 decembrie 2014

JATEPress Kiadó

Szeged 2014

Editori: Sorin FORŢIU Adrian CÎNTAR Consilier științific: Dorel MICLE Coperta: Gloria VREME-MOSER, www.ideatm.ro Foto copertă: Ovidiu MICȘA Această lucrarea a apărut sub egida:

© ArheoVest, Timișoara, 2014 Președinte Lorena VLAD

www.arheovest.com

referință bibliografică

ISBN 978-963-315-228-7 (Összes/General)

ISBN 978-963-315-220-1 (Vol. 1), ISBN 978-963-315-221-8 (Vol. 2)

Avertisment

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate

autorilor.

363

SCHELETE ȘI PĂRȚI DE SCHELETE/OASE IZOLATE DE COPII DIN EPOCA FIERULUI DESCOPERITE ÎN

CONTEXTE NEFUNERARE LA TRACII NORDICI

Valeriu Sîrbu*, Diana Dăvîncă**

* Valeriu Sîrbu, Muzeul Brăilei; Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București; valeriu_sirbu@yahoo.co.uk ** Diana Dăvîncă1, Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” București; ddavinca@yahoo.com Abstract: Skeletons and skeleton parts/isolated children bones from nonfunerary contexts (settlements, dwellings, “field of pits”, cult complexes) were found in 44 sites. Among these, 14 sites are from the First Iron Age, and 30 belong to the Second Iron Age. Overall, were discovered skeletons or skeleton parts from 171 individuals; their repartition across age groups is the following: 95 infans I, 15 infans I-II and 61 “children”. Keywords: Northern Thracians, Iron Age, children, nonfunerary context, skeleton parts / iso- lated human bones.

1. Introducere Practicile funerare reprezintă un set de norme precise, bazate pe o anumită

ideologie funerară, privind locul și modul de depunere, ritul și ritualurile de îndeplinit, structura și starea mobilierului funerar2. Într-o anumită ideologie funerară este evident că nu orice îngropare înseamnă și o depunere, deci nu orice oseminte umane pot fi considerate morminte propriu-zise, dacă în ele nu se reflectă riturile și ritualurile funerare3. Defunctul trebuie “recunoscut” de comunitatea morților și acceptat de aceștia, moartea fiind “legalizată” doar după îndeplinirea ceremoniilor funerare, când sufletul era ritual condus la noua sa locuință din “lumea de dincolo4”. Din aceste motive nu pot fi considerate morminte anumite complexe în care nu pot fi depistate norme/ritualuri funerare, bazate pe o anumită ideologie5.

Din contexte nefunerare provin toate scheletele, părțile de schelete sau de oase umane izolate descoperite în așezări și cetăți, în gropi și în incinte/complexe de

1 Acest articol face parte din proiectul POSDRU 159/1.5/S/137832 “MINERVA- Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală și postdoctorală” (doctorandă Diana Dăvîncă). 2 Sîrbu, 1993, p. 252-253; Idem, 2000, p. 160-161. 3 Idem, 1994, p. 44. 4 Eliade, 1992, p. 171. 5 Sîrbu, Rustoiu, 2002, p. 42-66.

364

cult care nu sunt rezultatul unor ideologii funerare6. Aria geografică la care ne vom referi este cuprinsă între munții Balcani,

Marea Neagră, râurile Nistru și Tisa, adică zona locuită, în principal, de tracii nordici, iar perioada pe care ne propunem să o analizăm este cuprinsă între sec. XI îHr–I dHr.

2. Prima epocă a fierului Descoperirile de oseminte de copii provin din aşezări şi “câmpuri de gropi”. Au fost identificate 9 situri (Baciu, Gomolava, Jurilovca, Ostrovul Corbului,

Rasova, Răcarii de Jos, Șimleul Silvaniei, Tărtăria și Teleac), amplasate atât la nord, cât și la sud de Dunăre.

În privința amenajărilor din gropi doar despre cea de la Baciu-Str. Nouă (jud. Cluj) avem informația că avea trei lespezi mari de piatră, așezate pe cant7.

La Răcari8 și în cele două gropi de la Teleac9 îngropările au fost singulare; în Gr. 2 de la Baciu au fost depuși doi copii 10, iar în groapa cercetată la Ostrovul Corbului se aflau scheletele a trei copii11.

Gropi cu depuneri numeroase pot fi considerate cele de la Gomolava, Juri-lovca și Tărtăria. În Serbia, la Gomolava, în Gr. 1, au fost identificate și cercetate 36 schelete; dintre acestea 11 erau de copii – aparținând grupei de vârstă infans I și început de infans II (2–8 ani), 20 de femei (18–40 ani); pentru 5 indivizi nu au putut fi determinate vârsta și sexul. Defuncții au fost depuși în patru straturi succesive, majoritatea în cerc, cu capetele orientate înspre centrul gropii. În Gr. 2 au fost iden-tificați 76 de indivizi; s-au descoperit 10 schelete de infans I (reprezentând 13,1% din totalul descoperirilor), 29 schelete de infans II, 12 adolescenți, 18 adulți și 7 maturi, așezați pe trei straturi. În stratul superior s-au descoperit câteva cranii, alte oase umane, bucăți de râșniță și un grup de schelete așezate de-a lungul pereților gropii. În stratul următor scheletele fuseseră așezate cu capetele înspre centrul gro-pii, iar în ultimul strat majoritatea defuncților fuseseră depuși cu capetele înspre marginea gropii12.

Pe fundul gropii cercetate la Jurilovca, direct pe stâncă, au fost descoperite scheletele a 13 indivizi adulți, bărbați și femei, dar și un copil de cca. 8 ani13.

La Tărtăria a fost cercetată o groapă ce conținea 6 schelete umane așezate în poziții diferite, dar și un craniu; mobilierul funerar cuprindea ceramică specifică pentru cultura Basarabi și diverse piese din bronz și fier14. Analizele antropologice au confirmat prezența unui infans I-II (circa 9 ani)15.

6 Sîrbu, 2003, p. 21-22. 7 Kalmar, 1987, p. 166-168. 8 Florescu, 1931, p. 1-28; Tudor, 1965, p. 233-256. 9 Vasiliev, Aldea, Ciugudean, 1991, p. 23-43. 10 Kalmar, 1987, p.166-168; Sîrbu, 1994, p. 88. 11 Roman et alii, 1992, p. 207; Sîrbu, 1994, p. 89. 12 Farkas, Marcsik, 1973, p. 108-116. 13 Ailincăi, Mirițoiu, Soficaru, 2003, p. 307-310; Ailincăi, 2008a, p. 15-17; Jugănaru, 2005, p. 35-36. 14 Borș, 2013, p. 447-462; Borș et alii, 2013, p. 234.

365

Scheletele au fost descoperite în decubit dorsal, în poziție chircită sau aveau scheletul dezmembrat. Pentru cele trei schelete de la Ostrovul Corbului nu avem infor-mații. Un schelet incomplet este și scheletul din Groapa nr. 2 de la Teleac-Dealul Grușet. În același sit, copilul din Groapa nr. 1 era așezat într-o poziție chircită, el a fost acoperit cu un strat de lipitură arsă16. Tot în poziție ușor chircită a fost descope-rit și scheletul de la Rasova17.

La Șimleul Silvaniei a fost descoperită, într-o groapă de stâlp de la un atelier metalurgic, doar partea de la bazin și până la genunchi a scheletului unui copil; oasele se aflau în conexiune anatomică18. Nu sunt menționate urme de secționări ale oaselor.

În așezările din prima epocă a fierului au fost descoperiți 33 de copii, care pot fi încadrați în următoarele grupe de vârstă: infans I – 12; infans I-II – 14; copil – 7.

Mobilierul funerar cuprinde vase ceramice, lipitură, râșnițe din piatră, frag-mente de vatră cu gardină, căței de vatră, pintadere, obiecte din metal (fibule, mosoare, pandantive, aplice, falere, brățări, fragmente de centuri); mărgele din os, chihlimbar, cristal natural sau teracotă; vase sau fragmente ceramice; semințe de cereale. Arme au fost descoperite în inventarul complexelor de la Jurilovca (două vârfuri de săgea-tă)19. Ofrande de carne sunt atestate în complexele cu oseminte umane de copii de la Baciu, Gomolava și la Răcarii de Jos.

Complexele cu oseminte de copii descoperite în așezări au fost datate astfel: sec. XI–VIII îHr – Ostrovul Corbului; sec. X–VIII îHr – Baciu; sec. X–VII îHr – Șimleul Silvaniei; sec. VIII–VII îHr – Gomolava, Jurilovca, Rasova, Tărtăria; sec. VIII–VI îHr – Teleac. Complexul de la Răcarii de Jos a fost încadrat în prima epocă a fierului, fără alte detalii.

De pe teritoriul locuit de tracii nordici în prima epocă a fierului au fost repertoriate șase situri considerate “câmpuri de gropi”: Babadag-Dealul Cetățuia, jud. Tulcea20, Bucu-Pochină, județul Ialomița21, Enisala-Palanca, jud. Constanța22, Niculițel-Cornet, jud. Tulcea23, Novosel´skoe, în Ucraina24 și Satu Nou-Valea lui Voicu, jud. Constanţa25.

În privința orientării doar pentru doi copii avem informații: defunctul din M. 1 de la Babadag era depus pe direcția S–N, iar cel de la Bucu pe direcția E–V. De la ceilalți 8 indivizi s-au găsit doar părți de schelete și oase izolate, aflate fie pe fundul

                                                                                                                                                          15 Informații Corina Borș, căreia îi mulțumim. 16 Vasiliev, Aldea, Ciugudean, 1991, p. 23-43. 17 Ailincăi, 2008a, p. 19; Irimia, 1974, p. 75, 125. 18 Pop et alii, 2002, p. 304-306. 19 Ailincăi, Mirițoiu, Soficaru, 2003, p. 307-310. 20 Ailincăi et alii, 2005-2006, p. 77-80; Ailincăi, 2008a, p. 9-12. 21 Ibidem, p. 12. 22 Ailincăi, Constantinescu, 2008, p. 121-122; Ailincăi, 2008a, p. 13. 23 Ibidem, p. 17-18; Idem, 2008b, 11-30; Ailincăi, Topoleanu, 2003, p. 45; Constantinescu, Mirițoiu, 2008, p. 69-73; Jugănaru, 2005, p. 36; Topoleanu, Jugănaru, 1995, 203-229. 24 Sîrbu, 1994, p. 89; Ailincăi, 2008a, p. 18-19. 25 Ibidem, p. 19; Irimia, Conovici, 1993, p. 123-124; Jugănaru, 2005, p. 37-38; Nicic, 2008, p. 29; Rența, 2008, p. 79; Sîrbu, 1994, p. 90.

366

gropilor, fie în umplutura acestora. Ca vârstă, cei 10 copii identificați aparțin urmă-toarelor grupe: 4 infans I și 6 “copii”.

Mobilierul cuprinde fragmente ceramice, zgură, un omoplat de animal, pre-lucrat (bovideu?), un fragment de corn; ofrande de carne au fost identificate la Enisala. În Gr. 41 de la Satu Nou, în umplutura gropii, a fost descoperit scheletul unui matur, chircit și așezat cu fața în jos, scheletul unui copil și cel al unui câine - “însoțitor”26.

Cronologic, cele mai multe descoperiri datează din sec. VIII–VII îHr – complexele de la Enisala, Novosel´skoe și Satu Nou; complexul de la Bucu e datat între sec. X–IX îHr, iar descoperirile de la Babadag și Niculițel sunt încadrate între sec. XI–VII îHr.

Prezentăm în tabelul de mai jos (Tab. 1) cronologia generală a descoperirilor de oseminte de copii din prima epocă a fierului:

Localitate Tip de sit Datare Babadag-Dealul Cetățuia câmp de gropi cultura Babadag Baciu-Strada Nouă așezare Ha B2/B3

Bucu-Pochină câmp de gropi faza a II-a a culturii Babadag

Enisala-Palanca câmp de gropi sec. VIII–VII îHr Gomolava așezare sec. VIII îHr Jurilovca-Orgame Capul Dolojman așezare sec. VIII–VII îHr Niculițel-Cornet câmp de gropi sec. XI–VII îHr Novosel´skoe câmp de gropi sec. VIII–VII îHr Ostrovul Corbului așezare Hallstatt timpuriu

Rasova- Malu Roșu așezare faza a III-a a culturii Babadag

Răcarii de Jos-Castru așezare prima epocă a fierului

Satu Nou-Valea lui Voicu câmp de gropi faza a III-a a culturii Babadag

Șimleu Silvaniei-Observator așezare sec. X–VII îHr Tărtăria-Podul Tărtăriei vest așezare cultura Basarabi Teleac-Dealul Grușet așezare 700–500 îHr

Tab. 1. Cronologia descoperirilor cu oseminte de copii din prima epocă a fierului.

3. A doua epocă a fierului Deoarece descoperirile de copii din a doua epocă a fierului la tracii nordici

au fost, în mai multe rânduri, recent analizate27 ne propunem doar o prezentare succintă a acestora și evidențierea unor practici deosebite.

26 Ailincăi, 2008a, p. 19; Irimia, Conovici, 1993, p. 123-124. 27 Sîrbu, 2008, p. 71-90; Sîrbu, Dăvîncă, 2013, p. 191-213; Dăvîncă, 2013, p. 115-132.

367

Din a doua epocă a fierului schelete și părți de schelete provin de la 128 de copii, identificate în așezări/cetăți, câmpuri de gropi, complexe de cult, plus într-o groapă izolată de la Dulceanca, jud. Teleorman, unde a fost descoperit scheletul unui copil, alături de care se afla o cană fragmentară și câteva resturi osteologice28.

Din 21 așezări/cetăți provin 46 de schelete de copii, care au fost îngropați în/sub locuințe la Cățelu Nou29, Celei30, Chirnogi31 și Unirea32; cu excepția descope-ririi de la Unirea, unde s-au găsit doar oasele brațului unui copil33, în celelalte situații scheletele erau întregi, în poziție anatomică și fără inventar. La Celei, jud. Dolj34, și la Mașcăuți, în Rep. Moldova35, schelete de copii au fost identificate sub valul așe-zărilor fortificate; la Celei au fost depuși 3 copii, iar la Mașcăuți – un copil, al cărui schelet se afla în decubit dorsal, dar era incomplet și cu urme de lovituri pe craniu36.

Atât descoperirile din locuințe, cât și cele de sub valul așezărilor fortificate, au fost puse în legătură cu anumite sacrificii de fondare37, legate de obiceiul de a “însufleți” noua construcție printr-o jertfă38.

Ceilalți 40 copii provin din gropi situate în 14 situri: Berea39, București40, Căscioarele41, Cetățeni42, Cîndești43, Gomolava44, Grădiștea45, Ocnița46, Orlovka47, Ostrovul Șimian48, Pietroasa Mică-Gruiu Dării49, Crăsanii de Jos-Piscul Crăsani50, Poiana51, Popești52, Răcătău53 și Sighișoara-Albești54.

28 Dolinescu, Ferche, 1974, p. 50-51; Sîrbu, 1993, p. 94-95. 29 Sîrbu, 1993, p. 89. 30 Ibidem. 31 Trohani, Georgescu, Udrescu, 1972, p. 123-127. 32 Sîrbu, 1993, p. 93 33 Ibidem. 34 Ibidem, p. 89. 35 Zanoci, Matveev, 2004, p. 47-49. 36 Arnăut, 2014, p. 127. 37 Sîrbu, 1993, p. 36-38. 38 Eliade, 1992, p. 75-80; Sîrbu, 1996, 7-26; Arnăut, 2014, p. 128-129. 39 Zirra, 1980, p. 68-69; Sîrbu, 1993, p. 94. 40 Informații de la Emil Dumitrașcu; Damian et alii, 2014, p. 158-160. 41 Sîrbu, 1993, p. 88; Sîrbu et alii, 1996, p. 27. 42 Rosetti, 1969, p. 91-96 43 Florescu, Florescu, 1983, p. 85-86. 44 Jovanovič, Jovanovič, 1988, p. 59-66. 45 Sîrbu, 1993, p. 89-91; Sîrbu, Anastasiu, 1987, p. 159-160. 46 Berciu, 1981, p. 118-119; 1983, p. 32-38; Necrasov, Bălteanu, 1983, p. 39-44; Sîrbu, 1993, p. 84-85, 91; Iosifaru, 2011, p. 86. 47 Sîrbu, 1993, p. 95-96. 48 Popović, Kapuran, 2011, p. 301-302; Sîrbu, 1988-1989, p. 76. 49 Dupoi, Sîrbu, 2001, p. 62-63. 50 Sîrbu, 1993, p. 91. 51 Vulpe, 1952, p. 141-190. 52 Vulpe, Gheorghiță, 1979, p. 95-104. 53 Sîrbu, 1993, p. 92.

368

Gropile aveau formă ovală, tronconică, circulară sau pătrată55 și conțineau între unu și 16 indivizi (la Berea56), depuși fie pe fundul gropii, fie în umplutura aces-tora. Unele schelete au avut amenajări de pietre (la Cetățeni57, la Ostrovul Șimian58 și la Sighișoara-Albești59), altele aveau corpul protejat cu fragmente de vase cera-mice (la Bordușani60) sau erau așezate în/pe fragmente de vase ceramice (la Grădiștea61).

La Cetățeni au fost descoperite trei schelete de infans I, toate cu urme de ciopârțire, așezate pe un pavaj de pietre, iar în apropierea lor se aflau vetre de foc62. Și la Mășcăuți, în mantaua valului de apărare, sub vatra I, de a fost descoperit sche-letul unui copil, așezat în decubit dorsal și căruia îi lipseau membrele superioare, o parte din cele inferioare, iar craniul, păstrat parțial, prezenta urme de lovituri cu un obiect dur63.

În ceea ce privește starea scheltelor și poziția acestora, doar 4 au fost desco-perite întregi, așezate în decubit dorsal, cu mîinile pe lângă corp. Celelalte fie sunt slab conservate sau aveau oasele deranjate, fie sunt în poziții neanatomice. Cele mai multe au scheletul incomplet (Tab. 4), unele prezentând și urme de lovituri (la Cetă-țeni și la Mășcăuți). Unul din scheletele descoperite la București-Băneasa era în poziție anatomică, celuilalt îi lipseau părți din schelet64.

Despre orientarea defuncților avem puține informații65, dar putem afirma că nu s-a observat vreo preferință sau normă de orientare.

După vârstă, cei 46 copii pot fi încadrați pe grupe de vârstă astfel: 16 infans I, un infans I-II și 29 “copii”.

Mobilierul cuprinde puține piese de inventar și rare ofrande. Cele mai nume-roase materiale arheologice găsite în gropi sunt fragmentele ceramice. În umplutura gropilor s-au mai aflat lipitură arsă, vetre și fragmente de vatră, cenușă și cărbune. În nicio situație nu s-au descoperit “însoțitori” (câini sau cai).

Există descoperiri și din sec. IV îHr–II dHr, dar cele mai multe complexe provin din sec. II–I îHr.

Dintre cele peste 1000 de gropi identificate și cercetate, în aproximativ 62 s-au descoperit oseminte umane provenind de la cca. 103 indivizi66; schelete, părți de schelete/oase izolate provenind de la 40 de copii au fost identificate în 30 gropi, din

                                                                                                                                                          54 Sîrbu, 1993, p. 95. 55 Sîrbu, Dăvîncă, 2013, p. 196. 56 Zirra, 1980, p. 68-69; Sîrbu, 1993, p. 94. 57 Rosetti, 1969, p. 91-96. 58 Sîrbu, 1988-1989, p. 76. 59 Sîrbu, 1993, p. 95. 60 Sîrbu, 1988-1989, p. 76; Sîrbu, 1993, p. 86. 61 Sîrbu, Anastasiu, 1987, p. 159-160; Sîrbu, 1993, p. 89-91. 62 Rosetti, 1969, p. 91-96. 63 Zanoci, Matveev, 2004, p. 47-49; Arnăut, 2014, p. 127, fig. 45. 64 Informații de la Emil Dumitrașcu. 65 Sîrbu, Dăvîncă, 2014, p. 197. 66 Sîrbu, Dăvîncă, 2014.

369

6 situri: Brad, jud. Bacău67, Mologa II, reg. Odessa, Ucraina68, Orlea, jud. Olt69, Russe-Sexaginta Prista, Bulgaria70, Sf. Gheorghe-Bedehaza, jud. Covasna71 și Sighi-șoara-Wietenberg, jud. Mureș72.

Gropile au dimensiuni și forme diferite; unele sunt cilindrice sau tronconice, cele de la Mologa II au formă rotundă ori ovală în plan, trapezoidale ori piriforme în profil, iar cele două gropi cu oseminte umane de la Russe aveau forma unui trunchi de con73. Ca amenajări, unele au fost purificate prin ardere, altele aveau straturi de pământ care separau scheletele. La Mologa II fundul gropilor era netezit, uneori lipit cu lut, presărat cu nisip ori cu urme de ardere, aveau amanajări din piatră și, îndeo-sebi, din amfore fragmentate74.

Numărul indivizilor variază de la unu la șapte; se poate observa că în unele situații au fost îngropați doar copii, dar există și gropi în care, alături de copii, au fost îngropați și adulți.

În privința poziției scheletelor de copii, unii se aflau în decubit dorsal, alții erau chirciți, iar în alte situații s-au descoperit doar părți din schelet. O situație aparte se întâlnește la Mologa II, unde oasele scheletului Pruncului 12 erau protejate cu fragmente de amfore, iar nou-născutul din Gr. 2 a fost găsit în interiorul unei amfore de culoare roșie75.

Ca vârstă, cei 40 de copii descoperiți pot fi încadrați în următoarele grupe de vârstă: 26 infans I și 14 “copii”.

Mobilierul include, rareori, accesorii vestimentare și podoabe, apoi nume-roase fragmente ceramice, câteodată oase de animale, iar ca materiale cenușă, căr-bune, crustă de vatră, fragmente de lipitură de pereți. Însoțitori – câini – au fost des-coperiți împreună cu două schelete de copii la Mologa II: Gr. 7/Pruncul 15 (cu doi câini, unul lângă schelet, celălalt în umplutura gropii) și în Gr. 87/Copilul 11 – două schelete parțiale de câini76 (cu urme de tranșare?).

Analogii în ce privește depunerea de câini în asociere cu defuncții copii sunt de menționat la Malko Tărnovo, unde, în umplutura a trei gropi, s-au găsit schelete de copii alături de părți din scheletul unui câine77.

Câmpurile de gropi cu schelete de copii sunt datate în sec. II îHr–I dHr, singurul sit datat până în sec. III dHr fiind cel de la Mologa II78.

67 Ursachi, 1986, p. 105-152; Botezatu, Miu, 1989, p. 297-304; Sîrbu, 1993, p. 86. 68 Maliukevich, 2003, p. 105-111; Idem, 2013, p. 66-75; Sîrbu, Dăvîncă, 2014. 69 Comșa, 1972, p. 65-78; Sîrbu, 1993, p. 97. 70 Varbanov, 2013, p. 78-93. 71 Horedt, 1956, p . 10-11; Sîrbu, 1993, p. 98. 72 Horedt, Seraphin, 1971, p. 18-19; Nicolăescu-Plopșor, Wolski, 1975, p. 143-151; Sîrbu, 1993, p. 98-99; Andrițoiu, Rustoiu, 1997, p. 71-76; Rustoiu, Comșa, Lisovschi-Cheleșanu, 1993, p. 81-94. 73 Sîrbu, Dăvîncă, 2014. 74 Maliukevich, 2003, p. 105-111; Idem, 2013, p. 66-75. 75 Idem, 2003, p. 105-111; Idem, 2013, p. 66-75. 76 Idem, 2003, p. 105-111; Idem, 2013, p. 66-75. 77 Tonkova, 2010, p. 507.

370

Localitate Tip de sit Datare Berea așezare sec. III–II îHr Brad câmp de gropi sec. I îHr–I dHr București-Băneasa așezare sec. II–I îHr Căscioarele-Șuvița Hotarului așezare sec. IV–III îHr Cățelu Nou așezare sec. II–I îHr

Celei așezare sec. III–II îHr sec. V îHr–I dHr

Cetățeni-Sanctuarul dintre stânci așezare sec. II îHr Chirnogi-Rudărie așezare sec. III–II îHr Cîndești-Cetățuia așezare sec. I–II dHr Dulceanca groapă izolată sec. II–I îHr Gomolava așezare sec. I îHr Grădiștea așezare sec. II–I îHr

Hunedoara-Grădina Castelului complex de cult/necropolă

sec. I îHr–I dHr

Mășcăuți așezare sec. IV–III îHr Mologa II câmp de gropi sec. I–II/III dHr Ocnița-Cetatea 2 așezare sec. I îHr Orlea câmp de gropi sec. II–I îHr Orlovka-Cartal așezare sec. IV–III îHr Ostrovul Șimian așezare sec. II–I îHr Pietroasele-Gruiu Dării așezare/cetate sec. II îHr–I dHr Piscu Crăsani așezare sec. II îHr–I dHr Poiana așezare sec. IV–III îHr Popești-Nucet așezare sec. II îHr–I dHr Răcătău așezare sec. I îHr–I dHr Russe-Sexaginta Prista câmp de gropi sec. I îHr–I dHr Sf. Gheorghe-Bedehaza câmp de gropi sec. II–I îHr Sighișoara-Albești așezare sec. II–I îHr

Sighișoara-Wietenberg câmp de gropi sec. II–I îHr sec. I îHr–I dHr

Stolniceni-Cetățuia complex de cult/necropolă

sec. V-III îHr

Unirea-Rău așezare sec. IV-III îHr

Tab. 2. Datarea descoperirilor cu oseminte de copii din a doua epocă a fierului.

Au fost cercetate două complexe (de cult? necropole/de cult?), unul la Hunedoara-Grădina Castelului, jud. Hunedoara79, și celălalt la Stolniceni-Cetățuia,

                                                                                                                                                          78 Maliukevich, 2003, p. 105-111; Idem, 2013, p. 66-75; Sîrbu, Dăvîncă, 2014. 79 Sîrbu et alii, 2007a; Sîrbu et alii, 2006, p. 187-204; Sîrbu et alii, 2007b, p. 155-157; Sîrbu-Dăvîncă, 2013, p. 200.

371

raionul Hîncești, Rep. Moldova80. În total, au fost identificați 41 copii, dintre care 37 infans I și doar 4 “copii”.

În primul caz, la Hunedoara, au fost descoperite 34 de complexe cu depuneri umane care au conținut 57 de indivizi, dintre care 9 incinerați și 48 inhumați81. În 26 de complexe au fost identificați 38 de copii din grupa de vârstă infans I, întregi sau doar părți din schelet, având ca inventar podoabe și accesorii vestimentare. De pre-cizat, însă, că de la Hunedoara, din sec. I dHr, se cunosc doar copii inhumați!

La Stolniceni este vorba despre o incintă fortificată, situată pe un platou înalt, mărginit de două râpe adânci și de o pantă abruptă; s-au identificat peste 20 de tumuli, iar în doi au fost descoperite și resturi osteologice ce au aparținut unor copii. Astfel, în Tumulul 2 au fost găsite 7 schelete umane incomplete, dintre care unul de copil; în afară de schelete s-au mai descoperit 4 aglomerări de vetre fragmentare, numeroase fragmente de ceramică, oase de animale și două gropi la baza tumulului. Într-una din aceste gropi s-au părți din craniul și bazinul unui copil82. Tumulul 3 cuprindea scheletele a 14 indivizi, între care și un copil, așezat într-o poziție ușor chircită. Mobilierul funerar include fragmente ceramice, oase de animale, un vârf de săgeată din bronz, un cuțit și o seceră din fier, o cute, mărgele din sticlă, fusaiole, medalioane83. Descoperirile de schelete/părți de schelete de copii de la Hunedoara sunt datate între sec. I îHr–I dHr, iar cele de la Stolniceni în sec. IV–III îHr.

4. Considerații finale Schelete și părți de schelete/oase izolate de copii ce provin din contexte

nefunerare (așezări, locuințe, gropi/“câmpuri de gropi”, complexe de cult) s-au des-

Context Prima epocă a fierului A doua epocă a fierului

Infans I

Infans I-II

Copil Total Infans

I Infans

I-II Copil Total

Așezare 12 14 7 33 16 1 29 46 Câmp de

gropi 4 0 6 10 26 0 14 40

Complex de cult /

necropolă 0 0 0 0 37 0 4 41

Gropi izolate

0 0 0 0 0 0 1 1

Total 16 14 13 43 79 1 48 128

Tab. 3. Grupele de vârstă ale copiilor descoperiți în contexte nefunerare în epoca fierului.

80 Sîrbu, Arnăut, 1995, p. 378-400; Arnăut, Ursu-Naniu, 1996, p. 54-56; Idem, 2008, p. 31-40. 81 Sîrbu, Dăvîncă, 2013, p. 200. 82 Arnăut, Ursu-Naniu, 1996, p. 54-56. 83 Sîrbu, Arnăut, 1995, p. 378-400.

372

coperit în 44 de situri, amplasate atât la nord, cât și la sud de Dunăre, pe teritoriul locuit de tracii nordici, numiți, apoi, în sursele scrise “geți” / “daci”. Dintre acestea, 14 situri sunt datate în prima epocă a fierului, iar 30 aparțin celei de a doua epoci a fierului.

În privința tipurilor de complexe, descoperirile provin din 29 de așezări (79 de copii), 12 “câmpuri de gropi” (50 de copii), 2 complexe de cult/necropole? (41 de copii) și o groapă izolată (un copil).

În total, au fost descoperite schelete sau părți de schelete de la 171 de indi-vizi (43 din prima epocă a fierului și 128 din a doua epocă a fierului), împărțiți pe grupe de vârstă astfel: 95 infans I, 15 infans I-II și 61 de “copii”.

Gabriel Jugănaru propunea, în 2005, cel puțin cinci tipuri de tratament al defuncților din aria culturii Babadag: I. morminte propriu-zise; II. complexe cu schelete în conexiune anatomică; III. complexe cu schelete incomplete; IV. Com-plexe colective și V. complexe cu cranii și mandibule84. Aplicând această tipologie – pe care am personalizat-o prin adaptare la descoperirile analizate de noi –, obținem următoarea situație (Tab. 4):

Nr crt

Tipologia descoperirilor

Descoperiri Prima epocă a

fierului A doua epocă

a fierului

1. Complexe cu schelete aflate în conexiune anatomică

Babadag – M. 1 Baciu – Gr. 2 Bucu Jurilovca Ostrovul Corbului Rasova – M. 2 Răcarii de Jos – M. 1 Satu Nou Teleac – Gr. 1

Berea (toate?) Brad – Gr. 16, 17, 23, 24, 25, 27 Cățelu Nou Celei Chirnogi Dulceanca Gomolava Grădiștea – Gr. 2, 84, 138 Hunedoara – Def. 1a, 1b, 2a, 2b, 3a, 4, 5a, 6a, 9a, 10, 11a, 12a, 14, 15a, 16b, 22a, 23, 24, 25, 26a, 28a, 29a. Mologa II Ocnița Orlea – Gr. 1, 2, 3, 12 Orlovka Pietroasele – Schelet 1 și cel din afara incintei Piscu Crăsani Poiana Popești Răcătău Russe

84 Jugănaru, 2005, p. 38.

373

Sf. Gheorghe – Scheletele 2, 3 Sighișoara – Wietenberg – Gr. 1, 3, 5, 7, 8, 11 (1992) Stolniceni – T. 2, 3

2. Complexe cu schelete incomplete

Babadag – Gr. 1 (1962-'63) Enisala – Gr. 8 Niculițel – Scheletul 3 Șimleu Silvaniei Teleac – Gr. 2

București Căscioarele – Gr. 4 Cetățeni Grădiștea – Gr. 1, 116 Hunedoara – Def. 8, 12b, 19 Mășcăuți Orlea – Gr. 8 Ostrovul Șimian – Gr. 1 Pietroasele – Scheletul 2 Poiana Sf. Gheorghe – Scheletele 1, 4 Sighișoara-Albești Sighișoara-Wietenberg Stolniceni – Gr. 1 de la baza T. 2 Unirea

3. Complexe cu cranii și mandibule

Novosel´skoe Grădiștea – Gr. 110 Ostrovul Șimian – Gr. 2

4. Complexe cu numeroase schelete

Gomolava – Gr. 1, 2 –

5. Părți de schelete și oase izolate

– Hunedoara – Def. 2c, 2f, 5b, 6b, 9b, 12c, 12d, 13b, 15b, 20, 21, 26b, 30.

Tab. 4. Tipologia descoperirilor de schelete sau părți de schelete/oase izolate de copii.

Schelete sau părți de schelete/oase izolate de copii s-au descoperit și la sud de Munții Balcani, pe teritoriul Bulgariei. Astfel, la la Yabalkovo, la Koprivlen, la Gledačevo, Malko Tarnovo și la Svilengrad s-au descoperit gropi care conțineau schelete întregi sau doar părți din scheletele unor copii. Ne propunem să prezentăm, succint, aceste descoperiri.

În Gr. 40 de la Gledačevo-Dvora se afla scheletul unui infans I, iar împrejurul lui se aflau fragmente ceramice, cărbune și oase de animale. La același nivel s-a descoperit și scheletul unei iepe, cu membrele superioare lipsă, cu coloana vertebrală distrusă, acoperită cu un strat de cenușă și cărbune, peste care se afla scheletul incomplet al unui alt cal. În Gr. 29, din câmpul de gropi de la Gledačevo, a fost îngropat scheletul dezmembrat al unui bărbat, iar în partea inferioară a gropii se

374

afla scheletul unui copil (aprox. 8 ani), cu fața în jos, dar în conexiune anatomică85. Și la Koprivlen au fost identificate în mai multe gropi părți de schelete și oase izolate de la mai mulți adulți, de la un copil, precum și scheletul unui nou-născut86. Pe fundul Gr. 197 de la Malko Tărnovo s-au descoperit schelete și cranii de la 5 copii, cu vârste între 2 și 15 ani. Craniul unui infans I era depus cu fața în sus, iar lângă el era așezat cu fața în jos craniul unui adolescent87.

La Yabalkovo, 5 din cele 40 de gropi descoperite se încadrează în categoria gropilor cu oseminte umane, ca rezultat al unor posibile sacrificii umane. În acest sit, se evidențiază două gropi: una avea o vatră în partea inferioară și un strat de cenușă, peste care se afla partea superioară a unui adult, acoperit cu bucăți de vatră, deasupra cărora a fost depus un copil, în poziție anatomică. În cealaltă groapă s-au descoperit oasele a doi defuncți adulți, dar și un grup de oase atribuite unui infans I88.

La Svilengrad a fost cercetat un câmp de gropi în care s-au descoperit, în total, 207 gropi atribuite populației tracice, dintre care 133 din prima epocă a fierului și 52 din a doua epocă a fierului. În 9 din cele 185 de gropi din epoca fierului s-au găsit schelete de copii, cei mai mulți nou-născuți și chiar prematuri89. Mai mult, în Gr. 165 scheletul copilului fusese depus într-un recipient ceramic90.

Lista localităților unde s-au descoperit schelete sau părți de schelete/oase izolate de copii:

1. Babadag 12. Cîndești 23. Ocnița 34. Răcătău 2. Baciu 13. Dulceanca 24. Orlea 35. Russe 3. Berea 14. Enisala 25. Orlovka 36. Satu Nou 4. Brad 15. Gomolava 26. Ostrovul Corbului 37. Sf. Gheorghe 5. Bucu 16. Grădiștea 27. Ostrovul Șimian 38. Sighiș.-Albești 6. București 17. Hunedoara 28. Pietroasele 39. Sighiș.-Wietenberg 7. Căscioarele 18. Jurilovca 29. Piscu Crăsani 40. Stolniceni 8. Cățelu Nou 19. Mășcăuți 30. Poiana 41. Șimleu Silvaniei 9. Celei 20. Mologa II 31. Popești 42. Tărtăria 10. Cetățeni 21. Niculițel 32. Rasova 43. Teleac 11. Chirnogi 22. Novosel´skoe 33. Răcarii de Jos 44. Unirea

În concluzie, putem observa că schelete și părți de schelete/oase izolate de copii au fost descoperite în contexte nefunerare în tot arealul locuit de traci. Ele pot fi rezultatul unor sacrificii umane sau a îngropării în urma unui deces normal, dar care presupuneau ritualuri diferite.

85 Tonkova, 1997, p. 594-605; Arnăut, 2014, p. 121. 86 Baralis, 2009, p. 11-36. 87 Tonkova, 2010, p. 507. 88 Tonkova, 2010, p. 507-508. 89 Nekhrizov, Tzvetkova, 2012, p. 182. 90 Nekhrizov, Tzvetkova, 2012, p. 183, fig. 8.

375

Fig. 1. Harta generală a descoperirilor de schelete și părți de schelete /

oase izolate de copii din epoca fierului descoperite în contexte nefunerare.

376

Fig. 2. Harta generală a descoperirilor de schelete și părți de schelete /

oase izolate de copii în funcție de epocile fierului.

377

Fig. 3. Harta generală a descoperirilor de schelete și părți de schelete /

oase izolate de copii în funcție de contextul descoperirilor.

378

Fig. 4. Harta generală a descoperirilor de schelete și părți de schelete /

oase izolate de copii în funcție de contextul descoperirilor și de cele două epoci ale fierulu

379

ABREVIERI: Def. = defunct(ă) Gr. = groapa

M. = mormânt T. = tumul

BIBLIOGRAFIE Ailincăi, 2008a Ailincăi, Sorin Cristian, The Place for the Dead in Early and

Middle Iron Age Lower Danube Area, În: Sîrbu, Valeriu; Vaida, D. L. (Eds.), Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe. Proceedings of the 9th International Colloquium of Funerary Archaeology, Cluj-Napoca, 2008, p. 9-33.

Ailincăi, 2008b Ailincăi, Sorin Cristian, The Dead among the Living in the Babadag Settlement from Niculițel – ”Cornet” (Tulcea County, Romania), În: Sîrbu, Valeriu; Ștefănescu, Radu (eds.), Fune-rary Practices in Central and Eastern Europe (10th c. BC – 3rd c. AD). Proceedings of the 10th International Colloquium of Funerary Archaeology, Tulcea (Dobruja-Romania), 10–12 October 2008, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila - Brașov, 2008, 224 p., ISBN 978-973-1871-20-2; p. 11-30.

Ailincăi, Constantinescu, 2008

Ailincăi, Sorin Cristian; Constantinescu, Mihail, O groapă cu oseminte umane descoperită în așezarea descoperită în așezarea culturii Babadag de la Enisala – ”Palanca”, În: Ailincăi, Sorin Cristian; Micu, Cristian; Mihail, Florian (eds), Omagiu lui Gavrilă Simion la a 80-a aniversare, Ed. Dobrogea, Constanţa, 2008, XII + 295 p., ISBN 978-973-1839-64-6; p. 121-131.

Ailincăi, Topoleanu, 2003

Ailincăi, Sorin Cristian; Topoleanu, Florin, Noi complexe cu oseminte umane în așezarea de tip Babadag de la Niculițel-”Cornet”, În: Peuce, Serie Nouă, I, 2003, p. 45-50.

Ailincăi, Mirițoiu, Soficaru, 2003

Ailincăi, Sorin Cristian; Mirițoiu, Nicolae; Soficaru, Andrei, O groapă cu oseminte umane atribuită culturii Babadag descoperită în nivelul precolonial de la Orgame (com. Jurilovca, jud. Tulcea), În: Arheologia Moldovei, XXVI, 2003, p. 307-324.

Ailincăi et alii, 2005-2006

Ailincăi, Sorin Cristian; Jugănaru, Gabriel; Țârlea, Alexandra; Vernescu, Mirela, Early Iron Age with Human Remains from the Babadag Settlement, În: Peuce, Serie Nouă, III-IV, 2005-2006, p. 77-108.

Andrițoiu, Rustoiu, 1997

Andrițoiu, Ioan; Rustoiu, Aurel, Sighișoara – Wietenberg. Des-coperirile preistorice și așezarea dacică. Monografie arheolo-gică, Bibliotheca Thracologica, XXIII, Ed. Vavila Edinf, Bucu-rești, 1997, 326 p. + XIV pl., ISBN 973-98334-6-2.

380

Arnăut, 2014 Arnăut, Tudor, Spații sacre și practici funerare din mileniul I îHr în arealul carpato-balcanic, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, 2014, 564 p.

Arnăut, Ursu-Naniu, 1996

Arnăut, Tudor; Ursu-Naniu, Rodica, Vestigii getice din a doua epocă a fierului în interfluviul pruto-nistrean, Ed. Helios, Iași, 1996, 157 p.

Arnăut, Ursu-Naniu, 2008

Arnăut, Tudor; Ursu-Naniu, Rodica, Stolniceni – a new aspect of the funerary ritual at the getic population, În: Sîrbu, Valeriu; Ștefănescu, Radu (eds.), Funerary Practices in Central and Eastern Europe (10th c. BC – 3rd c. AD). Proceedings of the 10th International Colloquium of Funerary Archaeology: Tulcea, 10th-12th of October 2008, Ed. Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2008, 224 p., ISBN 978-973-1871-20-2; p. 31-40.

Baralis, 2009 Baralis, Alexandre, Pour une première approche des profils archéologiques en Macédoine orientale et en Thrace égéénne. Le cas des rites funéraires (Ages du Bronze Récent – Premier Age du Fer), În: Pontica, 40, 2009, p. 11-36.

Berciu, 1981 Berciu, Dumitru, Buridava dacică, 1, Biblioteca de Arheologie, 40, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1981, 287 p.

Berciu, 1983 Berciu, Dumitru, Morminte de înhumaţie la Ocniţa-Buridava, În: Thraco Dacica, 4, 1-2, 1983, p. 32-38.

Borș, 2013 Borș, Corina, A new site of the Basarabi period on the Mureș Valley: Tărtăria – Podu Tărtăriei Vest, În: Sîrbu, Valeriu; Ștefănescu, Radu (Eds.), The Thracian and their Neighbors in Bronze and Iron Ages. Necropolises, Cult places, Religion, Mythology. Proceedings of The 12th International Congress of Thracology, Târgoviște, 10th-14th September 2013, Vol. II, Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2013, 462 p., ISBN 978-606-654-077-3; p. 447-462.

Borș et alii, 2013

Borș, Corina, Dobrotă, Sebastian, Irimuș, Luciana, Rumega, Vlad, Rișcuța, Cătălin, Tărtăria, com. Sălişte, jud. Alba. Punct: Podul Tărtăriei vest/Valea Rea (Autostrada Orăștie-Sibiu, lot 1, Sit 7, km 14+100–14+540), În: Cronica Cercetărilor Arheo-logice din România. Campania 2012, A XLVII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Craiova, 27‒30 mai 2013, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Comi-sia Naţională de Arheologie, Direcţia Patrimoniu Cultural, Muzeul Olteniei - Craiova, Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, 385 p., ISSN 23-43-919X; ISSN-L 23-43-919X; p. 232-234.

Botezatu, Miu, 1989

Botezatu, Dan; Miu, Georgeta, Studiul scheletelor din mor-mintele de la Brad aparţinând perioadei dacice, În: Carpica, 20, 1989, p. 297-304.

381

Comșa, 1972 Comşa, Eugen, Contribuţie la riturile funerare din secolele II-I î.e.n. din sud-estul Olteniei (Mormintele de la Orlea), În: Apulum, 10, 1972, p. 65-78.

Conovici, Neagu 1983

Conovici, Niculae; Neagu, Marian, Șantierul arheologic Piscu Crăsani, În: Materiale și Cercetări Arheologice, XV, București, 1983, p. 193-201.

Constantinescu, Mirițoiu, 2008

Constantinescu, Mihail, Mirițoiu, Nicolae, Anthropological analysis of the human osteological remains from the Niculițel-”Cornet” site, În: Sîrbu, Valeriu; Ștefănescu, Radu (eds.), Funerary Practices in Central and Eastern Europe (10th c. BC – 3rd c. AD). Proceedings of the 10th International Colloquium of Funerary Archaeology: Tulcea 10th-12th of October 2008, Editura Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2008, 224 p., ISBN 978-973-1871-20-2; p. 69-83.

Damian et alii, 2014

Damian, Paul; Oanţă-Marghitu, Sorin; Cleşiu, Sorin; Dumi-traşcu, Emil; Florea, Mihai; Ene, Silviu, Munteanu, Florentin, Bucureşti – Băneasa, Str. Gârlei nr. 1C şi 1E, În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2013, A XLVIII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Oradea, 5‒7 iunie 2014, Muzeul Ţării Crișurilor Oradea, Ministerul Culturii, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Patrimoniu Cultural, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2014, 568 p.; p. 158-160.

Dăvîncă, 2013 Dăvîncă, Diana-Crina, Children Burials in the North Thracian Region During the First Iron Age, p. 115-132, În: Sîrbu, Valeriu; Ștefănescu, Radu (Eds.), The Thracians and their Neighbors in the Bronze and Iron Ages. Necropolises, cult places, religion, mithology, vol. II, Proceedings of the 12th

International Congress Of Thracology, Târgoviște, 10th-14th September 2013, Vol. II, Ed. Istros - Muzeul Brăilei, Brăila, 2013, 462 p., ISBN 978-606-654-077-3.

Dolinescu-Ferche, 1974

Dolinescu-Ferche, Suzana, Aşezări din sec. III şi VI în sud-vestul Munteniei. Cercetările de la Dulceanca, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1974, 157 p.

Dupoi, Sîrbu, 2001

Dupoi, Vasile; Sîrbu, Valeriu, Incinta dacică fortificată de la Pietroasele – Gruiu Dării, judeţul Buzău (I), Ed. ALPHA, Buzău, 2001, 228 p. (100 p. text + 128 planşe), ISBN 973-805 4-51-6.

Eliade, 1992 Eliade, Mircea, Meșterul Manole, Ed. Junimea, Iași, 1992, 335 p., ISBN 973-37-0030-4.

Farkas, Marcsik, 1973

Farkas, Gyula, Marcsik, Antónia, A gomolavai őskori közös sír antropológiai jellemzése, În: Létünk, 3-4, 1973, p. 108-116.

Florescu, 1931 Florescu, Grigore, Castrul roman de la Răcari-Dolj. Săpăturile arheologice din 1928 şi 1930, Craiova, 1931, 1-28 (= Arhivele

382

Olteniei, 9, 1930). Florescu, Florescu, 1983

Florescu, Adrian; Florescu, Marilena, Aspecte ale civilizaţiei traco-getice în zona de curbură a Carpaţilor Răsăriteni, În: Studia Antiqua et Archaeologica, 1983, p. 72-93.

Horedt, 1956 Horedt, Kurt, Aşezarea de la Sf. Gheorghe – Bedehaza, În: Materiale și Cercetări Arheologice, 2, 1956, p. 7-39.

Horedt, Seraphin, 1971

Horedt, Kurt; Seraphin, Carl, Die prähistoriche Ansiedlung auf Wietenberg, bei Sighişoara-Schaburg, Antiquitas. Reihe 3: Abhandlungen zur Vor- und Frühgeschichte, zur klassischen und provinzialrömishcen Archäologie und zur Geschichte des Altertums, Bonn, Ed. R. Habelt, 1971, 102 p.

Irimia, 1974 Irimia, Mihai, Cercetările arheologice de la Rasova-”Malul Roșu”. Raport preliminar (cu privire specială asupra Hall-stattului în Dobrogea), În: Pontica, 7, 1974, p. 75-137.

Irimia, Conovici, 1993

Irimia, Mihai; Conovici, Niculae, Descoperiri hallstattiene în zona davei getice de la Satu Nou, com. Oltina, județul Constanța, În: Pontica, 26, 1993, p. 51-114.

Iosifaru, 2011 Iosifaru, Mariana, Situri arheologice din orașul Ocnele Mari, jud. Vâlcea, În: Buridava, 9, 2011, p. 82-94.

Jovanovič, Jovanovič, 1988

Jovanović, Borislav; Jovanović, Marija; Borojević, Ksenija; Popović, Petar; Stančić, Vladimir; Zoffmann, Szuszanna, (eds.), Gomolava; Naselje mladeg gvozdenog doba/Gomolava. Late La Tène Settlement, Novi Sad, Vojvodanski muzej, Beograd - Arheološki Institut, 1988, Novi Sad – Beograd, 212 p.

Jugănaru, 2005 Jugănaru, Gabriel, Cultura Babadag, I, Bibliotheca Istro-Pon-tică, Seria Arheologie, 7, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2005, 145 p., ISBN 973-644-480-5.

Kalmar, 1987 Kalmar, Zoia, Contribuții la cunoașterea ritului funerar hall-stattian, În: Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 38, 2, 1987, p. 166-174.

Maliukevich, 2003

Maliukevich, Aleksandr, Žertvennye zahoronenija sobak v moložskom mogilnike. În: Drevnee Pričernomor’e, Odessa, 2003, p. 105-111.

Maliukevich, 2013

Maliukevich, Aleksandr, Construcții de cult din așezarea Mologa II, În: Revista Arheologică, Serie Nouă, IX, 2, Chiși-nău, 2013, p. 66-75.

Necrasov, Bălteanu, 1983

Necrasov, Olga; Bălteanu, Ana-Cezarina, Caracteristicile antropologice a 2 schelete dacice, datate din La Tène (sec. II î.e.n.) descoperite la Ocniţa (judeţul Vâlcea), În: Thraco Dacica, 4, 1-2, 1983, p. 39-44.

Nekhrizov, Tzvetkova, 2012

Nekhrizov, Georgi; Tzvetkova, Julia, Ritual Pit Complexes in Iron Age Thrace: The Case Study of Svilengrad, In: Çilin-giroğlu, Sagona (ed.), Anatolian Iron Ages 7, The Proceed-ings of the Seventh Anatolian Iron Ages, 19–24 April 2010,

383

Edirne, PEETERS Leuven-Paris-Walpole, MA., 2012, X+332 p., ISBN 978-90-429-2562-5; p. 177-210.

Nicic, 2008 Nicic, Andrei, Interferențe cultural-cronologice în nord-vestul Pontului Euxin la finele mil. II – începutul mil. I îHr, Biblioteca Tyragetia, XV, Chișinău, 2008, 282 p., ISBN 978-9975-80-138-6.

Nicolăescu-Plopșor, Wolski, 1975

Nicolăescu-Plopşor, Dardu; Wolski, Wanda, Elemente de demografie şi ritual funerar la populaţiile vechi din România, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1975, 292 p.

Pop et alii, 2002

Pop, Horea; Bejinariu, Ioan; Băcueț Crișan Dan; Băcueț Crișan, Sanda, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct: Observator, În: Angelescu, Mircea Victor; Oberländer-Târnoveanu, Irina; Vasi-lescu, Florela (eds), Bem, Carmen; Jercan, Paula; Nicolae, Irina (red.), Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Cam-pania 2003, [prezentată la] A XXXVIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice, Cluj-Napoca, 26‒29 mai 2004, Ministe-rul Culturii şi Cultelor, Comisia Natională de Arheologie, Direcția Monumente Istorice şi Muzee, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, ciMeC- Institutul de Memo-rie Culturală, 2004, 524 p., ISBN 973-7930-06-1; p. 304-306.

Popović, Kapuran, 2011

Popović, Petar; Kapuran, Aleksandar; La tombe de Mokranje, În: Măgureanu, Despina; Măndescu, Dragoș; Matei, Sebastian (eds.), Archaeology: making of and practice. Studies in honor of Mircea Babeş at his 70th anniversary, Institutul de Arheo-logie “Vasile Pârvan”, București, Ed. Ordessos, Muzeul Județean Argeș, Piteşti, 2011, 394 p., ISBN 978-606-92525-4-3; p. 297-304.

Rența, 2008 Rența, Elena, Prima epocă a fierului pe cursul râului Ialo-mița, Ed. Cetatea de Scaun, Târgoviște, 164 p., ISBN 978-973-8966-80-2.

Roman et alii, 1992

Roman, Petre; Dodd-Oprițescu, Ann; Dogaru, Mircea; Șimon, Mihai, Cercetările de la Ostrovul Corbului, județul Mehedinți, În: Materiale, XVII, București, 1992, p. 101-107.

Rosetti, 1969 Rosetti, Dinu V., Au fost amazoane în Dacia?, În: Magazin Istoric, 11, 1969, p. 91-94.

Rustoiu, Comșa, Lisovschi-Cheleșanu, 1993

Rustoiu, Aurel; Comșa, Alexandra; Lisovschi-Cheleșanu, Clau-diu, Practici funerare în așezarea dacică de la Sighișoara-Wietenberg (Observații preliminare), În: Ephemeris Napocen-sis, III, 1993, p. 81-94.

Sîrbu, 1988-1989

Sîrbu, Valeriu, A. Despre semnificaţia unor gropi din aşezări şi complexe de cult geto-dacice. B. Noi observaţii şi ipoteze privind riturile, ritualurile şi practicile funerare ale geto-dacilor în sec. II î.e.n.-I e.n., În: Cultură și Civilizație la

384

Dunărea de Jos, V-VII, 1988-1989, p. 65-82. Sîrbu, 1993 Sîrbu, Valeriu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magi-

ce în lumea geto-dacilor, Biblioteca Istros, Ed. Porto-Franco, Brăila, 1993, 253 p., ISBN 973-557-300-8.

Sîrbu, 1994 Sîrbu, Valeriu, Incinte şi locuri sacre cu sacrificii şi depuneri de ofrande în lumea geto-dacilor, În: Pontica, XXVII, 1994, p. 39-58.

Sîrbu, 1996 Sîrbu, Valeriu, Sacrificii și înhumări rituale de oameni și animale în/sub locuințe din lumea tracică în sec. X îHr-III dHr (pornind de la legenda Meșterului Manole), În: Istorie și tradi-ție în spațiul românesc, 2, Sibiu, 1996, p. 7-26.

Sîrbu, 2003 Sîrbu, Valeriu, Arheologia funerară şi sacrificiile: o termino-logie unitară / Funerary archaeology and sacrifices: an uni-fying terminology, Ed. Istros-Muzeul Brăilei, Brăila, 2003, 123 p., ISBN 973-9469-29-9.

Sîrbu, 2008 Sîrbu, Valeriu, Ritual Inhumations and „Deposits”of Children among the Geto-Dacian, În: Murphy, Eileen M. (Ed.), Deviant Burial in the Archaeological Record Studies in Funerary Archaeology, Vol. 2, Oxbow Books, Oxford, 2008, XVII+244 p., 72 figs., 14 tables, ISBN 978-1-84217-338-1; p. 71-90.

Sîrbu, Anastasiu, 1987

Sîrbu, Valeriu; Anastasiu, Florian, Cercetările arheologice din dava de la Grădiştea (judeţul Brăila). Campania 1987, În: Istros, 5, 1987, p. 159-173.

Sîrbu, Arnăut, 1995

Sîrbu, Valeriu; Arnăut, Tudor, Incinta fortificată de la Stolni-ceni r. Hâncești, Republica Moldova, În: Cercetări Arheologice în Aria Nord-Tracică, 1, Ed. Vavila Edinf SRL, București, 510 p., ISBN 973-95349-20-6; p. 378-400.

Sîrbu, Rustoiu, 2002

Sîrbu, Valeriu; Rustoiu, Aurel, Practici funerare la geto-dacii din sec. II a. Chr-I d. Chr., În: Cumidava, XXV, 2002, p. 42-66.

Sîrbu et alii, 1996

Sîrbu, Valeriu; Damian, Paul; Alexandrescu, Emilian; Safta, Elvira; Damian, Oana; Pandrea, Stănică; Niculescu, Alexandru, Așezări din zona Căscioarele – Greaca – Prundu – mileniile I î. Hr. – I d. Hr., Ed. Istros, Brăila, 1996, 366 p., ISBN 973-979 99-4-9.

Sîrbu et alii, 2006

Sîrbu, Valeriu; Luca, Sabin Adrian; Roman, Cristian; Purece, Silviu; Diaconescu, Dragoș, Dacian settlement and children necropolis of Hunedoara. An unique discovery in the Dacian World. Archaeological approach, În: Luca, Sabin Adrian; Sîrbu, Valeriu (eds.), The Society of the Living, the Community of the Dead (from Neolithic to the Christian Era), Acta Terrae Septemcastrensis, V, 1, Proceedings of the 7th International Col-loquium of Funerary Archaeology, Sibiu, 17-19 October 2005, Ed. Altip, Sibiu, 2006, 247 p., ISBN 973-7724-83-6; ISSN 1583-1817; p. 187-207.

385

Sîrbu et alii, 2007a

Sîrbu, Valeriu; Luca, Sabin Adrian; Roman Crristian; Purece, Silviu; Diaconescu, Dragoș; Cerişer, Nicolae, Vestigiile dacice de la Hunedoara / The Dacian Vestiges in Hunedoara. Gră-dina Castelului: necropolă şi/sau incintă sacră? / necropolis and/or sacred enclosure? Dealul Sânpetru: aşezarea / the set-tlements, Ed. Altip, Alba Iulia, 2007, 300 p., ISBN 978-973-11 7-079-4.

Sîrbu et alii, 2007b

Sîrbu, Valeriu; Luca, Sabin Adrian; Roman, Cristian; Purece, Silviu, Tombs of Dacian Warriors (2nd-1st c. BC) found in Hunedoara-Grădina Castelului (Hunedoara county), În: Sîrbu, Valeriu; Luca, Sabin, Adrian (Eds.) Funerary practices in Europe, before and after the Roman conquest (3rd century BC-3rd century AD), Proceedings of the 8th International Collo-quium of Funerary Archaeology, Sibiu, 4th-7th Octomber 2007, Ed. Altip, Alba Iulia, 2007, 205 p., ISSN 1583-1817; p. 155-177.

Sîrbu, Dăvîncă, 2013

Sîrbu, Valeriu; Dăvîncă, Diana, Copii inhumați, copii incinerați la geto-daci: descoperiri arheologice și posibile interpretări, În: Stavilă, Andrei; Micle, Dorel; Cîntar, Adrian; Floca, Cristian; Forţiu, Sorin (eds.), Arheovest I: Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie – In Memoriam Liviu Măruia, 7 decembrie 2013, Timişoara, 2013, Ed. JATEPress Kiadó, Szeged, ISBN 978-963-315-152-5 (összes/general), ISBN 978-963-315-153-2 (Vol. I); p. 191-213.

Sîrbu, Dăvîncă, 2014

Sîrbu, Valeriu; Dăvîncă, Diana, ”Fields of pits” in the Geto-Dacian World (4th c. BC-3rd c. AD). Sacred or Profane Places?, În: Residential Centres (dava, emporium,oppidum, hilfort, polis) and Cult Places in the Second Iron Age of Europe. Proceedings of the International Colloquium, Buzău (Romania), 23-26 October 2014, Mousaios, XIX, 2014 (sub tipar).

Tasić, 1972 Tasić, Nikola, An Early Iron Age Collective Tomb at Gomolava, În: Archaeologia Iugoslavica, XIII, 1972, Beograd, p. 27-37.

Tonkova, 1997 Tonkova, Milena, Un champ de fosses rituelles des Ve-IVe s. av. J.-C. près de Gledacevo, Bulgarie du Sud, În: Roman, Petre; Diamandi, Saviana; Alexianu, Marius (Eds.), The Thracian World at the Crossroads of Civilisations, I, Proceedings of the Seventh International Congres of Thracology May 20-26, 1996 Constanța-Mangalia-Tulcea, Institutul Român de Tracologie, Ed. Vavila Edinf SRL, Bucharest, 1997, 440 p., ISBN 973-98334-0-3; p. 592-611.

Tonkova, 2010 Tonkova, Milena, On human sacrifice in Thrace (on archaeo-logical evidence), În: Cândea, Ionel (ed.), Tracii și vecinii lor în Antichitate / The Thracians and their Neighbours in Antiquity. Studia in Honorem Valerii Sîrbu, Ed. Istros -

386

Muzeul Brăilei, Brăila, 2010, 662 p., ISBN 978-973-1871-58-5; p. 503-522.

Topoleanu, Jugănaru, 1995

Topoleanu, Florin; Jugănaru, Gabriel, Așezarea de tip Babadag de la Niculițel ”Cornet” (Tulcea). Săpăturile de salvare efec-tuate în 1988, În: Peuce, 11, 1995, p. 204-205.

Trohani, Georgescu, Udrescu, 1972

Trohani, George; Georgescu, Laurenția; Udrescu, Mircea Şt., O descoperire funerară în aşezarea geto-dacică de la Chirnogi, În: Studii și Comunicări de Antropologie, 9, 1972, p. 123-127.

Tudor, 1965 Tudor, Dumitru, Castra Daciae Inferioris (VIII). Săpăturile lui Gr. G. Tocilescu în castrul roman de la Răcari (raion Filiaşi. Reg. Oltenia), În: Apulum, 5, 1965, p. 233-256.

Ursachi, 1986 Ursachi, Vasile, Rituri şi ritualuri de înmormântare la popu-laţia dacică din cetatea de la Brad, com. Negri, jud. Bacău, În: Memoria Antiquitatis, Acta Musei Petrodavensis, 12-14, 1986, p. 105-151.

Varbanov, 2013

Varbanov, Varbin, Catalogue of the Structures, În: SEXA-GINTA PRISTA. Тракийски ямен комплекс, TOM 1, 2013 г., Veliko Tarnovo, 2013, 303 p., ISBN 978-954-8443-23-0, p. 78-93.

Vasiliev, Aldea, Ciugudean, 1991

Vasiliev, Valentin; Aldea, Ioan Al.; Ciugudean, Horia, Civili-zaţia dacică timpurie în aria intercarpatică a României: așe-zarea fortificată de la Teleac; contribuții arheologice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991, 242p., ISBN 973-35-0253-7.

Vulpe, Gheorghiță, 1979

Vulpe, Alexandru; Gheorghiţă, Maria, Şantierul arheologic Popeşti, com. Mihăileşti, jud. Ilfov. Raport preliminar asupra rezultatelor din campania anilor 1976-1977, În: Cercetări Arheologice, 3, 1979, p. 95-104.

Vulpe, Vulpe, 1927-1932

Vulpe, Radu; Vulpe, Ecaterina, Les fouilles de Poiana, n: Dacia, 3-4, 1927-1932, p. 253-351.

Vulpe, 1952 Vulpe, Radu, Şantierul Poiana, În: Studii şi comunicări de istorie veche, III, 1952, p. 141-190.

Zanoci, Matveev, 2004

Zanoci, Aurel, Traco-geţii din bazinul Răutului Inferior. Cetatea Măşcăuţi „Dealul cel Mare”, În: Niculiţă, Ion; Zanoci, Aurel; Băţ, Mihail (Eds.), Thracians and Circumpontic World II. Proceedings of the Ninth International Congress of Thracology, Chişinău-Vadul lui Vodă, 6-11 September 2004, Vol. II, Free International University of Moldova. State Univer-sity of Moldova. Association Syllabus, Ed. Cartdidactic, Chiși-nău, 2004, 466 p., ISBN 9975-940-78-1; p. 45-81.

Zirra, 1980 Zirra, Vlad, Locuiri din a doua epocă a fierului în nord-vestul României (Aşezarea contemporană cimitirului Latène de la Ciumeşti şi habitatul indigen de la Berea, jud. Satu-Mare), În: Studii și Comunicări Satu Mare, 4, p. 39-78.